*

Potrivit specialistilor in somnologie, somnul este necesar organismului

deoarece ajuta la regenerarea anumitor parti ale corpului, in special a
creierului, pentru ca acesta sa poata continua sa functioneze in parametrii
normali.
O persoan normal i petrece aproape o treime din via dormind. Un
copil de 12 ani a dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn de care
avem nevoie zilnic variaz de-a lungul vieii. Un nou nscut doarme n
reprize de o or sau dou, dup care se trezete flmnd i agitat. n total
doarme aproximativ 16 ore pe zi. Pe msur ce bebeluul crete, el va
dormi mai mai mult i perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai puin.
Somnul este un fenomen relativ
simplu, care apare cand oboseala
copleseste persoana, aceasta
plonjand intr-o stare in care nu
isi mai da seama de sine, de ceea
ce se petrece in jur.
Somnul mai apare ca o
stare fiziologica periodica,
caracterizata prin inactivitate
somatica, abolirea relativa si
temporara a constiintei, lipsa de
sensibilitate la stimulare
senzoriala.





Somnul este personalizat si ar fi optim ca oricine sa doarma atat cat
simte nevoia. De altfel, nevoia de somn variaza nu numai de la o
persoana la alta, ci si in functie de varsta, de efortul depus, de starea
sistemului de sanatate si de obisnuinta.

In momentul adormirii, corpul nostru se relaxeaza, iar procesele
fiziologice sunt incetinite. Respiratia este relativ atenuata, inima bate
mai incet, rinichii isi incetinesc functiile, glandele salivare produc mai
putin, tensiunea arteriala scade, digestia se incetineste, temperatura
corpului scade cu o jumatate de grad.

Somnul paradoxal: se instaleaza la aproximativ o ora sau o ora si
jumatate dupa adormire, dupa o faza de somn lent si dureaza aproximativ
15-20 minute repetandu-se de 4 pana la 6 ori pe noapte. In aceasta etapa a
somnului apar vise bogate si coerente, se considera ca in timpul viselor se
produce o consolidare a informatiilor formate recent, nevoia fiziologic legata
de somnul paradoxal fiind legata de vise.

In concluzie, somnul lent se caracterizeaza printr-o activitate cerebrala
scazuta intr-un corp foarte relaxat, in timp ce somnul profund este
caracterizat printr-un creier in mare parte treaz intr-un corp realmente
imobilizat.
In cercetarea publicata in "Jurnalul de Neurologie" si preluat de
"DailyMail", este detaliat felul in care un creier odihnit functioneaza:
"Este ca si cum va aflati intr-o camera si va uitati la televizor cu
lumina in permanenta aprinsa. Intr-un creier odihnit luminile raman
mereu aprinse, insa intr-un creier obosit, privat de somn, luminile se
sting si se aprind brusc", afirma prof. Dinges.
Descoperirile cercetarii sugereaza ca persoanele care sunt private
de somn alterneaza intre perioade de functionare aproape normala
a creierului si caderi bruste ale nivelului atentiei si capacitatii de
procesare a informatiilor obtinute pe cale vizual.
LIPSA SOMNULUI

Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui
creaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simt
obositi, dezorentati i incapabili sa se concentreze. De asemeni
provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate. In
cazul n care lipsa somnului creaza probleme vorbim despre insomnie.
Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de
vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli.
Dupa perioade prelungite de privare de somn, neuronii sunt afectati,
lucru care se manifesta prin probleme de comportament. Fiecare stadiu
al somnului este necesar pentru regenerarea neuronilor din interiorul
cortexului si pentru intarirea memoriei.
In concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti
normale.
Visele

Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales n timpul fazei
de somn REM (Rapid Eye Movement). Daca ne amintim ce am visat
depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei
REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate.
Daca sunt treziti dup aproximativ cinci minute de la terminarea fazei REM,
isi amintesc doar partial visele si relatarea este confuza. In cazul in care
sunt treziti la zece minute dupa incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor
nu isi mai amintesc visele deloc.
Din aceasta cauza ne amintim cu predilectie visele avute dimineata
devreme, inainte de trezire, cand creierul trece printr-o perioada prelungita
de somn REM si probabilitatea sa visam este foarte mare.
Se pare ca majoritatea speciilor dorm, chiar daca exista diferenta intre
starile de somn ale tipurilor de animale. De exemplu, girafele necesita o
perioada foarte scurta de somn, aproximativ 30 de minute pe zi de somn
adanc, impartit in sesiuni diferite.
Pestii si amfibienii sunt printre putinele creaturi despre care nu se stie
cu exactitate daca starea de somn intervine sau este pur si simplu o
stare de relaxare. Insectele insa, chiar isi rezerva timp pentru siesta.
Koala ocupa pozitia fruntasa in topul celor mai adormite animale din
lume. isi petrec cea mai mare parte a timpului catarati in eucalipti,
unde pot dormi pana la 22 de ore zilnic.