Sunteți pe pagina 1din 5

Ministerul Educa iei, Cercetrii, Tineretului i Sportului

Universitatea 1 Decembrie 1918 lba !ulia


"acultatea de Teolo#ie $rtodo%
&e'erat ( Invarea difereniat
Student(
D)rlo*an le%andru Marius
nul !

lba !ulia, +,1-
$ preocupare ma.or a 'iecrui dascl / desc0i1tor de drumuri / este
cunoa*terea real a individualit2ii elevilor cu care lucrea1, 'apt care conduce la o
individuali1are a ac2iunilor peda#o#ice, la o tratare di'eren2iat a elevilor 3n 'unc2ie de
posibilit2ile *i 3nclina2iile lor4
Concep2ia *tiin2i'ic privitoare la tratarea individual a elevilor const 3n
cunoa*terea #radului de evolu2ie a di'eritelor procese psi0ice, a #radului de de1voltare, a
tipului de inteli#en2 caracteristic 'iecrui copil, pentru a putea 'olosi mi.loace adecvate
3n scopul de1voltrii acesteia la nivelul standardelor *colare4
Di'eren2ierea vi1ea1 te0nolo#ia didactic, di'eren2ierea sarcinilor de munc
independent 3n clas sau acas, stimularea ini2iativelor *i intereselor personale ale
elevilor4
Di'eren2ierea con2inutului se reali1ea1 prin( trunc0i comun, curriculum la
deci1ia *colii, cursuri, activit2i complementare celor din pro#ramul obli#atoriu pentru
to2i, cursuri di'erite ca nivel pentru aceea*i disciplin, activitate e%tracurricular corelat
cu cea *colar4 E%emple de di'eren2ieri de con2inut(
a) sistemul unitilor capitalizate 5credite6( con2inutul e divi1at 3n unit2i care
corespund unui semestru 7 an 7 ciclu4 numite unit2i sunt obli#atorii, altele nu, din care
elevul ale#e cele care 3i convin4 8a s')r*itul perioadei de timp elevul sus2ine un e%amen
care 3i con'er un numr de credite4 Unit2ile prevd(
9 planul #eneral : unit2i indispensabile 'ormrii de ba1;
9 planul special : unit2i speci'ice con2inutului;
9 planul cultural : unit2i care 3mbo#2esc universul cultural al elevului4
b) sistemul modular: con2inutul este divi1at 3n subunit2i bine structurate, cu rela2ii
speci'ice 3ntre ele4 "iecare modul cuprinde obiective e%primate 3n cuno*tin2e, activit2i,
are variante ca ritm, nivel de de1voltare, de recuperare, are probe de intrare 5ce este
nevoie s *tie6, 'inale 5ce trebuie s *tie6 *i intermediare 5ce *tie64
c) activiti extracurriculare: *tim c educa2ia se reali1ea1 3n mod 'ormal
5activitate *colar6, in'ormal 5e%perien2a cotidian6, non9'ormal 5peri*colar64 Ed#ar "aure
spunea ( < !n vremea noastr se recunoa*te imposibilitatea de a considera educa2ia ca un
proces limitat 3n timp *i spa2iu4 =
Di'eren2ierea se reali1ea1 prin modul de or#ani1are a activit2ii *colare, a
activit2ii didactice *i prin metodolo#ia didactic aplicat4 Distin#em patru moduri de
or#ani1are a activit2ii(
a6 activitate colectiv, caracteri1at prin transmiterea in'orma2iei de la 3nv2tor
ctre elevi;
b6 activitate pe #rupe, 3n #eneral omo#ene, constituite dup un anumit criteriu;
c6 activitate pe ec0ipe, #rupe etero#ene, constituite dup pre'erin2a elevilor pentru
o activitate;
d6 activitate individual, independent4
ctivitatea pe #rupe(
9 3n constituirea #rupelor numrul de elevi s nu dep*easc >9?, #ruparea elevilor
s se reali1e1e dup un criteriu 5e%4 natura activit2ii6 sau la libera ale#ere a elevilor *i se
stabilesc rela2iile dintre membrii #rupului 5e%4 coordonatorul poate 'i un elev sau
3nv2torul6;
9 tipuri de activit2i pentru #rup( re1olvarea de probleme, lucrri practice, studiu de
documente, proiecte, anc0ete;
9 rela2ia 3nv2tor9elev se modi'ic ast'el( 3nv2torul spri.in elevul, 3i stabile*te
con2inuturile *i materialele necesare, 3nv2torul pre#te*te activitatea, 3ndrum 3n
punctele c0eie, dar @U conduce activitatea4
Aean Bial( < ctivitatea 3n #rup se caracteri1ea1 prin speci'icarea sarcinilor
dup motiva2iile *i capacit2ile membrilor #rupului, asi#urarea unit2ii con2inutului
activit2ii, coordonarea, conver#en2a e'ortului, e%isten2a unui responsabil *i a unui
colectiv4 =
E%emple de situa2ii 3n care se pot or#ani1a activit2i pe #rupe( la limba
roman, la e%erci2ii de consolidare, la *tiin2ele naturii, aplica2ii 3n consolidare *i
recapitulare la orice disciplin4
A4 Desc0amp a constatat c e%ist di'eren2e 3ntre elevi de aceea*i v)rst *i
capacitate intelectual, 'a2 de di'erite sarcini de lucru4 st'el 1- minute este media
di'eren2elor de timp 3ntr9o sarcin de cutare a unor cuvinte 3ntr9un dic2ionar, + minute
17+ pentru e%erci2ii u*oare de adunare, pentru re1olvarea unor probleme de aritmetic, 11
minute4
E4 Clanc0ard spune c 3n #eneral Dlinia de conduit a pro'esorului este aceea
de a9i 'r)na pe aceia care se arat prea inteli#en2i, de a9i stimula pe cei care nu sunt destul
de de1volta2i, pentru reali1area unor norme unice4 Elevii di'er din punct de vedere al
aptitudinilor, a ritmului de 3nv2are, a #radului de 3n2ele#ere a 'enomenelor 5unii
apro'undea1, al2ii sunt super'iciali6, a capacit2ii de 3nv2are, a re1ultatelor ob2inute4
Centru di'eren2ierea prin metodolo#ie este nevoie ca(
9 elevii cu capacitate de 3nv2are sc1ut s 'ie cuprin*i 3n activit2i 'rontale, dar
trata2i individual;
9 elevii cu di'icult2i accentuate ale capacit2ii de 3nv2are s 'ie instrui2i 3n #rupe,
dar cu teme di'eren2iate pentru activitatea independent;
9 elevii cu capacitate de 3nv2are mai redus s 'ie inclu*i 3n clase speciale;
!ndividuali1area prin munc independent se poate reali1a prin(
9 teme individuale 7 acas;
9 munc personali1at, activit2i cu con2inut di'eren2iat, reali1at individual4
!n mod obi*nuit elevii lucrea1 individual mai ales pentru 'i%area *i
consolidarea cuno*tin2elor, pentru aplicarea lor 3n practic, pentru 'ormarea de priceperi
*i deprinderi, pentru e%ersarea unor opera2ii mintale, re1olv)nd e%erci2ii *i probleme,
e'ectu)nd msurtori, desene, sc0i2e, compuneri4 De multe ori activitatea individual se
or#ani1ea1 d)ndu9li9se elevilor spre re1olvare teme comune, 3nv2torul av)nd #ri. ca
acestea s 'ie variate, de di'icultate cresc)nd, substan2iale4
!n ultimul timp un rol important 3l ocup activitatea individual pe #rupe de
nivel4 !n acest ca1 temele sunt alese ast'el 3nc)t unele s 'ie potrivite pentru elevii buni
care n9au nevoie de e%plica2ii suplimentare, altele pentru elevii cu nivel mediu, iar altele
s 'ie adecvate pentru elevii mai slabi, cu anumite #oluri la obiectul respectiv, care au
nevoie de mai multe 3ndrumri, a.utor *i control4
!n or#ani1area individual a procesului de 3nv2m)nt, se poate ca temele ce
se dau elevilor s 'ie di'erite de la un nivel la altul4 Se spune c 3nv2m)ntul este
individuali1at sau personali1at4 Este #reu 3ns ca 3nv2torul s dea teme de munc
independent adecvate posibilit2ilor 'iecrui elev 3n parte, de aceea se recur#e la munca
di'eren2iat pe #rupe de nivel4
!n cadrul unei lec2ii or#ani1ate 'rontal, 3nv2torul 3ndrum *i conduce
activitatea tuturor elevilor din clas4 cest mod de 3nv2are asi#ur 3nsu*irea temeinic *i
sistematic a cuno*tin2elor predate4 Cadrul didactic, cunosc)nd di'icult2ile lec2iei pe care
o pred, modulea1 ritmul predrii, ast'el 3nc)t elevii s 3n2elea# *i s9*i 3nsu*easc noile
cuno*tin2e4
Tot 3n cadrul 3nv2m)ntului 'rontal, elevii 3nva2 cum se 'olosesc
instrumentele de munc intelectual( cum s se 'oloseasc de cr2i *i dic2ionare, de atlase,
dia#rame, cum s observe, s anali1e1e *i s pre1inte un obiect ori un 'enomen, cum s
reali1e1e o sc0i2, o 0art, un e%periment4
!nv2m)ntul 'rontal mai are *i 3nsemnate e'ecte educative asupra elevilor4
Transmiterea cuno*tin2elor de ctre 3nv2tor este 3nso2it adesea de de1voltarea
sentimentelor, de 'ormarea convin#erilor *i atitudinilor acestora4 Mesa.ul transmis de
3nv2tor e%prim *i convin#erile lui morale, le indic elevilor la care valori ader *i pe
care le respin#e, ceea ce 3i in'luen2ea1 *i pe elevi4
Bibliografie:
@eac*u !on 9 DMetode *i te0nici de 3nv2are e'icient 9 Editura
Militar, Eucure*ti, 199,
&adu !on 9 D!nv2m)ntul di'eren2iat4 Concep2ii *i strate#ii 9 Editura
Didactic *i Ceda#o#ic, Eucure*ti, 19?8
Ain#a !4, @e#ret !4 9 D!nv2area e'icient 9 Editura Edilis, Eucure*ti,
199F
Eonta* !oan 9 DCeda#o#ie 9 Editura ll, 1998
&om4 E4 !ucu 9 D!nstruirea *colar 9 Cerspective teoretice *i aplicative
9 Editura Colirom , !a*i, +,,1
Aoi2a E4 9 DE'icien2a instruirii 9 Editura Didactic *i Ceda#o#ic,
Eucure*ti, 1999
Boiculescu, "4, Boiculescu, E4, Copovici, D4, ldea, D4, 4, Pedagogie
(curs) - partea I, lba !ulia, +,,,