Sunteți pe pagina 1din 3

,, Ion

de Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern, intrucat
"Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane"
!paritia lui Rebreanu in literatura il situea"a intre traditie si inovatie LiviuRebreanu inc#eie epoca
literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune, si desc#ide un drum nou, in
care scriitorul a asimilat si s-a inte$rat vi"iunii europene dominante
"Ion" a %ost publicat in anul 19&', dupa o lun$a perioada de elaborare, asa cum insusi
scriitorul mentionea"a in %inalul operei, intre martie 191( - iulie 19&' Liviu Rebreanu a pornit )n scrierea
acestui roman de la %apte reale, pe care le-a trans%i$urat )n opera sa Romanul este o mono$ra%ie a
realit* ilor satului ardelean de la )nceputul sec al ++-lea, ilustr,nd con%lictul $enerat de lupta apri$*
pentru p*m,nt, )ntr-o lume )n care statutul social al omului este stabilit )n %unc ie de averea pe care-o
posed*,%apt ce -usti%ic* ac iunile persona-elor .odernismul romanului re"ida din comple/itatea
constructiei narative, din multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de persona-e(8')
Perspectiva narativa
"Ion" apartine speciei literare romanul 0erspectica narativ* este auctorial*, %*cut* din punctul
de vedere al unui narator deta1at, obiectiv, care nu intervine )n des%*1urarea ac2iunii prin comentarii sau
e/plica2ii, un narator omniscient 1i omnipre"ent, care relatea"* la persoana a treia, prin %ocali"are "ero,
d,nd cititorului impresia c* st*p,ne1te nara2iunea.3tilul e neutru, impersonal, limba-ul e re$ional
Romanul este conceput ca avand o structura circulara, prin simetria incipitului cu %inalul si se reali"ea"a
prin descrierea drumului care intra si iese din satul 0ripas,loc al actiunii romanului 4escrierea %inala a
romanului inc#ide simetric romanul si %ace accesibila semni%icatia simbolica a drumului prin meta%ora
soselei-viata
Romanul e or$ani"at in doua parti 5 "6lasul pamantului" si "6lasul iubirii"si re%lecta patimile
con%lictuale5 pamantul si iubireaLa nivelul planurilor narative se distin$ cele doua "lumi" care sunt tratate
alternativ5 lumea taranimii cu lumea intelectualitatii !cest procedeu e denumit te#nica planurilor
paralele, trecerea de la un plan narativ la altul reali"andu-se prin alternanta,succesiunea secventelor
narative valori%icand inlantuirea . La nivel microte/tual se remarca utili"area te#nicii
contrapunctului(pre"entarea aceleiasi teme in planuri di%erite)
0rimul plan surprinde viata t,narului taran Ion 0op al 6lanetasului!l doilea plan, paralel si
inter%erat primului pre"inta viata %amiliei )nvatatorului 7a#aria 8erdeleaIn planuri secundare apare lupta
)nd,r-ita a lui 9asile :aciu pentru a-si apara pam,ntul; lupta lui !vram pentru salvarea averii implicate
)ntr-o a%acere,lupta preotului Ion :elciu$ pentru a "idi biserica de piatra )n satul 0ripas; lupta %etelor si a
%amiliilor lor pentru o partida, un maria- c,t mai bun; concurenta dintre avocatii si %unctionarii marunti, ca
si luptele pentru o bra"da din o$orul vecinului
Tema romanului o repre"inta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele
actelor sale ,,Ion de"v*luie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lun$ul )ntre$ii sale crea2ii5viata
satului transilvanean de la inceputul secolului ++, in care demnitatea si locul omului in colectivitate se
masoara in %unctie de avere, de pamant
Titlul este simbolic, dat de Ion al 6lanetasului ,persona-ul eponim al romanului
Coordonate spatio-temporale
4etaliile toponimice (!rmadia, 0ripas) dau veridicitate pre"ent*rii 1i )l %amiliari"ea"* pe cititor
cu aspectele etno$ra%ice 1i sociale ale lumii pre"entate 0rin urmare, descrierea ilustrea"* condi2ia social*
a unor persona-e 1i anticipea"* rolul acestora )n des%*1urarea narativ*
Incipitul %i/ea"a in mod detaliat spatiul $eo$ra%ic subliniind maniera realista in care este scris
romanul4rumul care este personi%icat devine totodata o meta%ora a trecerii dinspre spatiul real inspre
spatiul ima$inar
Expozitiunea
Romanul incepe intr-o "i de duminica , in care locuitorii satului 0ripas se a%la la #ora <n sat,
domin* mentalitatea c* oamenii sunt respecta i dac* au oarecare a$oniseal*, %apt ce %ace ca rela iile
sociale s* %ie tensionate )ntre =s*r*ntoci> i=bocotani>, )ntre c#ib"uin a rosturilor i nec#ib"uin a
patimilor, ceea ce %ace s* se dea )n permanen * o lupt* apri$* pentru e/isten * 4estinele persona-elor sunt
determinate de aceast* mentalitate, de %aptul c* %amiliile nu se )ntemeia"* pe sentimente, ci pe interese
economice
In centrul adunarii este $rupul dansatorilor ?ercul #orei este centrul lumii satului, este o
descatusare de ener$ie!se"area privitorilor re%lecta relatiile sociale, %runtasii satului, primarul si c#iaburii
discuta separat de taranii ase"ati pe prispa @etele ramase nepo%tite la #ora privesc, iar mamele si babele
mai retrase vorbesc despre $ospodarie 3unt pre"entati intelectualii satului, preotul :elciu$, %amilia
invatatorului 8erdelea care vin sa priveasca %ara sa se amestece in -ocIn #ora sunt numai %ete si %lacai
8otararea lui Ion de o lua pe !na la -oc, desi o place pe @lorica cea saraca constituie inceputul con%ictului
Intria
9enirea lui 9asile :aciu , tatal !nei , de la carciuma la #ora si con%runtarea verbala cu Ion pe
care-l numeste #ot si tal#ar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia %ata promisa unui bo$at ,6eor$e :ucluc
constitiue intri$a romanuluiRusinea pe care i-o %ace 9asile :aciu lui Ion la #ora in %ata satului starneste
dorinta de ra"bunare a lui Ion care la randul lui il va %ace de rusine pe :aciu lasand-o insarcinata pe !na
pentru al determina sa accepte nunta

Con!lictul este atat de natura e/terioara cat si de natura interioara?el de natura e/terioara se
diversi%ica in %unctie de planurile narative ast%el An con%lict e/terior intre Ion al 6lanetasului si 9asiliu si
intre Ion si 6eor$e :ulbuc In planul intelectualitatii con%lictul este intre 8erdelea si :elciu$ iar e/ista un
con%lict national deoarece satul este repre"entat in conditiile stapanirii austro-un$are?on%lictul interior
este la Ion si anume dorinta de a stapani mai multe pamanturi si iubirea pentru @lorica Bl este s%asiat de
doua patimi5patima pamantului si patima pentru @lorica
"es!asurarea actiunii $ravitea"a )n -urul prota$onistului, %lacaul c#ipes, voinic, inteli$ent, si
vrednic, dar sarac, Ion al 6lanetasului, care datorita dorintei de a se )mbo$ati )si sacri%ica iubirea @lorica,
o %ata %rumoasa, )nsa saraca asemenea lui,repre"inta simbolic$lasul iubirii de care Ion incearca sa uite in
momentul in care se casatoreste cu !na, simbol al >pamantului;!na , %iica unui bo$atas al satului, 9asile
:aciu, ec#ivalea"a pentru persona- cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care prota$onistul este
capabil sa sacri%ice tot ?asatorindu-se cu %ata bo$ata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de
sotie, numai dupa ce a a%lat ca a sedus-o si ca, )n consecinta, $,ndul lui de a o marita cu 6eor$e :ulbuc,
cel mai bo$at %lacau din sat, nu se mai poate )mplini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea
4upa casatorie, Ion o maltratea"a pe !na p,na c,nd aceasta, nemaiput,nd suporta, se sinucide, las,nd )n
urma-i un copil de c,teva luni, care in scurt timp moare si el 9asile :aciu crede ca, dupa moartea !nei si
a copilului, ar putea primi pam,nturile )napoi, dar le$ea )nsa nu-l %avori"ea"a,iar preotul satului, :elciu$,
speculea"a nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii

"eznodamantul
<ntre timp, Ion vrea sa recupere"e iubirea pierduta, pe @lorica, devenita sotia lui 6eor$e
:ulbuc, care )l surprinde noaptea )n curtea sa si-l omoara 6eor$e nu este decat un instrument in mana
destinului pentru ca il omoara pe Ion Bste arestat, @lorica ramane sin$ura, iar averea revine :isericii
#inalul romanului surprinde satul adunat la s*rb*toarea s%in irii noii biserici, descrie drumul care iese din
satul pripas, via a urm,ndu- i cursul %iresc
0rin romanul >Ion, Liviu Rebreanu a dat literaturii rom,ne )nt,ia crea2ie epic* de mari dimensiuni )n care
se simte pulsa2ia vie2ii, scriitorul dovedind c* are voca2ia construc2iilor monumentale