BPCE BUENOS AIRES

ARGENTINA
Indrumardeafaceri

2013

1
INDRUMAR DE AFACERI - ARGENTINA
Cuprins
1.DATE GENERALE....................................................................................................... 2
2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2013)............................................. 3
3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI
PENTRU EXPORTATORII ROMANI ....................................................................4
3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI ................................................................................4
3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA : ................................5
3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE ........................................................6
4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE,
TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) -
NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR ................................6
4.1 REGIMUL IMPORTURILOR........6
4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJ ARE A
IMPORTURILOR...................................................................................................... 7
4.1.2 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE, DE
LIBER SCHIMB, ETC. .7
4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE
SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL............................................................ 8
4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE
SPRE AEC.................................................................................................................8
4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI ....................................................... .9
4.2 REGIMUL EXPORTURILOR............................................................................. 10
4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR.............................. 111
5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC.................................................................... 12
5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE.............................................................. 12
5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE.......................... 13
5.3 OPORTUNITATI DE INVESTITII IN ARGENTINA..........14
6. LEGISLATIA
IMPOZITIVA...............................15
5
7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN MATERIE DE
APARARE COMERCIALA.......................................................................................... 166
8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI.......................................... 17
9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR................ 17
9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL
SI CULTELOR (MRECIC) ......................................................................................... 17
9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE................................ 18
10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI
NEGUVERNAMENTALE CARE INTERVIN IN ACTIVITATEA DE COMERT
EXTERIOR SI ATRAGERE DE INVESTITII ............................................................... 18
11. ZIARE PRINCIPALE................................................................................................ 22
12. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES.22
13. CALENDARUL TARGURILOR DIN ARGENTINA 2013..23

2
ARGENTINA


1. DATE GENERALE


Numele oficial: Republica Argentina
(spaniol: La Repblica Argentina)
Ziua naional: 25 mai 1810 - Ziua Revoluiei
(proclamarea rupturii fa de regimul colonial spaniol i
iniierea procesului de obinere a independenei)
Limba oficial: spaniola
Moneda local este peso-ul (plural pesos).
Cursul de schimb (noiembrie 2012): 4,80 pesos / 1 USD.


Situat n sud-estul Americii de Sud (Conul Sud),
Argentina se nvecineaz la nord cu Bolivia (832 km) i
Paraguay (1880 km), la nord-est cu Brazilia (1261 km), la
vest cu Chile (5308 km), iar la est cu Uruguay (580 km)
i, respectiv, Atlanticul de Sud (lungimea totala a
litoralului 4725 km). Lungimea total a graniei terestre
este de 9.861 km.
Clim variat, predomin climatul temperat, cu extreme
variind de la clima subtropical n nord la clima subpolara
n sud.
Suprafa: 2,8 milioane km
2
, la care se adaug sectorul
antarctic argentinian, de cca. 966.000 km
2
; a doua ar
ca dimensiune din America de Sud, dup Brazilia.
Capital: Buenos Aires. Capitala propriu-zis are o
populaie de 2,9 milioane locuitori, dar mpreun cu
suburbiile formeaz o aglomerare urban de 13 milioane
locuitori (Gran Buenos Aires), concentrnd aproape 33%
din populaia rii.
Alte orae importante: Crdoba, Rosario, Santa Fe,
Mendoza, La Plata, Mar del Plata.
Diviziuni administrative: 23 provincii plus capitala, cu
statut similar (Districtul Federal - Buenos Aires).
Populaie: 40,091 milioane locuitori; populaia este foarte
inegal distribuit n teritoriu, cu o mare concentrare n
centrele urbane (populaia urban: cca. 90%). Densitatea medie: 14,41 locuitori /
km
2
.

3
Structura etnic: Argentina este caracterizat de o ampl diversitate de grupuri
etnice i naionale. Cea mai mare parte a populaiei este de origine european
(predominant descendeni de italieni i spanioli), dar exist i un numr important
de imigrani din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ 500.000 de
persoane), de origine asiatic (japonezi, coreeni - aproximativ 130.000 de
persoane) etc. De asemenea, metii, amerindieni, alte grupuri - 3% din populaie.
Religie: populaia Argentinei este predominant romano-catolic (cca. 70%);
minoriti protestante (9%), evreieti (cea mai mare comunitate evreiasc din
America Latin, estimat la aproximativ 300.000 de membri), musulmane,
ortodoxe etc.
Organizatii internationale la care este membra Argentina:
Asociatia Latinoamericana de Integrare (ALADI).
Banca Africana de Dezvoltare (BAFD)
Banca Interamericana de Dezvoltare (BID)
Banca Mondiala (BM)
Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)
Sistemul Tarilor Bazinului La Plata (CIC)
Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru America Latina si Caraibe
(CEPAL)
Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF)
Fondul Monetar International (FMI)
Piata Comuna a Sudului (MERCOSUR)
Organizatia Statelor Americane (OEA)
Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)
Sistemul Economic Latinoamerican (SELA)
Fondul Financiar pentru Dezvoltare al Bazinului La Plata (FONPLATA)
Uniunea Natiunilor Sudamericane (UNASUR)


2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

Produsul Intern Brut : 2.945 mld. pesos (cca.475,8 mld.USD)

PIB pe locuitor : 18.709 USD / loc

Rata inflatiei : 10,5%

Datoria publica federal : 182.741 milioane USD (41,5 % din PIB)

Datoria externa : 140 mld. USD (32, % din PIB nominal)

Rezervele valutare : 34,2 mld. USD

Somajul : 7,2 %

4
Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai
presupune un numar de asistati social (cca. 1,6
milioane de persoane), care statistic nu sunt someri,
dar care nu dispun de loc de munca.

Cursul de schimb : 1 USD = 6,26 pesos
1 Euro = 8,62 pesos


Investitii: 16,6% din PIB

Cresterea activitatii economice (an/an) 4,4 % (2013)
3,4 % (2012)
8,9 % (2011)

Cresterea activitatii industriale (an/an) 11,4% (2012)
11, % (2011)
9,9 % (2010)

Utilizarea capacitatii industriale instalate85.0 % (2012)
82,0 % (2011)
77,9 % (2010)

3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI
OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI

3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI


Volumul comertului exterior:
119,816 miliarde USD(9 luni 2013)
149,434,miliarde USD (2012)
157,886 miliarde USD (2011)



Export (FOB) : 63,479 miliarde USD (9 luni 2013)
80,927 miliarde USD (2012)
83,950 miliarde USD (2011)

Principalii parteneri: Brazilia (20%), China (6%), Chile (6%), SUA (5%),
Venezuela (3%) , Columbia (3%), Olanda (3%) si altii (54%). Tarile UE
reprezinta cca. 12 %.


5
Principalele produse exportate: produse primare (27 %), produse manufacturate
de origine agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala
(32%), combustibili si energie (6%).

Import (CIF) : 56,337 miliarde USD (9 luni2013)
68,507 miliarde USD (2012)
73,936 miliarde USD (2011)

Principalii parteneri: Brazilia (26%), China (15%), SUA (12%), Germania (5%),
Mexic (3%) si altii (39%). Tarile UE reprezinta 18%.

Principalele produse importate: bunuri de capital (16%), bunuri intermediare
(27%), parti si accesorii pentru bunuri de capital (21%), bunuri de consum (10%),
combustibili (17%), automobile (9%).

Soldul balantei comerciale : 10,013 miliarde USD (2011)
11,690 miliarde USD (2010)
16,888 miliarde USD (2009)


3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :

1. Constructia de nave: Bazinul fluvial Hidrovia asigura transportul a 90% din
comertul exterior zonal, efectuat aproape in totalitate cu barje (speciale
pentru cereale, fructe, combustibili, containere, lemn si celuloza etc).
Vechimea acestora este in mare majoritate intre 20-45 ani, existand un
necesar de peste 1.000 barje si 100 remorchere/impingatoare si un singur
producator in Argentina.
2. Industria extractiva a petrolului : piata potentiala pentru exportul de unitati de
pompare catre YPF precum si catre celelalte companii de extractie si
exploatare a petrolului din Argentina. Totodata exista perimetre care se
ofera in concesiune pentru explorare si exploatare de petrol si gaze
3. Energia atomica: Argentina detine trei centrale nucleare tip Candu si mai
este planificata construirea a inca doua. Argentina constituie un partener
potential pentru furnizorii de produse pentru sectorul nuclear, precum si
pentru cooperare cu institutele de cercetare-proiectare nucleara.
4. Industria chimica: Piata are un potential de consum semnificativ, in special
pentru ingrasaminte organice si anorganice pentru agricultura.
5. Sectorul material rulant: exista un necesar de circa 1.000 vagoane pentru
cereale, vagoane pentru calatori, locomotive Diesel si posibilitati de vanzare
roti pentru vagoane de marfa si calatori, boghiuri si sine de cale ferata.
6. Industria constructoare de masini: exista potential de export de rulmenti,
motoare electrice, lampi cu descarcare in gaze, in conditiile unei concurente
puternice in ultimii ani din India si China, exista cereri de masini unelte, in
conditiile concurentei coreene, bulgare si braziliene si exista perspective
pentru penetrarea pietei cu parti si componente de utilaje pentru industria

6
siderurgica, masini de vulcanizat pentru industria cauciucului, echipament
pentru industria pescuitului. In industria siderurgica si a neferoaselor exista
cereri de tevi fara sudura, tabla laminata la cald, tabla de aluminiu, profile si
benzi
7. Industria medicamentelor: piata potentiala pentru medicamente generice.
8. Turismul : dezvoltarea turismului de sanatate.


3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

Agricultura si zootehnia : 12,1 % din PIB.
Principalele productii : soia (52,68 mil tone), grau (15,2 mil tone), porumb
(23 mil.tone), floarea soarelui (2,16 mil.tone), sorg (3,3 mil.tone), mere,
pere, lamaii, tutun, alune, ceai, grapefruit, vin (16 mil.litri), cresterea
animalelor (55-60 mil.vite), lapte (11,6 mil.tone).
Industria si constructiile : 35 % din PIB .
Principalele sectoare : alimentara, automobile, bunuri de consum, textile,
pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie si petrochimie.
Comertul si serviciile: 52,8 % din PIB.


4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI
PRACTICI COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI
VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME
IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR

4.1 REGIMUL IMPORTURILOR

De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre
Mercosur si a fost aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19
decembrie 2001 a fost aprobat Tariful Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC).
Plata importurilor de bunuri si sevicii se face pe piata unica si libera de
schimb.
Produsele critice pentru sanatate, destinate diagnosticarii, sunt exonerate
de plata taxelor vamale sau alte impozite.
Lista exceptiilor de la AEC include grupe de marfuri ale fiecarui stat
membru. Statele membre Mercosur au putut stabili pana la 31 decembrie 2002 o
lista de 100 de pozitii vamale din cadrul NCM, ca exceptii de la AEC. Orice tara
membra poate efectua la fiecare 6 luni pana la 20 de modificari cu conditia
aprobarii, in prealabil, a acestora de catre celelalte state membre Mercosur.
Cote. Se pot aplica, ca masuri de salvgardare. In prezent se aplica cote
de import pentru sectorul incaltaminte. Acordarea cotelor se face in ordinea
prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un caz nu se va putea acorda
unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala stabilita pe fiecare
pozitie tarifara.

7
Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87,
88, 89 si 90 cu plata unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%.
Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta
bunurilor.
Acorduri de intelegere asupra preturilor. Sunt angajamente asupra
preturilor, asumate de firmele straine, in cadrul investigatiilor pentru practici
neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati maxime care pot fi exportate la
preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor variaza de la 2 la 5 ani.
Exceptarea de la taxe si impozite. Este un regim pentru importul bunurilor
destinate invatamantului, cercetarii stiintifice si/sau tehnologice sau pentru
sanatatea umana. Beneficiarii sunt organisme oficiale nationale si dependentele
centralizate sau descentralizate ale acestora.


4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A
IMPORTURILOR

Subevaluarea monedei nationale, metoda practicata pentru stimularea
exporturilor, a condus la scumpirea deosebita a importurilor si cresterea
competitivitatii produselor nationale, atat pe piata interna cat si pe piata externa.
Necesitatea obtinerii certificatului de configuratie a modelului conform Legii
24449, la exportul de autoturisme in Argentina ceea ce presupune un proces
indelungat si foarte exigent de omologare si obtinere a certificatului de
conformitate cu normele locale de mediu (nivel de zgomot si emisii poluante).
Unele institutii publice si administratii provinciale stabilesc la achizitii o
marja de preferinta (pana la 15%) pentru produsele indigene.
Intensificarea actiunilor de aparare comerciala la presiunile deosebite ale
industriei nationale s-au facut simtite in ultimii ani printr-o avalansa de investigatii
de dumping si prin impunerea necesitatii obtinerii de licente ne-automate de
import la unele grupe de produse (in total 600 pozitii tarifare), intre care: textile,
confectii din piele, incaltaminte, jucarii, anvelope, autoturisme de lux,
ascensoare, autovehicule etc.
Argentina s-a confruntat, in special incepand cu anul 2010, cu proteste din
partea altor state datorita unor masuri netarifare de descurajare a importurilor:
eliberarea licentelor ne-automate de import la termene de peste 90 zile,
recomandarea eliminarii importurilor de produse alimentare pentru care exista un
produs similar indigen, tergiversarea unor formalitati in vama etc. Incepand cu 1
februarie 2012 s-a legiferat necesitatea obtinerii unel Declaratii Anticipate de
Import pentru orice marfa sau servicii care urmeaza a fi aduse in tara, precum si
pentru efectuarea platii la extern a importurilor, ceea ce se utilizeaza ca o
parghie pentru controlul fluxului de importuri si de transfer de devize in exterior.



8
4.1.2 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE
ASOCIERE, DE LIBER SCHIMB, ETC.

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si
Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie
2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca
fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina,
Brazilia si Urugay. La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur),
care a avut loc pe 29 iunie 2012, s-a hotarat suspendarea drepturilor Paraguay
de a face parte din organismele Mercosur si intrarea Venezuelei ca membru al
Mercosur, aceasta avand la dispozitie 3 ani pentru a-si adapta legislatia
comerciala si fiscala la cea a tarilor Tratatului Sudamerican.
Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe
vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au
regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate
ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si
manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%.
De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea
comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se
prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea
politicilor macroeconomice intre statele membre.
Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata
de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste
85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale
variaza, astazi, intre 0 si 22% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs
negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.
La a 43-a Reuniune a Consiliului Pietei Comune (Mercosur), care a avut loc
pe 29 iunie 2012, statele Mercosur au convenit ca, fiecare stat, in limita a 200
pozitii tarifare, sa aiba dreptul sa mareasca taxele vamale extra-Mercosur peste
nivelul Tarifului Vamal Extern Comun (maxim 22% ), pana la limita nivelului
consolidat (35%) in cadrul OMC.

4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR
SENSIBILE SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL

S-a stabilit un cos de produse care considerandu-se sensibile, s-au
mentinut in afara Acordului de Liber Comert Regional. Pentru aceste produse s-
a stabilit un Regim de Convergenta care sa ofere acestor industrii timpul necesar
pentru readaptarea productiei. Initiativa a aparut in 1995, iar procesul a fost
incheiat, pentru majoritatea produselor, in 1999. Raman exceptate doar
sectorul auto si cel al zaharului care vor fi liberalizate ulterior. Din acest
moment, totalitatea universului bunurilor, vor circula liber intre tarile membre
MERCOSUR.


9
4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR
SENSIBILE SPRE AEC

Fiecare tara membra a prezentat o lista de bunuri exceptate din Tariful
Vamal Comun (AEC), proces care s-a finalizat in 2001, ramanand exceptate
bunurile de informatica, telecomunicatii, sectorul zaharului si cel automobilistic
care urmeaza a fi liberalizate complet. Pentru ultimele doua sectoare, in prezent,
se poarta negocieri pentru accelerarea termenelor de convergenta spre structura
impusa de AEC.
Argentina participa in forma coordonata cu ceilalti membri Mercosur la
negocierile privind crearea Zonei de Liber Comert a Americilor (ALCA), care
reprezinta o viziune integrala, unde aspectele economice si comerciale se
complementeaza cu cele politice, sociale, culturale si de mediu. Deocamdat,
datorit atitudinii adoptate de rile Mercosur, negocierile sunt blocate.
MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeana un Acord Cadru
Interregional de Cooperare (15.12.1995, Madrid) avand ca obiectiv principal
crearea cadrului necesar desfasurarii negocierilor in vederea incheierii unui Acord
de Liber Comert. Cele doua parti (UE la 5 iunie 2001 si MERCOSUR la 29
octombrie 2001) au prezentat propuneri pentru liberalizarea comertului cu bunuri,
servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei
zone de liber comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele
tarifare si netarifare care impiedica sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele
bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse agricole si cca 53% din
exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vamale in UE.
Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC,
care sa vina in sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si
alimentare. Esecul rundei a dus la decizia de a relua negocierile cu UE (in 2010)
fara a mai conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din OMC le-ar fi putut
genera.

In cadrul Asociatiei Latino Americane de Integrare (ALADI), din care mai
fac parte Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Mexic, Paraguay, Uruguay si
Venezuela, Argentina a incheiat urmatoarele acorduri :
- Acorduri de complementare economica cu tarile din afara MERCOSUR
- Acorduri economice in domeniul hidrocarburilor cu Bolivia, Chile si Uruguay
- Acord de transport fluvial pentru canalul Paraguay Parana.

La nivel de blocuri subregionale exista acorduri de preferinte vamale
semnate intre MERCOSUR si Comunitatea Andina de Natiuni precum si intre
MERCOSUR si Piata Comuna Centro-americana (MCCA). MERCOSUR are
semnate Acorduri de Comert Liber cu Israel (intrat in vigoare in 2011) si Egipt si
are in curs de negociere acorduri comerciale cu Uniunea Europeana, Coreea de
Sud, Iordania, Turcia, Siria, Teritoriile Palestinei si cu Consiliul de Cooperare al
Gofului (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar si Oman).



10
4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI

Licente de import
Exista doua mari categorii de licente de import:
Licente automate care pot fi:
- Licente automate inaintea importului: au ca scop monitorizarea importurilor si
efect statistic
- Declaratie sub juramant a compozitiei produsului: se aplica pentru produse
alimentare, covoare, imbracaminte si incaltaminte in vederea informarii
consumatorului asupra originii si provenientei marfurilor. Marfurile trebuie sa aiba
o eticheta cuprinzand compozitia produsului si originea.
Licente neautomate care sunt necesare pentru cca 600 grupe de
produse, intre care: incaltaminte, hartie, biciclete, jucarii, confectii din
piele etc.
Valori criteriu la importul anumitor marfuri. Periodic, autoritatea fiscala
argentiniana emite reglementari prin care stabileste pentru unele marfuri si
anumite tari de provenienta ale acestora, valori criteriu care constituie niveluri
unitare FOB in USD. Importatorul este obligat sa plateasca taxele de import la
valoarea FOB din factura, in cazul in care aceasta este superioara valorii
criteriu sau sa plateasca la nivelul celei din urma, urmand sa recupereze
diferenta dupa ce justifica veridicitatea unui pret de import inferior.
Declaratie Anticipata de Import este obligatoriu sa fie depusa si obtinuta
aprobarea acesteia inaintea semnarii oricarei comenzi de import de marfuri sau
servicii. Acelasi document este cel care autorizeaza transferul in exterior de
valuta de catre importatori.


4.2 REGIMUL EXPORTURILOR

Piata unica si libera de schimb. Incepand cu 11.02.2002 s-a constituit
Piata de Schimb unica si libera pentru toate tranzactiile comerciale. Incepand cu
anul 2012 s-a impus un control cvasi total al achizitiilor de valuta de catre
rezidenti, aprobarea oricarei achizitii de valuta fiind de competenta Administratiei
Fiscale, existand numai anumite scopuri si limite pentru care se dau aprobari:
turism in strainatate, angajamente de plata externe pt studii. Moneda nationala
este in prezent subevaluata, prin masurile Bancii Centrale, care cumpara
constant valuta.
Firmele terte neproducatoare sunt autorizate, incepand cu 9 august 2002,
sa efectueze exporturi de produse alimentare pentru consumul uman, materii
prime folosite in industria alimentara si produse folosite in gospodarie, cu
informarea producatorului acestora.
Termenele pentru exporturile in consignatie sunt de maxim 180 de zile de
la data obtinerii autorizatiei de imbarcare eliberata de Directia Generala a
Vamilor.

11
Termene pentru incasarea c/valorii marfurilor exportate: sunt prevazute,
diferentiat pe 3 grupei de produse, termene de 15-90-360 zile pentru ca
exportatorii sa incaseze c/valoarea marfurilor exportate.
Taxele de export sunt de :
- 45% pentru gazele naturale (cresterea de la 20% la 45% a avut loc in iulie
2006);
- 10% pentru produse primare;
- 5% pentru produse manufacturate, agrozootehnice si industriale;
- 20% pentru cereale, faina, seminte si fructe oleaginoase, grasimi si uleiuri
animale si vegetale si reziduuri ale industriei alimentare (faina, turte, pellets);
- 5% pentru produse organice;
- 20% pentru petrol;
- 5% pentru motorina, kerosen, etc.
- 0% pentru benzina.
Plata acestor taxe trebuie facuta in termen de 15 zile calendaristice de la
data primirii autorizatiei de export.
Exportatorii platesc TVA (21%) care este restituita in 19 cote lunare,
egale, la cursul de schimb, de referinta. Cand valoarea TVA este inferioara
valorii de 100.000 pesos, restituirea se poate face intr-o singura cota.
Tarifele portuare si costurile de stivuire se coteaza in dolari si se
incaseaza in pesos la cursul zilei.

4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR

Sunt in vigoare urmatoarele instrumente de promovare a exporturilor:
Draw Back. Marfurile importate care intra in compozitia produselor de
export sau ambalajele acestora sunt scutite de plata taxelor vamale, taxa
statistica si TVA.
Rambursarea taxelor pentru bunurile exportate. Conform acestui
regim se efectueaza rambursarea totala sau partiala a impozitelor si taxelor
interne care s-au platit in diferitele etape de productie si comercializare a
bunurilor exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0%
si 6% si este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun
Mercosur (NCM). Valoarea CIF a partilor componente ale produsului care au fost
importate se scade din valoarea FOB a produsului final, iar cota de rambursare
se aplica asupra diferentei (numai asupra valorii nationale motiv pentru care
acest regim este compatibil cu Regimul Draw Back).
Admisia temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care
sufera un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in
alte tari. Aceste marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta
taxele pentru servicii. Restrictii la acest regim se aplica in cazul existentei
masurilor de salvgardare. Perioada de permanenta a marfurilor in tara este de :
- marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire;
- bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire.
Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra
valorii bunurilor, serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala,

12
bunuri fizice si servicii, nu poate fi mai mica de 60% din valoarea FOB a
contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa fie de minim 40%
din valoarea FOB a contractului.
Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor proiecte mari de investitii
(noi). Conform acestui regim se stabileste taxa vamala 2% pentru toate bunurile
care integreaza proiecte mari de investitii. Bunurile trebuie sa fie destinate:
- realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa
produca bunuri tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati
de productie
- tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau
apa
Bunurile si P/S trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de
schimb intr-un procent de 5% din valoarea totala FOB a bunurilor importate sub
acest regim
Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii
(uzate). Se acorda o reducere a taxelor vamale la 2% pentru bunuri uzate care
compun linii complete si autonome si se folosesc pentru realizarea proiectului de
investitii. Bunurile uzate trebuie sa aiba o viata utila remanenta de 50%, iar
beneficiarul este obligat sa achizitioneze bunuri noi, de origine nationala, de o
valoare echivalente cu 30% din investitie.
Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin
porturile patagonice (incurajarea comertului in zonele defavorizate).
Sistemul Generalizat de Preferinte. Uniunea Europeana a anuntat
restrangerea numarului de state beneficiare ale SGP, incepand cu 1 ianuarie
2014, Argentina urmand sa nu mai beneficieze de acest regim preferential. In
iunie 2012 SUA a suspendat acordarea preferintelor vamale conform SGP
Argentinei.
Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim
se stabileste o taxa asupra exporturilor de consum pentru unele marfuri
cumprinse in NCM. Masura este fundamentata pe conditiile impuse de actualul
context economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se
urmareste stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui
volum de oferte adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform
tipului de marfa, taxele pot fi 5% - 45% din valoarea FOB de export. Fac
exceptie:
- valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de
export
- exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si
expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale
- cele scutite prin alte norme deja existente


5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC

5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE


13
Regimul investitiilor straine in Argentina este reglementat prin Legea Nr.
21.382/1993 si Decretul Nr. 1853/1993. Investitorii straini pot efectua investitii in
Argentina fara a fi nevoie de o aprobare prealabila si in conditii egale cu
investitorii locali.

Investitorii straini pot :
Utiliza orice forma juridica de organizare prevazuta in legislatia nationala,
respectiv: societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata si filiale ale
intreprinderilor straine. De asemenea, folosirea de joint ventures si contractele
de franchising sunt tot mai frecvente in ultimii ani.
Firmele locale cu capital strain pot folosi creditul intern cu aceleasi
drepturi si in aceleasi conditii ca intreprinderile locale cu capital national.
Investitorii straini pot transfera in exterior beneficiile si repatria capitalul
investit. Din a doua parte a anului 2002 si in 2003, Banca Centrala a Republicii
Argentina a flexibilizat restrictiile care au fost impuse dupa deprecierea monedei
nationale (transferarea in exterior a beneficiilor si dividendelor doar cu aprobarea
BCRA). Investitorii care doresc sa-si repatrieze capitalul pot sa o faca numai in
pesos bancnote, fara utilizarea mecanismului de debit al conturilor bancare
(capitalul strain in devize adus in Argentina este transformat in pesos si depus
intr-un cont bancar de care investitorul dispune liber, iar pentru transferul in
exterior bancile incaseaza contravaloarea sumei in pesos, la cursul zilei, in timp
ce la destinatie ajung devize). Transferurile pentru investitiile straine directe nu
sunt obligate sa indeplineasca termenul de 180 de zile de permanenta pe piata
locala. Transferarea beneficiilor si dividendelor se poate face doar daca
corespund cu bilanturile inchise si verificate.
Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta:
permanenta, temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina
este necesara rezidenta permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra
nationalitatii directorilor companiei, insa acestia trebuie sa aiba un domiciliu legal
in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta permanenta
trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesos,
respectiv 34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma.
Contractarea lucratorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala
a muncii.

5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE.

Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate si orizontal
(beneficiile se aplica in orice regiune sau sector de activitate).
Promovarea regionala:
Beneficiile sunt oferite de fiecare provincie in parte pentru atragerea
investitiilor si consta, in general, din scutirea de impozite, reducerea de tarife
pentru servicii publice, sprijin pentru realizarea lucrarilor de infrastructura,

14
achizitionarea de echipamente, prioritate in adjudecarea licitatiilor organizate de
guvernele provinciale.

Promovarea industriala in Tara de Foc Zona Vamala Speciala (TAE)
In TAE exista scutire de taxe vamale de import pentru materii prime si bunuri de
capital. Bunurile cumparate din teritoriu national nu platesc TVA, iar produsele
exportate nu platesc taxe de export. Regimul a fost protejat prin Decretul
490/2003 pana la 31 decembrie 2005, in timp ce valabilitatea beneficiilor este
extinsa pana in anul 2013.
Zonele Libere
Legislatia argentiniana permite infiintarea a 27 de Zone Libere, una pe fiecare
provincie, plus 4 zone libere aditionale. In prezent exista 9 Zone Libere
operationale in provinciile Buenos Aires, Cordoba, Chubut, La Pampa, Mendoza,
Misiones, Salta, San Luis si Tucumn.

Promovarea sectoriala:
Regimul de promovare miniera care ofera urmatoarele beneficii: stabilitate
fiscala pe o perioada de 30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul bunurilor
de capital, concesionare pe 30 de ani, scutirea de impozite pe active, eliminarea
taxelor de export, etc.
Regimul forestier beneficii similare cu cele din sectorul minier.
Regimul automotor. Politica in domeniul auto a Mercosur (PAM) stabileste
un regim de schimburi libere intre Argentina si Brazilia si aplicarea unui tarif
vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din afara
zonei. Pentru a beneficia de comertul fara taxe, intelegerea stabileste ca toate
autoturismele produse in Mercosur trebuie sa aiba un continut minim regional de
60%.
Sectorul turistic: Constructia si echiparea obiectivelor noi, reamenajarea
sau alte imbunatatiri la cele existente, organizarea de manifestari si servicii
legate de turism sunt scutite total sau partial de impozite imobiliare si impozite
brute pe o perioada de la 5 la 15 ani, dupa zona si activitatea desfasurata.

Instrumente orizontale:
Finantarea TVA pentru cumpararea de bunuri de capital noi, necesare
realizarii unor investitii.
Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vanzarea si importul de
bunuri de capital, produse de informatica si telecomunicatii.
Importul bunurilor necesare realizarii marilor proiecte de investitii. Taxe
vamale 2% pentru importul de bunuri ce compun o linie completa si autonoma in
cadrul investitiei.
Regimul Leasing-ului.


15
Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor
(MIGA), Organizatiei Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului
International de Solutionare a Diferendelor asupra Investitiilor (CISDI).

5.3 OPORTUNITATI DE INVESTITII IN ARGENTINA

Investiiile in infrastructura, agricultura, agroindustrie si energii renovabile se
bucura de interes din partea investotorilor straini. Ultimul sector a inregistrat in
ultimii ani o crestere importanta in productia de biodiesel.
Sectorul minier, explorarile si exploatarile petroliere sunt incurajate de catre
autoritatile unor provincii. In contextul nationalizarii de catre statul argentinian a
participatiei Repsol in cadrul YPF, se constata o stagnare a interesului
companiilor straine catre sectorul energetic argentinian.
Buna pregatire a specialistilor argentinieni si costurile competitive cu acestia,
cresc atractivitatea pentru sectorul software, ca de altfel si pentru crearea de
call centers.

6. LEGISLATIA IMPOZITIVA

In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si
autoritatile municipale.

Impozite nationale :
Impozit pe profit:
- Intreprinderi 35%
- Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care variaza de la 9% la
35%, functie de nivelul profitului
Impozitul pe valoarea adaugata TVA. Coeficientul general este de 21%,
dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice, gazul natural, apa, in
afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de capital, transportul
(exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si publicatii periodice
programele de asistenta medicala, dobanzile asupra imprumuturilor straine sau
cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%. Exporturile nu sunt grevate de TVA
iar exportatorii pot solicita rambursarea acesteia.
Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%, cu
exceptia unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care se
refera la marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care importurile
trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai mult de 486
US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar pentru anumite
produse ), TVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa aditionala la TVA (uzual
10%) si impozite pe venit (uzual 3%).

16
Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de produse
care incorporeaza un anumit proces industrial platesc 5%, produsele primare
20%, iar gazele naturale 45%.
Alte impozite:
- asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %;
- asupra activelor - 1%;
- asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si
194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc
impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in Argentina;
- asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul persoanelor
fizice.

Impozite provinciale si municipale :
- asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala
valoarea variaza intre 1,5% si 4%, in functie de activitate sau provincie
(activitatile primare si industriale beneficiaza, in general, de scutiri);
- taxe de timbru 1%
- asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie)
- impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.

7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN
MATERIE DE APARARE COMERCIALA

In conformitate cu legislatia in vigoare, in Argentina exista doua organisme
abilitate pentru a investiga distorsionarea comertului si a propune masuri de
aparare comerciala in situatia unor practici neloiale, respectiv: Comisia Nationala
de Comert Exterior (CNCE) si Directia Concurentei Neloiale (DCN).
CNCE functioneaza ca un organism independent relationat cu Ministerul
Economiei si Finantelor Publice Secretariatul pentru Comert Exterior. Rolul
acestuia este de a stabili daca s-a produs un prejudiciu industriei nationale sau
exista o amenintare cu producerea unui prejudiciu, precum si de a determina
legatura de cauzalitate.
DCN este un organism tehnic din cadrul Secretariatului pentru Comert Exterior -
Directia Nationala de Gestiune Comerciala Externa a Ministerui Economiei si
Finantelor Publice si care analizeaza existenta preturilor de dumping si a
subventiilor.
Cele doua organisme fac recomandari catre Secretariatul pentru Comert Exterior
din cadrul Ministerului Economiei si Finatelor Publice care ia decizia de
deschidere sau nu a investigatiei. In cazul in care decizia este afirmativa,
rezolutia de deschidere a investigatiei se publica in Buletinul Oficial sub
semnatura Ministrului Economiei si Finantelor Publice.
Printre produsele care au facut obiectul investigatiei si tarile de origine,
mentionam:

17
Dumping: hartie de ambalaj (Austria), cutite de bucatarie, cerneala tipografica,
prosoape, compresoare cu surub, fittinguri, tesaturi din polipropilena (Brazilia),
termosuri, gresie, insecticid, ochelari si rame, cutite de bucatarie, aparatura
electrica de incalzit, intrerupatoare si potentiometer electrice, lame pentru
fierastrau, aprinzatoare de aragaz, seringi de unica folosinta, motoare electrice,
anvelope, jenti din otel, tuburi petroliere fara sudura, ventilatoare, tesaturi Denim,
pompe electrice, incaltaminte, coloranti organici sintetici, rulmenti radiali cu bile
(China), echipamente de aer conditionat, hartie de ambalaj (Corea), PPC, hartie
de ambalaj, film pentru radiografii (SUA), hartie de ambalaj (Finlanda), borne de
conexiune electrica (Germania, China), parchet laminat (Germania, Elvetia),
insecticid, panze fierastrau, conectori, fire si fibre (India), echipamente de aer
conditionat (Malaezia, Tailanda, Vietnam), fibra de sticla (Mexic), CD-uri
(Paraguay),
Subventii: ulei de masline (Spania), gluten de grau (UE), compot de piersici (UE).
Salvgardare: compot de piersici, motorete si motociclete, incaltaminte de sport,
jucarii, incaltaminte, fibre de poliester, fire din fibre de poliester, tesaturi de
bumbac, tesaturi din textile, filamente sintetice.

Din analiza procedurilor de aparare comerciala initiate de autoritatile argentiniene
rezulta ca cele mai multe investigatii au fost deschise la capitolele produse
siderurgice si articole de fonta, fier si otel, iar ca tari de origine pe primul loc se
situeaza China si Brazilia.

8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI

Incepnd cu 30 decembrie 2005, cetatenii romni se pot deplasa in
Republica Argentina fara viza.

9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT
EXTERIOR

9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE SI CULTELOR (MREC)

In cadrul MREC functioneaza Secretariatul pentru Relatii Economice
Internationale format din:

- Subsecretariatul pentru Negocieri Economice Internationale.
Directia Nationala de Negocieri Economice Bilaterale
Direcctia Nationala de Negocieri Economice Multilaterale
- Subsecretariatul pentru Integrare Economica Latinoamericana si Mercosur
Directia Generala MERCOSUR

18
Directia Generala pentru Integrare Economica

-Subsecretariatul pentru Dezvoltarea Investitiilor
Directia Nacionala pentru Relatii Institutionale si Comunicare
privitor la Investitii
Directia Nationala de Strategii si Mediu Investitional
Directia Generala de Promovare a Exporturilor
Directia Generala de Strategiii de Comert Exterior
Directia Nationala de Operatiuni si Servicii pentru Investitor

Unitatea de Promovare a Exporturilor si Bunurilor Audiovizuale
Unitatea de Cooronare Generala a Sistemului de Achizitii a
Natiunilor Unite
Unitatea de Urmarire a Evenimentelor BIE
Unitatea de Promovare si Sprijinire a Firmelor Exportatoare
Coordinacin de Temas Agrcolas
Fundatia Exportar


9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE

Secretariatul de Comert Exterior
Subsecretariatul de Comert Exterior si Relatii Economice Internationale
Comisia Nationala de Comert Exterior


10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI
NEGUVERNAMENTALE CARE INTERVIN IN ACTIVITATILE
DE COMERT EXTERIOR SI DE ATRAGERE DE INVESTITII:

Presedintia Argentinei
www.presidencia.gov.ar

Administratia Publica Nationala
www.argentina.gob.ar

Agentia ProsperAr
www.prosperar.gov.ar

Agentie pentru evenimente expozitionale
www.feriasycongresos.com

Asociatia Argentiniana a Fabricantilor de Masini Unelte
www.aafmha.org.ar

Asociatia Argentiniana de Pescuit

19
www.aapesca.com.ar

Asociatia Bancilor din Republica Argentina (banci private)
www.aba-argentina.com

Asociatia Bancilor Publice si Private din Republica Argentina
www.abappra.com

Asociatia Conducatorilor de Intreprinderi (ADE)
www.ade.org.ar

Asociatia Industriasilor Metalurgi din Republica Argentina
www.adimra.com.ar

Asociatia Importatorilor si Exportatorilor din Republica Argentina
www.aiera.org.ar

Banca Centrala a Republicii Argentina
www.bcra.gov.ar

Banca Nationala a Republicii Argentina
www.bna.com.ar

Bursa de Cereale
www.bolcereales.com.ar

Camera Argentiniana de Comert
www.cac.com.ar

Camera de Comert, Industrie si Productie a Republicii Argentina
www.cacipra.org.ar

Camera Exportatorilor din Republica Argentina
www.cera.org.ar

Camera Importatorilor din Republica Argentina
www.cira.org.ar

Camera de Comert Exterior din Rosario (Santa Fe)
www.commerce.com.ar

Camera de Comert Exterior a Provinciei Entre Rios
www.caceper.com.ar

Centrul de Informatie Integrala pentru Comert Exterior al Vamii argentiniene
www.aduanaargentina.com

20

Camera Argentiniana de Constructii
www.camarco.org.ar

Camera Argentiniana a Industriei Materialelor Plastice
www.caip.org.ar

Camera Argentiniana a Masinilor Unelte, Bunurilor de Capital si Serviciilor
Productive
www.carmahe.com

Camera Argentiniana a Produselor Chimice
www.camaraquimica.org.ar

Camera Intreprinderilor de Software si Servicii Informatice
www.cessi.org.ar

Camera de Informatica si Comunicatii a Republicii Argentina
www.cicomra.org.ar

Camera Industriei Chimice si Petrochimice
www.ciqyp.org.ar

Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Industria Metalurgica
www.camima.com.ar

Camera Producatorilor de Geam Plat si Produselor din Acesta din Republica
Argentina
www.caviplan.org.ar

Centrul Argentinian al Inginerilor
www.cai.org.ar

Federatia Argentiniana a Industriei Cauciucului
www.faic.org

Federatia de Comert a orasului Buenos Aires
www.fecoba.org.ar

Fundatia EXPORTAR
www.exportar.org.ar

Institutul Argentinian de Petrol si Gaz
www.iapg.org.ar

Institutul Argentinian pentru dezvoltare economica

21
www.iade.org.ar

Institutul Argentinian de Rationalizare a Metalelor (IRAM)
www.iram.com.ar

Institutul Argentinian pentru Ciment Portland
www.icpa.org.ar

Institutul National de Statistica si Recensamant (INDEC)
www.indec.gov.ar

Institutul National de Tehnologie Agroalimentara INTA
www.inta.gov.ar

Institutul National de Tehnologie Industriala INTI
www.inti.gob.ar

Institutul National al Proprietatii Industriale INPI
www.inpi.gov.ar

Ministerul Relatiilor Externe si Cultelor
(MREC)
www.mrecic.gov.ar

Ministerul Economiei si Finantelor Publice
www.mecon.gov.ar

Ministerul Planificarii federale, Investitiilor Publice si Serviciilor
www.minplan.gov.ar

Ministerul Agriculturii, Zootehniei si Pescuitului
www.minagri.gob.ar


Ministerul Industriei
www.industria.gob.ar

Societatea Rurala Argentina
www.ruralarg.org.ar

Uniunea Industriala din Argentina (UIA)
www.uia.org.ar





22
11. ZIARE PRINCIPALE

Infobae www.infobae.com

La Nacin www.lanacion.com.ar

Clarn www.clarin.com

El Cronista www.cronista.com

mbito Financiero www.ambitoweb.com



12. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES


adresa : Calle Arroyo 962-970, 1007 Capital Federal

telefoane : 0054-11-4326-5888
0054-11-4322-8656
0054-11-4328-1786

fax : 0054-11-4322-2630

e-mail : embarombue@rumania.org.ar
e-mail BPCE : oficina.comercial@rumania.org.ar

pagina web : www.rumania.org.ar

INSARCINAT CU AFACERI a.i : doamna Sena LATIF
SECRETAR ECONOMIC : domnul Titus TINTEAN
SECRETAR I, Afaceri Politice si Consulare: domnul Doru BAROEAN

CONSULATUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN MENDOZA
adresa: Av. Acceso Este, Lat. Sur 2497,
5519 Las Caas Guaymallen, Mendoza
Argentina

Telfon: (00-54-0261)431-7020
Fax: (00-54-0261)431-7078
E-mail: ovchirca@chirca.com

Consul Onorific: domnul Viorel Octav CHIRCA



23












13. CALENDARUL TARGURILOR DIN ARGENTINA 2014

FEBRUARIE

2-4 EFICA 2013 - Buenos Aires
(www.calzadoargentino.org.ar)
Incaltaminte
FEBRUARIE

23-25 Cemca - Buenos Aires
(www.expocemca.com.ar)
Piele si confectii
din piele
MARTIE

26 1 Bafweek Buenos Aires Moda
8-10 Buenos Aires Moda
(http://www.buenosairesmoda.com)
Salon de moda
argentinian
13-16 Cafira 2013 Buenos Aires
(www.cafira.com)
Articole de
decoratiuni si
cadouri
28-30 Expo Aicacyp Camping Buenos Aires
(http://www.expoaicacyp.com.ar)
Articole de
camping, barci,
mobilier de gradina
si turism
APRILIE

10-20 Feria Artesanas Crdoba
(www.feriadelasartesanias.com)
Artizanat, produse
traditionale din
piele, ceramica,
piatra, metal,
bijuterii si
gablonzuri
(expozanti din
America de Sud)
28-30 MARTIE Expo Aicacyp Buenos Aires
(www.aicacyp.com.ar)
Vanatoare, pescuit,
tir
29-02 iunie EMAQH Buenos Aires Masini unelte

24
(www.emaqh.com)
10-11 SexpoErtica Crdoba
(www.sexpoerotica.com.ar)
Confectii, jucarii,
filme, literatura
erotica
27-29 Expo Agua y Medio Ambiente 2013
Buenos Aires (www.expoagua.com.ar/)
Tratare si purificare
a apelor, protectia
mediului
inconjurator, utillaje
de foraj puturi de
apa si utillaje
pentru lucrari de
teren
MAI

28-31 FIMAR 2013 Crdoba Targul
international de Mobila
(www.fimarweb.com.ar)
Targ national de
mobila si furnituri
pentru mobilier
6-9 EMITEX si CONFEMAQ Buenos Aires
(www.emitex.com.ar)
Furnituri si utilaje
pentru sectorul
textil (expozanti
numai din America
de Sud)
25-15 Targul International de Carte Buenos
Aires (www.el-libro.org.ar)
Carti, albune, CD-
uri si DVD-uri
editate
5-7 (2015) Ar Minera Buenos Aires
(http://www.arminera.com.ar)
Tehnologii si
echipamente
pentru sectorul
minier
3-5 septembrie Climtica Refri-Arg 2013 Tucumn
(www.climatica.com.ar)
Instalatii si
echipamente de
climatizare,
refrigerare si
congelare
IUNIE

13-15 Tattoo Show Buenos Aires
(www.tattooshow.com.ar)
Tatuaje si obiecte
pentru piercing
4-7 Batimat Expovivienda-Buenos Aires
(www.batev.com.ar)
Constructii si
decoratiuni
4-8 ALUVI Buenos Aires Targ
International pentru aluminiu si sticla
(http://www.aluvionline.com.ar)
Produse si utillaje
din sectorul
prelucrarii
aluminiului, sticlei,
cristalului
7-8 Congreso internacional de
gerenciamiento farmacutico 2012
Buenos Aires si Expo Farmacia 2013
Expozitie si
Congres
International pentru

25
Buenos Aires
(www.expofarmacia.com.ar)
farmacisti si
productia de
medicamente
7-8 Buonaestetika 2013 Buenos Aires:
Congreso internacional de esttica y
salud (www.buonaestetika.com)
Congres
International de
produse si
tehnologii pentru
cosmtica si
mentinerea
sanatatii
28-30 iulie FITHEP MERCOSUR 2013 Buenos
Aires (www.fithep-expoalimentaria.com)
Materii prime si
utillaje pentru
industria
alimentara,
panificatie,
cofetarie,
inghetata, vitrine
frigorifice si camere
frigorifice.
20 -30 Salonul Auto Buenos Aires
(http://www.elsalondelautomovil.com.ar)
Auto
IULIE

2-6 Fitecma Buenos Aires
(feria.fitecma.com.ar)
Lemn si mobila
iulie Eolica Argentina Buenos Aires
(www.eolicaexpo.com)
Energie eoliana
Iunie 2015 Expo Clean Buenos Aires
(http://www.expoclean.com.ar)
Materriale si utillaje
pentru curatenie si
igiena industriala
AUGUST

6-9 Envase y Alimentek 2013 Buenos Aires
(www.envase.org)
Ambalaje din
plastic, aluminio,
carton, hartie, folii
pentru ambalare si
utillaje specifice
August 2015 Expo Sign & Serigrafia Buenos Aires
(http://www.exposign.com.ar)
Fotografie si
comunicatii vizuale
SEPTEMBRIE

2-4



Hotelga Buenos Aires
(www.hotelga.com.ar)
Hoteluri si
restaurante:
15-19 Seguriexpo Bisec Buenos Aires
(www.seguriexpo.com)
Siguranta si
securitate integrala
15-19 (2015) BIEL Light+Building Buenos Aires Electrotehnica,

26
(www.biel.com.ar) electronica,
instalatii de
iluminat,
comunicatii si IT
16-19 Tecno Fidta Buenos Aires
(www.tecnofidta.com)
Industria
alimentara: materii
prime, alimente,
ambalaje, utilaje
24-26 Expo Arpia 2013 si I Congres de
Cromatografie (http://www.expo-
arpia.com.ar)
Tehnologii si
echipamente de
laborator
1-3 octombrie ExpoMedical Buenos Aires
(http://www.expomedical.com.ar)
Echipamente
medicale, produse,
software pt
medicina
19-22 Feria Forestal Posadas
(http://www.feriaforestal.com.ar)
Cherestea, mobilier
si utilaj forestier
OCTOMBRIE

26-29 FIT Buenos Aires (www.fit.org.ar) Salonul
International de
Turism
Fematec Buenos Aires
(http://www.fematec.com.ar)
Materiale si utillaje
de constructii
NOIEMBRIE

21-23 mai EXPOFUN Buenos Aires Targ
International pentru Sectorul
Turnatoriilor (http://www.colfun-
expofun.com.ar)
Produse si utillaje
pentru turnatorii de
otel si neferoase