Proiect Alcool

Sa se dimensioneze o secie de obinere a
alcoolului cu o capacitate de 18.000 l /24 h alcool

rafinat 96,6 !"olume#, folosind ca materii prime $
cartofi %0 si &r'u %0.

1
()*+,-S
1. .biectul proiectului
1.1. /enumirea obiectului proiectului000000000000.4
1.2. (apacitatea de producie0.00000000000000..4
1.1. *rofilul de producie pe sortimente sau &rupe de sortimente04
1.4. 2ustificarea necesitaii si oportunit3ii realiz3rii produciei
proiectate00000000000000000000000...4
2. 4lemente de analiza tehnolo&ica
2.1. 5naliza comparati"a a tehnolo&iilor similare din tara si strai6
n3tate pentru realizarea produciei proiectate000000000000..%
2.2. 5le&erea si descrierea schemei tehnolo&ice si analiza factorilor
care re&lementeaz3 producia000000000000000.0000.6
2.1. Schema controlului fabricaiei00000000000012
2.1.1. *rincipalele caracteristici ale materialelor prime,
au7iliare si a produselor finite000000000000000000..14
2.1.2. 8lu7ul tehnolo&ic pe faze, pe operatii00000..19
1. :ilanul de materiale
1.1. Simboluri000000000000000000000..19
1.2. (aracteristici fizico6chimice ale materialelor intrate in procesul
tehnolo&ic0000000000000000.00000000000021
1.1. (alculul debitului masic oara de alcool rafinat00...000..22
1.4. :ilanurile de materiale pentru fiecare operaie a schemei
tehnolo&ice 00000000000000000000.0000000..22
1.%. ;erificarea inchiderii bilantului de materiale000..000.46
4. :ilanul ener&etic
4.1. :ilanul termic0000000000000000000.48
4.2. :ilanul ener&etic al operaiilor000000000000.81
2
%. )tila<e tehnolo&ice
%.1. /imensionarea tehnolo&ica0000000000000084
%.1.1. /eterminarea dimensiunii plamaditorului0000084
%.1.2. /eterminarea dimensiunii zaharificatorului0000.8%
%.1.1. /eterminarea dimensiunii principale si a numarului de
linuri de fermentare0000000000000000000.8%
%.1.4. /iametrul coloanei de distilare0000.00000..86
%.1.%. ,naltimea coloanei de distilare000000000....89
%.1.6. /imensionarea coloanei de rafinare000..0000.89
6. -orme de i&iena muncii si i&iena00000000000...91

:iblio&rafie000000000000000000000092
3
1. .:,4(=)> *+.,4(=)>),
1.1. /4-)?,+45 .:,4(=)>), *+.,4(=)>),
Sa se dimensioneze o secie de obinere a alcoolului ce proceseaz
18000 l/24 h alcool rafinat 966! "olume alcool folosind ca materii prime#
cartofi $0! si %r&u $0!'
1.2. (5*5(,=5=45 /4 *+./)(=,4
Secia are o capacitate medie aceasta fiind de 18000 l/24 h'
1.1. *+.8,>)> /4 *+./)(=,4 *4 S.+=,?4-=4
S5) @+)*4 /4 S.+=,?4-=4
(rocesarea industriala a alcoolului etilic se realizeaz prin#
a) pe cale chimica, prin sinteza de compu)i simpli*
b) pe cale biologica, a"&nd loc fermentarea zaharurilor in prezenta
enzimelor'
a) Industria chimica folose)te in obinerea alcoolului rafinat substane
anor%anice si or%anice+%aze naturale,etilena-' (rodusul finit este destinat
scopurilor tehnice' .in el se poate obine cauciuc sintetic'
b) /n urma fermentrii materiilor prime de ctre dro0dii in prezenta de
preparate enzimatice produsele amidonoase sunt transformate in zaharuri simple
si apoi in alcool 12
2
si surplus mare de ener%ie calorica 3nma%azinata in masa
de plmada'
1.4. 2)S=,8,(5+45 -4(4S,=5=,, S, .*.+=)-,=5=,,
+45>,A5+,, *+./)(=,4, *+.,4(=5=4
4ste oportun a se realiza producii de alcool deoarece aceasta industrie
prelucreaz materii prime de%radate+ %r&u porumb- care nu pot fi utilizate
pentru alimentaie sau pentru fura0area animalelor'
4
5lcoolul rafinat este folosit#
, in industrie pentru obinerea de medicamente*
, in medicina spirtul este folosit ca dezinfectant*
, in industria chimica*
, in domeniul e6traciei*
, in industria alimentara se folose)te pentru prepararea buturilor
alcoolice'
2. 4>4?4-=4 /4 5-5>,A5 =4B-.>.@,(5
2.1. 5-5>,A5 (.?*5+5=,;5 5 =4B-.>.@,,>.+
S,?,>5+4 /,- =5+5 S, S=+5,-5=5=4 *4-=+) +45>,A5+45
*+./)(=,4, *+.,4(=5=4
/n tara noastr buturile alcoolice distilate au o "echime de c&te"a
secole' 1ea mai "eche fabrica de spirt a fost construita la 5rad in anul 18$1' /n
anul 1887 au fost introduse aparatele automate alcoolmetrice pentru contorizarea
spirtului'
(rocesarea alcoolului ca industrie a fost preluata de la scoieni care au
obinut 8his9i care in prima faza folosea ca mediu de fermentaie si
descompunere a materiilor amidonoase malul "erde pr0it in fum de turba'
Scoienii au obinut prima data distilate de 40,4$ %rade alcoolice in doua faze de
distilare'
:inlanda Suedia ;or"e%ia (olonia <usia produc alcool de 992 !
"olume alcool din care obin "otca de 31! din cereale de o"z orz' =a noi "otca
se face din porumb din 1 l de alcool se obin 3 l de "otca'
$
2.2. 5>4@4+45 S, /4S(+,4+45 S(B4?4, =4B-.>.@,(4 S,
5-5>,A5 85(=.+,>.+ (5+4 +4@>4?4-=45A5 *+./)(=,5
4nzime de 5pa 14<45=4 15<>2:/ 5bur ?
2
S2 .ro0die
zaharificare @ @
<eceptie <ecepie
@ @
.epozitare .epozitare Aultiplicare in
@ @ laborator
1&ntrire Splare @
@ @
Acinare 1antarire (refermentare
@
:ierbere sub presiune
@
<cire la $$B 1
@
Caharificare 5cidulare
@
/nsamantare (lmada de dro0die
@
:ermentare 12
2
@
.istilare 5pa de Splare
@ splare
5=122= D<E>
@
<afinare
Dorhot 5pa de lutter 5=122= <5:/;5> Elei de fuzel :runi 1ozi 12
2

1urirea cerealelor se realizeaz prin procedee mecanice +tarare
triere "&nturare-' Aateria prima este condiionata si pre%tita pentru fermentaie
+mrunita diluata- supusa procesului de plmdire in prezenta de sistem
enzimatic propriu sau adu%at'

6
:abricarea spirtului din materii prime amidonoase cuprinde
urmtoarele faze principale#
/' 2binerea plamezii dulci din materia prima prin transformarea
amidonului in zahar fermentescibil'
//' :ermentarea plamezii dulci de ctre dro0dii'
///' .istilarea plamezii fermentate'
/F' <afinarea spirtului'
,. .binerea plamezii dulci
a) Procesul de fierbere:

5midonul coninut de materiile prime amidonoase este atacat de
amilazele din preparatele enzimatice dup o %elificare a amidonului' 5ceste
transformri se realizeaz in utila0e speciale sub presiune'
Gelificarea amidonului se face prin 3mbibare cu apa si 3nclzirea
la temperatura de %elificare care se ale%e in funcie de felul amidonului#
pentru amidon din cartofi temperatura de %elificare este de
6$B1*
pentru amidonul din %r&u temperatura este de 79,80B1'
5midonul din cartofi "ariaz intre 14 si 22! in funcie de soide
condiiile pedoclimatice si de a%rotehnica aplicata' 5midonul din cartof este
constituit din amiloza si amilopectina' 5milopectina asi%ura o mai buna
consistenta la fierbereiar un coninut mare de amilopectina se obine printr,o
fertilizare ridicata cu fosfor'
1oninutul de amidon difer de la un soi la altul fiind mai mare
la soiurile tardi"e care au un coninut de amidon de pana la 1796! cele
semitardi"e de 1611! iar cele timpurii 1623!'
Soiurile bo%ate in amidon au o durata de fierbere mai redusa
fiind cuprinsa intre 26 minute si 40 minute' (entru industrializare sunt indicate
soiurile care conin peste 18! amidon'
(roteinele sunt coa%ulate iar la 100B1 sunt solubilizate )i parial
hidrolizate obin&ndu,se fraciuni proteice )i o cantitate redus de aminoacizi'
Hn urma reaciilor dintre zaharurile simple )i aminoacizi se formeaz la
temperaturi ridicate substanele melanoidinice iar prin condensarea zaharurilor simple
cu eliminarea apei se obine caramelul' Aelanoidinele )i caramelul sunt substane
nefermentescibile formarea lor e nedorit'
4le sunt antiseptice pentru dro0dii'
Hn "ederea e"itrii acestor nea0unsuri se "a a"ea 3n "edere ca procesul
de fierbere s fie condus ca durat )i presiune astfel ca s obinem o cantitate minim
de melanoidine )i carameldar s nu rm&n nici amidon ne%elificat'
7
=a fierbere pentru 100 9% %r&u este necesar s se adau%e 290 l de ap'
1onsumul de abur la fierbere pentru producerea a unui hl de alcool absolut este 430,480
9% la fierbtoarele neizolate )i 300,3$0 de 9% de abur la cele izolate'
Hn cazul cerealelor aburul se introduce numai pe la partea inferioar a
fierbtorului' 5burul are a"anta0ul de a permite o amestecare c&t mai bun a materiei
prime'
(ractic operaia de fierbere decur%e 3n dou faze#
, 3nclzirea produsului p&n la temperatura de fierbere*
, meninerea temperaturii ma6ime de fierbere'
c) Procesul de zaharificare:

2peraia se nume)te )i plmdire 3n care amidonul e transformat 3n
zaharuri fermentescibile de ctre dro0dii' Caharificarea se realizeaz la $$,62B1 3n
"ederea eliminrii infeciilor microor%anismelor termofile' .e asemenease poate
efectua zaharificarea )i la $$B13n prezena formaldehidei ca dezinfectant'
(?,ul trebuie s fie cuprins 3ntre $3,$7'.ac este mai sczut de $3
se "a adu%a lapte de "ar iar dac dep)e)te $8 aciditatea se corecteaz cu ?
2
S2
4
'
Hn "ederea e"itrii infeciei cu microor%anisme strine se e6ecut o
splare )i o dezinfecie a zaharificatorului' .e asemenea se dezinfecteaz )i traseele de
plmad dulce inclusi" pompa de plmad ' .ezinfecia se face cu formaldehid
002!'
.up zaharificareo parte din plmada dulce+ $,10 !- este trecut
3ntr,un "as unde se introduce )i dro0dia 3n "ederea preparrii plmezii de dro0die
prefermentate'
Hntrea%a cantitate de plmad dulce este rcit la 30B1 peste care "om
adu%a plmada de dro0die prefermentat' Se continu rcirea plmezii p&n la 18,
20B1dup care se pompeaz 3n linurile de fermentare '
Hn urma zaharificrii se obine o plmad dulce de 22B Dll%' (rin
adu%area plmezii de dro0die concentraia acestora scade apro6imati" cu 2BDll%'
1onducerea zaharificrii "a ine cont de #
, temperatura optim a amilazelor adu%ate*
, termorezistenele amilazelor folosite*
, p?,ul optim pentru enzimele utilizate*
, combaterea infeciilor cu bacterii*
, simplificarea procedurilor'
8
,,. 8ermentarea pl3mezii principale
<eprezint cea mai important operaie a procesului tehnolo%ic' =a
fermentarea plmezii din cereale se impun urmtoarele condiii#
, este necesar folosirea unor dro0dii "i%uroase cu o putere de
fermentare ridicat )i libere de infecii bacteriene*
, fermentarea trebuie s fie condus la temperatur )i concentraii
optime*
, la finele fermentaiei s obinem un %rad c&t mai ridicat de fermentare
apropiat de cel final'
.e re%ul procesul de fermentare dureaz 72 de ore 'Se distin% 3 faze#
a- faza iniial ,22 ore
b- faza principal +tumultuoas -,18 ore
c- faza final,32 ore
a- Hn aceast faz are loc multiplicarea celulelor de dro0die )i
transformarea maltozei 3n alcool )i 12
2
3n proporie de 4$!' .in zahr $! se consum
pentru satisfacerea necesitilor ener%etice ale dro0diilor din procesul de respiraie'
26i%enul 3n%lobat 3n plmada dulce acumulat la zaharificare este suficient pentru tot
procesul de respiraie'
5desea plmada principal are o aciditate mai sczut de 02,04celulele
de dro0die se 3nmulesc mai rapid form&nd alcool 3n proporie de $!dup care 3nceteaz
3nmulirea dro0diilor'
>emperatura iniial a plmezii este de 18,20B1 dup care odat
3nsm&nat mediu cu celulele de dro0die are loc de%a0area de cldur din reaciile ce au
loc ceea ce duce la cre)terea temperaturii p&n la 28,30B1'
.ro0diile la 28,30B1 fermenteaz rapid maltoza )i secreia 3n zimaz este
redus ceea ce duce la scderea posibilitii de fermentare a maltozei ce mai rezult din
zaharificarea lent a de6trinelor din mediu'
Arirea linului de fermentare )i concentraia iniial a plmeziiare
influen asupra temperaturii de pornire a fermentaiei'
b- Hn faza principal maltoza este transformat de celulele de dro0die 3n
alcool 12
2
)i o cantitate de cldur ce cre)te temperatura plmezii' 2dat ce
concentraia 3n alcool a plmezii a0un%e la peste $! 3nceteaz fenomenul de
multiplicare a celulelor de dro0die ' (lmada se 3nclze)te p&n la 32B1 si necesit
rcirea acesteia la 30B1 '
:ermentaia principal a plmezii dureaz p&n la epuizarea
maltozeifiind obser"at prin formarea unei cantiti mai mari sau mai reduse de
spumdatorit 12
2
de%a0at' Spuma este tulbure din cauza celulelor de dro0die din
suspensie ce pot forma "aluri ce se rosto%olesc la suprafaa plmezii' :enomenul se
nume)te fermentaie ondulat )i arat normalitatea fermentaiei '
9
c- 2dat cu terminarea maltozei din plmad 3ncepe ultima faz care se
caracterizeaz prin zaharificarea secundar a de6trinelor sub aciunea amilozelor
rmase 3n plmad )i fermentarea maltozei fermentate '
:ermentaia are loc la o temperatur de 27B1 maltoza se epuizeaz )i nu
se poate transforma 3n de6trina necesar zaharificrii )i apoi fermentrii'
,,,. /istilarea pl3mezii fermentate
(lmada fermentat conine 8,10! alcool etilic )i acid acetic alcooli
superiori %licerin substane ne"olatile +zaharuri sruri minerale substane proteice-'
5cestea se separ de celelalte componente ale plmezii 3n aparate speciale de distilare
de tip coloan' Substanele ne"olatile din plmada fermentat sunt numite borhot'
5cesta este folosit pentru fura0area animalelor' .istilarea se realizeaz 3n coloane de
distilare cu talere' Se obine alcoolul etilic brut a"&nd tria alcoolic de 80,8$ %rade'
,;. +afinarea alcoolului brut
5lcoolul este un amestec comple6 de substane "olatile care conine #
alcool etilic ap acizi or%anici aldehide esteri alcooli superiori )i baze "olatile'
Substanele or%anice trebuie eliminate din alcoolul brut deoarece prezente 3n proporie
de 1! 3i imprim miros )i %ust neplcut astfel 3nc&t nu poate fi utilizat la fabricarea
buturilor alcoolice'
<afinarea se realizeaz 3n coloana de rectificare dup ce alcoolul brut
este supus unei tratri chimice care const 3n neutralizarea acizilor "olatili saponificarea
esterilor )i o6idarea aldehidelor'
;eutralizarea )i saponificarea se fac cu soluie de ;a2? sau ;a
2
12
3
'
(entru o6idarea aldehidelor se folose)te soluie de IAn2
4
cu concentraie de 1!'
(entru tratarea chimic a 1 hl de alcool brut sunt necesare 1$,30 % ;a2? )i $,1$ %
IAn2
4
'
Hn urma rectificrii se obin trei fraciuni #
, o fraciune 3n care se %sesc compu)ii mai u)or "olatili dec&t etanolul
deci care au punct de fierbere mai mic dec&t 783B1 denumii fruni de distilare sau
spirt fruni pe scurt fruni'
, alcool etilic de 96! a"&nd punctul de fierbere de 781$ B1
, alcoolul sau spirtul cozi care conine o serie de componeni mai %reu
"olatili'
, uleiul de fuzel este format din impuriti cu "olatilitate sczut)i
constituie rezidul procesului de rectificare'
Spirtul fruni )i cozi se amestec )i se folose)te ca alcool tehnic 3n
industrie' Eleiul de fuzel se utilizeaz ca dizol"ant' 1onine alcool superior# amilic
izoamilic izobutilic propilic'
10
Pregtirea drojdiei pentru fermentare
5t&t plmada dulce din materii prime amidonoase c&t )i melasa sunt
supuse procesului de fermentare cu a0utorul dro0diilor ' 5cestea transform zahrul din
plmad cu a0utorul comple6ului enzimatic 3n alcool etilic )i 12
2
'
Se lucreaz cu culturi pure plec&nd de la o sin%ur celul de dro0die care
se multiplic 3n condiii sterile 3n dou faze #
a- in faza de laborator *
b- 3n faza din secia de culturi pure'
Se obine astfel o cantitate suficient de plmad +cuib- de dro0die
necesar 3nsam&nrii plmezii dulci principale sau a melasei' .e re%ul se folosesc
dro0dii de fermentaie superioar din specia SaccharomJces cere"isiae cu putere
alcooli%en ridicat ce sunt capabile s transforme repede )i complet zahrul
fermentescibil 3n alcool etilic )i s 3l poat suporta 3n concentraii ridicate de 10,12 !
"olum'
.ro0dia trebuie s se acomedeze la plmezi acide s fermenteze la 28,30
B1' 4a trebuie s formeze o cantitate redus de spum 3n "ederea folosirii la ma6im a
capacitii specifice de fermentare'
.intre factorii care influeneaz acti"itatea fermentati" a dro0diei
amintim#
a) compoziia plmezii , se asi%ur necesarul de substane nutriti"e pentru
dro0dii +zaharuri aminoacizi substane minerale "itamine-' Hn cazul melasei se "or
adu%a substane minerale )i "itamine'
b) concentraia plmezii normale este de 14-1 !"llg dar pentru economisirea
spaiului de fermentare se lucreaz cu concentraii de 18,19BDll%'
c) temperatura , optimul este de 30,3$B1 dar 3n practic se conduce la
temperaturi mai sczute de 28,30B1 din cauta pericolului de infecie cu microor%anisme
strine )i pierderi de alcool prin e"aporare'
d) aciditatea plmezii , 3n unele cazuri opre)te complet dez"oltarea bacteriilor
din cauza 3nmulirii )i acti"itii fermentati"e intense a dro0diilor' =a p?,ul de 33,3$
prin adu%are de acizi dro0diile suport mai bine acizii or%anici +acid lactic- dec&t acizii
anor%anici +?
2
S2
4
-'
e) alcoolul acumulat #n plmad dac este 3n 0ur de 4,$ ! "olum incetine)te
3nmulirea dro0diilor dar acti"itatea fermentescibil a dro0diei poate a"ea loc la 1$ !
"olum'
f) aerisirea plmezii permite procesul de multiplicare a dro0diei' Hn industria
spirtului acest lucru nu se efectueaz dec&t c&nd se folose)te ca materie prim melasa'
g) amestecarea plmezii fa"orizeaz nutriia dro0diilor ce "in 3n contact cu noi
cantiti de substane nutriti"e' (rin de%a0area de 12
2
din timpul fermentaiei are loc o
con"ecie natural a mediului deci nu este necesar o amestecare special' (rin aerisire
se asi%ur )i amestecarea plmezii'
h) antisepticii pot 3mpiedica dez"oltarea microor%anismelor de infecie
deoarece dro0diile sunt mai puin sensibile la acestea in comparaie cu bacteriile' Se
11
folose)te in %eneral formalina in doze de 001$,0020! sau pentaclorfenolatul de sodiu
in doze de 0002,0003!'
i) bacteriile de infecie e6istente in plamezi sunt duntoare deoarece consuma
zaharurile din plmada form&nd produse to6ice ce afecteaz dro0diile' Dacteriile
butirice ce au acti"itatea optima la 37,40K1 formeaz acid butiric to6ic dro0diilor'
Dacteriile acetice formeaz acid acetic la o concentraie de 07$! poate opri
fermentaia' Dacteriile lactice pot produce acid lactic ce inhiba acti"itatea dro0diilor'
2.1. S(B4?5 (.-=+.>)>), 85:+,(5=,4,
Caharificarea se controleaz cu a0utorul urmtoarelor elemente#
, %radul de zaharificare*
, coeficientul calitati" al plamezii si %radul Dallin%*
, aciditatea si ph,ul plamezii dulci*
, controlul microbiolo%ic'
Gradul de zaharificare se face cu a0utorul soluiei =u%ol si se controleaz
at&t reziduul cat si filtratul limpede obinut dintr,o cantitate de plmada* reziduul trebuie
dea o coloraie ro)iatica iar filtratul trebuie sa aib o culoare %albena deschis si un %ust
dulce nu da coloraie cu soluia =u%ol' 46tractul plamezii se determina cu a0utorul
zaharometrului Dallin%'
1oeficientul calitati" al plamezii reprezint procentul de zaharuri
fermentescibile din e6tractul plamezii a"&nd acelea)i semnificaii cu %radul final al
fermentaiei utilizat in industria berii'
1oeficientul calitati" ce este determinat fie pe cale chimica fie printr,o
proba de fermentare a"&nd urmtoarele "alori#
, pentru %r&u este de 89,90!
5ciditatea plamezii se e6prima in %rade .elbruc9i +.- ce reprezint ml de
;a2? 01n necesari neutralizri acizilor din 20 ml plmada' .aca aciditatea are "alori
peste 04K. atunci plamada dulce pro"ine din materii prime alterate infectate cu
bacterii de%radate'
(rin insamantare cu dro0dii aciditatea plamezii creste cu 01K.'(h,ul este
cuprins intre $3,$7' (uterea amilolitica a plamezii dulci se face pentru a cunoa)te
proporia de amilaze necesare din faza de secundara de zaharificare' 1ontrolul
microbiolo%ic se face in "ederea depistri unor e"entuale infecii'
12
(ontrolul fermentaiei
:ermentaia este de re%ula diri0ata prin urmrirea urmtoarelor elemente#
, concentraia in e6tract a plamezii*
, aciditatea plamezii*
, temperatura plamezii in toate fazele fermentatiei *
, natura microbiolo%ica a mediului fermentaiei'
$oncentraia in e%tract a plamezii
/n timpul fermentaiei aceasta scade treptat datorita consumului de zahar si
fiindc in mediu apare alcoolul' 46tractul aparent +!- al plamezii de %r&u este 01,02!'
(entru plmada pro"enita din %r&u e6tractul aparent poate a"ea si "alori
ne%ati"e datorita alcoolului acumulat de aceasta si influentei lui asupra substanelor
nefermentescibile'

&ciditatea plamezii

1reste daca fermentaia decur%e normal cu 01,02K. in cazul unei
fermentaii mediocre cu 03K.' .aca aciditatea "a creste cu "alori mai ridicate de 03 .
a"em un indiciu ca plmada este infectata'
$ontrolul aciditii
Se face in plmada de fermentaie in "ederea determinrii aciditii acestor
enzime' (lmada fermentata conine amiloza suficienta daca in 1$,2 ml din plmada
filtrata sunt zaharificai complet +60 min' la $$ 1- cei 10 ml soluie de amidon solubil
2!'

'emperatura plamezii
Se are in "edere ale%erea unei temperaturi optime de fermentare care trebuie
sa se menin pe toata durata fermentrii' .ro0diile sunt mai sensibile la "ariaii mari de
temperatura dec&t la "alori ridicate ale acesteia' >emperatura ma6ima admisa este de 30
1 pentru plamezile concentrate si cu aciditatea concentrate'
(atura microbiologica a mediului fermentaiei
(lmada este supusa unui control microbiolo%ic pentru caracterizarea strii
fiziolo%ice a dro0diilor si stabilirea prezentei bacteriilor de infecie care pot dauna
procesul de acumulare a alcoolului '.up acest control putem inter"eni pentru
3nlturarea bacteriilor si a altor microor%anisme' 1ontrolul dro0diilor poate duce la
stabilirea temperaturilor de fermentare prin stabilirea tur%escentei si %ranulaiei
celulelor de dro0die' (rezenta unui numr mare de celule %ranulate ne arata o fermentare
la temperaturi ridicate' (rezenta unor celule tur%escente si puin %ranulate ne indica o
fermentare normala'
13
)*+*1* Principalele caracteristici ale materiilor prime , au%iliare si a
produselor finite
?aterii prime
1ompoziia chimica a cerealelor "ariaz in funcie de soi condiii pedoclimatice
si a%rotehnica aplicata'
1ompoziia chimica medie a cerealelor folosita la fabricarea este indicata in
>abelul 2'

Tabelul 2.1. Compoziia chimica medie a cerealelor folosita la fabricarea alcoolului

(.?*)S)> @+5)
Emiditate ! 136
Substane e6tracti"e ! 679
;eazotoase din care amidon ! 600
(roteine ! 124
=ipide ! 18
1eluloza ! 2$
Substane minerale! 18

,r-ul
1oninutul in substane proteice a %r&ului este de 13,1$!'(roteinele sunt
formate din#
, %liadina 20,30!
, %lutenina 30,40!
, %lobulina
, albumina
Substanele %rase "ariaz intre 1$,2!'1eluloza se %se)te in cantitati reduse
in partile periferice ' Substanele minerale sunt reprezentate de#( I A%;a' 1onine
"itamine# D1 D2 4 (('
$artofii
1artoful aparine familiei .olanaceae, %enul .olanum /* reprezentat printr,
un numr de 2000 de specii' .atorita %ustului plcut a di%estibilitaii si a "alorii
nutriti"e ridicate cartoful satisface e6i%entele alimentare ale tuturor cate%oriilor de
populaie' Faloarea ener%etica a cartofului reprezint 1/3 din cea a p&inii 1/2 din cea a
oulor si a crnii' Se datoreaz coninutului in amidon in proteine si a cantitilor mici
de %rsimi si "itamine'
14
1riteriile dup care se clasifica soiurile de cartofi sunt#
0up domeniul de utilizare: in alimentaie fura0ere industrializare si mi6te#
, Soiurile de masa au un coninut redus de amidon 14,17! coa0a
finaneteda si %ust plcut*
, Soiurile industriale cu un coninut ridicat de amidon+20,2$!-*
, Soiurile fura0ere sunt bo%ate in amidon si proteine*
, Soiurile mi6te pot fi folosite in scopuri fura0ere si industriale'
0up perioada de 1egetaie, se clasifica astfel#
, soiuri e6tratimpurii cu perioada de "e%etaie 60,7$ zile*
, soiuri timpurii cu perioada de "e%etaie 7$,8$ zile*
, soiuri semitimpurii cu perioada de "e%etaie 8$,10$ *
, soiuri semitardi"e cu perioada de "e%etaie 110,12$ zile *
, soiuri tardi"e cu perioada de "e%etaie peste 130 zile'
(entru consum alimentar proaspt cele mai "aloroase soiuri sunt cele care
conin o cantitate mai mica de amidon +12$,17!- (entru industrializare se prefera
soiurile tardi"e cu o perioada lun%a de "e%etaie de 130 zile care acumuleaz o
cantitate de amidon si au o rezistenta buna la depozitare'
>uberculii de cartofi conin in medie 7$! apa si 2$! substana uscata'
5midonul din cartofi "ariaz intre 14 si 22! in funcie de soi de condiiile
pedoclimatice si de a%rotehnica aplicata' .iferena dintre coninutul in substana uscata
si amidon este de $7$!'
1oninutul de amidon difer de la un soi la altul fiind mai mare la soiurile
tardi"e la care diferena fata de cele timpurii poate sa a0un% la $!' Soiurile bo%ate in
amidon au durata de fierbere mai redusa fiind cuprinsa intre 26 minute si 40 minute'
(entru industrializare sunt indicate soiurile care conin peste 18! amidon'
1oninutul de amidon 3mpreuna cu coninutul de zahar dau 1aloarea in
amidon a cartofilor'
1artofii folosii in industria alcoolului rafinat trebuie sa 3ndeplineasc
urmtoarele condiii#
, sa aib un coninut ridicat in amidon* sa fie a0un)i la maturitate*
, sa nu fie in%hetati*
, sa aib un coninut redus in substane albuminoide*
, sa aib o coa0a subire si neteda*
, sa aib un coninut srac in celuloza*
, sa fie cat mai rezisteni la depozitare'
(rincipalele procese care au loc in cartofi sunt urmtoarele#
, procese fizice: pierderea pariala a apei prin e"aporare*
, procese biochimice# transformarea amidonului in monozaharide
sub aciunea enzimelor*
, procese fiziologice# fenomenul de transpiraie si de respiraie*
, procese microbiologice: determinate de microor%anisme care
produc de%radarea tuberculilor'
1$
?aterii au7iliare

Preparate enzimatice microbiene
Se obin prin culti"area in condiii absolute pure a unor tulpini si muce%aiuri
pe medii de cultura adec"ate urmata de purificarea preparatului brut rezultat'
/n comparaie cu malul "erde ele prezint urmtoarele a"anta0e#
, acti"itatea enzimatica standardizata care se modifica puin la
depozitare*
, amilaza bacteriana se caracterizeaz printr,o termorezistenta mult
mai ridicata +pana la 110K 1-*
, sunt srace in microor%anisme duntoare
, se obin randamente mai ridicate in alcool deoarece pot hidroliza si
alte poli%lucide*
, sunt necesare spatii mai reduse la depozitare si transport*
, se economisesc cheltuieli le%ate de producerea si mrunirea
malului "erde'
/n afara de preparatele enzimatice amilolitice se mai pot folosi in funcie de
materiile prime prelucrate si alte preparate enzimatice# proteaze L,%luconaze
pentozonaze'
(reparatele enzimatice brute se adu%a in proporie de 10! in plmada ce se
zaharifica si care se raceste la 60K1' =a aceasta temperatura se menine o pauza
de zaharificare de o ora dup care se raceste plmada dulce la 2$,30K1 si se
insamanteaza cu dro0die'
(reparatul enzimatic brut se caracterizeaz printr,un indice de de6trinizare si
%lucozidoza ce indica calitatea preparatului obinut'
=a folosirea acestora se tine seama de condiiile optime de aciune +p?
temperatura-
.rurile si factori de cre2tere
=a fabricarea spirtului este necesara adu%area de substane nutriti"e care
aduc in compoziia mediului azot fosfor ma%neziu imprim&nd si complet&nd substratul
cu aceste substane necesare nutriiei dro0diei'
.eficitul de azot se completeaz prin adaos de sulfat de amoniu
in%rasaminte comple6e amoniac sau uree' ;ecesarul de fosfor se asi%ura din
superfosfatul de calciu ale in%rasamintelor comple6e'
:actorii de cre)tere se asi%ura prin adu%area de autolizat de dro0die
e6tract de radicele de mal sau de porumb'
16
&ntiseptici si dezinfectani
5ntiseptici se folosesc pentru combaterea microor%anismelor de infecie in
cursul procesului fermentrii plamezii in industria spirtuluiin doze bine stabilite care nu
influeneaz ne%ati"e acti"itatea de fermentare a dro0diilor'
1ei mai folosii antiseptici sunt#acidul sulfuric formaldehida si
pentaclorfenolatul de sodiu'
.intre dezinfectani folosii amintim# formaldehida clorura de "ar soda
caustica si soda calcinata'

&pa
Se folose)te in cantitate mare at&t pentru diluare cat si pentru dizol"area
srurilor nutriti"e splarea laptelui de dro0die splarea utila0elor dar si pentru rcirea
linurilor de fermentare si multiplicare a dro0diei'
=a fabricarea spirtului se folosesc 7$,1$ mc apa/hl alcool absolute' Se
utilizeaz apa tehnolo%ica care trebuie sa 3ndeplineasc acelea)i condiii ca si apa
potabila'
&erul tehnologic
Se folose)te pentru a se asi%ura necesarul de o6i%en al dro0diei in cursul
fermentrii plamezii' 5erul comprimat se obine cu a0utorul compresoarelor suflantelor
de aer turbosuflante si chiar "entilatoare'
5erul astfel obinut este trecut prin filtre %rosiere dup care se
sterilizeaz printr,un filtru cu "ata si ulei bactericid' 4ste necesar ca in secia de cultura
pura sa se foloseasc aer steril iar in restul seciilor se "a in seama de preul de cost a
instalaiei ce %re"eaz aspra costului pe secie'
)*+*)* 3lu%ul tehnologic pe faze, operaii
:abricarea alcoolului din cereale se poate face prin doua %rupe de procedee#
, cu fierbere sub presiune a materiei prime*
, fara fierbere sub presiune'
(rocedeele clasice de producere a alcoolului di cereale se bazeaz pe fierberea
sub presiune a materiei prime care se face in scopul %elificarii si solubilizrii
amidonului astfel incit acesta sa poat fi atacat de ctre amilaze la zaharificare'
(rocedeele de prelucrare fara presiune se bazeaz pe faptul ca ener%ia termica
necesara pentru fierberea sub presiune este 3nlocuita in mare parte de ener%ia de
mrunire a materiei prime' ;ecesarul de ener%ie electrica pentru mrunire "ariaz in
funcie de %radul de mrunire dorit si de procedeul folosit intre 16,30 98h/t fiind mult
mai sczut dec&t necesarul de ener%ie termica de la fierberea sub presiune'
17
4runirea cerealelor
5plicarea procedeelor de prelucrare fara presiune necesita o mrunire
optima a materiei prime astfel incit sa se obtina randamente ma6ime in alcool cu
consum minim de ener%ie' 2 mrunire insuficienta a materiei prime poate conduce la
pierderi in alcool de pana la 20 l/t cereale sau chiar mai mult'

4cinarea umeda
Se realizeaz cu a0utorul unor mori speciale cu ciocan alimentate cu cereale
apa de plmdire si enzime de fluidificare'
/n comparaie cu mcinarea uscata mcinarea umeda prezint a"anta0ul ca
nu se formeaz praf si cocoloa)e* acest procedeu se preteaz la mrunirea cerealelor cu
umiditate ridicata conser"ate in silozuri ermetice'
;ecesarul de ener%ie electrica este destul de ridicat de circa 30 98h/t
cereale'
18
1. :,>5-C /4 ?5=4+,5>4
1.1. S,?:.>)+,
Hn tabelul 3'1'sunt indicate simbolurile folosite 3n bilanul de materiale
Tabelul 3.1.Simboluri ale materialelor care intervin n bilanul de materiale
19
Substana Simbol
1 2
5lcool rafinat 5r
1oncentraia alcoolului 3n alcool
rafinat
1
Ar
+!-
5lcool brut 5b
1oncentraia alcoolului 3n alcool
brut
1Ab +!-
4puizat 4
1oninutul de alcool 3n epuizat 1
E
(ierderi la operaia de rafinare p
14
Dorhot D
1oninutul de substan uscat
din borhot
a+!-
Emiditatea borhotului u
1oninutul de alcool din borhot 1
+!-
(lmada fermentat (f
1oninutul 3n alcool al plmadei
fermentate
1!f
1oninutul de substan uscat
3n plmada fermentat
su!f
(ierderi ale operaiei de distilare p
13
(lmad recirculat (r
(ierderi ale operaiei de
fermentare
p
12
.ebitul de 12
2
rezultat la
fermentare
Ad
(lmad 3nsm&nat (3
(ierderi la operaia de rcire la
20
0
1
p
11
1ereale zaharificate 1z
.ro0die la 3nsm&nare .
(ierderi la 3nsm&nare p
10
5p de diluie la 1$!
51$
5p de diluie la 30! 5
30
5p diluie la 60!
560
1ereale rcite la $$! 1
$$
(ierderi la operaia de
zaharificare
p
9
1ereale fierte 1f
(ierderi la rcire la $$
0
1 p
8
1ereale mcinate 1m
20
4 4M117 9%/h
1

5b 5bM722 9%/h
1M794 !
pM+5
r
N4-
pM0721 9%/h M
5
r
5rM604 9%/h
1M94$7 ! M
21
1.2. (5+5(=4+,S=,(, 8,A,(.6(B,?,(4 5>4 ?5=4+,5>4>.+
,-=+5=4 D- *+.(4S)> =4B-.>.@,(
Hn tabelul 3'2' sunt indicate constantele fizice necesare 3ntocmirii bilanurilor de
materiale )i termic'
Tabelul 3.2.constantele fizice necesare ntocmirii bilanurilor de materiale "i
termic
Substana (aracteristica ;aloarea
1 2 3
@+5)
<andamentul de fermentaie alcoolic 3$8 l alcool 100!/1009% %rau
1oninutul de amidon $7!
Emiditatea iniial 12!
Emiditatea dup mcinare 14!
5>(..>
1oncentraia "olumic
1oncentraia masic echi"alent
966!
94$!
1oncentraia "olumic
100!
100!
1oncentraia "olumic
8$!
794!
.ensitatea la concentraia 966!
+"olume-
80$41 9%/m
3
.ensitatea la concentraia 100!
+"olume-
78927 9%/m
3
1ldura specific masic 243 90/9%O%rad
5?,/.- 1ldura specific masic 113 90/9%O%rad
@>)(.AE 1ldura specific masic 134 90/9%O%rad
(.
2
1ldura specific masic 369 90/9%O%rad
4*),A5= 1oninutul de alcool 08!
:.+B.= 1oninutul de alcool 06!
*,4+/4+,>4
*4
.*4+5C,,
(
1
08! 1
(
2
0$! 1r
(
3
08! 1d
(
4
22! 1t
(
$
0'$! 1p
(
6
13!+1cN5m-
(
7
18! +1mN5f-
(
8
0$! 1f
(
9
2 ! 1$$
(
10
03! +1zN.-
(
11
0$! (i
(
12
12! (f
(
13
0'1! 5b
(
14
01!+5rN4-
4 4M117 9%/h
1

5b 5bM722 9%/h
1M794 !
pM+5
r
N4-
pM0721 9%/h M
5
r
5rM604 9%/h
1M94$7 ! M
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h
suM1104 a!

pM
pM0722 9%/h M
D DM6924 9%/h
1M0'6!
suMa!
uM+100,a-! M
22
1.1. (5>()>)> /4:,=)>), ?5S,( .+5+ /4 5>(..>
+58,-5=, 5r
(roducia# 18000 l/24 h alcool 96,6 !"olume#
alcool
M80$41 9%/m
3
18000l/24 h alcool 966 !+"olume-M7$0O10
3
m
3
/h alcool 966 !+"olume- M 604 9%/h
alcool 966 ! +"olume- M 604 9%/h alcool 94$7 ! +mas-
5r F 604 G&/h alcool 94,%9 !masa#
1.4. :,>5-C)+,>4 /4 ?5=4+,5>4 *4-=+) 8,4(5+4 .*4+5C,4 5
S(B4?4, =4B-.>.@,(4

1. +afinare$
:ilan &eneral$
5b F 4 H p
14
H 5r
5b M 4 N
100
1 0
O+5rN4- N 5r
<afinare
4 4M117 9%/h
1

5b 5bM722 9%/h
1M794 !
pM+5
r
N4-
pM0721 9%/h M
5
r
5rM604 9%/h
1M94$7 ! M
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h
suM1104 a!

pM
pM0722 9%/h M
D DM6924 9%/h
1M0'6!
suMa!
uM+100,a-! M
23
5b M 4N
604 - 604 +
100
1 0
+ + E
5bM1001 4 N 6046
:ilan parial aplicat coninutului de alcool
5b Ar Ar E Ab
C Ar C p C E C + + =
14
5bO
100
$7 94
604
100
$7 94
- 604 +
100
1 0
100
8 0
100
4 79
+ + + = E E

7945b M 08944 N $71774
(rin rezol"area sistemului format din +1'3-si +1'6-MP

+ =
+ =
4 $7177 894 0 4 79
6 604 001 ' 1
E Ab
E Ab
=
=
=
9%/h 721 0
9%/h 722
9%/h 117
14
p
Ab
E
2. /istilare$
.istilare
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h
suM1104 a!

pM
pM0722 9%/h M
D DM6924 9%/h
1M0'6!
suMa!
uM+100,a-! M

(r (rM 84114 9%/h

pM(f (
(f (fM764$ 9%/h (
24
:ilan &eneral$
*f F 5b H : H *13
(f M 722 N D H
722
100
1 ' 0

(f M 721001 N D

:ilan parial aplicat coninutului de alcool
(f
100 100 100 100
13
Ab Ab
!f
C
p
C
Ab
C
C
+ + =
(f
100
4 79
722
100
1 0
100
4 79
984
100
6 0
100
0$ 8
+ + =

12 $7384 6 0 0$ 8 + = !f

(rin rezol"area urmtorului sistem format din ecuaiile de mai sus rezulta#
(f M D N 721001
80$(fM06DN$738412
se obine#
(f M 764$ I%/h
D M 6924 I%/h
p 13 M 0722 I%/h
:ilan parial aplicat coninutului de substan3 uscat3

100
0
100
0
100 100
13
+ + = p Ab
su
su
!f

!f

764$su !f M 6924su
Se consider cunoscut cantitatea de substan uscat din borhot )i se noteaz#

su
Ma!
M+100,a!-
.in ecuaia MP
su!f M
!
6924
764$
a
su!f M090$ a!
(alculul coninutului de alcool din *f$
alcool (fM$7326N41$4,072M 61408 9%/h
(alculul coninutului de ap3 din *f$
ap (fM6924+100,a-N14874,0149M 7072$9 , 6924a
(alculul coninutului de substan3 uscat3 din *f$
su!f M764$,61408,7072$9N6924aM 6924a,4167
(alculul coninutului de substan3 uscat3 din :$

(r (rM 84114 9%/h

pM(f (
(f (fM764$ 9%/h (
2$
su
M6924,41$4,6924+100,a-M6924a,41$4 9%/h
1. 8ermentare
Hn aceast etap are loc fermentaia alcoolic a zaharurilorconform reaciei#
1
6 12 6
# $

alcoolica e fermentati
2
2 $ 2
2C# #$ $ C +
1009% %r&u QQQ''''''$7 9% amidonQQQQQQQ''3$8 l alcool 100!
100 9% cartofiQQQQ18 9% amidonQQQQQQQ'''''12 l alcool 100!
Se calculeaz randamentul masic de fermentare alcoolic a %r&ului#
R
! 100 alcool
M
1
1
v
m

m
1 ! 100 1
v
alcool
=

m
2 28 10 8 3$ 27 789
3
1
= =

9% alcool 100!/100 9% %r&u
Se calculeaz randamentul masic de fermentare alcoolic a cartofilor#
:ermentare

(r (rM 84114 9%/h

pM(f (
(f (fM764$ 9%/h (
AM67$ 9%/h 12
26
R ! 100 alcool M
2
2
v
m

m
2
M 78927O114O10
,3
M 899 9% alcool/100 9% cartofi
1unosc&nd m
1
si m
2
se poate face corelaia#
100 9%/h %r&uQQQQ$7 9%/h amidon QQQ''282 9%/h alcool 100!+masic-
100 9%/h cartofiQQ'18 9%/h amidonQQQ''''899 9%/h alcool 100!+masic-
.ebitul masic de alcool care rezult practic din procesul de fermentaie m
3
se
calculeaz ca sum 3ntre debitul masic al alcoolului din plmada fermentat )i debitul
masic de alcool din pierderi#
82 70$ 74 91 08 614 3 = + = m
9%/h alcool
(e baza ecuaiei chimice se calculeaz masa de %lucoz din care pro"ine
alcoolul obinut practicprecum si masa de 12
2
de%a0at la fermentaie#
180 9%/h 2O46 9%/h 2 44 9%/h
2 $ 2
alcoolica e fermentati
6 12 6
2 2 C# #$ $ C # $ C +

m
4
70$82 9%/h A
%
9$ 1380
46 2
82 70$ 180
4
=
= m
9%/h %lucoz fermentat practic
A
67$
46 2
44 2 82 70$
=

=
%
9%/h 12
2
format
1onform reaciilor chimice#
,+ $ 10 6
# $ C
- n N
# $
2

6 12 6
# $ C
2 $ 2 6 12 6
2 2 C# #$ $ C # $ C +
se determin cantitatea teoretic de alcool + pentru un randament de fermentaie de
100!-#
162 9%/h amidonQQQ180 9%/h %lucozQQQ2O46 9%/h alcool obinut teoretic
$7 9%/h amidonQQQQQQQQQQQQQ''m
$
9%/h alcool obinut teoretic
m
$
M 3337 9%/h alcool obinut teoretic
Se calculeaz randamentul de fermentaie alcoolic conform relaiei#
<cire la
18,20B1

(3 (3M84$4 9%/h

pMO(3 O
(r (rM84114 9%/h

27
obtinuta alcool de teoretica masa
obtinuta alcool de practica
+!-
masa
e fermentati
=
O100

+!- e fermentati
M
! 11 87 100
37 ' 33
2 ' 28
=
Se calculeaz debitul masic total de %lucoz m$ alctuit din %lucoza care
fermenteaz )i %lucoza nefermentat conform relaiei #
m6 M
e fermentati
m
4

m
6
M
29 1$8$
8711 ' 0
9$ 1380
=
9%/h %lucoz total pro"enit din (r
:ilan &eneral$
(r M A f %
! p + +
12
(r M 67$ N 9174 N 764$
(r M 84114 9%/h
(alculul debitului masic de ap3 din *r
m (f pierderi (r apa apa
m m + =

a a a m 246 69 29 7073 - 24 69 $9 7072 + 10 - 24 69 $9 7072 +
4
(r
= + =

9%/h ap
(alculul debitului masic de su din *r
(r 6
(r m m m
su
=

18 247 246 69 246 69 29 7073 29 1$8$ 4 8411 = + = a a m
su 9%/h
4. +3cire la 18620I( $
<cire la
18,20B1

(3 (3M84$4 9%/h

pMO(3 O
(r (rM84114 9%/h

1 1 M 25 9%/h

pMO1
pM001$5 9%/h M
1r 1r M 19845 9%/h

28
:ilan &eneral
*J F *r H p
11

(3M 84114 N
100
$ ' 0
(3
(3M 84114 N 000$O(3
(3 , 000$(3 M 84114
(HM
84$3
$ 99
841140
=
p
11
M
27 ' 42 84$4
100
$ ' 0
=
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de &lucoz3 Jn *D
(r 11
&l &l &l
p !i
+ =

29 1$8$
100
$ ' 0
+ =
!i !i
&l &l
2 1$93 =
!i
&l
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 Jn *J
(r 11
a a a
p !i
+ =

a a a
!i !i
246 69 29 7073
100
$ ' 0
+ =

a a
!i
$9 69 6 7108 =
9%/h
e calculeaz3 coninutul de substan3 uscat3 Jn *J
!i !i !i
&l a !i su =

<cire la
18,20B1

(3 (3M84$4 9%/h

pMO(3 O
(r (rM84114 9%/h

1 1 M 25 9%/h

pMO1
pM001$5 9%/h M
1r 1r M 19845 9%/h

29
9%/h 8 247 $9 69
2 1$93 $9 69 6 7108 84$4
=
+ =
a su
a su
!i
!i
Se calculeaz3 coninutul de &lucoz3 Jn pierderi
9%/h 91 7
29 1$8$ 2 1$93
11
11
(r 11
=
=
=
p
p
!i p
&l
&l
&l &l &l

Se calculeaz3 coninutul de ap3 Jn pierderi
9%/h 34 0 31 3$
246 69 29 7073 $9 69 6 7108
11
11
(r 11
a a
a a a
a a a
p
p
!i p
=
+ =
=

Se calculeaz3 coninutul de substan3 uscat3 Jn pierderi
9%/h 9$ 0 34 0
91 7 34 0 31 3$ 27 42
11
11
11 11 11 11
=
+ =
=
a su
a su
&l a p su
p
p
p p p
%. +ecepia cerealelor
Se noteaz#
5 , debitul masic orar de %r&u care se recepioneaz 9%/h
5 , debitul masic orar de cartofi care se recepioneaz 9%/h

:ilan &eneral
<ecepie

1 1 M 25 9%/h

pMO1
pM001$5 9%/h M
1r 1r M 19845 9%/h

30
MP
=
=
A p
A Cr
016 ' 0
984 1
1

Se calculeaz3 coninutul de amidon din cereale
100 9%/h %r&uQQQQQQQQQQQQ $7 9%/h amidon
5 9%/h %r&uQQQQQQQQQQQ' m
7
9%/h amidon
m
7
%rau din amidon 9%/h $7 ' 0
100
$7
A
A
=
=
100 9%/h cartofiQQQQQQQQQQQQ 18 9%/h amidon
5 9%/h cartofiQQQQQQQQQQQQQ''m
8
9%/h amidon
m
8
%rau din amidon 9%/h 18 ' 0
100
18
A
A
=
=
Aasa total de amidon din cereale #
m
A
amidon
$7 ' 0 =
N 0185 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din &r'u si cartofi
100 9%/h %r&uQQQQQQQQQQQQQQ''12 9%/h ap
5 9%/h %r&uQQQQQQQQQQQQQ''m
9
9%/h ap
m
9
M
A
A
12 ' 0
100
12
=
9%/h ap din %r&u

100 9%/h cartofiQQQQQQQQQQQQQQ'7$ 9%/h ap
5 9%/h cartofiQQQQQQQQQQQQQ''m
10
9%/h ap
m
10
M
A
A
7$ ' 0
100
7$
=
9%/h ap din cartofi

Aasa totala de ?
2
2 din %r&uN cartofi#
m
A apa 12 ' 0 =
N 07$5 9%/h
m
apa
M 0875 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de substan3 uscat3 nefermentabil3 din cereale

1r 1rM19845 9%/h

pMO1r
pM000995 9%/h M
1d 1dM197415 9%/h

31
A Cr A
p Cr C
2
100
8 0
2
1
+ =
+ =
apa amidon su
m m C m =

A A A m
su
87 ' 0 7$ ' 0 2 =
A m
su
38 ' 0 =
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din pierderi
amidon 1 p M
amidon
m
100
8 0
amidon
A A
p
006 ' 0 7$ ' 0
100
8 0
1
= =
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din pierderi
ap
apa p
m =
100
8 0
1

ap
A
p
87 ' 0
100
8 0
1
=
ap
A
p
00696 ' 0
1
=
9%/h
Se calculeaz3 conintul de substane uscate nefermentabile din pierderi
su 1 1 1 1 p p p
apa amidon p =
su
A A A
p
00696 ' 0 006 ' 0 016 ' 0
1
=
su
A
p
00304 ' 0
1
=
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (r
amidon 1 p C Cr
amidon amidon =

amidon
A A
Cr
006 ' 0 7$ ' 0 =
amidon
A
Cr
744 ' 0 =
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (r
ap 1 p C Cr
apa apa =

ap
A A
Cr
00696 ' 0 87 ' 0 =
ap
A
Cr
863 ' 0 =
9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabil3 din (r
su Cr p Cr Cr
apa su su =
1
su
A A A
Cr
863 0 744 ' 0 984 ' 0 =
su
A
Cr
377 ' 0 =
9%/h
6. /epozitare

1r 1rM19845 9%/h

pMO1r
pM000995 9%/h M
1d 1dM197415 9%/h

1d 1dM197415 9%/h

pMO1d
pM 001$75 9%/h M
1t 1tM19$845 9%/h

32
:ilan &eneral
(r F (d H p
2

19845 M 1d N 000995
=
=
9%/h 0099 ' 0 p
9%/h 9741 1
2
A
Cd
amidon
2
p M

100
$ ' 0
amidonCr
amidon
2
p M0003725 9%/h
apa
=
2
p

100
$ ' 0
apaCr
apa
=
2
p
A 863 0
100
$ ' 0
apa
=
2
p 0004315 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din pierderi
su
2
p M p
2
,amidon
2
p , apa
2
p
su
2
p M 000995,0003725,0004315
su
2
p M 0001875 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (d
.epozitare

1r 1rM19845 9%/h

pMO1r
pM000995 9%/h M
1d 1dM197415 9%/h

1d 1dM197415 9%/h

pMO1d
pM 001$75 9%/h M
1t 1tM19$845 9%/h

33
amidon
=
Cd amidonCr ,amidon
2
p
amidon
=
Cd 07445,0003725
amidon
=
Cd 0740 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (d
apa
=
Cd
apa
Cr
, apa
2
p

apa
=
Cd
08635,0004315
apa
=
Cd
08$85 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (d
su
Cd
Msu
Cr
, su
2
p
su
Cd
M03775,0001875
su
Cd
M037$5 9%/h
9. =ransport
:ilan &eneral
(d F (t H p
3

197415 M 1t N 001$75
>ransport

1d 1dM197415 9%/h

pMO1d
pM 001$75 9%/h M
1t 1tM19$845 9%/h

1t 1tM19$84 9%/h

pMO1t
pM00435 9%/h M
1p 1pM191$4 9%/h

34
=
=
9%/h 01$7 ' 0 p
9%/h 9$84 1
3
A
Ct
amidon
3
p M

100
8 0
amidon
Cd

amidon
3
p M

100
8 ' 0
07405
amidon
3
p M000$95 9%/h
apa
=
3
!
Cd
apa
100
8 0

apa
=
3
!
A 8$8 0
100
8 0
apa
=
3
! 000685 9%/h
su
3 3 3
3 p p p
apa amidon p =

su
=
3
p 001$75,000$95,000685
su
=
3
p 00035 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (t
amidon
=
Ct amidonCd ,amidon
3
p
amidon
=
Ct 07405,000$95
amidon
=
Ct 07345 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (t
apa
=
Ct
apa
Cd
, apa
3
p

apa
=
Ct
08$85,000685
apa
=
Ct
08$15 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (t
su
Ct
Msu
Cd
, su
3
p
su
Ct
M037$5,00035
su
Ct
M03725 9%/h
8. *recuraire

1t 1tM19$84 9%/h

pMO1t
pM00435 9%/h M
1p 1pM191$4 9%/h

1p 1pM191$45 9%/h

pMO1p
pM0009$%/h M
1c 1cM190$95 9%/h

3$
:ilan &eneral
(t F (p H p4
19$845 M 1p N
A 91$4 1
100
2 2
=
=
9%/h 043 ' 0 p
9%/h 5 91$4 1
3
A
Ct
amidon 4 p M

100
2 2
amidon
Ct

amidon 4 p M

100
2 2
07345
amidon 4 p M0'0161 5 9%/h
apa
=
4
p
Ct
apa
100
2 2

apa
=
4
p
A 8$1 ' 0
100
2 2
apa
=
4
p 001875 9%/h
(recuraire

1t 1tM19$84 9%/h

pMO1t
pM00435 9%/h M
1p 1pM191$4 9%/h

1p 1pM191$45 9%/h

pMO1p
pM0009$%/h M
1c 1cM190$95 9%/h

36
su
4
p M p
4 4
4 p p
apa amidon
su
4
p M
00435,001615,001875
su
4
p M000825 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (p
amidon
=
Cp amidonCt ,amidon
4
p
amidon
=
Cp 07345,001615
amidon
=
Cp 07175 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (p
apa
=
Cp apa
Ct
, apa
4
p

apa
=
Cp 08$15,001875
apa
=
Cp 08325
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (p
suCp Msu
Ct
, su
4
p
suCp M03725,000825
suCp M03635 9%/h
9. ('nt3rire
:ilan &eneral
1&ntrire

1p 1pM191$45 9%/h

pMO1p
pM0009$%/h M
1c 1cM190$95 9%/h

1c 1cM190$9 9%/h

pMO+1cN5m-
pM002$35 9%/h M
1m 1mM19249 9%/h
u

5mM00445 9%/h
37
(p F (c H p$
191$4 M 1
c
N

100
$ 0
191$4
1cM190$95 9%/h
amidon
$
p M

100
$ 0
amidonCp
amidon
$
p M

100
$ 0
0717
amidon
$
p M0003$5 9%/h
apa
$
p M
Cp
apa
100
$ 0

apa
$
p M
A 832 ' 0
100
$ 0
apa
$
p M
A 0041 ' 0
su
$
p M p
$ $
$ p p
apa amidon
su
$
p
M 009$5,0003$5,000415
su
$
p M000195 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (c
amidon
=
Cc amidonCp ,amidon
$
p
amidon
=
Cc 07175,0003$5
amidon
=
Cc 07135 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (c
apa
=
C
C apa
!
C , apa
$
p

apa
=
C
C 08325,000415
apa
=
C
C 08275 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (c
su
Cc
MsuCp , su
$
p
su
Cc
M03635,000195
su
Cc
M03615 9%/h
10. ?3cinare
1c 1cM190$9 9%/h

pMO+1cN5m-
pM002$35 9%/h M
1m 1mM19249 9%/h
u

5mM00445 9%/h
38
:ilan &eneral
(c H 5m F (m H p
190$9 N 5m M 1m N
- 90$9 1 +
100
3 1
Am A+
1m M18819 N 09875m

:ilan parial aplicat coninutului de umiditate

100
100
100 100 100
100
100
6
+ + = +
m
Cc Cm
m
Cc
A
'
p
'
C Am
'
Cc

100
100
100
3 1
100
12
90$9 1
100
3 1
100
14
100
100
100
12
90$ 1 + + = + Am A Cm Am A
22$65 N9875
m
F 141
m
Se rezol"a sistemul format din urmtoarele ecuaii#
+ =
+ =
Am A Cm
Am A Cm
0$ 7 6114 1
987 ' 0 8819 1
=
=
=
9%/h 02$3 ' 0 p
9%/h 192495 1m
9%/h 044 ' 0
6
A
A Am
Acinare
1c 1cM190$9 9%/h

pMO+1cN5m-
pM002$35 9%/h M
1m 1mM19249 9%/h
u

5mM00445 9%/h
1m 1mM192495 9%/h

pM+1mN5f- +
1f 1f M +189095N09825fl- 9%/h

5f M 4722 9%/h
39
amidon
6
p M
+
100
3 1
amidon
+
Cc amidon Am -
amidon
6
p M
A 713 0
100
3 1
amidon
6
p M000925 9%/h
apa
6
p M
- +
100
3 1
Am Cc
apa apa +

apa
6
p M
- 044 ' 0 827 ' 0 +
100
3 0
A A+
apa
6
p M00115 9%/h
su
6
p M p
6 6
6 p p
apa amidon

su
6
p M 000$15 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (m
amidon
=
Cm amidonCc
Cp
,amidon
6
p
amidon
=
Cm 07035 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (m
apa
=
m
C apa
c
C , apa
6
p

apa
=
m
C 0865 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (m
su
Cm
Msu
Cc
, su 6 p
suCm M03$$5 9%/h
11. 8ierbere sub presiune
1m 1mM192495 9%/h

pM+1mN5f- +
1f 1f M +189095N09825fl- 9%/h

5f M 4722 9%/h
1f 1f M +189095 N 09825f- 9%/h

pMO1f
pM+000945N000495f- M
1 1M +18815N09775f- 9%/h

40
:ilan &eneral
1mN5fM1fNp
7

192495N5fM1fN
- 9249 1 +
100
8 1
Af A+
1fM189095N0'9825f
amidon
7
p M
+
100
8 1
amidon
+
Cm
amidon
Al
-
amidon
7
p M0'01265 9%/h
apa
7
p M
- +
100
8 1
Cf Cm
apa apa +

apa
7
p M001$45 N 0'0185f
su
7
p M p
7 7
7 p p
apa amidon

su
7
p M0'03465N0'0185f,0'01265,0'01$5,0'0185fl
su
7
p M 0'0075 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din (f
:ierbere sub
presiune
1m 1mM192495 9%/h

pM+1mN5f- +
1f 1f M +189095N09825fl- 9%/h

5f M 4722 9%/h
1f 1f M +189095 N 09825f- 9%/h

pMO1f
pM+000945N000495f- M
1 1M +18815N09775f- 9%/h

41
amidon
=
Cfl amidonCm
Cp
,amidon
7
p
amidon
=
Cfl 0'695 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din (f
apa
=
fl
C apa
m
C Napa Afl , apa
7
p

apa
=
fl
C 0'865N5f,0'01$5,0'0185f
apa
=
fl
C 0'84$5N0'9825fl 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (f
su
Cf
Msu
Cm
, su
7
p
suCfl M0'3$$5,0'0075
suCfl M0'3485 9%/h
12. +3cire la %%I
:ilan &eneral
(fF(
$$
Hp
8

+189095N09825f-M1
$$
N
- 982 ' 0 8909 1 +
100
$ ' 0
Af A+
1
$$
M18815N0'99775f
<cire la $$B1
1f 1f M +189095 N 09825f- 9%/h

pMO1f
pM+000945N000495f- M
1 1M +18815N09775f- 9%/h

1 1M+18815N09775f- 9%/h

pMO1
pM+00375N00195f- M
1 1M +18445N09$85fl- 9%/h

42
amidon
8
p M

100
$ ' 0
amidonCfl
amidon
8
p M

100
1 ' 0
0695
amidon
8
p M000345 9%/h
apa
8
p M
Cfl
apa
100
$ ' 0

apa
8
p M0'00$O+0'84$5N09825f-
apa
8
p M0000205N0000995f

su
8
p M p
8 8
8 p p
apa amidon

su
8
p M000185 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon din ($$
amidon
=
$$
C amidonCfl
Cp
,amidon
8
p
amidon
=
$$
C 0695,000345
amidon
=
$$
C 06865 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 din ($$
apa
=
$$
C apaCfl N , apa
8
p

apa
=
$$
C 084$5N09825f,000425,000495f
apa
=
$$
C 0845N09775f
Se calculeaz3 coninutul de su nefermentabile din (
$$
su
$$
C MsuCfl , su
8
p
su
$$
C M03485,000185
su
$$
C M03465
11. Aaharificare
1 1M+18815N09775f- 9%/h

pMO1
pM+00375N00195f- M
1 1M +18445N09$85fl- 9%/h

43
:ilan &eneral
(
$$
F (
z
Hp
9

+18815N09775f-M 1
z
N
- 977 ' 0 881 1 +
100
2
Af A+
1
z
M18445N0'9$85f
p
9
M00375N00195f 9%/h
amidon
9
p M

100
2
amidon
$$
C
amidon
9
p M001375 9%/h
apa
9
p M
$$
100
2
C
apa

apa
9
p M001685N00195f 9%/h
su
9
p M p
9
9 9 p p
apa amidon

su
9
p M0006$5 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon care se zaharifica
amidon
=
zah
amidon
$$ C
Cp
,amidon
9
p
Caharificare
1 1M+18815N09775f- 9%/h

pMO1
pM+00375N00195f- M
1 1M +18445N09$85fl- 9%/h

1 1M+18445N09$85f- 9%/h

pMO+1

(3 (3 M 84$4 9%/h

44
amidon
=
zah 06865,003175
amidon
=
zah 06725 9%/h
Se calculeaz3 debitul de &lucoz3$ format prin hidroliza amidonului care se
zaharific +se presupune c randamentul de zaharificare este de 100!- precum si debitul
de ap care se consum 3n reacie#
162 9%/h 18 9%/h 180 9%/h
6 12 6 2 6 12 6
n? - + # $ nC # # $ C
n
+
0$2395 9%/h apa zah &lucoza zah
apa zah M
A
A
074 ' 0
162
18 672 ' 0
=
9%/h ap consumat la zaharificarea amidonului

%lucoza
A
zah
746 ' 0 =
9%/h %lucoz format 3n urma zaharificrii amidonului
Se calculeaz3 coninutul de &lucoz3 Jn (z
&lucoza
Cz
F &lucoza
zah
&lucoza
Cz
F0,9465 G&/h
Se calculeaz3 coninutul de ap3 r3mas Jn (z
apaCz M apa$$ , apa zah
apaCz M0845N09775fl,00745
apaCz M07665N09775f 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de amidon dup3 zaharificare
amidon zah M 0 9%/h
Se calculeaz3 coninutul de substan3 uscat3 nefermentabil3 din (
z
su
=
Cz su $$ C ,su
9
p
su
=
Cz 03465,0006$5
su
=
Cz 03395
14. Dns3m'nare
1 1M+18445N09$85f- 9%/h

pMO+1

(3 (3 M 84$4 9%/h

4$
Se calculeaz3 debitul de dro<die folosit la Jns3m'nare
.M0$O84$4O10
3

.M4'2 9%/h
:ilan &eneral
( 10
p ! %
z
+ = +

18445N09$85flN4'2M84$4N
100
3 ' 0
+18445N09$85fN4'2-
18385N09$$5fM8449'8
:ilan parial aplicat coninutului de &lucoz3
%l 10 p ! Cz
&l &l + = +
07465M1$932N
- 0 746 0 +
100
3 0
+ A

5F2144 G&/h
:ilan parial aplicat coninutului de ap3

!i p apa
Cz
+ =
10
+07665N09775f-M
100
3 ' 0
+07665N09775fl- N 71086,69$9a
09745fM$4728,69$9a
Se rezol" sistemul de ecuaii
Hnsm&nare
1 1M+18445N09$85f- 9%/h

pMO+1

(3 (3 M 84$4 9%/h

.M0$ 9%/t plmad
.M42 9%/h
46
= =
=
=
=
=
= +
! $$ 2 1 a
9%/h 722 4 5f
9%/h 144 2 5

$9 69 8 $472 974 ' 0
2144
8 8449 9$$ ' 0 838 1
b
Su a Af
A
Af A
(entru 3ntocmirea bilanului termicpe baza "alorilor determinate se
calculeaz debitele masice )i compoziiile acestora pentru fiecare operaie 3n parte'
.ebitele masice ale substanelor care inter"in 3n proces sunt sistematizate 3n
tabelul 3'2
1.%. ;4+,8,(5+45 D-(B,/4+,, :,>5-C)>), /4 ?5=4+,5>4
Se demonstreaz corectitudinea calculelor prin "erificarea 3nchiderii
bilanului'
Se porne)te de la le%ea conser"rii masei#
/ebite masice intrate Jn procesF/ebite masice e"acuate din proces,
care aplicat procesului tehnolo%ic considerat "a a"ea e6presia#
5 H 5 H5m H5f H / F
=
14
1 i
i
p
H ?
%
H : H 4 H 5r
2144 N 2144 N 9434 N 4722 N 42 M
=
14
1 i
i
p
N 67$ N 6924 N 117 N 604
=
14
1 i
i
p
M788133
0ebit masic intrat: 2144 N 2144 N 9434 N 4722 N 42 M 9108$4 9%/h
0ebit masic e1acuat: 343 N 2122 N 3366 N 922 N 204 N $42 N 1$9 N 433 N 169 N
2$4 N 4227 N 9174 N 0722 N 0721 N 67$ N 6924 N 117 N 604 M 910813 9%/h

Se obser" c diferena dintre cele dou debite este foarte
miccorespunz&nd unei erori#
! 004 0 100
$4 9108
13 9108 $4 9108
=
=
1m 1m M 41269 9%/h

1f 1f M 8691 9%/h

5f M4722 9%/h
S18!+ SN S-
47

.peraia /ebite masice intrate /ebite masice e"acuate
/enumire Sim6
bol
/ebit )? /enumire Sim6
bol
/ebit )?
1 2 3 4 $ 6 7 8 9
+ecepie
$ereale
1 4288 I%/h
$ereale recepionate
1r 42$37 I%/h
Pierderi
(
1
343 I%/h
/epozitare
$ereale
recepionate
1r 42$37 I%/h
$ereale depozitate
1d 4232$ I%/h
Pierderi
(
2
2122 I%/h
=ransport
$ereale
depozitate
1d 4232$ I%/h
$ereale transportate
1t 41988 I%/h
Pierderi
(
3
3366 I%/h
*recur3ire
$ereale
transportate
1t 41988 I%/h
$ereale precurite
1p 41066 I%/h
Pierderi
(
4
922 I%/h
('nt3rire
$ereale
precurite
1p 41066 I%/h
$ereale c-ntrite
1c 40862 I%/h
Pierderi
(
$
204 I%/h
?3cinare
$ereale
c-ntrite
1c 40862 I%/h
$ereale mcinate
1m 41269 I%/h
&p pentru
mcinare
5m 9434 I%/h
Pierderi
(
6
3$42 I%/h
8ierbere
sub
presiune
$ereale
mcinate
1m 41269 I%/h
$ereale fluidificate
1f 8691 I%/h
&p pentru
fierbere
5f 4722 I%/h
Pierderi
(
7
1$9 I%/h
+3cire la
%%I(
$ereale fierte
1f 8691 I%/h
$ereale rcite la !$
1
$$
86463 I%/h
Pierderi
(
8
433 I%/h
Aaharifi6
care
$ereale rci-
te
1
r
86463 I%/h
$ereale zaharificate
1z 84771 I%/h
Pierderi
(
9
169 I%/h
Dns3m'n6
are
$ereale
zaharificate
1z 84771 I%/h
Plmad #nsm-nat
(3 84$4 I%/h
0rojdie
. 42
Pierderi
(
10
2$4 I%/h
+3cire la
20I(
Plmad
#nsm-nat
(3 84$4 I%/h Plmad recirculat (r 84114 I%/h
Pierderi
(
11
4227 I%/h
8ermentare
Plmad
recirculat
(r 84114 I%/h Plmad fermentat (f 764$ I%/h
0io%id de carbon
A
%
67$ I%/h
Pierderi
(
12
9174 I%/h
/istilare
Plmad
fermentat
(f 764$ I%/h
&lcool brut
5b 722 I%/h
"orhot
D 6924 I%/h
Pierderi
(
13
0722 I%/h
+afinare
&lcool brut
5b 722 I%/h
&lcool rafinat
5r 604 I%/h
5puizat
4 117 I%/h
Pierderi
(
14
0721
1m 1m M 41269 9%/h

1f 1f M 8691 9%/h

5f M4722 9%/h
S18!+ SN S-
48
4. :,>5-=)> 4-4+@4=,(
4.1. :,>5-=)> =4+?,(
.bser"aie$
Se consider c pierderile de cldur 3n mediul 3ncon0urtor reprezint 2! din
debitele termice intrate la fiecare operaie'
Se ale%e temperatura de referin #
t ref F0I(
1. 8ierbere sub presiune$
(ornind de la schema pentru bilanul de materiale#
Se 3ntocme)te schema echi"alent pentru bilanul termic #
SCm , debitul termic introdus de cereale mcinate KIT/hL
:ierbere sub
presiune
1m 1m M 41269 9%/h

pM+1mN5f-
pM 1$9 9%/h
1f 1f M 8691 9%/h

5f M4722 9%/h
:ierbere sub
presiune
S
SM2!+ SNS-
S
S18!+ SN S-
S
49
SAf , debitul termic introdus cu apa pentru fierbere KIT/hL
S 7 p , debitul termic e"acuat cu pierderile de substan KIT/hL
S
1f
Cfl
, debitul termic e"acuat cu cerealele fierte KIT/hL
Spf , debitul termic pierdut 3n mediul e6terior KIT/hL
:ilan termic pentru operaia de fierbere sub presiune
MCm H M
5f
F M
(f
H M 7 p H Mpf

(arametrii care inter"in 3n bilanul termic se determin astfel #
M
(m
$

MCm F
- + t
ref Cm Cm Cm Cm
t t Cp Cm Cp Cm =

unde# 1m , debitul masic de cereale mcinate K9%/hL
(m F 4126,9 KG&/hL
1pCm , cldura specific masic a cerealelor mcinate KIT/+9%O%rad -LN
(pCm F Su Su apa apa amidon
Cp ( Cp ( Cp + +
amidon
U

unde#
Uamidon Uapa Usu , fraciile masice ale amidonului apei )i a substanei
uscate din cerealele mcinate KadimensionaleL
1pamidon 1papa 1pSu , cldurile specifice masice ale amidonului apei )i
substanei uscate KIT/+9%O%rad -L
Uamidon M
36 0
4127
23 1$07
=
Uapa M
44 0
4127
1843
=
Usu M1, +Uamidon N Uapa - M 02
.in tabelele specifice se ale% #
1p
=
amidon 113 KIT/+9%O%rad -L
1p
=
apa 4186 KIT/+9%O%rad -L
1p
=
Su 113 KIT/+9%O%rad -L
Hnlocuind "alorile se obine in ecuaiile#
1pCm M036O113N044O4186N02O113
1pCm M246 KIT/+9%O%rad -L
t Cm , temperatura cerealelor mcinate KB1L
$0
Se consider #
t Cm M20B1
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute in relaie )i se obine#
SCm M 4127O246O20
MCm F 201048,4 KO2/hL
M
5f
$ M
5f
F5f
( )
ref Af Af f Af
t t Cp A Cp =
5f
t

unde# 5f , debitul masic al apei folosite la fierbere KI%/hL
5f F 4922 KO&/hL
1p
5f

cldura specific masic a apei KIT/+9%O%rad -L
(p
5f
=
(p
=
apa 4,186 KO2/!G&P&rad #L
t
5f
, temperatura cu care intr apa la fierbere KB1L
S
5f
M4722O4186O t
5f
MAf F19966,2P t
5f
KO2/!G&P&rad #L
M
(f
$ M F
( )
ref Cf Cf f
t t CpCf Cf Cp C =
1f
t

unde# 1f M debitul masic de cereale fluidificate KI%/hL
(f F8691KO&/hL
1pCfl , cldura specific masic a cerealelor fluidificate KIT/+9%O%rad -L
(pCfl F Su Su apa apa amidon
Cp ( Cp ( Cp + +
amidon
U

unde#
uscate din cerealele mcinate KadimensionaleL
Uamidon M
17 0
8691
1479
=
Uapa M
74 0
8691
68 6448
=
1f 1f M 8691 9%/h

pM1f
pM433 9%/h

1 1M86463 9%/h

S
S
$1
Usu M1,+Uamidon N Uapa -M009
1p
=
amidon 113 KIT/+9%O%rad -L
1p
=
1p
=
Su 113 KIT/+9%O%rad -L
Hnlocuind "alorile in ecuaie se obine#
1p
1f
M 017O113 N 074O4186 N 009O113
(p
(f
F1,18 KO2/!G&P&rad #L
t Cm , temperatura cerealelor fierteKB1L, cerinele tehnolo%ice impun o temperatur de
80B1 pentru o transformare complet a amidonului din cereale 3n amidon solubil '
Se consider#
t
1f
M80B1
M
(f
F 2919%%8 KO2/!G&P&rad #L
M
p9
#
S
( )
Af Cm !
) ) + =
100
8 1
7

S
( )
Af !
t + = 2 19766 4 203048
100
8 1
7
M 7 ! F16%4,8 H1%%,8 t Af
M
*f
#
S!f M
( )
Af Cm
) ) +
100
2

S!f M
( )
Af
t + 2 19766 4 203048
100
2
S!f M 406096 N 39$3 t Af
Hnlocuind debitele termice 3n ecuaia de bilan #
2030484 N197662t Af M 2937$$8 N 36$48 N 3$$8 t Af N 406096 N 39$3t Af
t Af F 144,2 F 144I(
2. +3cire la %%I(
1f 1f M 8691 9%/h

pM1f
pM433 9%/h

1 1M86463 9%/h

S
S
$2
SCfl , debitul termic introdus de cerealele fierte KIT/hL
S
$$ i
, debitul termic introdus cu apa pentru rcire KIT/hL
S
$$ e
, debitul termic e"acuate cu apa de rcire KIT/9%L
S
$$
, debitul termic e"acuate cu cerealele rcite KIT/hL
S $$ p , debitul termic pierdut 3n mediul e6terior KIT/hL
S
8 !
, debitul termic e"acuate cu pierderile de substan KIT/9%L
:ilan termic pentru operaia de r3cire la %%I( $
MCf H M
$$ i
F M
$$
H M
$$ e
H M 8 p HM $$ p

<cire la $$B1
1f 1f M 8691 9%/h

pM1f
pM433 9%/h

1 1M86463 9%/h

+3cire la %%I(
S
SM2!+ SNS-
S
S
S
S
$3
MCf #
MCf F 2919%%8 KO2/!G&P&rad #L
M $$ i #
M $$ i F5r
( )
ref Ari Ar Ar
t t Cp Ar Cp =
5ri
t

unde#
5r , debitul masic al apei de rcire KI%/hL
1p

Ar
cldura specific masic a apei de rcire KIT/+9%O%rad -L
1p
=
t Ari , temperatura de intrare a apei de rcire KB1L
t Ari M20B1
S
Ar
M5rO4186O20
M
Ar
F81,925r KO2/hL
M$$ $ S$$ M
( )
ref C C C
t t Cp C Cp C =
$$ $$ $$ 1$$ $$ $$
t

unde#
1$$ , debitul masic al cerealelor rcite la $$B1 KI%/hL
1$$ M86463 KI%/hL
1p$$ , cldura specific masic a cerealelor rcite la $$B1 KIT/+9%O%rad -L
1p $$ C M Su Su apa apa amidon
Cp ( Cp ( Cp + +
amidon
U

unde#
uscate din cerealele rcite KadimensionaleL
2peraia de rcire nu modific compoziia masic a amestecului de
cerealeatunci#
(pCf F (p $$ C
(p $$ C F1,18 KO2/!G&P&rad #L
t $$ C , temperatura cerealelor rcite KB1L,
t Cf M$$B1
S$$ M86463O338O$$ KIT/hL
M$$ F1609149,1 KO2/hL
M $$ e $
1 1 M86463 9%/h

pM1
pM169 9%/h

1z 1z M84771 9%/h

S
$4
M $$ e F
( )
ref Are Ar Ar
t t Cp Ar Cp Ar =
5re
t

unde#
5r , debitul masic al apei de rcire KI%/hL
1p
Ar
, cldura specific masic a apei de rcire KIT/+9%O%rad -L
1p
Ar
M 1papa
1p $$ C M4186 KIT/+9%O%rad -L
t Are , temperatura apei de rcire la e"acuare KB1L,
Se impune tehnolo%ic#
t Cf M$$B1
S $$ e M5rO4186O$$
M $$ e F210,215r KO2/hL
M 8 ! $
S
( )
$$ 8
100
$ 0
i Cf !
) ) + =

S
( ) Ar
!
+ = 72 83 2937$$8
100
$ ' 0
8
S 8 ! M146878 N 0415r KI%/hL
M $$ ! $
S $$ ! M
( )
$$
100
2
i Cf
) ) +

S $$ ! M
( ) 83725r 2937$$8
100
2
+
S $$ ! M $87$11 N 1675r KI%/hL
SCf N S $$ i M S$$ N S $$ e N S 8 p NS $$ p
2937$$8 N 83725rM16073471 N 230235r N$87$11 N 1675r N 146878 N 0415r
5r F 84%9,4 KO&/hL
1. Aaharificare
1 1 M86463 9%/h

pM1
pM169 9%/h

1z 1z M84771 9%/h

S
$$
S$$ , debitul termic introdus de cereale rcite la $$B1 KIT/hL
SCz , debitul termic e"acuat cu cerealele zaharificate KIT/hL
S
*
, debitul termic pierdut 3n mediul e6terior KIT/hL
:ilan termic pentru operaia de zaharificare$
)$$ + )Cz , ) 9 p , )
z

Caharificare
1 1 M86463 9%/h

pM1
pM169 9%/h

1z 1z M84771 9%/h

Caharificare
S
SM2! S
S
S
1 1M84771 9%/h

pMO+1

(3 (3M84$4 9%/h

S

S
SM
$6
M
%%
$ M$$ F 1609149,1 KG&/hL
MCz $ SCz M
- + t
ref Cz Cz Cz Cz
t t Cp Cz Cp Cz =

unde# 1z , debitul masic de cereale zaharificate K9%/hL
1z M 84771 K9%/hL
1pCz , cldura specific masic a cerealelor zaharificate KIT/+9%O%rad -L
1pCz M33$ KIT/+9%O%rad -L
t Cz , temperatura cerealelor zaharificate KB1L.
SCz M84771O33$O t Cz
SCz M 283982O t Cz KIT/hL
M 9 ! #
S
$$ 9
100
2
)
!
=

S
1 1607347
100
2
9
=
!
S 8 ! M 32147 KI0/hL
Mz $
S
$$
100
2
)
z
=

S
1 1607347
100
2
=
z
S 8 ! M 32147 KI0/hL
S$$ M SCz N S 9 p N S
z
16073471 M 283982 t Cz N 32147 N 32147
t Cz F %4Q(
4. Dns3m'nare
1 1M84771 9%/h

pMO+1

(3 (3M84$4 9%/h

S

S
SM
$7
Se 3ntocme)te schema echi"alent pentru bilanul termic#
S30 , debitul termic introdus de cerealele rcite la 30B1 KIT/hL
S
%
, debitul termic introdus de dro0die KIT/hL
Si , debitul termic pierdut 3n mediul 3ncon0urtor KIT/hL
S!i , debitul termic e"acuate cu plmada 3nsm&nat KIT/hL
:ilan termic$

Hnsm&nare
1 1M84771 9%/h

pMO+1

(3 (3M84$4 9%/h

.M 42 9%/h .
Hnsm&nare

S

S
SM
S
SM
$8
M
(z
H M
%
FM!i H M 10 p HMi

M
(z
$ M
(z
M 1$33$073 KIT/hL

M% $ S% M
- + t
ref % % % %
t t Cp % Cp % =

unde# . , debitul masic al dro0diei K9%/hL
.M 42 K9%/hL
1p
%
, cldura specific masic a dro0diei KIT/+9%O%rad -L
1p
%
M17 KIT/+9%O%rad -L
t
%
, temperatura de intrare a dro0diei KB1L.
t
%
M20B1
S
%
M42O17O20
S
%
M 1428 KIT/hL
M!i $ S!i M
- + t
ref !i ! i !i ! i
t t Cp ! Cp !
i i
=

unde# (i , debitul masic al plmezii 3nsm&nate K9%/hL
(i M84$4 K9%/hL
1p !i , cldura specific masic a plmezii 3nsm&nate KIT/+9%O%rad -L
1p !i M su su apa apa &lucoza
Cp ( Cp ( Cp + +
%lucoz
U

unde#

U&lucoza Uapa Usu fraciile masice ale %lucozei apei si substanei uscate din
plmada 3nsm&nat KadimensionaleL
1p &lucoza 1papa 1p su , cldurile specifice masice ale %lucozei apei si
U&lucoza M
18 0
84$4
2 1$93
=
Uapa M
73 0
84$4
623$
=
Usu M1,
( )
apa &lucoza
( ( +
M009
1p &lucoza M134 KIT/+9%O%rad -L
(3 (3 M84$4 9%/h

(rM84114 9%/h

pM
S

S
S
S
$9
1p
=
1psu M134 KIT/+9%O%rad -L
Hnlocuind "alorile in relaie se obine#
1p !i M018O134N073O4186N009O134
1p !i M336 KIT/+9%O%rad -L
t !i , temperatura plmezii 3nsam&nate KB1L.
S
!i
M84$4O336O t
!i
S
!i
M2840$4O t
!i
KIT/hL
M 10 ! $
S
10
! M
( )
1
100
3 ' 0
% Cz
) ) +

S
( ) 8 142 3 1$33$07
100
3 ' 0
10
+ =
p

S 10 ! M 460093 KIT/hL
Mi $
S
i
M
( )
% Cz
) ) +
100
2

S
i
M
( ) 8 142 3 1$33$07
100
2
+
S
i
M 3067296 KIT/hL
Hnlocuind debitele termice 3n ecuaia de bilan se obine#
1$33$073 N 1428 M 2840$4O t !i H 2$44 N 306729
t !i F%1I(
%. +3cire la 20I( $
(3 (3 M84$4 9%/h

(rM84114 9%/h

pM
S

S
S
S
60
S
!i
, debitul termic introdus de plmada 3nsm&nat KIT/hL
S
(r
, debitul termic e"acuat cu plmada recirculat KIT/hL
S 11 p , debitul termic e"acuat cu substana pierdut KIT/9%L
S
20
, debitul termic pierdut 3n mediul 3ncon0urator KIT/hL
S
20 i
, debitul termic introdus de apa de rcire KIT/hL
S
20 e
, debitul termic e"acuat de apa de rcire KIT/hL
:ilan termic
M!i H M 20 i F M(r H M 11 p H M 20 e H M20

<cire la 20B1
(3 (3 M84$4 9%/h

(rM84114 9%/h

pM
<cire la 20B1
S

S
S
SM
S
S

(r (rM84114 9%/h

(f (fM764$ 9%/h (
61
(arametrii care inter"in 3n bilanul termic se determin astfel#
M
*i
$ S!i M1$0$4862KIT/hL
M 20 i $ S 20 i M
- + t
20 20 20 20
20 20
ref Ari Ar Ari Ar
t t Cp Ar Cp Ar =

unde# 5r 20 , debitul masic al apei de rcire la 20B1 K9%/hL
1p
20
Ar ,cldura specific masic a apei de rcire KIT/+9%O%rad -L
1p
20
Ar F4186 KIT/+9%O%rad -L
t
20 Ari , temperatura apei de rcire la intrare KB1L.
t
20 Ari M10B1
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute in relatie )i se obine#
S 20
i
M5r
10 186 ' 4
20

S 20
i
M 41865 20 r KIT/hL
M(r $ S(r M
- + (r t (r
(r (r (r (r 30 ref
t t Cp Cp =

unde# (r, debitul masic al plmezii recirculate K9%/hL
1p
(r
, cldura specific masic a plmezii recirculate KIT/+9%O%rad -L
1p
(r
F339 KIT/+9%O%rad -L
t
(r
, temperatura plmezii recirculate KB1L.
t
(r
M20B1
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute )i se obine#
S
(r
M84114O339O20
S
(r
M $702929VIT/hW
M 20 e $ S 20 e M
- + t
20 20 20 20
20 20
ref Are Ar Are Ar
t t Cp Ar Cp Ar =

unde# 5r 20 , debitul masic al apei de rcire K9%/hL
1p
20
1p
20
t
20 Are , temperatura apei de rcire la e"acuare KB1L.
t
20 Are M1$B1
S 20
e
M5r
1$ 186 ' 4
20

S 20
e
M 62795 20 r KIT/hL
M 11 ! $
S
11 ! M
!i
)
100
$ ' 0

S
11 !
2 1$0$486
100
$ ' 0
=

(r (rM84114 9%/h

(f (fM764$ 9%/h (
S S

S

S
62
S
11 ! M 7$274 KIT/hL
M20 $
S20 M
!i
)
100
2

S20 M
2 1$0$486
100
2
S20 M301097 KIT/hL

1$0$4862 N 41865r 20 M $702929 N 7$274 N 62795r 20 N 301097
5r20 F42881,9 KO&/hL
6. 8ermentare $
:ermentare

(r (rM84114 9%/h

pM
pM9174 9%/h
(f (fM764$ 9%/h (
AM67$9%/h 12
S S

S

S
63
S
(r
, debitul termic introdus de plmada recirculat KIT/hL
S
r
, debitul termic %enerat de reacia de fermentaie alcoolic KIT/hL
S!f , debitul termic e"acuat cu plmada fermentat KIT/hL
S
2
C# , debitul termic e"acuat cu dio6idul de carbon format 3n urma fermentaiei
alcoolice KIT/hL
S
12
p , debitul termic e"acuate cu pierderile de substan KIT/hL
S f ,debitul pierdut 3n mediul 3ncon0urator KIT/hL
:ilan &eneral$
M
(r
H M
r
F M!f H M
2
C# H M
12
p H M f

M
*r
$ S(r M$702929 KIT/hL
Mr $
4ntalpia reaciei de fermentaie alcoolic are "aloarea#
?M,1177KIT/molL
Se determin debitul molar orar de %lucoz care fermenteaz #
moli/h %lucoz care fermenteazM1$8$29
3
10 /180
88071
4ntalpia reaciei "a fi#
=
/
$ 88071
( ) 7 ' 117
KIT/hL
=
/
$ ,12414080$KIT/hL
S
r
M,
/
$ M1036$9$6
M!i # M!f F
- + t
ref !f ! f !f ! f
t t Cp ! Cp !
f f
=

unde# ( f ,debitul masic al plmezii fermentate K9%/hL
( f M764$ K9%/hL
1p !f , cldura specific masic a plmezii fermentate KIT/+9%O%rad -L
:ermentare
S S

SM2!

S

S
S
S
S
64
1p !f M su su apa apa alcool
Cp ( Cp ( Cp + +
alcool
U

unde#
Ualcool Uapa Usu , fraciile masice ale alcoolului apei si substanei uscate
din plmada fermentat KadimensionaleL
1palcool 1papa 1p su , cldurile specifice masice ale alcoolului apei si
Ualcool M
08 0
764$
08 614
=
Uapa M
8 0
764$
69 6203
=
Usu M1,
( )
apa alcool
( ( +
M012
1palcool M243KIT/+9%O%rad -L
1p
=
1psu M134KIT/+9%O%rad -L
Hnlocuind "alorile in relatie se obine#
1p !f M008O243N08O4186N008O134
1p !f M36$ IT/+9%O%rad -L
t !f , emperatura plmezii fermentate KB1L.
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute in relatie se obine#
S
!f
M764$O36$O t !f
S
!f
M279042O t !f KIT/hL
M
2
C# $ S
2
C# M
- + t
2 2 2 2
ref C# C# % C# C# %
t t Cp - Cp - =

unde# A
%
, debitul masic de 12
2
de%a0at KI%/hL
A
%
M 67$ KI%/hL
1p
2
C# , cldura specific masic a 12
2
KIT/+9%O%rad -L
1p
2
C# F 083 KIT/+9%O%rad -L
t
2 C# , temperatura de ie)ire a 12
2
KB1L.
t
2 C# Mt !f
S
2
C# M67$O083O t
2 C#
S
2
C# M $602$ t !f IT/hL
M 12 ! $
S
S
S
6$
S
12 ! M
( )
r
) ) +
(r
100
2 1

S
12 !
( ) 6 1036$9$ 9 $70292
100
2 1
+ =

S
12 ! M 19282 KIT/hL
Mf $
S
f
M
( )
r
) ) +
(r
100
2

S
f
( ) 6 1036$9$ 9 $70292
100
2
+ =
S
f
M 321377 90/9%
$702929 N 1036$9$6 M 279042 t !f N $602$ t !f N 192826 N 321377
Se calculeaz temperatura de e"acuare a plmezii fermentate
t !f F %%I(
.eoarece fermentarea are loc la 20B1 ceea ce implic utilizarea unui a%ent de
rcire care s menin temperatura tancului de fermentare la 20B1'
S!f , debitul termic introdus de plmada fermentat KIT/hL
S!fr , debitul termic e"acuat cu plmada fermentat rcit KIT/hL
S 20 i , debitul termic introdus de apa de rcire KIT/hL
S 20 e , debitul termic e"acuat de apa de rcire KIT/hL
:ilan termic
M!f H M 20 i F M!fr H M 20 e

<cire la 20B1
S
S
S
S
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h

pM
pM0722 9%/h M
D D M 6924 9%/h D
.istilare
S

S

S
S
66
M
*f
$ S!f M 1$34731 K9%/hL
M!fr $ S!fr M
- + t
ref !fr !f !fr !f
t t Cp !f Cp !f =

unde# (f,debitul masic al plmezii fermentate K9%/hL
*fF964%KG&/hL
.eoarece prin rcire nu se schimb compoziia #
1p !fr M36$ KIT/+9%O%rad -L
t !fr M20B1
S!fr M764$O36$O20
M!fr F %%808% KG&/hL
M 20 i $ M 20 i F
- + t
20 20
20 20 ref !fr Ar !fr Ar
t t Cp Ar Cp Ar =

unde# 5r 20 ,debitul masic al apei de rcire K9%/hL
1p
20
1p
20
t !fr M20B1
S 20
i
M5r
20 186 ' 4
20

S 20
i
M 83725 20 r KIT/hL
M 20 e $ S 20 e M
- + t
20 20 20 20
20 20
ref Ae A Ae Ar
t t Cp Ar Cp A =

unde# 520 , debitul masic al apei de rcire K9%/hL
1p
20
A ,cdura specific masic a apei de rcire KIT/+9%O%rad -L
1p
20
t
20
Ae F$0B1
S 20
e
M5r
$0 186 ' 4
20

S 20
e
M 2093520 KIT/hL
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute 3n ecuaia de bilan termic#
1$34731 N 8372520 M $$808$ N 2093 520
520 F1111 KO&/hL
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h

pM
pM0722 9%/h M
D D M 6924 9%/h D
.istilare
S

S

S
S
67
9. /istilare
S!fr , debitul termic e"acuat cu plmada fermentat rcit KIT/hL
S
Abv
, debitul termic e"acuat cu alcoolul brut aflat sub form de "apori KIT/hL
S
, debitul termic e"acuat cu borhotul KIT/9%L

S 13 p , debitul termic e"acuate cu pierderile de substan KIT/hL
S
distilare
,debitul termic pierdut 3n mediul 3ncon0urtor KIT/hL
S
di
,debitul termic introdus de a%entul de 3nclzire KIT/hL
S
de
,debitul termic e"acuate cu a%entul de 3nclzire KIT/hL
:ilan termic
.istilare
5b 5bM722 9%/h

( (M764$ 9%/h

pM
pM0722 9%/h M
D D M 6924 9%/h D
.istilare
S

S
SM2!
S

S
S
S
68
M!fr H Mdi F MAbv H M
H M 13 p H Mdistilare H Mde

M
pf
$ S!fr M$$808$ KIT/hL
Mdi $
Se folose)te ca a%ent de 3nclzire abur la pM2 ata
Mdi F5
//
d d
h

unde#
5d , debitul masic de abur introdus KI%/hL
h
//
d
, entalpia aburului de 2ata KIT/9%L
Sdi M 5d O2710 KIT/hL
MAbv #
MAbv FM v Ab
) +

unde#
S
v Ab , debitul termic necesar aducerii alcoolului brut la fierbere KIT/hL
Sv ,debitul termic necesar e"aporrii alcoolului din alcoolul brut KIT/hL
MAb $ MAb F
- + t
ref Ab Ab Ab Ab
t t Cp Ab Cp Ab
i
=

unde# 5b , debitul masic de alcool brut K9%/hL
5bM722 V9%/hL
1p Ab , cldura specific masic a alcoolului brut KIT/+9%O%rad -L
(pAb F apa apa alcool
Cp ( Cp +
alcool
U

unde#
Ualcool Uapa fraciile masice ale alcoolului )i apei KadimensionaleL
1palcool 1papa , cldurile specifice masice ale alcoolului )i apei
KIT/+9%O%rad -L
Ualcool M
8 ' 0
722
26 $73
=
Uapa M1, alcool
(
M02

1p
=
apa 4186 VIT/+9%O%rad -L
1p
Ab
M08O243N02O4186
1p
Ab
M277 KIT/+9%O%rad -L
t
Ab
, temperatura de fierbere a alcoolului brut KB1L Rse ale% din tabelele specifice 3n
funcie de coninutul de alcool din amestec *pentru un coninut de alcool de 794 !
+procente de mas -se ale%e#
69
t Ab M808B1
S
Ab
M722O277O 808
S
Ab
M 161$9$1$ KIT/hL
Mv $ Mv F5b Ab
.

unde#
Ab
.
, cldura latent de "aporizare a alcoolului din alcoolul brut KIT/9%LRse
ale%e din tabelele specifice 3n funcie de coninutul procentual de alcool din amestec )i
de temperatura la care are loc "aporizarea *la un coninut de alcool de 794!care se
"aporizeaz la temperature de 808B1 3i corespunde#
Ab
.
M4061KIT/9%L
Sv M722O4061
Sv M293204KIT/hL
SAbv M 161$9$1$ N 293204
MAbv F164%29,19KO2/hL
M $ M F
- + t
ref
t t Cp Cp =

unde# D , debitul masic de borhot K9%/hL
D M 6924 K9%/hL
1p
,cldura specific masic a borhotului KIT/+9%O%rad -L

(p
F su su apa apa alcool

Cp ( Cp ( Cp + +
alcool
U

unde#
Ualcool Uapa Usu fraciile masice ale alcoolului apei si substanei uscate
KadimensionaleL
1palcool 1papa 1p su ,cldurile specifice masice ale alcoolului apei si
Ualcool M
00$ 0
6924
$4 41
=
Uapa M
87 0
6924
03 60$$
=
Usu M1,
( )
apa alcool
( ( +
M012$
1p
=
1psu M134KIT/+9%O%rad -L
<cire,
condensare
S
S
S
70
1p
M000$O243N087O4186N012$O134
1p
M381KIT/+9%O%rad -L
t
, temperatura de e"acuare a borhotului KB1L, care este e%al cu temperatura de

fierbere a alcoolului brut'
t
M808B1
S
M6924O381O 808
S
M2131$39$ KIT/hL
M
13 ! $ S
13 ! M
( )
Abv
) ) +
100
1 0

S
13 !
( ) $ 2131$39 19 164$27
100
1 0
+ =

S
13 !
M229606 KIT/hL
Mdistilare #
Sdistilare M
( )
Abv
) ) +
100
2

Sdistilare
( ) $ 2131$39 19 164$27
100
2
+ =
Sdistilare M4$9213 KIT/hL
Mde $ Sde M
- + t
ref de apa d de apa d
t t Cp A Cp A =

1papa F4186 KIT/+9%O%rad -L
t de 6 temperatura de e"acuare a a%entului de 3nclzire e%al cu temperature de
condensare a aburului KB1L
t de F100B1
Sde M5
100 186 ' 4
d
Sde M 41865d KIT/hL

$$808$N 2710 5d M 164$2719 N 2131$39$ N 229606 N 4$9213 N 4186 5d
5d F980 KO2/hL
Faporii de alcool brut obinui 3n urma distilrii sunt rcii )i condenseaz +ced&nd
cldura latent de "aporizare- 3n scopul supunerii alcoolului brut lichid rezultat
operaiei de rafinare'
<cire,
condensare
S
S
S
4 4M117 9%/h

5b 5bM722 9%/h

pM
pM0721 9%/h M
5r, 5r F 604 G&/h 5
<afinare
S

S

S
S
71
SAbv , debitul termic introdus de "aporii de alcool brut KIT/hL
SAb , debitul termic e"acuat cu alcoolul brut lichid KIT/hL
Sci , debitul termic introdus de apa de rcire KIT/hL
Sce , debitul termic e"acuat cu apa de rcire KIT/hL
:ilan termic
MAbv H Mci F MAb H Mce

M
5b"
$ SAbv M164$2719 KIT/hL
Mci $ Sci M
- + t
ref ci apa ci ci apa ci
t t Cp A Cp A =

unde# 5ci , debitul masic al apei de rcire K9%/hL
1papa M4186 KIT/+9%O%rad -L
t ci , temperatura la intrare a apei de rcire KB1L
t ci M20B1
Sci M5ci O4186O20
Sci M8372 5ci KIT/hL
MAb $ SAb M
- + t
ref Ab Ab Ab Ab
t t Cp Ab Cp Ab =

SAb F161$9$1$KIT/hL
S 20
i
M5r
20 186 ' 4
20

S 20
i
M 83725 20 r KIT/hL
Mce $ Sce M
- + t
ref ce apa ce apa c
t t Cp Ac Cp A =

unde#
<cire,
condensare
S
S
S
S
4 4M117 9%/h

5b 5bM722 9%/h

pM
pM0721 9%/h M
5r, 5r F 604 G&/h 5
<afinare
S

S

S
S
72
t ce ,temperatura la e"acuare a apei de rcire KB1L
t ce M80B1
Sce M5
80 186 ' 4 c
Sce M33488 5c
Se 3nlocuiesc "alorile cunoscute 3n ecuaia de bilan termic#
164$2719 N 83725c M 161$9$1$ N 334885c
5c F 11,69 KG&/hL
9. +afinare
<afinare
4 4M117 9%/h

5b 5bM722 9%/h

pM
pM0721 9%/h M
5r, 5r F 604 G&/h 5
<afinare
S

S
SM2!
S

S
S
S
73
unde#
SAb ,debitul termic introdus de alcoolul brut KIT/hL
Sri , debitul termic introdus de a%entul de rafinare KIT/hL
SArv , debitul termic e"acuat cu "aporii de alcool rafinat KIT/hL
S
E
, debitul termic e"acuat cu epuizatul KIT/hL
Sre ,debitul termic e"acuat cu a%entul de 3nclzire KIT/hL
S 14 p ,debitul termic e"acuate cu pierderile de substan KIT/hL
Srafinare ,debitul termic pierdut 3n mediul 3ncon0urtor KIT/hL
:ilan termic pentru operaia de rafinare
MAb H Mri F MArv H M
E
H Mre H M 14 p H Mrafinare
M
5b
$ SAb M161$9$1$ KIT/hL
Mri $
Se folose)te ca a%ent de 3nclzire la rafinare abur la pM2ata'
Sri M5rOh
//
d

unde#
5r,debitul masic de abur introdus KI%/hL
h
//
d
Mentalpia aburului de 2 ata KI0/9%L
h
//
d
M2710 KI0/9%L
Se introduce "alorile cunoscute in relatie si se obine#
Sri M5rO2710KIT/hL
MArv $ MArv FMAr H Mvap
unde#
SArv ,debitul termic necesar aducerii alcoolului rafinat la fierbere KIT/hL
Svap ,debitul termic necesar e"aporrii alcoolului din alcoolul rafinat
KIT/hL

Se calculeaz SArv conform relaiei#
MArv F
- + t
ref Ar Ar Ar Ar
t t Cp Ar Cp Ar =

unde# 5r , debitul masic de alcool rafinat K9%/hL
5r M 604 K9%/hL
1p
Ar
,cldura specific masic a alcoolului rafinat KIT/+9%O%rad -L
1p
Ar
M apa apa alcool
Cp ( Cp +
alcool
U

unde#
74
Ualcool Uapa fraciile masice ale alcoolului )i apei KadimensionaleL
1palcool 1papa ,cldurile specifice masice ale alcoolului )i apei
KIT/+9%O%rad -L
Ualcool M
94 ' 0
604
2 $71
=
Uapa M1, alcool
(
M006
1p
=
1p
Ar
M094O243N004O4186
1p
Ar
M2$3IT/+9%O%rad -L
t
Ar
, temperatura de fierbere a alcoolului rafinat KB1L Rse ale% din tabelele specifice 3n
funcie de coninutul de alcool din amestec *pentru un coninut de alcool de 94$!
+procente de mas -se ale%e#
t
Ar
M782B1
S
Arv
M604O2$3O 782
S
Arv
M119499 KIT/hL
Mvap $
Svap M5r
Ar
.

unde#
Ar
.
, cldura latent de "aporizare a alcoolului din alcoolul rafinat KIT/9%LRse
ale%e din tabelele specifice 3n funcie de coninutul procentual de alcool din amestec )i
de temperatura la care are loc "aporizarea *la un coninut de alcool de 94$!care se
"aporizeaz la temperature de 782B1 3i corespunde#

Ar
.
M3768KIT/9%L
Svap M 604O3768
Svap M 227$87KIT/hL
SArv M119499 N 227$87
MArv F121994,89 KO2/hL
M
E
$ M
E
F
- + t
ref E E E E
t t Cp E Cp E =

unde# 4,debitul masic de epuizat K9%/hL
4M117 K9%/hL
1p
E
,cldura specific masic a epuizatului KIT/+9%O%rad -L
<cire,
condensare

S

S
S
7$
1p
E
M apa apa alcool
Cp ( Cp +
alcool
U
unde#
Ualcool Uapa fraciile masice ale alcoolului )i apei din epuizat
KadimensionaleL
1palcool 1papa ,cldurile specifice masice ale alcoolului )i apei
KIT/+9%O%rad -L
Ualcool M
008 ' 0
117
936 0
=
Uapa M1, alcool
(
M0992
1p
=
1p
E
M0008O243 N 0992O4186
1p
E
M 417 KIT/+9%O%rad -L
t
E
, temperatura de e"acuare a epuizatului KB1L Reste e%al cu temperatura de fierbere
a alcoolului rafinat'
t
E
M782B1
S
E
M117O417O 782
SeM381$3 VIT/hW
M
14 ! $
S
14 !
M
( )
E Arv
) ) +
100
1 0

S
14 !

( ) 381$3 87 121774
100
1 0
+ =

S
14 !
M1$992 KIT/hL
Mrafinare$
SrafinareM
( )
E Arv
) ) +
100
2

Srafinare
( ) 381$3 87 121774
100
2
+ =

Srafinare M3198$$ KIT/hL
Mre $
(rin cedarea cldurii aburul se condenseaz#
<cire,
condensare

S

S
S
76
Sre M
- + t
ref re apa re apa
t t Cp Ar Cp Ar =

t re ,temperatura de e"acuare a a%entului de 3nclzire e%al cu temperatura de
condensare a aburului KB1L
t re M100B1
Se 3nlocuiesc "alorile in relatia )i se obine#
Sre M5rO4186O100
Sre M41865r KIT/hL
Hnlocuind debitele termice 3n ecuaia de bilan#
161$9$1$ N 27105r M 12177487 N 381$3 N 41865r N 1$992 N 3198$$
5rF1.1% KO2/hL
Faporii de alcool rafinat obinui 3n uma rafinrii sunt rcii )i condensai
+ced&nd cldur latent de "aporizare- 3n scopul obinerii alcoolului rafinat lichid'
SArv ,debitul termic introdus de "aporii de alcool rafinat, KIT/hL
S
Ar
, debitul termic e"acuat cu alcoolul rafinat lichid KIT/hL
Scondi , debitul termic introdus de apa de rcire KIT/hL
Sconde , debitul termic e"acuat cu apa de rcire KIT/hL
:ilan termic
MArv H Mcondi F M
Ar
H Mconde
M
5r"
# SArv M 12177487 KIT/hL
<cire,
condensare

S

S
S
S
77
M
5r
$ SAr M 119499 KIT/hL
Mcondi # Scondi M
- + t
ref condi apa cond condi apa condi
t t Cp A Cp A =

unde# 5condi , debitul masic al apei de rcire K9%/hL
1papa M4186 KIT/+9%O%rad -L
t condi ,temperatura la intrare a apei de rcire KB1L
t ci M20B1
Scondi M5c O4186O20
Scondi M8372 5ci KIT/hL
Mconde $ Sconde M
- + t
ref conde apa cond conde apa cond
t t Cp A Cp A =

unde#
t conde ,temperatura la e"acuare a apei de rcire KB1L
t conde M 78B1
Sconde M5cond O4186O78KIT/hL
Sconde M336$ 5cond KIT/hL
Se 3nlocuiesc "alorile 3n ecuaia de bilan termic#
12177487 N 8372 5cond M 119499 N 336$ 5cond
5cond F9 KG&/hL
78
79
.peraia /ebite termice intrate /ebite termice e"acuate
0enumire .im-
bol
0ebit 64 0enumire .im
bol
0ebit 64
1 2 1 4 % 6 9 8 9
3ierbere
.ub
presiune
.ebitul termic introdus cu
cerealele fierte
cm
) 2030484
I0/h .ebitul termic e"acuat cu
cerealele fierte
Cf
) 2937$$8
I0/h
apa pentru fierbere
Af
) 28463328
I0/h .ebitul termic pierdut 3n
mediul e6terior
!f
) 6098416
I0/h
.ebitul termic e"acuat cu
pierderile de substan
7 p
) $4890
I0/h
7cire la
I$
cerealele fierte
Cf
) 2937$$8
cerealele rcite
$$
) 16073471
I0/h
apa de rcire
$$ i
) 7080$3$2
I0/h .ebitul termic e"acuat cu apa
de rcire
$$ e
) 19472162
I0/h
.ebitul termic pierdut 3n
mediul e6terior
$$ p
) 728749$
I0/h
8 p
) 181$$33
I0/h
Aaharifi6
care
cerealele zaharificate
$$
) 16073471
Cz
) 1$33$028
I0/h
mediul 3ncon0urtor
z
) 32147
I0/h
9 p
) 32147
I0/h
8nsm-na
re
rcite
cz
) 1$33$073
plmada 3nsm&nat
!i
) 1$0$4862
I0/h
.ebitul termic introdus de
dro0die
%
) 1428
mediul e6terior
i
) 306729
I0/h
.ebitul termic e"acuate cu
pierderile de substanta
S(10 460093
I0/h
81
1 2 1 4 % 6 9 8 9
7cire la
)9I$
.ebitul termic introdus
cu plmada 3nsm&nat
!i
) 1$0$4862
plmada recirculat
(r
) $702929
I0/h
cu apa de rcire
20 i
) 179$1116
apa de rcire
20 e
) 2692667$
I0/h
mediul e6terior
20
) 301097
I0/h
11 p
) 7$274
I0/h
8ermentare
cu plmada recirculat
(r
) $702929
plmada fermentat
!f
) 1$34731
I0/h
3n urma desf)urrii
fermetaiei alcoolice
r
) 1036$9$6
12
2
2 C#
) 308137$
I0/h
mediul e6terior
f
) 321377
I0/h
12 p
) 192826
I0/h
/istilare
cu plmada fermentat
!fr
) $$808$
"aoprii de alcool brut
Abv
) 164$2719
I0/h
cu a%entul de 3nclzire
di
) 2113800
a%entul de 3nclzire
de
) 326$08
I0/h
de a%entul de rcire
ci
) 87701
borhotul

) 2131$39$
I0/h
mediul e6terior
distilare
) 4$9213
I0/h
pierderile
13 p
) 229606
I0/h
alcoolul brut lichid
Ab
) 161$9$1$
I0/h
a%entul de rcire
ce
) 3908'08
I0/h
7afinare
cu alcoolul brut lichid
Ab
) 161$9$1$
a%entul de 3nclzire
re
) $6$'11
I0/h
cu a%entul de 3nclzire
ri
) 1636840
epuizatul
E
) 381$3
I0/h
cu a%entul de condensare
condi
) 7$348
mediul e6terior
nare
rafi
)

3198'$$
I0/h
pierderile
14 p
) 1$9'92
I0/h
conde
) 3028'$
I0/h
82
83
;4+,8,(5+45 D-(B,/4+,, :,>5-C)>), =4+?,(
Se demonstreaz corectitudinea calculelor prin "erificarea 3nchiderii
bilanului'Se porne)te de la le%ea conser"rii cldurii#
/ebite termice intrate Jn proces F/ebite termice e"acuate din process
5ceast le%e aplicat procesului tehnolo%ic considerat are e6presia#
.ebite termice intrate#

condi ri Ab ci di !f r i !i % Cz i Cf Af Cm
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) + + + + + + + + + + + + + + + +
(r 20 $$ $$
.ebite termice e"acuate#
vap Ar conde p rafinare E re Arv ce Ab p distilare de Abv p f C#
!f p e p !i p z z C p p e p !f Cf
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
) ) ) ) ) ) )i ) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
+ + + + + + + + + + + + + + + + + +
+ + + + + + + + + + + + + + + + + +
14 13 12 2
11 20 20 (r 10 9 8 $$ $$ $$ 7
.ebitul termic intrat#
203048'4 N 2846332'8 N 2937$$8 N 708$03'$2 N 1607347'1 N 1$33$073 N 142'8
N 1$0$486'2 N 179$111'68 N $70292'9 N 1036$9$'6 N $$808$ N 2113800 N
977'01 N 161$9$'1$ N 1636840 N 7$3'48 M 18911249.94

.ebitul termic e"acuat#
2937$$8 N 60984'16 N $4890 N 1607347'1 N 1947216'27 N 72874'9$ N181$$'33 N
1$33$02'8 N 32147 N 32147 N 1$0$486'2 N 30672'9 N 4600'93 N $70292'9 N
2692667'$ N 30109'7 N 7$27'4 N 1$34731 N 30813'7$ N 32137'7 N 19282'6 N
164$27'19 N326$08N 2131$39'$ N 4$921'3 N 2296'06 N 161$9$'1$ N 3908'04 N
121774'87 N $6$'11 N 3811$3 N 3198'$$ N 1$9'92 N 3028'$ N 119499N 227$'87 M
1988009%.2%

! 6 4 100
2$ 1788009$
2$ 1788009$ 94 18713249
=
= /
X $!
.iferena dintre cele dou debite termice este foarte mic
corespunz&nd unei erori induse de ne%li0area 3n calcule a zecimalelor )i de
apro6imare a cldurilor "alorilor specifice'
4.2. :,>5-C)> 4-4+@4=,( 5> .*4+5C,,>.+
4 F p7 P d
4 , ener%ia consumata +98h-
( , puterea motorului +98-
, timpul de functionare
(alculul bilantului ener&etic la precuratire
Consumul de ener&ie al transportului elevator 0
4 M 1'$6$'$ M 6'64 98h
Consumul de ener&ie al tarului aspirator 0
4 M 1'361 M 1'3 98h
(alculul bilantului ener&etic la macinare.
Consumul de ener&ie al morii.
4 M 2266'89 M 1$1'6 98h
(alculul bilantului ener&etic la fierbere.
Consumul bilantului ener&etic al pompei.
4 M 1'660'11 M 0'17 98h

Consumul de ener&ie al a&itatorului.
4 M 0'$66 M 3 98h
(alculul bilantului ener&etic la zaharificare.
Consumul de ener&ie al pompei.
4 M 1'660'11M0'17 98h
Consumul de ener&ie al schimbatorului de caldura.
4 M 1'661M1'6 98h
(alculul bilantului ener&ie la fermentare.
Consumul de ener&ie al pompei.
4 M 1'660'11M 0'17 98h
8$
Consumul de ener&ie al a&itatorului.
4 M 0'$66 M 3 98h
(alculul bilantului ener&etic la distilare.
4 M 1'262'$7 M 3'22 98h
(alculul bilantului ener&etic la rafinare.
4 M 8 98h

%. )=,>524 =4B-.>.@,(4
%.1. /,?4-S,.-5+45 =4B-.>.@,(E.

%.1.1. /eterminarea dimensiunii plamaditorului.
Folumul cerealelor prelucrate in 24 ore este #
F M m/,10360/2'14 M 4841'12 M 484'1 m
3
Folumul cerealelor prelucrat la fermentare # ; F "H "7 20
F M 484'1N 484'16 20! M$80'93 m
3
M $81 m
3
Folumul necesar pentru un schimb este # F/3 M 193'64 m
3
/8hM194
m
3
/8h
Folumul aparatului de plamadire se "a lua ca fiind o treime din
necesarul pentru un schimb dar tinandu,se cont ca "olumul util F
u
este # F
u
M 0'76 F
p

193'64/3 ,0'7 6 F
p
F
p
M 92'20 m
3
F
p
,"olumul plamaditorului

Folumul aparatului de plYmYdire "a fi # F
p
Z.
2
/4+? N h/3-

. Z diametrul plYmYditorului
? Z inYlimea pYrii cilindrice
h Z inYlimea pYrii conice
? Z 0'3$.
? Z 0'11 Z 0'12$.
;
p
F /
2
/4!0.1%/H0.21//1#

86
%.1.2. /eterminarea dimensiunii zaharificatorului
<aportul dintre diametrul si inaltimea partii zaharificatorului
+cilindrica si conica- este #
? Z 0'3$ .
. M 4A h Z 0'3$6 4 M 0'14 m
h M 0'1'''''''0'12$ .
h M 0'116 4 Z 0'44 m
? , inYltimea pYrtii cilindrice
. Z diametrul
h Z inYltimea pYrtii conice
Folumul zharificatorului cu fund sferic se calculeazY cu formula#
; F0.98%/
2
BH 1/1Sh
2
!1r6h#
+ F
$ 76 4
44 0 8
- 44 0 + 4 4
8
4
2 2 2 2
= =
+
=
+
/ h
h %
F M 0'78$6 166 1'46 1[36 3'146 0'1936 13'84 M 20'34 m
3
Folumul util al zaharificatorului este 0'7,0'7$ din "olumul total'
F
util
M 0'76 ", 0'76 20'34 M 14'24
.acY partea inferioara a zaharificatorului este conicY "olumul total "a
fi #
FM .
2
/46 +?N h/3- M 16/4+1'46 0'44/3- M 6'18 m
3
Folumul %eometric total al aparatului de zaharificare pentru 100 dal
spirt brut pe 24 h este de 1'08 m
3
la un sin%ur fierbYtor pe o operaie de 1'21
m
3
la 2 fierbYtoare pe o operaie si de 1'43 m
3
la 3 fierbYtoare pe o operaie'
%.1.1. /eterminarea dimensiunii principale Ti a numarului de
linuri de fermentare.
;umYrul de linurilor se determinY dupY durata de fermentare si
numYrul plYmezilor cu care se incarcY linul'
.acY durata procesului "a fi de 72 de ore si se face incYrcarea si
descarcarea linului "or fi in total 9 incYrcYri in 72 ore deci 3 incarcari in 24
de ore'
;umarul linurilor "a fi 36 3N 1M10' 1apacitatea linilui se "a
determina cu formula#
; F "
1
n/0.89 m
1

F M14'246 3/0'87 M 49'1 m
3
/n practica dimensiunile principale ale linului se iau astfel #
? Z 1'1''''' 1'2$ . Z 1'176 1'6 Z 1'88 m Z 2m
h
1
Z 0'1''''''0'14 . Z 0'246 1'6 Z 0'19 m
87
h
2
Z 0'0$''''''0'1 . Z 0'076 1'6 Z 0'12 m
? Z inaltimea partii cilindrice a linului
. Z diametrul linului
h
1
Z inYlimea pYrii sferice a fundului
h
2
, inYlimea pYrii sferice a capacului
%.1.4. /iametrul coloanei de distilare.
.iametrul coloanei de distilare a plYmezii fermentate'
.iametrul coloanei de distilare'
; F 1
2
%
!mc/s#
F Z debitul de "apori ce se ridicY prin coloanY +mc/s-
. Z .iametrul coloanei +mm-
\ Z Fiteza medie a "aporilor +mc/s-
\ M I O "
v
v e

I Z constanta ce depinde de compoziia "aporilor
R
e
Z densitaea lichidului la temperatura din coloana +9%/mc-
R
"
Z densitatea "aporilor +9%/mc-
0'790 9%/mc'''''''''''''''70! "ol alcool''''''''''''''''''''''''''3'86 0'0001 9%/mc
R
e
'''''''''''''''''''''''''''''''830!"ol alcool''''''''''''''''''''''''' R
"
R
e
M 0'7906 0'00016 83/70 M 0'9367 Z 936'76 10
,3
9%/mc
R
"
M 3'86 0'00016 83/70 M 4'$6 10
,3
9%/mc
70! "ol alcool''''''''''''''4$0 mm intre talere''''''''''''''2$ mm lichid pe talere
83!"ol alcool''''''''''''''''''''''6'''''''''''''''''''''''''''''''''''J
6 M 836 4$/70 Z $34 mm
J M 836 2$/70 Z 30 mm

4$0 mm ''''''''''''''''''''''' 0'043
$34 mm '''''''''''''''''''''''I

IM $346 0'043/4$0 M 0'0$1
\M 0'0$1" 936'76 0'0001M 4'$6 0'0001/4'$6 0'0001
\ M 0'0$1" 206 M 0'732 m/s

70! "ol alcool ''''''''''''''' 1$00t/h
88
83! "ol alcool ''''''''''''''' 6

6 M 836 1$00/70 M 1778$70
F M 1778$70/36006 936'76 0'0001 M 0'$27 m/s
/ F
732 ' 0 14 ' 3
$27 ' 0 4 4
1
3
F 0.9%9 = 1 m

%.1.%. ,naltimea coloanei de distilare.
/nYltimea coloanei se stabilese cunoscand numYrul de talere si distana
intre talere dintre ele
;umarul de talere se stabileste prin metoda %rafica #
>H/ F ;
= Z debitul de lichid care circula sub forma de reflu6 intern in coloana *
. , debitul de distilat in coloana *
F Z debitul de "apori care se ridica in coloana'
]in&nd seama de condiiile impuse cei trei termeni sunt constani'
= N 0'0001 M 0'$27
> F 0.%29 F %29
i
O
6 O=6i
O
d6 . N S
c
M i
O
6 F
S
c
Z caldura cedata +224 9cal6 10
3
cal-
i M
=

4
) % d/ /v i
c
$26
10 224 10 940 10 $27 10 19 ' 4
3 3 3 3

i F 198% G<
= M
5 (
5 (
d

U
d
Z compozia distilatului

= M
%
%/ 5 ( 4 + - +
M 0'$26 6 0'0001+$34,30- N $34
U
d
M 0'799
89
>
1
F ;H U
=
1
M $27 N 2878 6 1000 M 2878$27

U
\
M
1
53 (4
1
M 0'03
U
\
Z compozitia rezidului de baza
U
f
6 : M U
d
6 . N U
\
O \

U
f
M
6
1 ( % (
7 d
+
M 0'196
U
f
, compozitia amestecului initial
; F +P/ H /
< Z raportul de reflu6
; F +H 1
< M ", 1 M$27,1 M $26
(umarul de talere

D M
1
1
+ 8
6 . M 0'001$

D Z coeficient specific numarului de talere

;
talere
M
t
2
P
42 ' 0
9
M 14
;
t
Z numarul de talere teoretice
^ Z randamentul care e cuprins intre 0'2$,0'8

/naltimea coloanei "a fi # 146 $34 M 64'08 mm M 6'8 m'
%.1.6. /imensionrea coloanei de rafinare.
0ebitul de 1apori # S M 2200 m
3
/h
90
0ebitul de lichid # = M 1'$ m
3
h
0ensitatea medie a lichidului pe talere# R M 8009%/m
3
0ensitatea medie a 1aporilor# R M 0'8$ 9%/m
3
:ascozitatea: ^ M 76 10, $ da ;s/m
2
Fiteza "aporilor se calculeaza cu formula #
V F 8.49 7 106 % ( !W
e
6

W
"
# 0.% m/s
R
e
Z densitatea fazei lichide
R
"
, densitatea fazei "aporilor
1 Z 1oeficient care este in functie de distanta dintre talere
? Z .istanta dintre talere
; < +% 19
-+
da (=m
_ Z tensiunea superficiala a lichidului
? M 300 mm
1 M 300
U F 8.497 10
6%
7 1007 !800/0.8%6 1#
0.%
F 0.98 F 0.8 m/s
0iametrul coloanei:
.i M
)v
1

44 44
M 1 m
Se ale%e distanta dintre talere l Z 40 mm si diametrul d
2
, 70 mm incat
pasul dintre talere este #
t M d
2
N 1 M 70N 40 M 110 mm
_ M _
1
N d
2
/2

M 40N 70/2 M 7$ mm
_
1
M 40 mm
(umarul de talere #

; M
2
1
1 d
%
C
+
N 1

1
c
Z distanta dintre doua talere
.1, diametrul coloanei
; Z numarul de talere
.istanta minima dintre doua talere #
91
?
min
M 2'$6 ?dc, hz M 434'$ mm
?z Z inaltimea de"ersorului
?dc Z inaltimea copilului in de"ersor
/naltimea coloanei de rafinare este determinat de numarul de talere si
distanta dintre ele #
i F 16 7 100 F 4800 m F 4.8 m

6. -.+?4 /4 *+.=4(=,5 ?)-(,, S, ,@,4-5
92
2btinerea unor randamente ridicate in fabricile de alcool este
cobditionata inafara unui proces tehnolo%ic optim si de respectare
permanenta a unor re%uli de protectia muncii si de i%iena'
(entru o e6ploatare normala a instalatiilor din industria alcoolului
impun respectatrea urmatoarelor masuri de protectia muncii #
, intre%ul personal "a purta la fiecare loc de munca
echipamentul de protectie pre"azut de normele in "i%oare *
, in sectiile umede unde au loc de%a0ari de aburi "apori de
apa +fierbatoare zaharificatoare- %aze noci"e +bio6id de carbon- sau "apori
de alcool +distilare rafinare depozitare- se "or pre"edea si folosi
dispoziti"ele de "entilatie naturala sau artificiala *
, in sectiile care prezinta pericol de incendiu +distilare
rafinare etc- se interzice fumatul sudura de orice fel precum si utilizarea
instalatiilor electrice neprote0ate contra scanteilor *
, fierbatoarele trebuie supuse periodic "erificarilor
metrolo%ice ca urmare a faptului ca sunt recipienti sub presiune *
, manipularea substantelor chimice +acid sulfuric- se "a face
numai purtand echipament de protectie special + cizme de cauciuc sort de
cauciuc ochelari de protectie-*
, se "a a"ea o %ri0a deosebita la mane"rarea acidului
sulfuric'
Aentinerea i%ienei in sectiile de alcool impune#
, efectuare curateniei zilnice pentru a pre"eni aparitia si
propa%area infectiilor*
, zaharificatoarele trebuie spalate cu apa rece si cu peria
dupa fiecare %olire si apoi cu apa fierbinte si a%enti dezinfectanti +formol-*
, linurile de fermentare si "anele de dro0die se spala cu apa
rece cu apa calda si apoi cu apa rece si se dezinfecteaza foarte bine cu
clorura de "ar*
, conductele prin care circula plamada se spala cu apa fiarta
si apoi cu apa rece si se sterilizeaza periodic cu solutie de clorura de "ar si 0et
de abur'

:,:>,.@+58,4
93
1. :anu (onstantin , 4anualul inginerului de industrie alimentara "ol'/
4ditura >ehnica Ducuresti 2002 *
2. :anu (onstantin , 4anualul inginerului de industrie alimentara "ol'//
4ditura >ehnica Ducuresti 2002*
1. ?odoran /orel , 'ehnologii fermentati1e ;ote de curs*
4. :anu (onstantin ,'ratat de stiinta si tehnnologia maltului si a berii "ol' /
4ditura 5ri% 2000*
%. :anu (onstantin ,'ratat de stiinta si tehnologia maltului si a berii "ol'//
4ditura 5ri% 2000'
94

Proiect Alcool

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Alcool

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sa se dimensioneze o secie de obinere a

alcoolului cu o capacitate de 18.000 l /24 h alcool

1oninutul de alcool din borhot 1

Se consider cunoscut cantitatea de substan uscat din borhot )i se noteaz#

9%/h ap din %r&u

9%/h ap din cartofi

9%/h ap consumat la zaharificarea amidonului

S20 M301097 KIT/hL

, debitul termic e"acuat cu borhotul KIT/9%L

,cldura specific masic a borhotului KIT/+9%O%rad -L

F su su apa apa alcool

, temperatura de e"acuare a borhotului KB1L, care este e%al cu temperatura de

S-ar putea să vă placă și