Sunteți pe pagina 1din 13

3.2.

UTILAUL DE CERNUT FINA


3.2.1. Noiuni generale
Separarea corpurilor sr!ine "in #asa "e $!in!% pe &a'a "i$erenelor "e "i#ensiuni
ale lor% se reali'ea'! prin cernerea $!inii pe supra$ee "e cernere% care consiuie
principalul organ al uila(elor "e separare.
)n i#pul cernerii are loc *i o a$+nare a $!inii% aceasa conri&uie #ul la a&sor&irea
u#i"i!ii la $r!#+nare% $a,ori'ea'! con"iiile "e $er#enare. -rocesul "e cernere se
re"uce la alunecarea $!inii pe supra$aa siei a$lae .n #i*care *i recerea prin g!urile ei.
-ariculele r!#ase pe supra$aa siei se nu#esc re$u'% iar pariculele recue prin g!urile
siei se nu#esc cernu.
E$iciena cernerii se aprecia'! prin "oi para#eri/ gra"ul "e separare a pariculelor
cu "i#ensiuni #ai #ici "ec+ ori$iciile siei 0cernuul1 "in #aerialul iniial *i
capaciaea "e cernere care repre'in! caniaea "e #aerial ce rece prin uniaea "e
supra$a! .n uniaea "e i#p.
Capaciaea "e cernere ese in$luena! "e un *ir "e $acori% cu# ar $i supra$aa ,ie a
siei% u#i"iaea #aerialului *i a #e"iului a#&ian% "isri&uia granulo#eric! a #ae2
rialului% ele#enele "i#ensionale *i cine#aice ale siei ec.
Supra$eele "e cernere po $i clasi$icae .n $uncie "e "i$erii crierii/
a1 "e $or#a geo#eric! a supra$eei se "ising supra$ee plane% cilin"rice%
3e4agonale% conice% para&oloi"ale% ec.5
&1 "e po'iia a4ului "e acionae po e4isa supra$ee "e cernere cu a4 ,erical *i cu
a4 ori'onal5
c1 "e #i*carea i#pri#a! supra$eei se "ising supra$ee "e cernere $i4e% supra$ee "e
cernere cu #i*care "e roaie plan!% supra$ee cu #i*carea circular! *i supra$ee "e
cernere cu #i*carea "e ,i&raie.
Supra$ee "e cernere.
-enru cernerea $!inii se $olosesc siele "in .#pleiuri con$ecionae "i $ire
#ealice% sau es!uri "in #aeriale e4ile sau "in $ire "e #aerial plasic.
Siele #ealice po $i con$ecionae "in s+r#! "e oel 'inca% cupru% &ron' sau &ron'
$os$oros. )n general ele se $olosesc la cernerea re$u'urilor% a"ic! al pariculelor cu #ul
.n,eli*% care ar pro,oca u'ura prea rapi"! a sielor e4ile *i nu sun in"icae la cernerea
$!inurilor *i gri*urilor% "eoarece au o supra$a! aspr!% iar oc3iurile nu sun uni$or#e "in
cau'a .n"oiurii s+r#ei.
Siele "in e4il sun con$ecionae "e o&icei "in $ire "e #!ase naural! sau "e
capron.
Siele "in #!ase naural!. Ca regul! siele "e caliae .nal! se con$ecionea'! "in
#!ase naural! *i .n special #!ase al&!. A,ana(ele #!!surilor al&e se #ani$es! prin
elasiciae *i re'isen! .nal!. 6!asea naural! nu percepe c!l"ura eli#ina! "e
pro"usul supus cernerii *i are o supra$a! nee"!.
De'a,ana(ele sielor "in #!ase naural! sun u'ura relai, rapi"! *i .n re'ulaul
aciunii pariculelor #!*cae% esuul "e,ine sc!#o*a% ce "uce la #ic*orarea
"i#ensiunilor oc3iurilor siei. La u#i"i!i a aerului 17213 8 #!asea poae a&soar&e
p+n! la 37 8 u#i"iae #!rin"u2se .n "ia#eru *i ca re'ula #ic*or+n" "i#ensiunile
oc3iurilor siei. Duraa "e $uncionare a acesor sie penru con"iiile "e e4ploaare
nor#ale ese "e nu#ai *ase luni.
Siele "in capron. Capronul sun $i&re e4ile sineice% cu re'isen! *i elasiciae
$oare #are% o&inu! prin policon"ensarea caprolaca#ei. El se re$er! la grupul
er#oplaselor% care su& aciunea c!l"urii *i a presiunilor nu supor! sc3i#&!ri ra"icale.
A,ana(ele sielor "in capron 9 e#peraura *i u#i"iaea aerului *i a pro"usului nu
in$luenea'! para#erii siei. Re'isena capronului ese #ul #ai #are ca a #!!surilor
*i "eci% se po $olosi $i&re #ai su&iri ce per#ie #!rirea ariei seciunii ,ii. Duraa "e
e4ploaare a sielor "e capron ese "e rei ori #ai #are ca cea "e #!ase iar sine cosul
ese "e 3:; ori #ai #ic.
3.2.2. 6a*inile "e cernu $!in!
Sita plan
Sia plan! pre'in! o caroserie #ealic! <% .n care sun #onae pe ra#e ori'onale
siele =. -e p!rile laerale ale caroseriei se a$l! canalele "e re"resare a cernuului *i a
re$u'ului 0Fig. 3.;1. De parea in$erioar! a caroseriei ese $i4a rul#enul >% .n care ese
#ona ar&orele coi ? cu &alasul ;. Caroseria siei se spri(in! pe paru i(e 11 "in #eal
cauciuca cu proprie!i elasice.
Sia se pune .n $uncie "e la #oorul elecric 12% care prin rans#isia cu curea
rape'oi"al! 13 roe*e ar&orele 2 cu ar&orele coi ?. Ca ur#are ar&orele coi aplic!
caroseriei #i*care circular! alernai,! .n plan ori'onal. -ri#a si! a #a*inii se
ali#enea'! cu $!in! prin racor"ul 17. )n coninuare $!ina rece consecui, prin oae
celelale sie cur!in"u2se as$el "e i#puri!i. Dup! cernere% cernuul prin u&ul $le4i&il
3 se .n"reap! .n cuiile colecoare 1 *i se "eplasea'! #ai "epare .n pro"ucere. Re$u'ul
0i#puri!ile1 prin canalele laerale se .n"reap! .n cuiile corespun'!oare acu#ulaoare.
=
>
?
;
3
2
1
@ < 1 7
1 1
1 2
1 3
Fig.3.;. Sia plan!/ 1 9 cuie colecoare5 2 9 ar&ore5 3 9 u& $le4i&il5 ; 9&alas5 ? ar&ore coi5
> 9rul#eni5 = 2 si!5 @ 9 canal "e aspiraie5 < 9 caroserie5 17 9 racor"5 11 9 i(e% 12 9 #oor
elecric5 13 9 rans#isie prin curea rape'oi"al!.
-enru aspirarea sielor "e caroserie ese $i4a un racor"% care se une*e la canalul
"e aspiraie @.
Buratul piramidal
Arganul "e lucru principal al &uraului 0siele1 pre'in! a#&urul 3 .n $or#! "e
runc3i "e pira#i"! cu cinci sau *ase lauri. Trunc3iul "e pira#i"! ese $i4a "e ar&orele
ori'onal ; cu spiele ?. Ar&orele la r+n"ul s!u se a$l! .n lag!rele "e alunecare 17.
Laurile a#&urului sun con$ecionae "in ra#e "ea*a&ile pe care sun .ninse
siele. Supra$aa oal! a sielor ese "e 1%? #
2
. Ta#&urul *i oae ele#enele &uraului se
a$l! .n corpul #ealic >. Ar&orele se pune .n #i*care "e la un #oor elecric prin
iner#e"iul a unui re"ucor cu #elc *i a rans#isiei prin curea rape'oi"al!.
1 2 3 ; ? >
< @
1 7 =
Fig.3.?. Bura pira#i"al/ 1 9 racor"5 2 9 #elc5 3 9 a#&ur5 ; 9ar&ore5 ? 9 spi!5 > 9 corp5 = 2 scu5
@ 9 #agnei5 < 9 *nec5 17 9 lag!re "e alunecare.
Buraul se ali#enea'! cu $!in! prin racor"ul 1 *i cu #elcul 2 se "eplasea'!
.n!unrul a#&urului% care se roe*e cu o uraie "e ;72>7 #in
21
. F!ina cernu! se
"i,i'ea'! cu scuul = .n "ou! $lu4uri *i rece pe l+ng! polurile #agneilor @% care o
separ! "e i#puri!ile #ealice. )n coninuare $!ina ni#ere*e .n *necul <% care o
.n"reap! la pro"ucere.
Ca "e'a,ana( al acese #a*ini se poae "e consi"era coe$icienul "e uili'are al
supra$eei siei #ic. -e parcursul $uncion!rii nu#ai
>
1
;
1

"in supra$aa oal! a siei
ese lucr!oare.
Cerntorul cu sita fix.
6a*ina pose"! sie $i4e "e consrucie cilin"ric! sau se#icilin"ric!. F!ina o&ine
#i*care relai,! $a! "e si! su& aciunea unor &!!oare roai,e.

2
1
3
?
>
11
12
@
;
<
17
1>
&1
13
1?
1;
a1
Fig.3.>. Sia C-ionerD/ 1 9 &unc!r5 2 9 re*ou "e proecie5 3 9 *nec5 ; 9 sie cenri$ugale5
? 9 separaor "e i#puri!i #ealice5 > 9 #ecanis# "e acionare5 = 9 elice5 @ 9 si!
cilin"ric!5 < 9 palee ,ericale5 17 9 g3i"a(e .nclinae5 11 9 con5 12 9 si! cilin"ric!5
13% 1; 9 se#icilin"ri5 1? 9 #ana5 1> 9 acu#ulaor.
Ele#enele principale ale cern!orului 0$ig. 3.>.a1 sun/ &unc!rul ali#enaor% cu capac *i
re*oul "e proecie 2% *necul ,erical 3% siele cenri$ugale ;% separaorul "e i#puri!i
#ealice ? *i #ecanis#ul "e acionare >.
La $un"ul &unc!rului ali#enaor se roe*e elicea = care ali#enea'! cu $!in!
*necul ,erical. Enecul ese #ona .nr2un (g3ea& *i la roaia sa "eplasea'! $!ina .n
corpul curului. Ciurul ese alc!ui "i sia cilin"ric! @ cu g!uri roun"e 0"esina! penru
#eninerea i#puri!ilor #!*cae1% paleele roai,e ,ericale < cu g3i"a(ele .nclinae 17%
su"ae "e conul 11 *i sia 12 .n $or#! "e a#&ur.
Se#icilin"rul 13 al a#&urului 12 0$ig. 3.;.&1 ese con$eciona "in $oaie "e #eal
Iar se#icilin"rul 1; pre'in! o ra#! "e si! care ese $i4a! "e colarii ,ericali ai
corpului prin iner#e"iul lac!ului elicoi"al. Din e4erior ra#a ese proe(a! "e
#anaua 1?.
Separaorul "e i#puri!i #ealice ese .n'esra cu un #agne per#anen% polurile
c!ruia sun .n"repae .n (os *i se a$l! .n apropierea planului .nclina.
6ecanis#ul "e acionare ese alc!ui "inr2o rans#isie prin curea rape'oi"al! *i
#oorul elecric #ona pe o consol! .n po'iie ,erical!.
Sia $uncionea'! .n #o"ul ur#!or. F!ina "in saci se oarn! .n &unc!rul 1% aici se
a#esec! cu paleele *i se rans#ie c!re ranspororul elicoi"al care o ,e3iculea'! .n
si!% un"e are loc o cernere "u&l!/ la .ncepu $!ina rece prin ori$iciile pri#ei sie5 #ai
apoi ea ese anrena! "e paleele roai,e *i su& aciunea $orei cenri$ugale ese
arunca! pe sia eserioar!. Cernuul "in si! ese .n"repa su& polusurile #agneilor *i
#ai apoi .n cu,a #ala4orului.
Re$u'ul #!*ca% r!#as .n ineriorul pri#ei sie% ese ri"ica cu ranspororul
elicoi"al .n sus pe supra$aa conului 11 *i "e aici% su& aciunea $orei cenri$ugale ese
arunca .n acu#ulaorul 1>. Re$u'ul #!run% r!#as .n ineriorul siei a "oua% sun
ri"icae cu paleele .nclinae 17 *i .n acela*i acu#ulaor "e "e*euri.
3.2.3. Noiuni teoretice ale procesului de cernere
Sita plan.
Deplasarea relai,! a #aerialului pe sia plan! se asigur! i#pri#+n" siei o
#i*care oscilaorie cu a(uorul unui #ecanis# "e &iel!2#ani,el! 0cel #ai "es .n+lni1.
Regi#ul "e $uncionare al siei re&uie s! i#pri#e #aerialului o #i*care relai,!
corespun'!oare care s! .n"eplineasc! cerinele unei &une separ!ri.
)n $uncie "e regi#ul cine#aic al siei% #aerialul "e pe supra$aa aceseia se poae
g!si .n una "in ur#!oarele siuaii/
- repaus relai, 9 #aerialul nu se "eplasea'! pe supra$aa siei5
- "eplasare relai,! $!r! "esprin"ere 9 #aerialul se "eplasea'! pe si! 0nu#ai .n
sus% nu#ai .n (os sau .n a#&ele sensuri1 ra#+n+n" .n conac per#anen
aceasa5
- "eplasare relai,! cu "esprin"ere 2 #aerialul se "eplasea'! pe si! 0nu#ai .n
sus% nu#ai .n (os sau .n a#&ele sensuri1 cu "esprin"ere "oar la unul "in
sensurile "e "eplasare5
- "esprin"ere "e pe supra$aa siei 9 6aerialul nu se "eplasea'! pe si!% ci nu#ai
se "esprin"e "e aceasa.
6i*carea relai,! care asigur! "es$!*urarea e$icien! a procesului "e separare pe
si! ese cel "e "eplasare relai,! .n a#&ele sensuri $!r! "esprin"ere.
Too"a! #aerialul "e pe si! re&uie s! ai&! o #i*care "e .nainare c!re cap!ul
opus ali#en!rii% penru a per#ie e,acuarea re$u'ului.
Regi#ul "e $uncionare al siei se "eer#in! "in su"iul #i*c!rii relai,e a
#aerialului .n rapor cu sia.
Consi"er!# o si! CD 0$ig 3.71 cu #i*care "e oscilaie pe "irecia 424% .nclina!
$a! "e ori'onala 323 cu ung3iul % suspen"a! cu a(uorul unor suporuri elasici AC *i
BD% care $ac% .n po'iia lor #e"ie% ung3iul cu ,ericala% aciona! "e un #ecanis#
&iel!2#ani,el! cu ,ie'a ung3iular! .
Fig.3.77. Sc3e#a "e $uncionare a siei plane oscilane.
Ung3iul "ireciei "e oscilaie% respeci, ung3iul "inre "irecia 424 *i ori'onal! ese
egal cu ung3iul "e .nclinaie al suporurilor elasici $a! "e ,erical! .
)n acese con"iii% se poae consi"era c! #i*carea siei CD ,a $i apro4i#ai,
recilinie oscilaorie ar#onic!% "eplasarea $!c+n"u2se "up! legea #i*c!rii proieciei
&uonului #ani,elei E% pe "irecia 424% e4pri#a! prin ur#!oarele ecuaii "e #i*care/
( ) t r x cos =
( ) t r
dt
dx
sin = =
03.771
( ) t r
dt
d
a

sin
2
= =

.n care r ese ra'a #ani,elei% .n #5
9 ung3iul #ani,elei cu "irecia 4245 #!sura .n sensul "e roaie5
9 i#pul "e roaie% consi"er+n"u2se "in #o#enul recerii #ani,elei pese
"reapa 424% .n s.
Ung3iul "e .nclinare a siei $a! "e ori'onal! ese #ai #ic "ec+ ung3iul "e
$recare a pariculei cu sia % penru ca aceasa s! nu alunece .n (os pe si!% su& in$luena
greu!ii proprii% aunci c+n" sia ese .n repaus.
Su"iul regi#urilor "e $uncionare ale siei se $ace .n ur#!oarele ipoe'e/ #asa "e
#aerial se consi"er! $or#a! "in punce #aeriale i'olae% care nu se ineracionea'!
.
r
. o

. 3 . 3
2 F
G F
.
.
E
C
F
D
A
B
.

reciproc5 se negli(ea'! in$luena curenului "e aer asupra #i*c!rii5 se consi"er! sia ca o
supra$a! nee"! plan! 0nu se iau .n consi"eraie ori$iciile1% cu ung3iul "e $recare al
pariculelor consan5 sia are o #i*care recilinie oscilaorie ar#onic!.
Anali'a #i*c!rii relai,e .n sus pe si!. Forele care acionea'! asupra unei
paricule a$la! pe supra$aa siei% sun greuaea proprie a pariculei G % reaciunea
nor#al! N la supra$aa siei% $ora "e $recare f
F
*i $ora "e inerie t
F
.
Ur#!rin" $ig 3.77 a% se o&ser,! c! #i*carea pariculelor .n sus pe si! ese posi&il!
penru ung3iuri aparin+n" iner,alului
{ } 2 % 2
% c+n" $ora ese oriena! .n
sensul 0241. Aceas! #i*care are loc "ac! proiecia re'ulanei $orelor care acionea'!
paricula% pe "irecia siei ese oriena! .n sus pe si!% a"ic!/
( ) 7 sin cos +
f t
F mg F
03.771
.
r
. o

2
7
. 3 . 3
2 F
G
F
H
F
. $
F
.
N
. #
.
.
Fig.3.77. Sc3e#a $orelor care acionea'! paricula la "eplasarea .n sus pe si!%
penru ung3iul
[ ] 2 % 2 t
)n aceas! inecuaie se#nul IJD corespun"e #o#enului "e .ncepu al #i*c!rii
relai,e .n sus pe si!% $ora f
F
a,+n" ,aloarea #a4i#! 0corespun'!oare s!rii "e
alunecare a pariculei1%
N F
f
=
0 ese coe$icienul "e $recare al pariculelor cu sia1.
Reaciunea nor#al! N se "eer#in! "in proiecia sise#ului "e $ore pe "irecia
nor#al! la planul siei/
( ) 7 cos sin = + mg F N
t 03.771
Kin+n" sea#a c!
{ } 2 % 2 t
%
( ) t mr F
t
cos
2
=
% as$el c! relaia 03.771 se
poae scrie/
( ) ( )

+ + =

cos cos sin


2
t
g
r
mg N
03.771
Raporul
g r
2

se noea'! cu L *i repre'in! in"icele regi#ului cine#aic "e


$uncionare al siei% care (oac! un rol $oare i#poran .n su"iul ipurilor "e #i*care
relai,!.
Re'ul! "eci/
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )

tg t k mg F
t k mg N
f
cos cos sin
cos cos sin
+ + =
+ + =
03.771
Inro"uc+n" .n relaia 03.771 e4presiile lui t
F
*i a lui f
F
% "up! e$ecuarea
calculelor se o&ine/
( ) ( ) ( ) + + + sin cos cos t k
03.771
-enru ,alori ale ung3iurilor % *i % as$el .nc+
( )
7
<7 < + +
c+n"
( ) 7 cos > + +
% inegaliaea 03.771 se #ai poae scrie/
( )
( )
( )

+ +
+

cos
sin
cos t k
03.771
Aceas! relaie repre'in! con"iia "e e4isen! a #i*c!rii relai,e .n sus pe si!.
Maloarea li#i! a in"icelui regi#ului cine#aic al siei
g r k
2
=
% pe care .l no!#
cu L
S
% corespun'!oare .nceperii #i*c!rii relai,e a pariculei .n sus pe si!% se o&ine
penru
( ) 1 cos = t
.
)n aceas! siuaie re'ul!/
( )
( )

+ +
+
=
cos
sin
S
k
03.771
A*a"ar% penru e4isena #i*c!rii relai,e a pariculei .n sus pe si!% ese necesar a $i
.n"eplini! con"iia S
k k >
.
Turaia #ani,elei #ecanis#ului "e acionare al siei% penru care are loc "eplasarea
relai,! a pariculelor .n sus pe si!% re&uie s! .n"eplineasc! con"iia/
( )
( )

+ +
+
= >
cos
sin
2
1
r
g
n n
S % .n roNs 03.771
Din $ig.3.77 a% se poae consaa c! "esprin"erea pariculei "e pe supra$aa siei nu
ese posi&il! penru ung3iuri ale #ani,elei cuprinse .n iner,alul
{ } 2 % 2
% "eoarece
co#ponena nor#al! la planul siei a $orei t
F
% conri&uie la cre*erea reaciunii
nor#ale N 0 t
F
ese .n"repa! su& si!1.
Anali'a #i*c!rii relai,e .n (os pe si!. -roce"+n" .n #o" analogic% penru su"iul
#i*c!rii relai,e a pariculelor .n (os pe si!% con$or# $ig. 3.77 a% se ,a o&ine ,aloarea
#ini#! a in"icelui regi#ului cine#aic al siei J
k
% care corespun"e .nceperii #i*c!rii
relai,e .n (os pe si!% penru
( ) 1 cos = t
*i
{ } 2 3 % 2 t
/
( )
( )

+

=
cos
sin
J
k
. 03.771
Turaia e4cenricului #ecanis#ului "e acionare al siei% penru care are loc
"eplasarea relai,! a #aerialului .n% .n (os pe si!% re&uie s! .n"eplineasc! con"iia/
( )
( )

+

= >
cos
sin
2
1
r
g
n n
J . 03.771


. r
. o

2
7
. 3 . 3
2 F
G
F
H
F
. $
F
.
N
. #
.
.
Fig.3.77. Sc3e#a $orelor care acionea'! paricula la "eplasarea .n (os pe si!%
penru ung3iul
[ ] 2 3 % 2 t
Capaciaea siei plane. Capaciaea "e cernere a sielor plane ese "epen"en! "e
supra$aa "e cernere% ,ie'a linear! a siei% a#pliu"inea oscilaiilor siei% grosi#ea
sraului "e $!in! pe si!% nu#!rul siei *i "e proprie!ile $i'ice ale $!inii.
Di$icul!i #ari se .n+lnesc la "eer#inarea grosi#ii sraului "e $!in! pe supra$aa
"e cernere% care la r+n"ul s!u ese "epen"en "e #ai #uli $acori. De aceea la
"eer#inarea capaci!ii sielor plane se $olose*e relaia/
= q F Q
03.771
.n care F ese aria siei% .n #5
O 9 capaciaea speci$ic! a siei% .n LgN0#
2
s15
( 9 coe$icien "e uili'are a ariei siei.
Sia 3e4agonal! *i cilin"ric! ori'onal!.
A paricul! "e #aerial a$la! pe supra$aa "e separare 3e4agonal! .n #i*care "e
roaie cu ,ie'a ung3iular! $a! "e a4a ori'onal! 0$ig.3.=1% ese aciona! "e $orele/
- greuaea proprie a pariculei 0
mg G =
15
- $ora cenri$ugal! 0
2

x o
mR F =
15
- reacia supra$eei "e separare 0
N
15
- $ora "e $recare 0
fN F
f
=
1.
Ung3iul "inre ra'a "e po'iionare a pariculei x
R
*i apoe#a 3e4agonului R ese
.
-enru ca paricula s! alunece pe si!% as$el .nc+ s! $ie posi&il! separarea% re&uie
.n"eplini! con"iia/
7 sin sin
f o
F F G
03.771
.n care ese ung3iul "e .nclinare al siei.

.
F
$
F
A
H
N
A
R
R
F
.
H s i n H s i n
H c o s
F s i n
A

F c o s
A

Fig.3.>.Sc3e#a $orelor care acionea'! paricula pe o supra$a! 3e4agonal!.
Reacia N se "eer#in! "in ec3ili&rul $orelor pe "irecia lui x
R
*i ese egal! cu/
cos cos
2
x
R
g
G
G N + =
03.771
)nlocuin" la relaia 03.771 e4presiile $orei cenri$uge o
F
% $orei "e $recare f
F
% *i
reaciei N% in+n" sea#a "e $apul c!
cos R R
x
=
% se o&ine e4presia ,ie'ei ung3iulare
a siei care asigur! alunecarea 0#i*carea relai,!1 a pariculei .n po'iia iniial!/

tg f
f
R
g
+

=
cos sin
03.771
-o'iia li#i! la care ese posi&il! cernerea ese
2 =
% iar penru supra$ee
3e4agonale ,aloarea li#i! a lui ese
>
. Re'ul! "e aici% in+n" sea#a c!
?@ % 7 > = tg
% ,ie'a ung3iular! #a4i#! penru supra$ee "e separare 3e4agonale cu
#i*care "e roaie/
?@ % 7
1
#a4
+
=
f R
g

03.771
Turaia #a4i#! a siei 3e4agonale se poae "eer#ina cu relaia/
?@ % 7
1
2
1
#a4
+
=
f R
g
n

03.771
.n ca'ul unor supra$ee cilin"rice 0
R R
x
= = % 7
1 ,aloarea ,ie'ei ung3iulare
#a4i#ale ese/
fR
g
=
#a4

03.771
Turaia #a4i#al! a siei circulare se poae "eer#ina% cu relaia/

fR
g
n
2
1
#a4
=
03.771
-enru "eer#inarea uraiei opi#e a acesor sie 03e4agonale *i cilin"rice1 ese
necesar ca ,alorile o&inue ale uraiei #a4i#e s! $ie corecae prin inro"ucerea unui
coe$icien "e corecie C% care ine sea#a "e $apul% c! .n i#pul alunec!rii pe supra$aa
"e separare% pariculele se lo,esc "e #arginea ori$iciilor% $eno#en care poae "uce la
cre*erea ,ie'ei% *i "eci% la repaus relai,% .nrerup+n"u2se procesul "e cernere prin
ori$icii 0 #a4
Cn n
opt
=
1.
Aces coe$icien are ,alori
. ?; % 7 ?2 % 7 = C

Capaciae "e lucru a unei sie 3e4agonale sau cilin"rice se poae "eer#ina%
cunosc+n" "i#ensiunile siei *i .nc!rcarea speci$ic! a aceseia O
sp
0LgN#
2.
31% cu relaia/
sp m
q L D Q =
03.771
.n care D
#
ese "ia#erul #e"iu al siei% .n #5
L 9 lungi#ea siei% .n #.
Dia#erul D# ese% .n ca'ul siei 3e4agonale% egal cu D
#
J R01G2N31% iar .n ca'ul
sielor cilin"rice D# J 2R 0R 9 apoe#a% respeci, ra'a% siei1.
Sia cilin"ric! ,erical!.
)n siele cilin"rice ,ericale% su& aciunea #elcului 0penru ca'ul siei rigi"e1 sau a
siei roai,e apar cureni "e aer% care anrenea'! pariculele "e $!in! .n #i*care "e
roaie. )n aces ca asupra pariculei acionea'! $ora cenri$ugal!% ,aloarea c!reia ese
"epen"en! "e uraia #elcului sau a siei. La uraii #ici ale #elcului sau siei *i $or!
cenri$ug! ,a $i insu$icien! penru a "eplasa paricula "e $!in! p+n! la supra$aa siei
penru a asigura procesul "e cernere *i paricula ,a r!#+ne .n inerior. Deci% $ora
cenri$ugal! re&uie s! $ie #ai #are "e c+ $ora "e $recare care $r+nea'! aceas!
"eplasare/
fmg r m >
2

03.771
.n care # ese #asa paricule "e $!in!% .n Lg5
9 ,ie'a ung3iular! a #elcului sau siei% .n s
21
5
r 9 ra'a siei% .n #5
$ 9 coe$icien "e $recare a $!inii "e supra$aa #elcului sau a siei5
g 9 acceleraia c!"erii li&ere% .n #Ns
2
5
Dac! "e .nlocui ,ie'a ung3iular! cu relaia
n 2 =
o&ine#/
r
g f
n

2
03.771
.n care n ese uraia #elcului sau a siei% .n s
21
.
Capaciaea "e cernere a siei cilin"rice ,ericale. Se "eer#in! cu $or#ula
ra"iional! "e calcul a pro"uci,i!ii/

7 7
F Q =
03.771
.n care F
7
ese aria seciunii ,ii a siei% .n #
2
5

7
9 ,ie'a "e recere a $!inii prin si!% .n #Ns5
9 "ensiaea $!inii% .n LgN#
3
5
9 coe$icien "e uili'are a ariei seciunii ,ii a siei.
Aria seciunii ,ii a siei poae $i "eer#ina! ca aria oal! a siei .n#uli la
coe$icienul seciunii ,ii 0L
s,
1% in"ice caracerisic penru $iecare ip "e si! .n pare *i
"epen"en "e grosi#ea $irelor *i #o"ul "e esere a siei. )n supra$eele "e cernere ale
sielor penru $!in! coe$icienul seciunii ,ii ese "e 7%?...7%@
sv
DHk F =
7 03.771
.n care D ese "ia#erul siei% .n #5
P 9 .n!li#e siei% .n #.
Mie'a "e recere a pariculelor "e $!in! prin sia cilin"ric! ,erical! se "eer#in!
ca co#ponena nor#al! a ,ie'ei "eplas!rii pariculei su& aciunea $orei cenri$ugale. )n
aces ca'% ,ie'a se ,a "eer#ina ca/
( )
2
7
1
2
al
k
rn
=

.n care L
al
ese coe$icienul "e alunecare a pariculelor pe supra$aa siei. Con$or#
"aelor e4peri#enale coe$icienul "e alunecare se a$l! .n li#iele 7%?...7%@.
Consu#ul "e energie al sielor cilin"rice ,ericale ese "epen"en "e consrucia
ei. La general energia se consu#! la "ep!*irea $orelor "e $recare a $!inii "e supra$aa "e
cernere% la acionarea #elcului "e ri"icare a $!inii .n ca#era "e lucru *i la elicei "in
&unc!rul "e ali#enare.
Reie*in" "in cele e4puse% puerea #oorului elecric al siei cilin"rice 0N
7
% .n Q1 ,a
$i/
2 1
3 2 1
7

N N N
N
+ +
=
03.771
.n care N
1
ese puerea necesar! penru "ep!*irea $orelor "e $recare "inre $!in! *i
supra$aa "e cernere5 .n Q5
N
2
9 puerea necesar! penru #elcului "e ri"icare a $!inii .n ca#era "e lucru% .n
Q5
N
3
9 puerea necesar! penru acionarea elicei "in &unc!r% .n Q.

1
9 ran"a#enul #ecanis#elor siei5

2
9 ran"a#enul #oorului elecric.
-uerea% necesar! penru "ep!*irea $orelor "e $recare "inre $!in! *i supra$aa "e
cernere se "eer#in! cu $or#ula/
m fr
M N =
1 03.771
.n care 6
$r
ese #o#enul crea "e $ora "e $recare "inre $!in! *i supra$aa siei% .n NN#.

#
9 ,ie'a ung3iular! a #elcului sau siei% .n s
21
.
6o#enul crea "e $ora "e $recare "inre $!ina "in ineriorul siei *i supra$aa "e
cernere se "eer#in! cu $or#ula/
( ) f gr m m M
s s fs fr
+ =
03.771
.n care #
$s
ese #asa $!inii "in si!% .n Lg5
#
s
9 #asa siei 0penru ca'ul sielor
roai,e1% .n Lg5
r
s
9 ra'a siei% .n #5
$ 9 coe$icienul "e $recare "inre $!in! *i supra$aa "e cernere5
-uerea% necesar! penru acionarea #elcului ri"icarea $!inii cu #elcul .n ca#era
"e lucru se "eer#in! cu $or#ula/
m m
M N =
2 03.771
.n care 6
#
ese #o#enul aplica ar&orelui #elcului penru a asigura procesul "e
ri"icare a $!inii% .n NN#.
( )
m fm m m
gr m m M + =
03.771
.n care #
#
ese #asa #elcului% .n Lg5
#
$#
9 #asa $!inii "in #elc% .n Lg5
r
#
9 ra'a #elcului% .n #.
-uerea necesar! penru acionarea elicei "in &unc!r se "eer#in! cu $or#ula/
e e
M N =
3 03.771
.n care 6
e
ese #o#enul aplica ar&orelui elicei% .n NN#5

e
9 ,ie'a ung3iular! a elicie% .n s
21
.
6o#en% aplica ar&orelui elicei% se "eer#in! .n $uncie "e #asa elicei *i a $!inii
"in &unc3!r/
( )
e fb e e
gr m m M + =
03.771
.n care #
e
ese #asa elicei% .n Lg5
#
$&
9 #asa $!inii "in &unc3!rul "e ali#enare% .n Lg.

S-ar putea să vă placă și