Scrie un eseu de 2 3 pagini, despre elementele de compoziie i de limbaj ale unui text poetic studiat, din lirica lui

Lucian Blaga, pornind de la propria mrturie: Poetul nu este att un mnuitor, ct un mntuitor al cuvintelor. El
scoate cuvintele din starea lor natural i le aduce !n starea de gra"ie.#
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, poe$ie simpl ca o respira"ie spontan, care nu anga%ea$ idei
a&stracte# '(arin (incu), desc*ide volumul de de&ut al lui Lucian Blaga, Poemele luminii, devenind cunoscut ca
art poetic, prin construirea unui program care !i de$vluie !n"elesul mai ales datorit operei !n ansam&lu a
marelui poet. +n sistemul liric &lagian#, acest te,t repre$entativ ocup un loc important, concentrnd ca !ntr-un
.ocar tendin"e speci.ice operei poetului i anun"nd direc"ii viitoare ale receptrii.
Poe$ia e o con.esiune a unui cre$ care nu poate .i e,primat alt.el dect la persoana /, o luare de cuvnt
presupunnd un su&te,t polemic .a" de alte po$i"ii#, anterioare sau contemporane. +n eu#, cuvntul cu care se
desc*ide poe$ia, este cuprins ideea c te,tul poetic, !n general, este mani.estarea imperativ a individualit"ii
creatoare, privit !n raport cu lumea i cu ceilal"i ' al"ii# ).
Titlul, alctuit dintr-o propo$i"ie de$voltat, are semni.ica"ie meta.oric i su&linia$ caracterul de art poetic al
poemului, accentund po$i"ia lui eu con.esiv. 0spectul negativ al ver&ului predicat sugerea$ o luare de po$i"ie
polemic !n raport cu alte puncte de vedere: nu strivesc. 1ltima parte a titlului, alctuit, la nivel sintactic, dintr-un
complement direct care e,plicitea$ sensurile ver&ului, !nso"it de determinan"i su&stantivali creea$ desc*iderea
spre sensurile meta.orice ale te,tului: corola de minuni a lumii# este o meta.or pentru tainele universului,
atitudinea eului liric .iind, vdit, una de prote%are a misterelor, de poten"are a sensurilor.
0rtele poetice clasice cuprind de o&icei !nv"turi poetice, !n care poe$ia este privit din e,terior, cu ignorarea,
de cele mai multe ori, a eului artistului. Eul &lagian devine o iposta$ interiori$at, adresndu-se doar siei, !ntr-o
con.esiune discret, privindu-se pe sine doar !n raport cu lumea# care nu este real, ci lumea imaginar, univers
interior, construit din aspira"iile cele mai pro.unde ale .iin"ei. Eul trit ' adic acela care se mani.est prin a.ecte,
impulsuri, atitudini) se adresea$ lumii sim"ite, i, totodat, unei lumi !n sens .iloso.ic, adic unui real negat !n
e,terioritatea sa pentru a .i recreat su& .orma de imagine e,altat !n concept ' corola de minuni a lumii# ).
0ccentul nu cade pe te,tul care va rmne, pe cuvnt, ci pe participarea su&iectiv la tainele universului. 2uvntul
trece pe al doilea plan !n evaluarea actului poetic, pentru c poetul nu este att un mnuitor, ct un mntuitor al
cuvintelor#. 2uvntul e.emer, .ragil, la Blaga, di$olvndu-se !n .iin"area propriu-$is, se pierde pe msur ce se
rostete, .iind !n"eles doar ca o poarta a ieirii lumii din ne.iin". 2eea ce este trit nemi%locit ca stare pare s .ie
att de dens i de incomunica&il, !nct tcerea !nsi ar putea deveni un act de comunicare i autocomunicare,
cuvntul .iind doar o palid urm a unei entit"i interioare. Poe$ia nu mai este !n"eleas ca re$ultat .init, ca oper,
ci mai ales ca descrcare spontan de energii interioare, de emo"ii care tre&uie trite c*iar !n procesul lor de
constituire. 2uvintele, imaginile poetice, alctuiesc doar un gra.ic, o transcriere a energiilor a.ective, care depesc
grani"ele pro$odice speci.ice poe$iei tradi"ionale.
2re$ul poetic nu mai apare ca o pro&lem de situare .a" de propria art, .a" de meteugul artistic i uneltele
speci.ice acestui meteug, ci ca o situare .a" de o&iectul su, care este lumea !n sens larg i cuvntul# !n sens
restrictiv. 3in inten"ia eului liric de a nu strivi#, a nu ucide#, a nu sugruma# i a nu lumina# necru"tor, ci de a
pstra o atitudine de reculegere i !n.iorare discret i$vort din iu&ire, se nasc atri&utele lumii, care devine ast.el o
corol de minuni#, o uria .loare cu neasemuite petale palpitnd de taine, meta.ora ce se ampli.ic treptat,
poten"nd ideea de mister# prin elemente ca: taine#, vra%a neptrunsului ascuns#, adncimi de !ntuneric#,
!ntunecata $are#, largi .iori de s.nt mister#, taina nop"ii#. 4ot e.ortul creator se su&ordonea$ .inalit"ii de a
aduce cuvintele din starea lor natural !n starea de gra"ie#, pentru c, prin cuvnt, creatorul &lagian are acces la
tainele universului.
4e,tul este organi$at !n %urul unei opo$i"ii .undamentale eu-alii. Prima secven poetic aduce !n prim-plan eul
liric, prin persoana !nti a pronumelui personal, asociat unor no"iuni negative: nu strivesc#, nu ucid cu mintea#.
5po$i"ia se conturea$ !n secvena a doua a poemului, care asocia$ unei no"iuni unice lumina# - doi termeni
eu#, al"ii#. Lumina mea# este o meta.or pentru un anumit mod de cunoatere, speci.ic eului poetic. 0cest mod
de cunoatere ' luci.eric#, dac ar .i asociat cu un concept .iloso.ic ) este caracteri$at de poten"area misterului
universal. Lumina altora# desemnea$ un mod de cunoatere opus, caracteri$at de anularea tainei, de reducerea
misterelor universale ' !n termenii .iloso.iei lui Blaga, lumina altora# ar putea .i asociat cunoaterii paradisiace ).
6aportul de coordonare adversativ dintre cele dou enun"uri marc*ea$ antite$a ' instituit la nivel semantic prin
cele dou meta.ore ) i la nivel sintactic: Lumina altora 7 sugrum vra%a neptrunsului ascuns 7 !n adncimi de
!ntuneric, 7 dar eu, 7 eu cu lumina mea sporesc a lumii tain#. Prin intermediul compara"iei care include un termen
din s.era cosmicului se su&linia$ atitudinea eului poetic: i-ntocmai cum cu ra$ele ei al&e luna 7 nu micorea$, ci
tremurtoare 7 mrete i mai tare taina nop"ii, 7 aa se sc*im&-n nen"elesuri i mai mari 7 su& oc*ii mei8#
Incipitul i finalul te,tului se a.l !ntr-un raport de cau$alitate. 3e alt.el, !ntreaga poe$ie ar putea .i redus la o
singur .ra$, care sinteti$ea$ ideea de prote%are a misterelor universale: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii 7
87 cci eu iu&esc 7 i .lori i oc*i i &u$e i morminte.#
+n centrul discursului liric se a.l eul poetic, desemnat prin pronumele personal eu#. 9recven"a acestui pronume
sus"ine caracterul de art poetic al te,tului care desc*ide volumul de de&ut.
Lim&a%ul poetic este meta.oric, .igurat. (a%oritatea sintagmelor se re.era la ideea de mister, de tain: corola de
minuni a lumii# desemnea$ totalitatea tainelor universale, .lori, oc*i, &u$e ori morminte# particulari$ea$
sim&oluri ale acestor taine: .lori : ar putea .i sim&olul pentru via", .rumuse"e pur, oc*i# meta.or pentru
cunoatere, &u$e# - meta.or pentru comunicare, morminte# - meta.or pentru misterul mor"ii. +n aceast
variant de interpretare, .lori# i morminte# ' meta.ore pentru via" i moarte ) !ncadrea$ meta.orele sugernd
atitudini esen"iale ale umanului - cunoatere, comunicare. Enumerarea atri&utelor lumii este .cut nu la
!ntmplare, ci !n ordinea crescnd a elementului de mister# cuprins !n ele. ;ri%a de a nu destrma vra%a
neptrunsului ascuns# este, de .apt, gri%a de a nu de$vlui taina propriului eu insonda&il, de a nu-l divulga prin
cuvnt dect par"ial, prin meta.ore, prin revela"iile .ragmentare i spontane, .r durat, ale cuvntului.
3e la !nceput, Blaga !i repre$int actul poetic ca pe un raport eu-lume. +ntre aceti doi poli se vor instala toate
tririle, toate tensiunile pre$ente !n volumele viitoare. +ncepnd cu e,presionismul, poe$ia devine e,presie a
contiin"ei individuale< o&iectul artistic tre&uie s ai& un centru de greutate spiritual# care s coincid cu centrul
su de greutate o&iectiv. Este o concep"ie nou asupra poe$iei, care nu ar mai .i pura redare a lumii o&iective, ci ar
!ncepe de la rostirea contient a voca&ulei eu#, de la detaarea vi$i&il a contiin"ei de lume i de ceilal"i ' lumea
altora# ). 0rta este, deci, un mi%locitor !ntre contiin" i lume, sau arta se nate datorit e,isten"ei contiin"ei.
Sentimentul ma%or este acela de contopire pn la identi.icare cu misterele universale, cu su&stan"a ascuns a
lumii la care eul poetic se simte participnd. Lumea este e,primat printr-o meta.or sinteti$atoare ca .iind o
corol de minuni# ' adic miracole, taine revelate care se arat eului !n toata splendoarea lor ), pentru ca apoi, pe
parcursul poe$iei, aceste minuni# s se o&scuri$e$e treptat, trans.ormndu-se !n adncimi de !ntuneric#, !n
nen"elesuri i mai mari#. 5 stare de continu tn%ire, de nostalgie nevindecat se ascunde !n spatele cuvintelor ce
e,prim comunicare senin cu lumea. Se g*icete de la acest volum ca Blaga va .i un ne!mpcat, c va iscodi cu
mari i c*inuitoare !ntre&ri aceste taine numai pe %umtate revelate, pe %umtate re.u$ate. La nivel le,ical, se poate
o&serva c ma%oritatea termenilor sunt !nso"i"i de un .el de aureol de sens# ' (. (incu ), ca i cum semni.icatul
lor o&scur ' sensul ) ar tinde s depeasc semni.icantul ' .orma ). Se poate spune c Blaga .olosete un cuvnt -
mister, avnd un ori$ont larg, o !ntunecat $are# de sensuri multiple, .r a putea s .ie epui$at. El !nsui,
cuvntul, ascunde o corol de minuni#, un *alou de semni.ica"ii ce palpit provocnd spiritul, ca i .lorile, oc*ii,
&u$ele, mormintele#.