Cuprins

1. Introducere
2. Destinatia, conditiile impuse si clasificarea ambreaiajului
3. Ambreiajele mecanice
4. Tipuri constructive de ambreiaje mecanice
5. Materiale utilizate la constructia ambreiajelor
6. Defectele in exploatare ale ambreiajului si inlaturarea lor
7. Intretinerea ambreiajului reglarea cursei libere a pedalei
ambreiajului
8. Verificarea reglarea jocului dintre rulmentul de presiune si
pirghiile de decuplare
9. Defectele si tehnologia de reconditionare a ambreiajului
Introducere
La excavatoarele mecanice este folosit un mecanism de revrsare.
Mecanismele de revrsare servete pentru a schimba direcia de rotire a axului
condus.
El consta din :
1. Ax motor pe care snt instalai pinioni conici pe rulmeni cu cte o
muf conica de friciune.
. !inion conic ori"ontal fixat pe un ax vertical pe rulmeni instalai #n
carter.
$. !entru a diri%a cu acest mufe snt folosite casete pe care se
instalea" furca de comand decuplarea se #nfptuiete cu a%utorul
unui arc. La unele excavatoare pot fi folosite i mufe duble cu come.
Mecanismele de revrsare const din urmtoarele pri.
1. &n ax ori"ontal .
. mufe conice de friciune.
$. pinioni conici cu dini drepi.
'. (ulmeni.
). *ambur.
+. ,arnituri.
-. !res .arnituri.
/. !inion cilindric cu dini drepi.
Excavatorul cu cu direct.
Excavatorul cu cu direct sap mai sus de nivelul de staionare.
Excavatorul cu cu direct poate lucra #n feluri de abata%e:
1.Abata% frontal.
.Abata% lateral.
Abata%ele frontale i lateral poate s fie cu trecere i fr trecere.
&tila%ul de lucru a excavatorului cu cu direct const din:
0ra1 Monet1 2u1 cilindre1 conducte1 flexibile i ri.ide.
0raul pre"int o construcie din oel %os numai dect ramificat.
Maneta pre"int o bar construit din foi de oel prin sudare cu urechiui1
pentru fixarea la bra i pentru fixarea cuului la monet. Excavatorul cu cu
direct poate fi folosit la spare ia"urilor i la #ncrcarea .rundului #n mi%loacele
de transport. Excavatorul cu cu direct este un lucru foarte bun care necesit
lucrri mari de munc fi"ic i #nfaptuiete pierderi mici de timp i de aceea
omul ea dat struina ca s mecani"e"e aceast procedur #n aa fel omul sa
struit s invente"e o main de spat1 #ncrcat pmntul numit excavator.
1. 3E4*56A*5A1 27635*55LE 5M!&4E 45 2LA45852A(EA
AM0(EA5A9&L&5
Ambreia%ul face parte din transmisia excavatorului si este intercalat intre motor si
cutia de vite"e 1 repre"entnd or.anul de transmitere a momentului de la arborele
cotit al motorului la cutia de vite"e.
Functiile ambreiajului sunt urmatoarele :
permite la pornirea excavatorului cuplarea pro.resiva a motorului 1 care se afla in
functiune 1 cu celelalte or.ane ale transmisiei 1 care 1 in acel moment1 stau pe loc:
permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului excavatorului motorului cu
transmisia 1 la schimbarea treptelor de vite"e :
prote%ea"a la suprasarcini celelalte or.ane ale transmisiei.
Ambreiajul trebui sa indeplineasca anumite conditii , si anume :
;sa permita decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie 1
pentru ca schimbarea treptelor sa se faca fara socuri:
;sa decuple"e cu eforturi minime din partea conducatorului 1 fara a se obtine insa
o cursa la pedala mai mare de 1<;<< mm .8orta la pedala necesara declupari nu
trebuie sa depaseasca 1)< 6 la autoturisme si )< 6 la autocamioane si
autobu"e :
;partile conduse sa aiba o .reutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor
sa se faca fara socuri
;sa fie suficient de pro.resiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a
excavatorului :
;sa asi.ure in stare cuplata o imbinare perfecta intre motor si transmisie:
;sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare
prin patinarea suprafetelor de frecare :
;sa amorti"e"e vibratiile ce se produc in transmisie :
;sa aiba o constructie simpla si ieftina :
;sa fie cat mai usor de intretinut si de re.lat si sa ofere si.uranta :
Ambreia%ele se clasifica dupa principiul de functionare si dupa tipul
mecanismului de comanda .
3upa principiul de functionare ambreia%ele pot fi : mecanice 1 hidrodinamice 1
combinate si electroma.netice .
3upa tipul mecanismului de comanda 1ambreia%ele pot fi cu comanda :
mecanica 1 hidraulica 1 pneumatica si electrica .
3upa modul de reali"are a comen"i 1ambreia%ele pot fi :neautomate si automate.
2.AMBREIAJELE MECAICE
.1.!(5625!5&L 3E
8&62*576A(E 45
2LA45852A(E A
AM0(E5A9EL7(
ME2A652E
!rincipiul de functionare.
8unctionarea ambreia%ului
mecanic se ba"ea"a pe fortele de frecare care apar intre doua sau mai multe
perechi de suprafete sub actiunea unei forte de apasare.
!artile componente ale unui ambreia% sunt .rupate astfel : partea conducatoare :
partea condusa : mecanismul de actionare . !artea conducatoare a ambreia%ului
este solidara la rotatie cu volantul motorului 1 iar partea condusa cu arborele
ambreia%ului .
!e volantul al motorului este apasat discul condus de catre discul de presiune
datorita fortei de"voltate de arcurile . 3iscul condus se poate deplasa axial pe
canelurile arborelui al ambreia%ului . !entru a mari coeficientul de frecare. 3iscul
de presiune este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei.
!artea conducatoare a ambreia%ului este formata din : volantul 1 discul de
presiune1 carcasa si arcurile de presiune.
!artea condusa se compune din : discul condus cu .arniturile de frecare si
arborele / al ambreia%ului .
!rin frecare ce ia nastere intre suprafetele de contact ale volantului si discul de
presiune pe de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte 1 momentul
motor este transmis arborelui primar al cutiei de vite"a si mai departe 1 prin
celelalte or.ane ale transmisiei 1 la rotile motoare.
3aca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al ambreia%ului 1 forta se
transmite prin par.hia cu furca la mansonul discului de presiune si invin.and
forta de"voltata de arcurile 1departea"a discul de frecare 1 iar momentul motor nu
se transmite mai departe : aceasta este po"itia decuplat a ambreia%ului .
2uplarea din nou a ambreia%ului se reali"ea"a prin eliberarea lina a pedalei 1 dupa
care arcurile vor apasa din nou discul de presiune pe discul condus 1 iar acesta din
urma pe volant .
Atata timp cat intre suprafetele de frecare ale discurilor si volantului nu exista o
apasare mare 1 forta de frecare care ia nastere intre aceste suprafete va fi mica . 5n
acest ca" 1ambreia%ul nu va putea transmite intre.ul moment motor si in
consecinta 1 va exista o alunecare intre volant si discul condus 1 motiv pentru care
discul va avea o turatie mai mica . Aceasta este perioada de patinare a
ambreia%ului . 5n aceasta situatie se va transmite prin ambreia% numai o parte din
momentul motor. 5n perioada de patinare a ambreia%ului 1 o parte din ener.ia
mecanica se transforma in ener.ie termica1 iar ambreia%ul se incal"este 1
producand u"ura mai rapida a .arniturilor de frecare ale discului condus .
La eliberarea completa a pedalei ambreia%ului 1 forta de apasare de"voltata de
arcuri este suficient de mare pentru ase transmite in intre.ime momentul motor.
Clasi!icarea ambreiajelor mecanice. Ambreia%ele macanice utili"ate la
excavatoare se clasifica dupa mai multe criterii.
3upa forma .eometrica a suprafetelor de frecare 1 ambreia%ele pot fi :cu discuri 1
cu saboti si cu conuri .
3upa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor 1 ambreia%ele pot
fi : cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un sin.ur arc central .
3upa numarul discurilor conduse 1 ambreia%ele pot fi : du un disc 1 cu doua
discuri si cu mai multe discuri .
3upa modul de obtinere a fortei de apasare 1 ambreia%ele pot fi : simple 1
semicentrifu.e si centrifu.e .
3upa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare 1 ambreia%ele pot fi : uscate
sau in ulei .
3upa tipul mecanismului de comanda 1 ambreia%ele pot fi cu comanda : mecanica
1 hidraulica 1 cu servomecanism si automata .
3upa modul de reali"are a debreierii 1 ambreia%ele pot fi : cu debreire manuala 1
semiautomata 1 automata .
2.2."I#$RI C%&"R$C"I'E (E AMBREIAJE MECAICE
..1.Ambreia%ul monodisc simplu cu arcuri periferice .5n fi.ura 1$. este
repre"entata contructia uni ambreia% monodisc simplu cu arcuri periferice .
!artile componente ale ambreia%ului se .rupea"a in: or.ane conducatoare .1
or.ane conduse si mecanismul de comanda .
7r.anele conducatoare sunt : volantul 1impreuna cu carcasa1 discul de presiune1
arcurile de presiune si par.hiile de declupare .
3iscul de presiune este solidara rotatie cu volantul si se poate deplasa axial.
Arcurile $ 1care reali"ea"a forta de apasare a suprafetelor de frecare 1 sunt ase"ate
intre discul de presiune si carcasa ambreia%ului . !ar.hiile de deplasare sunt
preva"ute cu doua puncte de articulatie : unul in discul de presiune si celalalt in
carcasa .
7r.anele conduse ale ambreia%ului sunt : discul condus si arborele ambreia%ului.
3iscul condus este ase"at intre volant si discul de presiune 1 putand sa se
deplase"e axial pe arborele ambreia%ului preva"ut cu caneluri la fel ca si butucul
discului . !e discul condus sunt fixate prin nituri doua .arnituri de frecare ce au
un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din mansonul de debreiere si pedala
ambreia%ului .
La debreiere . se apasa pedala ambreia%ului si ti%a se deplasea"a spre dreapta iar
furca de debreiere impin.e mansonul de debreiere spre stan.a . (ulmentul de
presiune apasa pe capetele interiore ale par.hiilor de declupare 1 iar acestea se
rotesc in %urul punctelor de articulatie de pe carcasa . 5n felul acesta 1 par.hiile de
declupare deplasea"a discul de presiune spre dreapta 1 comprimand arcurile .
3eoarece discul condus nu mai este apasat asupra volantului 1 transmiterea
momentului de la motor la cutia de vite"e se intrerupe .
La ambreiere ridicand piciorul de pe pedala 1 furca de debreiere este readusa in
po"itia initiala de catre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de
presiune.
3eoarece asupra capetelor interioare ale par.hiilor de declupare nu mai
actionea"a rulmentul de presiune 1 arcurile de presiune se destind si apasa din nou
discul de presiune pe discul de presiune pe discul condus si volant.
5n timpul cat ambreia%ul este cuplat 1 intre rulmentul de presiune si capetele
interioare ale par.hiilor de declupare este necesar sa existe un %oc de ;' mm
.Acest %oc permite o cuplare si.ura a ambreia%ului si in ca"ul cand .arniturile de
frecare sunt u"ate in limite admise . 3e asemenea 1 acest %oc mai permite ca
rulmentul de presiune sa nu se roteasca in timpul cat ambreia%ul este cuplat 1
reducand prin aceasta u"ura lui.
este repre"entat ambreia%ul monodisc simplu utili"at la excavatoarele echipate cu
motoare 3;1)+ =M6 . La acest ambreia% capetele interioare ale par.hiilor de
debreiere nu mai sunt actionate direct de rulmentul de presiune 1 ci prin
intermediul inelului de debreiere 1 montat pe capetele celor sase par.hii de
debreiere 1 cu a%utorul unor arcuri.
2aracteristic pentru acest ambreia% este faptul ca este preva"ut cu doua randuri de
arcuri periferice 1 Aceasta solutie permite obtinerea unei forte de apasare mari cu
arcuri de presiune nu prea ri.ide .
...Ambreia%ul monodisc centrifu.. 3iferenta dintre un ambreia% monodisc
semicentrifu.e si unul simplu consta in forma constructiva diferita a par.hiilor de
declupare 1 care sunt preva"ute la capetele exterioare cu cate o contra.reutate .
3atorita acestor contra.reutati 1 la rotatia ambreia%ului 1 iau nastere forte
centrifu.e 1care tind sa roteasca par.hiile de declupare1 in %urul axelor lor 1 in
sensul invers a acelor de ceasornic 1 marind astfel forta de apasare a discului de
presiune.
8orta de apasare totala asupra discului de presiune creste cu cresterea turatiei.
Astfel la turatii mari ale motorului 1 valoarea fortelor centrifu.e fiind mare 1
ambreia%ul nu mai prote%ea"a celelalte or.ane ale transmisiei la suprasarcini. 3e
asemenea 1in conditii .rele de exploatare 1 cand motorul functionea"a cu turatie
mica 1datorita fortei de apasare insuficiente ambreia%ul patinea"a iar momentul
motor nu se transmite in intre.ime transmisiei excavatorului. Aceste de"avanta%e
au restrans folosirea ambreia%elor semicentrifu.e.
..$.Ambreia%ul monodisc cu arc central tip diafra.ma. La unele tipuri de
ambreia%e 1rolul arcurilor de presiune este indeplinit de un arc central sub forma
de diafra.ma 1format dintr;un disc de hotel subtire 1 preva"ut cu taieturi radiale .
Acest arc este concav si indeplineste atat rolul arcurilor periferice cat si pe cel al
par.hiilor de declupare .
La ambreia%ul monodisc utili"at la autoturismul 3acia 1$<< 1 arcul tip diafra.ma
este montat in carcasa cu a%utorul stifturilor. !e stifturi 1 pe ambele parti ale
diafra.mei1 se afla inelele .
2and ambreia%ul este cuplat 1arcul tip diafra.ma se rea"ema in carcasa prin prin
intermediul inelului si datorita formei sale concave 1 apasa asupra discului de
presiune iar acesta la randul sau asupra discului condus si volantului.
La declupare 1 miscarea se transmite 1 de la pedala ambreia%ului 1 prin prin
mecanismul de comanda 1 la rulmentul de presiune 1 care se deplasea"a spre
stan.a si apasa asupra parti interioare a diafra.mei se va deplasa deci spre
dreapta .5n felul acesta 1 discul condus nu mai este apasat pe volant de catre
discul de presiune ia le.atura dintre motor si cutia de vite"a se intrerupe .
2.).AMBREIAJELE *I(R%(IAMICE
Ambreia%ele hidrodinamice lucrea"a dupa
principiul masinilor hidraulice rotative si constau in
asocierea unei pompe centrifu.e si a unei turbine
intr;un sin.ur a.re.at 1folosind ca a.ent de
transmisie un lichid.
Ambreia%ele hidrodinamice se folosesc la unele
tipuri de excavatoare moderne datorita unor avanta%e :demarare mai lina a
excavatorului 1 deplasarea in pri"a directa la vite"e foarte reduse .
Ambreia%ul hidrodinamic este format dintr;un rotor;pompa1 montat pe arborele
motor in locul volantului si din rotor;turbina 1 montat pe arborele condus. 2ele
doua componente au la partea exterioara palete radiale plane . 5ntre.ul ansamblu
este inchis intr;o carcasa etansa 1umpluta in proportie de /)>cu ulei mineral
pentru turbine.
5n momentul care motorul incepe sa functione"e 1 va antrena si rotorul pompa iar
uleiul care se .aseste intre paletele sale sub actiunea fortei centrifu.e 1 este
impins catre periferie si obli.at sa circule in sensul sa.etii 1 adica uleiul va trece
din rotor;pompa in rotor;turbina si apasand asupra paletelor lui in miscare .
La demarare cand excavatorului inca nu este in miscare 1 turatia rotorului;turbina
este "ero .La o vite"a a rotorului ?turbina e.ala cu a rotorului;pompa articolele
nu va mai circula 1 deoarece cele doua forte centrifu.e vor fi e.ale . !articulele
vor trece din rotorul pompa in rotorul;turbina numai in ca"ul in care rotorul
turbina se va roti mai incet decat rotorul pompa .
Existenta alunecarii face ca 1 in toate ca"urile 1ambreia%ul hidraulic sa transmita
un moment oarecare la sistemul de rulare al excavatorului si sa nu fie posibila
niciodata o decuplare completa a motorului de transmisie1 iar schimbarea
treptelor de vite"a sa fi anevoioasa .3in acest motiv 1la excavatoarele cu cutii de
vite"a in trepte 1 ambreia%ul hidraulic se utili"ea"a impreuna cu un ambreia%
mecanic auxiliar1 care sa asi.ure o declupare completa intre motor si transmisie .
&tili"area ambreia%ului hidraulic fara ambreia%ul mecanic este permisa numai la
excavatoarele echipate cu cutii de vite"e planetare 1 la care schimbarea treptelor
de vite"a se face prin franarea unor elemente ale transmisiei planetare .
Ambreia%ele hidro dinamice pre"inta urmatoarele avanta%e : 2onfera
excavatorului o demarare mai lina : permit deplasarea in pri"a directa cu vite"a
redusa: amorti"ea"a oscilatiile de rasucire .
2.+. AMBREIAJELE ELEC"R%MA,E"ICE
!entru usurarea conducerii excavatoarelor a luat extindere in ultimul timp o data
cu folosirea cutiilor de vite"e hidrodinamice 1 utili"area ambreia%elor cu comanda
automata . 3intre acestea fac parte si ambreia%ele electroma.netice1 a caror
constructie poate sa difere in functie de modul in care se reali"ea"a le.atura
dintre partea condusa si partea conducatoare si anume :
; ambreia%ele cu umplere ma.netica 1 la care solidari"area partii conduse cu cea
conducatoare se reali"ea"a prin ma.neti"area pulberii 1 care umple cavitatea
interioara a ambreia%ului
; ambreia%ele fara pulbere ma.netica 1 la care forta de cuplare este dat de un
electroma.net alimentat de sursa de curent a excavatorului .
5n ambreia%ele din prima cate.orie 1 corpul de lucru il constituie pulberea
ma.netica de fier 1 care se afla intr;un spatiu inelar .
Acest spatiu care lea.a partea conducatoare a ambreia%ului de cea condusa se afla
dispus intre polii unor electroma.neti .!rin conectarea infasurari de excitatie 1
alimentata de curentul furni"at de bateria de acumulatoare1 particulele de pulbere
se concentrea"a de;a lun.ul liniilor de forta ma.netice 1 formand niste lanturi
ma.netice care ri.idi"ea"a pulberea transformand;o intr;un corp solid.
4istemul de cuplare este este incorporat in volant 1 executat din otel si constituind
impreuna cu discul circuitul ma.netic al ambreia%ului .
5ntre peretele interior al volantului si de.a%area discului este dispusa bobina de
excitatie 1 alimentata cu curent electric al motorului 1 cu care este cuplata prin
intermediul inelului de contact .
Acest inel este prote%at de capacul i"olator pe care se afla montata si peria din
cupru .rafiat . 5ntre peretele interior al volantului si discul solidar cu el este
reali"at un spatiu de lucru in care se dispune mar.inea superioara a elementului
condus executat din placi subtiri din tabla de hotel si care prin intermediul
butucului sau canelat 1este montat pe arborele primar al cutie de vite"e . !ulberea
ma.netica este mentinuta in spatiul de lucru cu a%utorul .arniturilor de protectie
al bucsei .2apatul canelat al arborelui primar este spri%init de de rulment.
!eriferia volantului este preva"uta cu coroana dintata cu care se an.renea"a
pinionul motorului electric de pornire .
2a pulbere ma.netica se foloseste 1 in .eneral fierul carbonic . Momentul motor
transmis de ambreia% poate fi re.lat pro.resiv 1 in functie de intensitatea
curentului electric care circula prin bobina de excitatie . Astfel la mersul in .ol a
motorului1 tensiunea .eneratorului de curent este insuficienta iar curentul care
patrunde in bobina de excitatie are o valoare mica ceea ce face ca ambreia%ul sa
ramana decupat .!e masura ce turatia motorului creste 1se mareste si tensiunea
.eneratorului iar ambreia%ul se cuplea"a lin .2alitatile de cuplare lina nu se
modifica timp indelun.at in exploatare : nefiind nevoie de re.larea %ocurilor
1solicitarile dinamice ale transmisiei raman reduse in acest fel . 3e asemenea
neexistind frecari ale partilor de cuplare 1u"ura acestui ambreia% este redusa .
!rincipalul incovenient al ambreia%elor de acest tip este momentul de inertie mare
al elementului condus fapt ce face dificila schimbarea vite"elor . Acest
de"avanta% poate fi inlaturat prin utili"area unui disc condus subtire cu moment
de inertie mic . 7 alta dificultate o repre"inta mentinerea pe perioada indelun.ata
a proprietarilor feroma.netice si anticoro"ive ale pulberii.
La ambreia%ele electroma.netice fara pulbere efectul de cuplare se obtine prin
unirea volantului cu discul condus montat pe arborele primar al cutiei de vite"e
pe ale carui caneluri se deplasea"a .
5ntr;un locas circular 1 preva"ut in mie"ul de fier 1se afla bobina de excitatie 1
alimentata cu curent electric prin contactul .lisant . La trecerea curentului prin
bobina de excitatie ia nastere un camp electroma.netic 1datorita caruia indusul
este atras catre mie" 1 invin.ind tensiunea arcului .!rin frecarea initiala 1 la
inceputul cuplarii si apoi prin unirea volantului cu indusul 1 momentul motor se
transmite cutiei de vite"e . 2and curentul electric este intrerupt 1campul
electroma.netic dispare 1 indusul va fi indepartat de mie" impins de arc iar
ambreia%ul se declupea"a motorul de cutia de vite"e .
3esi constructia acestui ambreia% este simpla are de"avanta%ul unei u"uri rapide 1
datorita faptului ca atat mie"ul cat si indusul ma.netic se executa din otel moale .
3e asemenea inertia mare a discului condus 1 care determina o schimbare .reoaie
a treptelor de vite"a 1 constituie un alt de"avanta% al acestei constructii .!entru a
inlatura acest nea%uns 1 cat si pentru amari re"istenta la u"ura a suprafetelor de
frecare se utili"ea"a solutia din fi.ura 1$.@ b1 la care discul condus este usor
presat intre volant si disc care sunt executate din otel moale .Masa discului
condus fiind mica 1 ma.netismul remanent este si el mic iar la decuparea
ambreia%ului1 acesta este convins de arcurile lamelare fixate pe disc .
*otusi 1 cea mai eficienta metoda de marire a re"istentei la u"ura a suprafetelor de
frecare consta in utili"area .arniturilor de frictiune 1 pe ba"a de a"best sau din
materiale metaloceramice fi..1$.@.c . 5n acest ca" 1 insa adaosul necesar pentru
u"ura .arniturilor de fritiune duce la aparitia unui %oc mai mare intre mie" si
indus . !re"enta aerului in acest spatiu mareste mult re"istenta ma.netica a
sistemului si duce la cresterea dimensiunilor si .reutatii ambreia%ului .
2.-. AMBREIAJELE C%MBIA"E
!entru a mari conformobilitatea 1 la unele autoturisme moderne 1 se utili"ea"a
ambreia%ele combinate 1 care permit automati"area actionarii lor .
2ele mai raspandite ambreia%e combinate sunt cele cele hidraulic;mecanic si
electroma.netic;mecanic .
2... MECAI&ME (E AC"I%ARE A$"%MA"E
4isteme automate care asi.ura cuplarea si decuparea utili"and depresiunea din
.aleria de admisie a motorului sau sursa de ener.ie electrica a excavatorului
determina o mai usoara actionare a ambreia%ului .
5n fi.ura 1$.1'. este repre"entata schema unui sistem vacuumatic de actionare
automata a ambreia%ului .
2and se schimba treptele cutiei de vite"e se actionea"a asupra par.hiei
eliberandu;se pedala de acceleratie 1 ceea ce face ca mie"ul electroma.netului sa
se deplase"e spre dreapta 1 sa deschida supapa si sa permita comunicarea intre
partea stan.a a camerei cu membrana si re"ervorul vacuumatic . Acest re"ervor
comunica printr;o supapa inversa 1 cu colectorul de admisie al motorului . 2and
obturatorul carburatorului este inchis 1 depresiunea din .aleria de admisie iar
presiunea aerului atmosferic deplasea"a membrana camerei spre stan.a 1
asi.urand decuparea ambreia%ului si posibilitatea treceri la alta treapta de vite"a .
3upa schimbarea treptei de vite"a 1 se eliberea"a par.hia 1actionandu;se pedala
de acceleratie 1ceea ce face ca mie"ul electroma.netului sase deplase"e spre
stan.a sa inchida supapa. 4upapa sub actiune ti%ei diafra.ma se deschide 1
asi.urand admisia aerului atmosferic in partea stin.a a camerei si cuplarea
ambreia%ului .
Alimentarea bobinei de excitatie a .eneratorului se face de la bateria de
acumulare . 5ntrerupatorul fixat pe maneta cutiei de vite"e 1se aduce pentru
pornirea din loc in po"itia deschis . 5n timpul demara%ului turatia motorului si a
.eneratorului creste treptat asi.urand o crestere corespun"atoare a intensitati
curentului trimis in bobina electroma.netului si a fortei de cuplare 1 obtinandu;se
o pornire lina de pe loc a excavatorului . 5ntensitatea curentului la pornire
depinde de marimea re"istentelor .
La schimbarea treptelor de vite"a 1 intrerupatorul se inchide si curentul de la
bateria de acumulare trece nu numai prin bobina de excitatie a .eneratorului ci si
prin bobina indusului sau 1ceea ce face sa creasca brusc intensitatea curentului
trimis curentului trimis in electroma.net si ducluparea ambreia%ului sa se faca
rapid .
La deschideri mari ale clapetei de acceleratie a carburatorului 1 contactul se
inchide .
3ecuparea ambreia%ului se face la deschiderea automata a contactului 1 in
po"itiile corespun"atoare ale manetei cutiei de vite"e.
2u a%utorul intrerupatorului 1 bobina electroma.netului poate fi alimentata numai
de la bateria de acumulare .
2and tensiunea .eneratorului este mai mare decat a bobinei 1 contactul comandat
de releul de curent invers 1 permite incarcarea bateriei de la .enerator .
2./. MA"ERIALE $"ILI0A"E LA C%&"R$C"IA AMBREIAJEL%R
!entru .arniturile de frecare se folosesc materialele pe ba"a de a"best sau
materiale metaloceramice .
,arniturile pe ba"a de a"best au un coeficient de frecare mare 1 re"ista la
temperaturi de << 2 1 fara sa;si schimbe caracteristicile si sunt re"istente la
u"ura .
,arniturile din materiale metaloceramice au o contabilitate termica mai buna
decat cele pe ba"a de a"best 1 coeficient de frecare mare 1 o re"istenta la u"ura
mai mare 1 dar sunt fra.ile . Materialele metaloceramice sunt executate din
pulberi metalice prin sinteri"are .
,arniturile de frecare au o .rosime de $;' mm in functie de destinatia
ambreia%ului .
6iturile utili"ate la fixarea .arniturile de frecare sunt de tipul cu capul inecat 1 din
otel moale 1 cupru sau aluminiu . 3iametrul niturilor este de obicei de '..+ mm.
3iscul condus se executa din otel carbon cu un continut mediu sau mare de
carbon si are o .rosime de 1A.$ mm .
3iscurile de presiune sunt executate din fonta cenusie cu duritate de 1-<..$<
=0. Mai rar se executa din fonta aliata cu 2r 1 6i si Mo .
Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tip
difra.ma din hotel arc .
!ar.hiile de cuplare se executa : prin for%are din otel carbon dupa care se
cianurea"a si se calesc in ulei : prin matritare din hotel cu continut ridicat de
carbon 1 dupa care se calesc in ulei .
(EFEC"ELE I E1#L%A"ARE ALE AMBREIAJ$L$I
&I ILA"$RAREA L%R
3efectele in exploatare ale ambreia%ului se pot manifesta sub forma : ambreia%ul
patinea"a sau nu se cuplea"a 1 ambreia%ul nu se declupea"a 1 ambreia%ul cuplea"a
cu smucituri sau face ".omot.
Ambreia%ul patinea"a sau nu cuplea"a . 3efectul se consta 1 mai ales la deplasarea
excavatorului in treapta de pri"a directa cu vite"a redusa 1 cand motorul este
accelerat iar turatia sa creste brusc 1 fara ca vite"a excavatorului sa se mareasca
sensibil .defectul se datoreste urmatoarelor cau"e principale: cursa libera a
pedalei necorespun"atoare 1 ulei pe suprafetele .arniturilor de frecare 1 slabirea
sau decalirea arcurilor de presiune 1 u"ura accentuata a .arniturilor de frecare .
2ursa libera a pedalei necorespun"atoare se refera la situatia in care acesta nu
exista deloc. 3atorita acestui fapt 1rulmentul de presiune apasa in permanent pe
par.hiile de debreiere 1 ceea ce provoaca o u"ura mai rapida a lui si reduce din
apasarea discului de presiune asupra discului condus 1 deoarece ambreia%ul
cuplea"a incomplet . 2a urmare a patinari indelun.ate 1 ambreia%ul se incal"este
foarte puternic 1 putand conduce la :arderea .arniturilor de frecare 1 decalirea
arcurilor de presiune 1 ridicarea si deformarea discului de presiune . 3efectul se
elimina prin re.larea cursei libere a pedalei ambreia%ului la valoarea prescrisa de
fabrica constructoare
Existenta uleiului pe suprafetele de frecare se datoreste patrunderii acestuia in
ambreia% ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal 1
un.erii prea abundente a rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului
in cutia de vite"e . Existenta uleiului pe suprafetele discului condus reduce
frecarea cu '<;)<> iar ambreia%ul patinea"a . 3efectul se elimina prin spalarea
.arniturilor de frecare cu ben"ina 1 sau daca acestea au fost imbibate cu ulei se
inlocuieasc. 5n acelasi timp 1 va trebui eliminata cau"a patrunderi uleiului in in
ambreia% .
4labirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea urmarea indelun.ate si a
supraincal"irii . !entru pentru inlaturarea defectului se demontea"a ambreia%ul 1
se verifica ri.iditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe .
&"ura accentuata a .arniturilor de frecare se datoreste utili"ari necorespun"atoare
sau indelun.ate a ambreia%ului . ,arniturile u"ate peste limita admisa se
inlocuieasc .
Ambreia%ul nu declupea"a . 3efectul se manifesta la schimbarea treptelor de
vite"e 1 cand arborele cotit nu declupea"a 1 transmisia fiind insotita de un ".omot
puternic mai ales la incercarea de clupare a treptei 5 . 2au"ele pot fi: existenta
curse libere prea mari 1 deformarea discului de frecare dere.larea sau ruperea
par.hiilor de decuplare 1arcul tip diafra.ma deformat sau decalit 1 neetanseitati la
comanda hidraulica .
Exploatarea excavatorului timp mai indelun.at cu un ambreia% care nu
declupea"a complet determinarea u"ura prematura a sincroni"atoarelor si a
danturilor rotilor cutiei de vite"e.
2ursa libera a pedalei ambreia%ului este prea mare datorita unui re.la% incorect si
a u"urilor mari a articulatiilor mecanismului de comanda . 3atorita faptului ca
ambreia%ul nu declupea"a complet se u"ea"a mai ales partile laterale ale danturi
pinioanelor cutiei de vite"e . 3efectul se elimina prin re.larea cursei libere a
pedalei .
3eformarea discului de frecare se produce mai ales 1 ca urmare a supraincal"iri si
a reconditionari defectuoase . La decuparea ambreia%ului 1 suprafetele deformate
vor atin.e atat suprafatele deformate vor atin.e atat suprafata discul de presiune
cat si pe cea a volantului 1 facand imposibila decuparea completa .2and
deformarea discului nu depaseste <1$;<1' mm1 acesta se indreapta 1in ca" contrar
se inlocuieste .
3ere.larea par.hiilor de cuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de
presiune fata de po"itia initiala 1 astfel ca intr;o parte ramane in contact cu discul
de frecare 1 iar decuparea nu va fi completa . 3efectiunea este insotita 1 mai ales
la inceputul la inceputul declupari nu va fi completa . 3efectiunea se inlatura prin
re.larea par.hiilor de declupare .
(uperea par.hiilor de declupare duce la o situatie similara dere.larilor1 numai ca
".omotul produs este permanent datorita lovirii continue a par.hiilor rupte de
discurile in rotatie .
3efectiunele mecanismului de comanda hidraulica conduc la imposibilitatea
declupari complete. Existenta aerului in instalatie provoaca o situatie similara .
Ambreia%ul cuplea"a cu smucituri sau face ".omote puternice . 3efectul se
datoreste urmatoarelor cau"e : spar.erea discului de presiune 1slabirea sau
ruperea arcurilor discului condus 1 ruperea niturilor de fixare a .arniturilor de
frecare 1 dere.larea sau ruperea .
4par.erea discului de presiune se poate produce datorita fabricatiei
necorespun"atoare 1 supraincal"iri si conduceri defectuoase . (emedierea consta
in inlocuirea discului de presiune
4labirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare
indelun.ata sau o manevrare brutala a ambreia%ului .(emedierea se face prin
inlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte .
(uperea niturilor de fixare a .arniturilor de frecare se datoreste slabiri lor
curmare a functionarii cu socuri a ambreia%ului sau montarilor .resite
.3efectiunea se produce treptat si este insotita de socuri si de ".omote
metalice .(emedierea consta in schimbarea discului de fritiune.
I"RE"IEREA AMBREIAJ$L$I
Lucrarile de intretinere ale ambreia%ului sunt : un.erea rulmentului de presiune 1
numai la rulmenti cu .resoare 1 un.erea bucselor 1 verificarea si re.larea cursei
libere a pedalei 1 re.larea %ocului dintre rulmentul de presiune si par.hiile de
declupare.
!eriodicitatea operatiilor de intretinere a ambreia%elor este data in tabelul 1$.1
7peratia !eriodicitatea 1 Bm echivalenti
2ontrolul si restabilirea nivelului
lichidului din re"ervorul mecanismului de
actionare hidraulicCilnic: re"ervorul
trebuie sa fie D plin cu lichid
Eerificarea daca orificiul de aerisire din
capacul re"ervorului este astupat
Cilnic
&n.erea axului pedalei )<<< Eerificarea tensiuni arcurilor de reducere
de la pedala si cilindrul receptor
1<<<<
(e.larea cursei libere a pedalei
1<<<<
'ERIFICAREA &I RE,LAREA C$R&EI LIBERE A #E(ALEI
AMBREIAJ$L$I
2ursa libera a pedalei este corespun"atoare cand ambreia%ul transmite momentul
motor fara patinare 1 cu pedala in po"itia libera 1 si cand decuplea"a complet cu
pedala apasata .(e.larea cursei libere a ambreia%ului este necesar sa se faca
periodic 1 deoarece 1 prin u"ura .arniturilor de frecare 1 ea se micsorea"a .
Eerificarea cursei libere a pedalei ambreia%ului Ffi.. 1$.1+Gse face cu a%utorul
unei ri.le al 2arei capat se spri%ina pe podea alaturi de pedala ambreia%ului .
(i.la se rea"ama cu suportul pe podeaua caresoriei . 2u a%utorul reperelor se
compara cursa pedalei cu cursa libera indicata pentru automobilul respectiv .
3upa montarea ri.lei pe podea se decuplea"a cursorul pana cand se spri%ina pe
pedala . 5n acest fel 1 deplasarea pedalei se va face in contact permanent cu ri.la
si deci 1 prin deplasarea unuia din cele doua repere se poate citi direct deplasarea
pedalei 1 celalalt reper ramanand fix .
4e deplasea"a prin apasare pedala impreuna cu cursorul 1 pana in momentul in
care ambreia%ul incepe sa decuple"e . Acest moment se simte prin marirea fortei
necesare deplasarii in continuare a pedalei . 3istanta intre cele doua cursoare
repre"inta cursa libera a pedalei si se citeste direct in milimetri pe scara .radata a
ri.lei. Ea trebui sa fie de <;)<mm 1 in functie de tipul excavatorului .
(e.larea cursei libere a pedalei ambreia%ului se face in mod diferit in functie de
automobil . 3e obicei cursa libera a pedalei se re.lea"a prin modificarea lun.imii
ti%elor care transmit miscarea de la pedala la furca de decuplare .
RE,LAREA J%C$L$I (I"RE R$LME"$L (E #RE&I$E &I
#IR,*IILE (E (EC$#LARE
!entru o functionare corespun"atoare a ambreia%ului1 trebuie ca toate pir.hiile de
decuplare sa se .aseasca in acelasi plan1 pentru ca 1 la decuplare1 ele sa vina
simultan in contact cu rulmentul de presiune.
9ocul dintre rulmentul de presiune si capetele interioare ale pir.hiilor de
decuplare se poate re.la :
;cu a%utorul surubului de la capatul interior al pir.hiei de decuplare:
;cu a%utorul piulitei in acest ca" rulmentul de presiune este inlocuit cu un inel de
.rafit 1iar pir.hiile au fixat la partea interioara disculG:
;cu a%utorul piulitei care se insurubea"a sau desurubea"a pe buton:
;cu a%utorul piulitei care apropie sau departea"a partea centrala a pir.hiei de
decuplare de carcasa ambreia%ului
9ocul dintre rulmentul de presiune si pir.hiile de decuplare se re.lea"a1de obicei1
dupa reparatii.
La verificarea si re.larea po"itiei pir.hiilor de decuplare se procedea"a astfel:
;se roteste arborele cotit al motorului pana cind apar doua pir.hii in dreptul
ferestrei de vi"itare din carterul ambreia%ului:
;se apasa pedala pina cind rulmentul de presiune atin.e capetele pir.hiilor. 3aca
rulmentul a atins o sin.ura pir.hie 1 acestea se re.lea"a 1astfel incit sa fie atinse
deodata .9ocul dintre pir.hii si rulmentul de presiune se verifica cu o sonda ?
calibru 1care se introduce pe rand 1 in interstitiile dintre capetele interioare ale
par.hiilor si rulment.
(EFEC"ELE &I "E*%L%,IA (E REC%(I"I%ARE A
AMBREIAJ$L$I
3iscul condus . La discul condus al ambreia%ului ,8H $1< IC utili"at la
excavatoarele (7MA6 pot aparea urmatoarele defecte : u"ura .arniturilor de
frecare 1 deformarea discului 1 u"ura .aurilor pentru niturile .arniturilor de
frecare si u"ura .aurilor pentru bolturile distantiere .
&"ura .arniturilor de frecare se stabileste prin masurarea cu sublerul:.arniturile
u"ate se inlocuieasc .
3eformarea discului se stabileste prin masurarea bataii frontale cu comparatorul:
daca discul e deformat 1 se strun%este .arnitura de frecare pe adancimea de
maximum 1 mm .
&"ura .aurilor pentru niturile .arniturilor de frecare se stabileste cu a%utorul unui
calibru ?tampon iar inlaturarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi
1 care se refulea"a pana la umplerea .aurilor .
5n ca"ul u"urii .aurilor pentru bolturilor distantiere 1 se ale"ea"a cu un ale"or si
se introduc bolturi distantiere ma%orate .
3iscul condus se rebutea"a daca pre"inta : fisuri 1 rupturi 1ruperea a mai mult de
doua arcuri de presiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului .
3iscul de presiune Ffi..1$.1@G. !ot aparea urmatoarele defecte : ri"uri pe
suprafata de lucru 1 deformarea discului 1 u"ura sau deteriorarea locasului par.hie
1 u"ura .aurilor pentru boltul suportului 1 u"ura suparfetelor laterale de .hidare in
carcasa 1 sparturi ale urechilor .hida%elor si bosa%elor de centrare a arcurilor .
(i"urile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se pot stabili vi"ual 1 iar
u"ura prin masurarea cu sublerul sau 1in ca" de u"ura neuniforma 1 cu
comparatorul . Abaterea maxima admisa de la plancitate este de <11 mm .Aceste
defecte se elimina prin strun%irea suprafetei de lucru a discului respectand cota
minima admisa .
3eteriorarea locasului par.hiei se constata vi"ual 1 iar u"ura prin masurarea cu
sublerul. (econditionarea consta in fre"area locasului la cota maxima admisa si
folosirea a doua saibe compensatoare cu .rosimea de <1-<<;<1--)mm .
&"ura .aurilor pentru boltul suportului se masoara cu un calibru;tampon . Aceste
defecte se elimina prin ale"area locasului si folosirea de bolt ma%orat.
&"ura suprafetelor laterale de .hidare in carcasa se masoara cu sublerul :
suprafetele u"ate se incarca cu sudura oxiacetilenica 1 apoi se a%ustea"a prin
fre"are la cota nominala .
4parturile si rupturile urechilor .hida%elor si bosa%elor de centrare a arcurilor se
stabilesc vi"ual 1 iar reconditionarea consta din sudura oxiacetilenica 1 urmata de
a%ustare la nivelul materialului de ba"a.
3iscul de presiune se rebutea"a :cand ri"urile sau crapaturile suprafetelor de
lucru nu dispar prin strun%ire pana la cota minima : in ca"ul sparturilor sau
rupturii ce
afectea"a corpul discului .
!ar.hiile de declupare !ot aparea urmatoarele defecte : u"ura suprafetei de
actionare 1 u"ura locasurilor pentru bolturile de .hidare 1 u"ura suprafetelor
laterale in "ona de contact .
4uprafata de actionarea u"ata se reconditionea"a prin incarcare cu sudura
electrica si se rectifica la cota nominala .
&"ura locasurilor pentru bolturile de .hidare se stabileste vi"ual si se masoara cu
un calibru;tampon .(econditionarea consta in ale"area si folosirea de bolturi
ma%orate .
&"ura suprafetelor laterale in "ona de contact se masoara cu sublerul :
reconditionarea consta in fre"area ambelor suprafete 1 respectand cota minima de
11@<< mm si folosirea a doua saibe compensatoare cu .rosimea de <1)<<;<1))
mm.!ar.hiile de decuplare se rebutea"a daca pre"inta : fisuri 1 sparturi ale
corpului ti%ei1 indiferent de marime si po"itie.
8urca de decuplare . La furca de decuplare pot aparea urmatoarele defecte : u"ura
locasului sferic pentru boltul cu cap sferic 1 u"ura locasului sferic pentru ti%a de
comanda 1 u"ura suprafetei de fixare a mansonului de decuplare 1 deteriorarea
.aurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de declupare .
&"ura locasului pentru bolturi cu cap sferic se constata vi"ual si se masoara cu un
calibru ver.ia . (econditionarea consta dintr;o rectificare sferica a locasului la
cota de reparatie 1 folosindu;se bolt sferic la cota ma%orata .
&"ura locasului sferic pentru ti%a de comanda se constata vi"ual si se determina
cu un calibru ver.ia . (econditionarea consta in rectificarea sferica a locasului la
cota de reparatii folosindu;se ti%a de comanda reconditionata la cota ma%orata .
&"ura suprafetei de fixare a mansonului de declupare se masoara cu un calibru;
tampon : reconditionarea consta in rectificarea plana a ambelor suprafete si
folosirea a doua saibe compensatoare .
3eteriorarea filetului .aurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de
declupare se controlea"a cu un sablon . (econditionarea consta in lar.irea si
.aurirea la cota +1)<< si filetarea la cota ma%orata M / x 11) .
8urca de decuplare se rebutea"a cand pre"inta rupturi ale bratelor par.hiei si
fisuri sau rupturi ale corpului par.hie .
2arcasa ambreia%ului !ot aparea urmatoarele defecte : fisuri 1 crapaturi 1 rupturi 1
u"ura .auri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafetei de ase"are .
2arcasa cu fisuri 1crapaturi sau rituri se reconditionea"a limitandu;se fisurile sau
crapaturile 1 prin executarea unor .auri cu diametru de $ mm 1 la distanta de 1<;
1) mm de capetele fisurilor 1 pe o adancime de ';) mm : urmea"a apoi o sudare
oxiacetilenica si a%ustare prin pilire si fre"are pana la nivelul materialului de
ba"a .
&"ura .aurii de centrare se constata prin verificare cu un calibru;tampon :
reconditionarea consta in ma%orarea prin .aurire la 1@ mm si ale"area la cota
1@1<<<;1@1<1/ mm si folosirea unui stift de centrare la cota corespun"atoare .
Abaterea de la planeitate a suprafetei de ase"are mai mare de <1</ mm se
reconditionea"a prin strun%irea suprafetei de ase"are 1 pe adancimea de maxim
<1)<< mm fara a depasi insa cota de 1-@1) mm .
2arcasa ambreia%ului se rebutea"a daca pre"inta rupturi sau sparturi cu o lun.ime
pe contur mai mare de 1<< mm si care cuprind mai mult de doua .auri de
prindere 1fisuri si crapaturi care traversea"a doua sau mai multe .auri .
Eerificarea ambreia%ului sau a partilor componente ale acestuia se face la
demontarea completa sau in ca"ul in care se repara sau se inlocuieste un or.an
defect .
La montarea ambreia%ului se verifica :
;bataia frontala a discului condus la o anumita ra"a prin introducerea unui dorn in
canelurile butucului si fixarea dornului intre doua varfuri de centrare Ffi..1$.$.aG
: bataia frontala se citeste pe comparatorul cu cadran . 3aca bataia frontala
depaseste limitele admise 1 discul se indreapta cu cheia :
; echilibarea statica a discului condus cu a%utorul unui dispo"itiv Ffi..1$.$1bG.
Echilibrarea se reali"ea"a cu a%utorul unor placute 1 reducand la minim tendinta
de rosto.olire a discului 1 in orice po"itie pe barele dispo"itivului :
; %ocul radial si %ocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreia%ului si
a arborelui ambreia%ului cu a%utorul unei lamele calibrate .
;arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceiasi .rupa de sortare masurandu;se
lun.imea in stare libera si lun.imea sub sarcina :
Eerificarea discului condus :
a;masurarea bataii frontale : b; echilibrarea statica
;dimensiunile caracteristice pentru re.lare si u"uri la ambreia%ele cu arc central
tip diafra.ma1 dimensiunile caracteristice se verifica atat cu ambreia%ul in stare
libera cat si sub actiunea unei forte .
5nlocuirea subansamblurilor ambreia%ului este conditionata de echilibrarea lor
atat individual cat si in stare asamblata .5n felul acesta 1 po"itiile reciproce de
asamblare devin strict determinate 1 fiind evidentiate prin coincidenta unor
marca%e de referinta