Tipuri de modificri la plante aprobate pentru comercializare:

Toleranta la stres abiotic

Modificarea Randamentului /ratei de cretere
Rezisten la boli
Toleran la erbicide
Rezistena la insecte
Modificarea calitii produsului
Sistem de control polenizare

Plantele modificate genetic
Lucern Medicago sativa
Brassica napus
Fasole Phaseolus vulgaris
Garoaf Dianthus caryophyllus
Cicoare Cichorium intybus
Bumbac Gossypium hirsutum L.
Agrostis stolonifera
Vnt Solanum melongena
In Linum usitatissumum L.
Porumb Zea mays L.
Pepene galben Cucumis melo
Papaya Carica papaya
Petunie Petunia hybrida
Prun Prunus domestica
Brassica rapa
Plop Populus sp.
Cartof Solanum tuberosum L.
Orez Oryza sativa L.
Trandafir Rosa hybrida
Soia Glycine max L.
Dovlecel Cucurbita pepo
Sfecl roie Beta vulgaris
trestie de zahr Saccharum sp
Ardei dulce Capsicum annuum
Tutun Nicotiana tabacum L.
Roii Lycopersicon esculentum
Gru Triticum aestivum

Agrobacterium tumefaciens-mediated plant transformation
Chemically mediated introduction into protoplasts and regeneration
Direct DNA transfer system
Electroporation
Conventional breeding - cross hybridization and selection involving transgenic donor(s)
Microparticle bombardment of plant cells or tissue
Pollen-tube pathway (PTP)
Aerosol Beam Injection

OMG in Romania
Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme
modificate genetic (OMG).
Soia modificata genetic
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au
fost introduse in Romania in anul
1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.
Cifre oficiale arata ca:
- in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG,
- in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG
- iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha.
Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia
MG a fost oficial interzisa pentru
cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor
europene (soia MG nu era autorizata pentru
cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct
de vedere economic).
Porumbul modificat genetic
Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru
cultivare in Romania un soi de porumb
MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto).
Acesta era singurul OMG autorizat in
UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au
fost efectuate studii de evaluare a
porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt
efectele asupra mediului.
In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele
oficiale arata ca:
- in 2007 au fost raportate 332,5 ha cultivate cu porumbul
MON810,
- iar anul trecut in 2008, suprafetele au crescut semnificativ pana
la 6 130,44 ha,
- in timp ce anul acesta, 2009, s-a raportat insamantarea unor
terenuri de suprafata totala de 3093,5177
ha.
Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu
nu au fost adresate de catre autoritati
nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare.
Romania este o tara in care culturile de
porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic
valoros de varietati traditionale de porumb.
Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb
NEmodificat genetic sunt expuse
contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb
traditionale si cele conventionale impotriva
contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o intrebare la
care autoritatile nu au incercat sa caute un
raspuns.


Organismele modificate genetic(OMG):situatia actuala si perspective pe plan mondial si-n Romania

OMG organisme ale caror genomuri au fost modificate prin inginerie genetica. Prin intermediul celulelor
reproducatoare, modificarea se transmite la descendenti. Cercetatorii utilizeaza tehnicile biotehnologiilor moderne pt
a crea pl, microorganisme cu caracteristici noi, utile ; scopul acestora fiind de a inlatura cauzele care continua sa
deterioreze calitatea mediilor de viata terestre si acvatice, la ameliorarea generala a starii mediului, la cresterea
productiei agricole etc.
In 1999 erau inregistrate in lume, pt culturile comerciale peste 70 varietati de pl modificate genetic, fiind
cultivate peste 40 mil. ha, in special cu porumb, soia, bumbac, rapita si cartof. Din aceasta suprafata, circa 85% au
fost cultivate in SUA, Canada, Australia, Franta si Spania si restul de 15% in Argentina, China, Mexic si Africa de S.
Scopul modificarilor genetice la aceste pl de cultura, a fost in primul rand de asigurare a unei tolerante fata
de unele erbicide, apreciate mai acceptabile sub aspect agronomic, toxicologic si ecotoxicologic, precum si
asigurarea unei rezistente fata de unii daunatori, a caror combatere, prin tehnologiile actuale, apeleaza la un nr. mare
de produse chimice f toxice, care prejudiciaza mediul, sanatatea animalelor si a oamenilor.
Se pune deci, problema schimbarii unor metode de productie agr. bazate in prezent, mai ales pe utilizarea
produselor chimice toxice si remanente cu metodele de productie care sa reduca / sa elimine utilizarea acestor
produse, tinta urmarita fiind metodele de productie agricola.
In tara noastra, in 2000, Comisia Nationala pt Securitatea Biologica, a pus bazele regimului de obtinere,
testarea, utilizare si comercializare a OMG prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din
acestea, dandu-si acordul pt importul si introducerea in cultura si pe piata a unei varietati de cartofi modificati genetic,
rezistenti la atacul gandacului din Colorado, a unei varietati de soia, toleranta fata de erbicidele pe baza de glifosat,
ambele varietati de pl provenind de la compania Monsanto din SUA. De asemenea, tot Comisia Nationala de
Securitate Biologica si-a dat acordul pt importul si realizarea de teste in camp pt urmatoarele pl modificate genetic :
hibrizi de porumb, rezistenti la atacul de Ostrinia nubilalis si pt toleranta fata de glufosinat de amoniu si pt hibrizii de
pb si sfecla de zahar toleranti la glifosat (erbicidul Round up Ready).
Prima cultura comerciala a unei pl transgenice a fost realizata in 1992.
In continuare, suprafata ocupata de OMG a crescut constant, ajungandu-se in 1999 la 40 mil ha, cea mai
mare parte (circa 30 mil ha in America de N si S). In Europa, numai cateva pl modificate genetic au primit aprobare pt
introducerea in cultura comerciala, iar suprafetele pe care sunt f reduse (Franta, Spania, Anglia, Belgia, Italia etc).
Cele mai importante si cunoscute pl transgenice aflate in cultura comerciala sunt : soia Round up Ready (toleranta la
erbicidul glifosat) si porumb Bt (rezistent la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis 52%, adica 24% din suprafata
alocata OMG). Aceste OMG sunt deja in culturi comerciale in diferite tari, pe milioane de ha si inregistrate in Romania
de ISTIS. In Romania, sunt inregistrate la ISTIS si au primit aprobarea pt introducerea in cultura, cartoful New Leaf,
rezistent la atacul gandacului din Colorado.
Producerea pl transgenice poate fi considerata o extensie a cercetarilor agricultorilor, in a manipula speciile
de pl cultivate, de care depinde insasi existenta noastra. In prezent, din totalul testelor de camp aplicate unor OMG,
38% au au ca obiect liniile de porumb, 13% liniile de Brassica, 10% cartof, 9% soia etc. (sfecla, tomate).
Transformarea genetica poate ameliora mult capacitatea productiei agricole, prin modificari biochimice,
fiziologice si structurale. Obtinerea pl. rezistente la erbicide, patogeni si daunatori, permite renuntarea la tratamentele
chimice, aplicate in mod obisnuit pt protectia pl.
In Romania, pl modificate genetic introduse in cultura, sunt supuse unui regim special de reglementare,
autorizare si administrare. Temerile publicului fata de OMG isi au originea in climatul de neincredere, pe care il
intretin mediile de informare, prin amplificarea si publicarea unor informatii incorecte, insuficient fundamentate.
Reactia negativa a opiniei publice la utilizarea acestor produse, trebuie sa ia in considerare si prejudiciile reale pe
care le sufera mediul si populatia din cauza tehnologiilor actuale de cultura, bazate pe utilizarea unui nr mare de
pesticide, extrem de toxice (Ex. se cunosc peste 40 de insecticide pt gandacul din Colorado, substante care sunt
toxice pt animale, oameni si mediu).
Pe viitor, se are in vedere introducerea unor noi tehnologii moderne in domeniul OMG, in vederea
imbunatatirii calitatii recoltelor, cresterea continutului de vitamine, rezistenta le seceta si la factorii nefavorabili de
mediu. Se doreste de asemenea, crearea unor pl, altele decat leguminoasele, capabile sa fixeze N atmosferic, ceea
ce va reduce considerabil nevoia de ingrasaminte chimice care sunt costisitoare si poluante. De asemenea, se
asteapta un mare succes prin crearea unor varietati de porumb care sa produca substante plastice biodegradabile,
care vor inlocui in mare parte, materialele plastice actuale, poluante si costisitoare. E evident ca fiecare din aceste
aplicatii vor fi analizate de organizatiile nationale si internationale din domeniu si se vor stabili procedurile ce vor
trebui urmate pt a conferi un grad de siguranta in luarea deciziilor


Plantele transgenice: metode i strategii pentru aplicaii practice


GABRIELA ENEA

Institutul de Genetic, Departamentul de Transgenez i Epigenetic, Aleea Portocalelor nr.1-3, Bucureti


Transformarea genetic a plantelor, proces cunoscut i sub numele de transgenez reprezint
la ora actual principalul instrument de cercetare din biologia plantelor dar i un instrument important
din punct de vedere practic pentru ameliorarea plantelor de cultur. Prin caracteristicile noi dobndite
de plantele transgenice sunt raportate cu o frecven foarte ridicat: rezistena la ierbicide, la insecte,
virusuri, obinerea de plante cu sterilitate citoplasmatic masculin precum i obinerea de plante de
interes n scop medical.
Plantele reprezint principala surs de farmaceutice i substane chimice fine i de aceea,
procesele cu privire la transformarea acestora au crescut n ultimii ani, astfel c se poate vorbi de
procese care implic modificarea a peste 30 de specii de plante cu importan din punct de vedere
economic.
Transgeneza este unul din domeniile ingineriei genetice vegetale iar la ora actual cele mai
importante strategii i probleme care se pun sunt concentrate asupra nelegerii tiinifice i dezvoltrii
tehnice a unor sisteme bine puse la punct pentru transformarea a numeroase specii de plante.
Capacitatea de a introduce i exprima diferite gene strine la plante a fost descris pentru prima
dat n 1984 la tutun (De Block M., De Sonville A., Debrouwer D., 1995) i apoi a fost extins la peste 120
specii de plante aparinnd a cel puin 35 de familii. Succesul transformrii genetice a plantelor s-a
concretizat prin obinerea de plante ornamentale, plante de cultur cu proprieti mbogite, plante
medicinale, fructe, etc.
Procesele de diversificare i rafinament a tehnicilor de transformare pentru convenien,
eficacitate mare, genotipuri variate i caracteristici moleculare superioare vor continua cu efecte de
lung durat, astfel c transferul genelor i regenerarea de plante transgenice sunt factori limitativi ai
dezvoltrii i aplicrii sistemelor de transformare practic pentru multe specii de plante.
Atenia cea mai mare n procesul transformrii este dat de studiul interaciei i expresiei
genelor strine-transgenelor- introduse n plante i interacia acestora cu genomul plantei gazd.
Ingo Potrykus n 1991 a ncercat s evalueze procesul transformrii genetice a plantelor
bazndu-se pe definirea adevrat a transformrii integrative, recurgnd la combinaii genetice,
fenotipice i date fizice (Potrykus I., 1991). Din pcate, combinaiile utilizate nu au putut fi dovedite i
practic la unele specii de plante. De exemplu, analiza descendenilor unei populaii de copaci este foarte
dificil deoarece reproducerea sexuat este nceat, iar propagarea vegetativ la unele specii de plante
de cultura, cum ar fi sfecla de zahr, este foarte complicat datorit poliploidizrii sau aneuploidizrii
genetice. Similar, o corelare strns ntre datele fenotipice i fizice nu este o caracteristic definitorie a
metodelor de transfer a genelor, deoarece muli transformani nu exprim aceste copii de gene
introduse.
Capacitatea de a introduce i exprima (sau inactiva) genele specific n plante furnizeaz o putere
nou instrumentului experimental permind testarea direct a ctorva ipoteze din fiziologia plantelor
care sunt deosebit de dificil de rezolvat utiliznd alte caracteristici biochimice (Coruzzi G., Puigdomenech
P., 1994). Cteva dintre aceste exemple includ: analize de genetic molecular a semnalelor celulare ce
controleaz reproducerea sexuat i interacia microorganism-plant; rolul enzimelor specifice n
procesele metabolice determinnd poziionarea fotosintezei i nu n ultimul rnd rolul enzimelor specifice
i hormonilor specifici procesului de dezvoltare (Newbigen E., Smyth DR., Clarke AE., 1995).
Principalele necesiti n procesele de transfer a genelor pentru obinerea de plante transgenice
sunt: (a) capacitatea de a inti esuturi ce includ celule competente pentru regenerarea plantelor; (b) o
metod de a introduce ADN n aceste celule regenerabile i (c) un procedeu de a selecta i regenera
plantele transformate cu o frecven satisfctoare.
La ora actual prin utilizarea sistemelor de transformare cu Agrobacterium tumefaciens i
Agrobacterium rhizogenes, precum i prin bombardamentul cu particule nvelite n ADN, este posibil
introducerea de ADN n orice tip de celul de plant. Numai o mic proporie din aceste celule intite nu
vor accepta molecula de ADN n timpul acestui tratament i numai o mic proporie din aceste celule vor
supravieui tratamentului i integrrii stabile a ADN nou introdus. De asemenea, este general esenial de
a detecta eficiena transformrii prin selecia celulelor transformate comparativ cu cele netransformate,
care sunt n exces fa de primele i de a stabili aceast eficien a transformrii prin punerea la punct a
unor condiii de regenerare de plante dintr-o singur celul transformat.
Din punct de vedere practic este necesar utilizarea unor tehnici alternative de evaluare a
transformrii i anume:
(a) gsirea esutului int; ex: resursele necesare meninerii unui supliment continuu de explante
cum ar fi embrioni imaturi la un stadiu corect de dezvoltare pentru transformare.
(b) eficien ridicat, economic, reproductibil, pentru a produce muli transformani independeni
pentru testare practic.
(c) simplitate tehnic, implicnd un minim de manipulri variabile cum ar fi producerea de
protoplati i regenerani.
(d) cotransformarea frecvent cu gene multiple, cum ar fi o proporie ridicat de linii de plante
selectate pentru expresia unor gene marker.
(e) selecia sau screeningul eficient de a obine plante transgenice din celule transformate.
(f) minimul de timp n realizarea culturilor de esuturi, reducerea costurilor asociate i evitarea
indizerabil a variaiei somaclonale.
(g) obinerea de transformani uniformi i stabili, pentru speciile cu propagare vegetativ sau linii
germinale fertile pentru speciile cu propagare sexual.
(h) capacitatea de a introduce secvene de ADN fr secvene de vectori.
(i) patternul simplu de integrare i numr mic de copii a genelor introduse, minimizeaz
probabilitatea indizerabil de dezagregare a genelor la situsul de inserie, sau multicopii asociate
silenierii genelor (Birch R.G.,1997).
(j) aplicabilitate opional de transformare a genomurilor organelare.

Strategii de realizare a transformrii
n prezent cele mai utilizate tehnici de realizare a transformrii la plante sunt:
Transformarea protoplatilor;
Bombardamentul biolistic sau cu microproiectile;
Transformarea mediat de Agrobacterium.
Dar care dintre aceste metode este cea mai utilizat? Rspunsul la aceast ntrebare depinde
de foarte muli factori, de exemplu, de interesele economice, cum ar fi transformarea la porumb,
care depinde de accesibilitatea esutului, tipurile de echipamente accesibile. Metodele alese sunt
extinse la obinerea de genotipuri de elit, care sunt uneori mai puin accesibile la condiiile de
cultura in vitro(Haymes, K.M., Davis T.M., 1998).
Este foarte instructiv s considerm c exist specii de plante cum ar fi orezul, care sunt considerat a
fi recalcitrante la transformare, dar care acum pot fi transformate datorit utilizrii tehnicilor de
bombardament cu particule a embrionilor imaturi, culturilor de celule sau utilizarea transferului direct
mediat de Agrobacterium direct asupra calusului embriogenic (Hiei I., Ohta S., Komari T., Kumashiro T.,
1994).
n fiecare caz, succesul transformrii nseamn: identificarea (sau producerea de culturi de
esuturi cu multe celule regenerative) optimizarea parametrilor pentru transfer de gene n celule i
punerea la punct a proceselor de selecie i regenerare a plantelor transgenice obinute (fig.1)(Cao J.,
Duan X., McElroy D., Wu R., 1992).































Figura 1. Caracteristici generale ale sistemelor de transformare la speciile de plante recalcitrante.
Identificarea
relativ a
transformrii
Dezvoltarea de
sisteme de culturi
de esuturi
Ageni de
selecii/startegii
Identificarea
celulelor
regenerabile

Construci genici
Selecia sau
screeningul
Transfer de gene
Regenerare
Caracterizare
Nesatisfctor
Explante
disponibile
Medii i
hormoni
Mod de
regenerare
Frecvena
regenerrii
Satisfctor
Nesatisfctor
Accesibilitatea
regeneranilor

Parametrii
Agrobacteriu
Parametrii
microproiectilelo
Expresie
tranzient
Distrugere
celular
Satisfctor

Tranformarea protoplatilor
Dintre sistemele de transformare, transformarea utiliznd protoplati este una dintre metodele care
necesit mare finee. Protoplatii sunt izolai fiecare printr-un proces mecanic sau enzimatic prin
ndeprtarea peretelui celular. Aceste rezultate de producere a unei suspensii cu milioane de celule
individuale ofer avantajul probabil de intire a unei singure celule. Protoplatii sunt frecvent obinui de
la o suspensie de linii celulare stabilite, de la calus obinut din embrioni imaturi, inflorescene imature,
mezocotil, frunze imature bazale i antere (Maheshwari N., 1995). Interesant este faptul c multe
suspensii celulare pot fi criopreservate i sileniate meninnd capacitatea de a forma calus i regenera
plante (DiMaio,J.J., Shillito R.D.,1989).
Protoplatii pot fi de asemenea transformai cu Agrobacterium, acest proces fiind facilitat de
tratamentul cu polietilenglicol, electroporare sau lipozomi. Aceste sisteme de utilizare a protoplatilor
pentru transformare sunt eficiente n cazul monocotiledonatelor (Shillito R., Carswell G., Kramer C.M.,
1994).

Transformarea biolistic
Biolistica este o metod ce utilizeaz microproiectile de tungsten sau de aur care sunt acoperite cu
ADN i propulseaz n celulele int prin acceleraie. Aceast acceleraie poate fi produs de o puc cu
putere, cu gaze sau cu dioxid de carbon sau heliu, sau prin descrcare electric (Finer J.J., Finer K.R.,
Ponnapa T., in press). Prin aceast metod se pot introduce secvene de ADN n orice esut, dar succesul
depinde de capacitatea esutului int de a prolifera i da natere la o plant fertil.
Alternane minore n protocolul standard biolistic produc risipe destul de ridicate. Acest
proces include:
Precultura adecvat a explantelor materiale;
Utilizarea unor microproiectile de dimensiuni mici;
Supunerea esutului la un pretratament osmotic prin uscare parial ntr-o capot cu flux laminar
sau cultivarea ntr-un mediu ce conine un agent osmotic.
Un exemplu elocvent n acest sens l reprezint transformarea porumbului care a fost deosebit de
ridicat n aceste condiii (Radolph-Anderson, B., 1995).
Analiza molecular a plantelor obinute prin transformare biolistic, n general, relev un patern
destul de complex al genelor integrate. La aceasta se adaug faptul c introducerea unor fragmente
mari de ADN se realizeaz datorit rupturilor care exist n ADN-ul introdus. Pe de alt parte, destinul
ADN-ului introdus nu este foarte clar, ligarea fragmentelor de ADN transgenic naintea integrrii este
propus a justifica dac ADN transgenic se introduce n acelai situs n genomul plantei (Pawlowski W.P.,
Somers D.A., 1998). Acesta poate rezulta prin reducerea expresiei transgenei prin co-supresie.

Transformarea mediat de Agrobacterium
Capacitatea natural a microorganismelor de a transforma plante este la ora actual cea mai
utilizat metod cunoscut i sub numele de metod de transformare mediat de Agrobacterium.
Bacteriile de sol din genul A.tumefaciens i A.rhizogenes sunt ageni cauzali ai unor boli la plante si
anume producerea de gale n form de coroan, respectiv rdcini firoase (Tepfer D., 1990).
n timpul procesului de transformare, un segment specific al vectorului, ADN-T, care poate
conine markeri de selecie i/sau gene de interes, este transferat de la bacterie n celula gazd a plantei
i inserat n genomul nuclear. Aceste funcii sunt mediate de un set de gene de virulen cu o expresie
optim la un pH acid i n prezena inductorilor fenolici, cum ar fi acetosiringona, care se produc prin
rnirea celulelor plantei (Hamilton C.M., 1996) (fig.2). Sistemul Agrobacterium este foarte utilizat
deoarece este uor de realizat iar costurile de realizare sunt foarte sczute. Mai mult, plantele
transgenice obinute prin aceast metod conin frecvent inserii de copii unice. Aceste avantaje au
condus la adaptarea acestui sistem la multe specii de plante dicotiledonate dar i monocotiledonate.
Acum, este posibil de a tranfera fragmente mari de ADN (150kb) n genomul nuclear al plantelor.


Figura 2. Diagrama schematic a procesului de infecie cu Agrobacterium. Cile critice care au loc n
bacterie (semnale chimice, genele vir de inducie, Procesarea ADN-T), i n plant (ataarea bacteriei, transferul
ADN-T, intirea nucleului, integrarea ADN-T), precum i genele i/sau proteinele cunoscute a media aceste
evenimente.

Agrobacterium rhizogenes este utilizat cu succes pentru transferul de gene la multe specii de
dicotiledonate, la locul infeciei formndu-se multe rdcini adventive, fenomen cunoscut sub numele
de hairy roots. Infecia este urmat de transferul unui fragment din ADN, ADN-T, coninut ntr-o
plasmid Ri-ADN, direct n genomul nuclear al plantei. Plasmida Ri const din ADN-T, secvene de grani
i suprafaa de virulen. ADN-T conine genele rol (loci rol) A,B,C,D, care confer capacitatea de
difereniere de rdcini n celulele transformate. Exist i gene care activeaz sinteza diferitelor clase de
opine, cum ar fi cele implicate n procesul de catabolism. Opinele sunt substane naturale unice,
pseudoaminoacizi cum ar fi octopine, nopaline, agrocinopine, care servesc ca nutrieni, ca surs de
carbon i azot, i ca substane specifice de cretere a patogenitii bacteriei. Suprafaa de virulen
conine diferite gene vir care sunt sileniate, deoarece ele nu intr n genomul plantei dar sunt necesare
pentru transferul ADN-T.
Similar cu transformarea mediat de A.rhizogenes, A.tumefaciens este de asemenea capabil s
infecteze plantele. ADN-T de transfer este inserat ntr-o plasmid Ti care induce schimbri metabolice i
genetice n celulele plantei rezultnd gale sub form de coroan. Aa cum s-a menionat la A.rhizogenes,
plasmida Ti de la A.tumefaciens este i ea purttoare de gene care codific pentru enzime responsabile
de sinteza i catabolismul unor aminoacizi cunoscui sub numele de opine. Aceste tipuri de opine,
depind de tulpina bacterian utilizat i de asemenea reprezint un caracter de distincie ntre cele doua
tulpini de Agrobacterium.
Importana i avantajul utilizrii sistemului Agrobacterium este c prin tehnologia ADN-
recombinant i ingineria genetic se pot transfera o multitudine de gene ntr-o celul gazd.

Selecia transformanilor
Selecia este o parte importan a proceselor de transformare. n general, genele de interes sunt
co-integrate cu markeri selectabili pentru identificarea cu uurin a celulelor recipiente transformate.
Markerii de selecie cei mai utilizai confer rezisten la ageni chimici, cum ar fi antibiotice i ierbicide
(Wilmink A., Dons J.J. M., 1993). Manozo-6 fosfat izomeraza (MPI) este unul dintre cei mai receni
markeri de selecie. Enzima este codificat de gena manA de la E.coli, care convertete monoza-6P n
frucozo-6P. Astfel, transformanii ce conin manA pot crete pe manoz ca surs de carbon. Aceast
selecie este un mod pozitiv al aciunii de cretere a esuturilor transformante cu o rat care s-i permit
acest lucru. Markerul MPI este extrem de eficace pentru selecia transformanilor de sfecl (0,94%),
porumb (50%) i gru (25%) (HansenG., Wright M.S., 1999).
Markerii de selecie pot fi utilizai ntr-o prim generaie i eliminai mai trziu prin ncruciare
convenional. O posibilitate este de a obine dou ADN-T separate; una cu gene de interes i alta cu
markeri de selecie, n aceeai sau dou celule diferite de Agrobacterium. Cele dou ADN-T sunt inserate
n situsuri nelincate n genomul plantei gazd, permind mai trziu segregarea genetic (Yoder J.I.,
Goldsbrough, A.P., 1994).
Transformarea optim se caracterizeaz printr-o singur copie a transgenei care va segrega
mendelian cu o expresie uniform de la o generaie la alta. Transformanii ideali pot fi identificai cu
dificultate, depinznd de materialul vegetal care va fi transformat i de cantitatea i complexitatea
transgenelor. O gen inserat este esenial randomizat n genom, se observ o variabilitate de la o
plant transgenic la alta, fenomen cunoscut sub numele de variaie cu efect de poziie (Gelvin S.B.,
1998; Matzke A.J., Matzke M.A., 1998;Vaucheret H., 1998).

Perspective
Transformarea genetic a plantelor rmne totui o art, deoarece procesul difer de la o
plant la alta iar condiiile de mediu sunt caracteristice fiecrei specii n parte. Eficacitatea procesului de
transformare const n faptul c cel puin una dintre speciile de plante care nu au fost manipulate
anterior n cultur, trebuie s se adapteze la protocolul stabilit i s dea natere la o plant nou, cu
caracteristici noi. Exist de asemenea o practic necesar pentru metodele de transformare care vor
scade n complexitatea paternului de integrare i expresie a transgenelor. n prezent, sunt comercializate
multe plante transgenice ce prezint alteraii ale unei singure gene.
Pe de alt parte, nelegerea evenimentelor referitoare la procesele de integrare i expresie a
ADN-ului strin n genomul celulei gazd este aparent, multe ntrebri au rmas totui fr rspuns.
Exist celule int sau esuturi care sunt mai mult receptibile la transformare? Exist un stadiu fiziologic
care permite o transformare mai eficient? Pot fi ele manipulate astfel nct s se obin o eficien
ridicat a transformrii? Toate esuturile alese ca int prezint modificri ale nivelului de expresie
genic? Dac Agrobacterium este utilizat cu susses n transformare prin faptul c expresia transgenelor
este mult mai frecvent, atunci poate fi acest lucru atribuit pe seama integrrii ADN-T n regiunea
telomeric ? ( Hoopen R.T., 1996).
Tehnologiile de transformare prezint avantaje din punct de vedere al comercializrii multor
plante. Introducerea multor transgenice pe pia este o cale multipl a procesului de nregistrare a noi
varieti de plante. n cele mai multe ri comercializarea cu plante transgenice este mai nti cercetat
i aprobat prin stabilirea unor reguli stricte de autoritile fiecrui guvern naional al rii respective,
care trebuie s se asigure c produsele sunt inofensive att pentru mediu ct i pentru consumatori.


Bibliografie selectiv
1. BIRCH R.G., 1997, Plant transformation: problems and strategies for practical application,,
Annu.Rev.Plant.Physiol.Plant.Mol.Biol.,48, 297-326;
2. CAO J., DUAN X., MCELROY D., WU R., 1992, Regeneration of herbicide resistant transgenic rice
plants following microprojectile mediated transformation of suspension culture cells, Plant Cell Rep
11, 586-591;
3. CORUZZI G., PUIGDOMENECH P., 1994, Plant molecular Biology, Molecular genetic analysis of plant
development and metabolism, Berlin: Spring Verlag;
4. DE BLOCK M., DE SONVILLE A., DEBROUWER D., 1995, The selection mechanism of phosphinotricin is
influenced by the methabolic state of the tissue, Planta 197, 619-626;
5. DIMAIO,J.J., SHILLITO R.D.,1989, Cryopreservation technology of transgenes to R1 progeny, J.Tissue
Cult.Methods 12, 163-169;
6. FINER J.J., FINER K.R., PONNAPA T., Particle bombardament-mediated transformation, Current
topics in microbiology and imunnology 240, Plant biotechnology: New products and Application)
Hammond J., McGarvey P.B., Yusibov V., eds.,) in press;
7. GELVIN S.B., 1998, The introduction and expresion of transgenes in plant, Curr.Opin.Biotecnol., 9,
227-232;
8. HAMILTON C.M., 1996, Stable transfer of intact high molecular weight DNA into plant
chromosomes, Proc.Natl.Acad.Sci.U.S.A., 26, 2135-2142;
9. HANSENG., WRIGHT M.S., 1999, Recent advances in the transformation of plants, Trends in plant
science 4, 226-231;
10. HAYMES, K.M., DAVIS T.M., 1998, Agrobacterium mediated transformation of alpine Fragaria vesca
and transformation of transgenes to R1 progeny, Plant.Cell.Rep, 17, 279-283;
11. HIEI I., OHTA S., KOMARI T., KUMASHIRO T., 1994, Efficinet transformation on rice (Oryza sativaL)
mediated by Agribacterium and sequences analysis of the boundaries of the ADN-T, Plant Journal 6,
271-282;
12. HOOPEN R.T., 1996, Localization of T-DNA insertion in Petunia by fluorescence in situ hybridization:
physicali evidence for suppresion of recombination, Plant Cell 8, 823-830.
13. MAHESHWARI N., 1995, In vitro culture of wheat and genetic transformation-retrospect and
prospect, Crit.Rev.Plant. Sci.14, 149-178;
14. MATZKE A.J., MATZKE M.A., 1998, Position effects and epigenetic silencing of plants transgenes,
Curr.Opin.Plant Biol.1, 142-148;
15. NEWBIGEN E., SMYTH DR., CLARKE AE., 1995, Understanding and controling plant development,
Trends Biotechnology 13, 338-343;
16. PAWLOWSKI W.P., SOMERS D.A., 1998, Transgenic DNA integrated into the oat genome in
freqvently interspersed by host DNA, Proc.Natl.Acad.Sci. U.S.A. 95, 12106-12110;
17. POTRYKUS I., 1991, gene transfer to plants: assesement of publisched approaches and results,
Annu.Rev.Plant.Physiol.Plant.Mol.Biol.42,205-225;
18. RADOLPH-ANDERSON, B., 1995, Sub-micron gold particles are superior to larger particles for
efficient biolistic transformation of organelles and some cell types, BioRad Bulletin, 2015;
19. SHILLITO R., CARSWELL G., KRAMER C.M., 1994, Maize protoplast culture, The Maize Handbook,
(Freedling M., Walbolt V.,) Springer, 695-700;
20. TEPFER D., 1990, Genetic transformation using Agrobacterium rhizogenes, Physiol.Plant., 79, 140-
146;
21. VAUCHERET H., 1998, Transgene-induced gene silencing in lant, Plant J. 16, 651-659;
22. WILMINK A., DONS J.J. M., 1993, Selective agents and marker genes for use in transformation of
monocotyledonous plants, Plant Mol.Biol.Rep.11, 165-185;
23. YODER J.I., GOLDSBROUGH, A.P., 1994, Transformation systems for generating marker-free
transgenic plants, Biotechnology 12, 142-148;


1. CE SUNT ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC (OMG) SI ALIMENTELE
OBTINUTE DIN OMG?
OMG = organisme in care materialul genetic a fost modificat (ADN), intr-un mod care
nu se produce prin mecanisme naturale ("tehnologii moderne", " tehnologie genetica",
"tehnologie de recombinare a ADN", "inginerie genetica"). Gene individuale, selectate
datorita calitatilor lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar si intre specii
diferite.
Rezulta crearea de plante modificate genetic, ale caror seminte sunt apoi utilizate la
cultivare (culturi modificate genetic).
2. DE CE SE PRODUC ORGANISME MODIFICATE GENETIC?
OMG se produc si se comercializeaza pentru a aduce avantaje producatorului si
consumatorului de alimente obtinute din OMG. Avantajele inseamna: preturi mai mici,
beneficii mai mari privind durabilitatea silsau valoarea nutritiva.
Obiectivul initial a fost acela de protejare a culturilor, prin crearea rezistentei impotriva
bolilor si daunatorilor la plante (insecte si virusuri), sau prin crearea unei mai bune
tolerante la ierbicidele utilizate in agricultura.
- Rezistenta impotriva insectelor s-a obtinut prin incorporarea in planta utilizata ca
materie prima pentru alimente, a unei gene ce induce producerea unei toxine, gena
prelevata de la un microorganism (Bacillus thuringiensis - BT). Aceasta toxina este
utilizata de mult timp ca un insecticid conventional in agricultura, fiind netoxic pentru
consumul uman. Culturile MG care produc permanent aceasta toxina, s-au dovedit a avea
nevoie de cantitati mult mai mici de alte insecticide, folosite pentru situatii specifice,
cand presiunea unor populatii mari de daunatori este mare.
- Rezistenta impotriva virusurilor se obtine prin introducerea de gene de la anumite
virusuri care provoaca bolile plantelor. Cresterea rezistentei impotriva virusurilor face
plante le mai putin vulnerabile la boli cauzate de acestea, marind astfel productivitatea.
- Toleranta la ierbicide se obtine prin introducerea unei gene de la 0 bacterie care
"-
manifesta rezistenta la unele ierbicide. In situatii in care a fost imperativa utilizarea
ierbicidelor, cantitatile necesare de ierbicid au fost mult mai mici.
3. ALIMENTELE PRODUSE DIN OMG ("ALIMENTE NOI") SE EVALUEAZA
DIFERIT DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SIGURANTEI ALIMENTULUI,
FATA DE ALIMENTELE TRADITIONALE?
Consumatorii considera, in general, ca alimentele traditionale, unele cu istorie de mii de
ani, sunt sigure. Atunci cand se realizeaza alimente noi, obtinute prin metode naturale,
unele dintre caracteristicile cunoscute de la alimentele traditionale se modifica, in bine
sau Inrau. Autoritatile din domeniul controlului oficial al alimentului efectueaza curent
analize de rise pentru alimentele traditionale. Este, desigur, nevoie de metode adecvate
de analiza a riscului pentru alimentele noi.
Toata lumea este de acord ca sunt necesare metode specifice de analiza a riscului si de
aceea au fost elaborate metode specifice, riguroase, pentru OMG si pentru alimentele noi,
obtinute din OMG, in relatia lor cu sanatatea animalelor si a omului, precum si cu
mediul. Asadar, evaluarea la punerea pe piata a alimentelor este foarte diferita in cazul
alimentelor traditionale, fata de cele noi, obtinute din OMG.
OMS are un program special pentru asistarea autoritatilor nationale in identificarea
alimentelor care trebuie sa fie supuse evaluarii riscului, inclusiv pentru cele 0btinute din
OMG.
4. CUM SE DETERMINA RISCUL POTENTIAL AL OMG SI AL ALIMENTELOR
DIN OMG PENTRU SANATATEA OMULUI?
Prin evaluarea sigurantei alimentelor obtinute din OMG se au in vedere:
(a) efectele directe asupra sanatatii (toxicitate),
(b) tendintele de a provoca reactii alergice (alergenicitate);
(c) componentele specifice care ar putea avea proprietati nutritionale sau toxice;
(d) stabilitatea genelor inserate;
(e) efectele nutritionale asociate modificarii genetice;
(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.
5. CARE SUNT PRINCIPALELE PROBLEME DE INTERES PENTRU
SANATATEA OMULUI LEGATE DE OMG?
"-
In urma discutiilor teoretice care au acoperit 0 arie larga de aspecte, cele trei puncte
principale de dezbatere sunt: alergenicitatea, transferul genetic si transferul natural al
genelor transferate artificial, la celelalte culturi.
- Alergenicitatea: nu au fost evidentiate efecte alergice legate de alimentele noi (MG)
comercializate pana in prezent.
- Transferul de gene din alimentele noi (MG) in organismul uman sau la bacterii
aflate in intestinul uman: daca este posibil si, daca da, materialul genetic transferat
poate afecta sanatatea oamenilor? Acest subiect este important indeosebi pentru genele
care induc rezistenta la substante chimice, in acest caz, la antibiotice, daca transferul de
gene ar fi posibil. Cu toate ca probabilitatea acestui transfer este foarte mica, expertii
Fondului pentru Alimentatie si Agricultura -F AO si expertii OMS au recomandat
neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistenta la antibiotice la noile
OMG.
-Transferul natural in culturi si amestecarea semintelor provenite din culturile
naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranta alimentelor. Acest rise
este real si a fost demonstrat atunci cand, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru
nutreturi, au fost decelate in produsele de orez pentru consum uman, obtinute din culturi
2
care nu fusesera modificate genetic Inmod voluntar, In SUA. S-au adoptat strategii
nationale pentru reducerea mixarii, prin separarea clara a perimetrelor cu culturi (OMG si
culturi conventionale ).
"-
In acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post
punere pe piata a OMG si alimentelor noi din OMG, supravegherea continua a sigurantei
alimentelor obtinute din OMG.
6. CUM SE DERULEAZA 0 ANALIZA A RISCULUI PENTRU MEDIU?
Analizele de rise acopera atat un anumit OMG, cat si mediul care 11gazduieste. Procesul
de analiza a riscului include evaluarea caracteristicilor OMG, efectele si stabilitatea sa In
mediu, combinate cu caracteristicile ecologice ale mediului In care va fi introdus acest
OMG. Analiza are Invedere si efectele neasteptate, ce ar putea rezulta in urma procesului
de insertie genetica.
,...
7. CE PROBLEME PRIVIND OMG PREOCUP A IN LEGATURA CU MEDIUL?
- abilitatea OMG de a "scapa" si, eventual, de a introduce gene noi in populatiile
salbatice, naturale;
- persistenta genei in mediu, dupa recoltarea culturilor de plante MG;
- susceptibilitatea organismelor ne-tinta (ex.: insecte care nu sunt daunatoare) la
proprietatile produsului modificat genetic;
- stabilitatea genelor;
- reducerea nedorita a gamei de alte plante, cu impact asupra biodiversitatii;
- utilizarea crescuta a substantelor chimice in agricultura.
Aspectele de siguranta a mediului legate de OMG variaza in functie de conditiile locale.
Investigatiile au avut in vedere:
- efectele negative potentiale asupra insectelor utile sau 0 inducere mai rapida a
rezistentei unor insecte;
- potentialul de a genera noi patogeni ai plantelor;
- consecintele potential negative asupra biodiversitatii si vietii salbatice;
- scaderea practicilor foarte importante de rotare a culturilor;
- transferul rezistentei sau tolerantei crescute artificialla ierbicide de la OMG la alte
plante, daunatoare.
8. ALIMENTELE NOI, OBTINUTE DIN OMG SUNT SIGURE?
Obtinerea de OMG diferite presupune utilizarea de gene diferite inserate si tehnici
diferite de transfer genetic. Alimentele obtinute difera intre ele si siguranta lor se
analizeaza de la caz la caz, fara a putea emite generalitati despre siguranta tuturor
alimentelor din OMG.
Alimentele noi din OMG care se comercializeaza in prezent pe piata mondiala au trecut
faza analizelor de rise si nu prezinta riscuri pentru sanatatea populatiei. Nu exista
inregistrate pana in prezent informatii din care sa fi rezultat efecte negative asupra
sanatatii omului, ca urmare a consumului de alimente din OMG, informatii provenind din
foarte multe tari. Analiza continua a riscului, bazata pe principiile Codex Alimentarius si,
acolo unde este cazul, monitorizarea post punere pe piata, trebuie sa stea la baza evaluarii
sigurantei alimentelor obtinute din OMG.
3
9. CUM ESTE REGLEMENTATA LA NIVEL NATIONAL PROBLEMA OMG SI A
"-
ALIMENTELOR OMG, IN LUME?
Modurile In care autoritatile nationale au reglementat aceasta problema sunt diferite. In
unele tari problema nu este acoperita cu reglementari. Tarile care au elaborat 0 legislatie
se concentreaza mai ales pe analiza riscurilor pentru sanatatea consumatorilor. Tarile care
au legislatie pentru alimente OMG acopera si OMG, in general, avand Invedere atat
sanatatea, problemele de mediu, cat si problema practica de control si de comert
(posibilitatile de testare si cerintele privind etichetarea). Este evident ca aceasta problema
este in evolutie continua.
"-
ROMANIA - a adoptat legislatia UE in materie de OMG:
Hotararea 256/2006 privind hrana pentru animale si alimentele modificate genetic -
transpune Regulamentul1829/2003 privind hrana pentru animale si alimentele
modificate genetic.
Hotararea 173/2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate
genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale obtinute din organisme
modificate genetic - transpune Regulamentul1830/2003 privind trasabilitatea si
etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru
animale, obtinute din organisme modificate genetic.
10.CE TIPURI DE ALIMENTE DIN OMG SE COMERCIALIZEAZA IN PREZENT
PE PLAN INTERNATIONAL?
Pe piata se afla acum toate cele trei tipuri de OMG pentru infiintare de culturi de plante:
- rezistente la atacurile insectelor;
- rezistente la infectiile virale;
- cu toleranta crescuta la ierbicide.
Toate genele utilizate pentru aceste modificari provin de la microorganisme.
11.CE SE INTAMPLA cAN ALIMENTE OBTINUTE DIN OMG SUNT
COMERCIALIZATE INTERNATIONAL?
Exista deja un numar de reglementari internationale, dar se lucreaza la elaborarea de
protocoale pentru OMG.
Comisia Codex Alimentarius este un organism mixt OMS I FAO responsabil pentru
elaborarea standardelor, codurilor de practica, ghidurilor si recomandarilor care
constituie Codex Alimentarius = codul international al alimentului. Codex a elaborat
In 2003 - 2004 si principiile pentru analiza riscurilor pentru om al alimentelor obtinute
din OMG. Principiile Codex sunt mentionate, In mod special, In Acordul Sanitar si Fito-
Sanitar (SPS) al Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) si pot fi utilizate ca
referinta in disputele internationale ce se pot ivi.
Proto colui de Biosecuritate de la Cartagena (CPB), un tratat pentru mediu, reglementeaza
circulatia transfrontaliera a OMG vii (LMOs). Elementul esential al Protocolului de
"-
4
Biosecuritate (CPB) este cerinta ca exportatorii sa solicite acordul importatorilor, inainte
ca primul transport de OMG vii care urmeaza a fi "eliberate" in mediu, sa fie pregatit
pentru livrare.
UE a elaborat reglementari privind OMG si alimentele produse din OMG, transpuse deja
in legislatia romaneasca,
I2.PRODUSELE OBTINUTE DIN OMG DE PE PlATA INTERNATIONALA AU
FOST SUPUSE UNEI ANALIZE A RISCULUI?
Toate produsele obtinute din OMG aflate pe piata internationala au fost supuse unor
analize a riscului.
Analizele efectuate au fost foarte riguroase, au respectat principiile de baza privind
sanatatea umana si mediul si nu au pus in evidenta riscuri pentru sanatatea omului.
I3.DE CE S-A CREAT ACEST INTERES DEOSEBIT AL UNOR POLITICIENI,
GRUPURI DE INTERES PUBLIC, CONSUMATORI, ASUPRA ALIMENTELOR
'" '"
DIN OMG, INDEOSEBI IN EUROPA?
"-
Inca de la introducerea pe piata, pe la mijlocul anilor '90, a unui aliment OMG major
(boabe de soia rezistente la ierbicide), s-a declansat si un interes crescand al
politicienilor, activistilor si consumatorilor din Europa, mai ales, asupra subiectului. Au
contribuit 0 serie de factori:
La sfarsitul anilor '80, inceputul anilor '90, rezultatele decadei din domeniul cercetarilor
moleculare au ajuns la urechile publicului. Pana in acel moment, publicul nu era
constient, in general, de potentialul acestor cercetari. Exista perceptia publica privind
legatura dintre tehnologia moderna si crearea de specii noi.
;
Intrebarea cea mai frecventa a consumatorilor este: "ce am eu de castigat din chestia
asta ?". Cand este vorba de medicamente, consumatorii accepta mult mai repede
"-
tehnologiile noi, considerandu-le benefice pentru sanatate. In cazul primului produs MG
introdus pe piata europeana, acesta nu parea sa aduca un beneficiu direct, vizibil,
consumatorului (nu era mai ieftin, nu conferea 0 protectie directa, nu avea un gust mai
bun). Potentialul semintelor de OMG de a duce la cresterea impresionanta a
recoltelorlsuprafata cultivata, ar fi dus la scaderea preturilor. Cu toate acestea, atentia
publica s-a concentrat asupra riscului din ecuatia "risc I beneficiu".
"-
Increderea consumatorilor europeni in alimentele de pe piata a fost afectata serios, in
urma unor evenimente nedorite care s-au produs in a doua jumatate a anilor '90, nelegate
insa de problema OMG si a alimentelor noi (vezi crizele dioxina, Encefalopatie
Spongiforma Bovina, etc.). Acest lucru a avut impact asupra discutiilor despre
acceptabilitatea alimentelor din OMG. Consumatorii au avut indoieli chiar si asupra
validitatii analizelor de rise (sanatate si mediu), concentrandu-se asupra eventualelor
efecte pe termen lung. Alte subiecte de dezbatere de catre organizatiile consumatorilor au
fost: alergenicitatea si rezistenta la antibiotice. Temerile consumatorilor au afectat chiar
discutiile privind necesitatea etichetarii alimentelor obtinute din OMG, dorind a se
"-
permite "alegerea bazata pe informatie". In acelasi timp, s-a demonstrat practic ca este
dificila detectarea urmelor de OMG in alimente: deci cantitatile foarte mici de OMG in
alimente nu pot fi detectate adesea.
5
14.CUM AU AFECTAT ACESTE TEMERI COMERTUL iN UE CU ALIMENTE
DINOMG?
Impactul a fost major. A exist at un Moratoriu privind punerea pe piata UE a acestor
produse. A fost elaborata legislatie detaliata si cuprinzatoare inca din anii '90. Procedura
de aprobare pentru OMG vii (seminte pentru culturi) cere parcurgerea unor etape dificile.
"-
Intre 1991 si 1998, a fost aprobata punerea pe piata UE a unui numar de 18 OMG-uri,
"-
prin decizii ale Comisiei. In prezent 31 de OMG- uri sunt autorizate pentru punerea pe
piata.
Unele state membre au invocat clauze de salvgardare, impunand bariere tempo rare pentru
introducerea pe pietele lor, de exemplu pentru semintele de rap ita pentru ulei, modificate
genetic. Comitetul stiintific a analizat si a concluzionat ca restrictiile impuse nu se
justifica.
UE, prin organismele sale a impus legislatie referitoare la: trasabilitate, etichetare,
procedurile de autorizare, monitorizare, supraveghere, testare, etc.
Toate acestea au un singur scop: cresterea increderii consumatorului.
A A A A
15.CE SE INTAMPLA IN CELELALTE REGIUNI ALE GLOBULUI, IN CEEA CE
PRNESTE ALIMENTUL OBTINUT DIN OMG?
- Desi diferite de la 0 tara la alta, dezbaterile se concentreaza asupra acelorasi teme, ca
acelea prezentate anterior: riscuri, raport cost / beneficiu, mediu, sanatate, etc.
- Nu exista consens privind trasabilitatea, etichetarea.
- S-a realizat armonizarea viziunilor privind analiza riscului (protocolul de la Cartagena
pentru Biosecuritate - CPB), ceea ce arata cresterea nivelului de intelegere a problemei.
Recent, criza umanitara din sudul Africii, a ridicat problema utilizarii cerealelor 0btinute
din OMG pentru a suplini nevoia de alimente. Guveme din regiune au exprimat temeri
privind siguranta acestor alimente. Unele dintre ele au fost de acord cu distribuirea
ajutoarelor acordate, in anumite conditii, iar altele le-au refuzat, solicitand inlocuirea lor
cu cere ale non OMG.
16.REACTIILE OAMENILOR DIN DIVERSELE REGIUNI ALE GLOBULUI,
FATA DE ALIMENTELE OMG SUNT LEGATE DE ATITUDINILE DIFERITE
FATA DE ALIMENTE ?
Atitudinile privind alimentul, in general, sunt diferite in functie de zona geografica. In
afara considerentelor de ordin nutritional, atitudinea fata de aliment are adesea conotatii
sociale si istorice, uneori chiar religioase, rituale. Modificarile telmologice ale
alimentelor si proceselor de productie pot genera reactii negative ale consumatorilor, in
special aco 10 unde comunicarea privind eforturile intreprinse pentru analiza riscului si
eforturile pentru evaluarea raportului cost / beneficiu nu exista sau este de slaba calitate.
17. CE EVOLUTII SUNT DE ASTEPTAT iN PERIOADA URMA TOARE IN
DOMENIUL OMG?
Este de asteptat ca lista cu viitoarele OMG sa includa plante cu rezistenta crescuta la boli
si seceta, capabile sa furnizeze recolte cu niveluri nutritionale sporite, specii de peste cu
caracteristici de crestere ameliorate si plante sau animale capabile sa produca proteine cu
"-
importanta medicala, cum ar fi chiar pentru realizarea de vaccinuri. FAO si OMS
desfasoara continuu activitati privind evolutiile din acest domeniu.
Acest material utilizeaza un text de la Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru a oferi raspunsuri
la
intrebarile care se pun privind natura OMG si siguranta alimentelor ce contin OMG.