Sunteți pe pagina 1din 2

Iertarea vindeca sufletele

sursa : http://totulpentrunoi.com/
Cnd sufletul ne doare, si trupul ajunge sa sufere. Ne facem analize, cautam medic
amente care blocheaza doar efectele, uitnd sa mergem mai departe, spre cauza dire
cta a suferintelor noastre. La baza multora dintre bolile pe care le traim sta l
ipsa iertarii.
n general, acest diagnostic este privit cu reticenta. Aceasta pentru ca preferam
sa ni se vorbeasca tot n limbajul corpului nostru, cu analize scrise pe hrtie si c
u remedii ce se gasesc aliniate, frumos si la ndemna, n numeroasele farmacii care p
romit raspunsuri simple, cumparate cu bani. Si pentru ca nu dorim sa credem ca o
durere att de concreta sau o stare de rau localizata n orice parte a corpului nos
tru poate avea o cauza aparent abstracta si nedozabila n laboratoarele de analiza
.
Pastram n noi resentimente vechi, dureri neiertate, efectul acestora n suflet fiin
d asemanator otravurilor, care mai apoi se manifesta n bolile trupului.
Iertarea, un proces care ne aduce libertate
Ce este iertarea?
Iertarea este un act voluntar, liber, prin care nu-i mai consideram vinovati pe
cei care ne-au gresit si nu ne mai simtim vinovati fata de cei carora le-am gres
it. Este un proces care ne aduce libertate, adevarat fiind ca iertnd altuia, noua
ne iertam.
Iertarea este un tratament, pentru ca ne elibereaza de sentimentele sau emotiile
negative care ntretin durerea si prin aceasta poate vindeca.
Atunci cnd nu iertam, pastram mnie ascunsa n tinerea de minte a raului, amaraciune, a
utocompatimire.
Ne baricadam n noi nsine dupa zidurile de durere care nu dispar doar ntorcndu-ne pri
virea de la ele.
Initial, a simti furie intensa sau mnie pentru o nedreptate traita este o reactie
sanatoasa, fireasca si uneori salvatoare.
Ceea ce ne mbolnaveste este transformarea acestor sentimente n ura sau n dorinta de
razbunare, care ne paraziteaza si se hranesc din energia sufletului nostru.
E nevoie de timp pentru a ierta.
E nevoie de rabdare cu noi, pentru a nu ne pierde pe acest drum, fie n uitarea ra
ului care este doar o ascundere a unei rani ce va iesi iar la suprafata, fie pen
tru a ne desprinde de gndurile si scenarile n care noi ne facem dreptate, despre c
are gresit si inutil credem ca va vindeca durerea pe care o traim.
Iertarea, o fapta de iubire
A ierta nu nseamna a scuza sau a scoate de sub orice responsabilitate pe cel care
a gresit fata de noi sau chiar pe noi nsine. Nici o vina, fie si una explicabila
, nu este, n sine, scuzabila. Ea poate fi doar iertata, fara a exclude dreptatea
sau a anula consecintele faptelor traite.
Este esentiala ntelegerea faptului ca iertarea nu este un act de dreptate, ci o f
apta de iubire care l poate reabilita pe cel vinovat si elibera pe noi nsine. Acea
sta nseamna a nu-l confunda pe raufacator cu fapta sa, ci a ur pacatul, iubindu-l
pe pacatos.
Fiind o lucrare a iubirii, persoana care iarta trebuie sa-si asume liber alegere
a pe care a facut-o, fara a pretinde ceva de la cel pe care l iarta, pentru ca ie
rtarea se da, se cere, dar nu se pretinde.
Este un act al celui ce iarta fara a avea legatura cu cel iertat, cu aprobarea,
comportamentul sau reactiile acestuia.
De asemenea, nu implica n mod obligatoriu reluarea relatiei.
Cnd iertam, se ntmpla cu adevarat ceva extraordinar, dar cu noi, nu cu cel iertat.
Acesta poate constientiza si el minunea si si poate schimba atitudinea sau compor
tamentul, dar puterea iertarii se manifesta n noi.
Pe noi ne vindeca, noua ne da pacea, noua ne da puterea sa ne rugam pentru celal
alt si sa lasam loc ca vindecarea sa se produca, recupernd astfel partile din noi
, blocate n conflict si neacceptare.
Sa privim iertarea ca pe un dar divin
Si totusi, de attea ori ne este greu, chiar imposibil sa iertam, desi simtim ca a
sta ne-ar usura, ca ne-ar elibera de sentimentele grele care ne tin prizonieri n
lanturile de durere, desi dorim sa mergem mai departe, sa ne bucuram, sa avem ia
r ncredere.
Chiar daca alegem sa privim din perspectiva celui care ne-a ranit si, astfel, ne
vine greu sa ridicam piatra, uneori chiar nu putem ierta.
Dar, rememornd cu sinceritate trecutul, putem gasi momente n care ne-a fost cel ma
i greu sa ne iertam pe noi nsine, dect pe altcineva.
Acest fapt ne poate da un indiciu despre cine este judecatorul cel mai aspru al
vietii noastre, despre lipsa cronica de iubire si neacceptare personala care for
meaza ziduri n fata bucuriei dupa care tnjim.
Un ajutor ar fi sa privim iertarea ca pe un dar divin, unul care, desi l facem al
tuia sau noua, este mereu ceva care ni s-a oferit nainte, ca de fapt fiecare lucr
u din viata noastra.
Daca am nvata sa privim ce traim din perspectiva unui dar din iubire, suferintele
sufletului ar fi mai scurte si noi am putea sa traim mai frumos si mai liber.