Moara cu Noroc

De Ioan Slavici
Nuvela Moara cu Noroc este o proza realista de analiza psihologica.
Moara cu Noroc de Ioan Slavici este o nuvela, adica o specie epica in proza,
cu o constructie riguroasa, un fir narativ central; personajele relativ putine pun in
evidenta evolutia personajului principal, complex, puternic individualizat. Se observa
tendinta de obiectivare a perspectivei narative, impersonalitatea naratorului, naratiunea la
pers. a II-a, atitudinea detasata in descriere, veridicitatea. ste o nuvele psihologica prin!
tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura
conflictului "interior#.
Nuvela are un ritm epic neomogen, prin modificari ale timpului povestirii;
actiunea se desfasoara prin continue acumulari si izbucniri de tensiune epica. Naratiunea
realista este obiectiva, realizata la pers. a III-a de catre un narator omniscient,
imniprezent, neimplicat. Relatarea evenimentelor nu se realizeaza totusi in mod literar,
iar inlantuirea dintre capitole se face prin tehnici epice diverse! dialogul "la inceputul
nuvelei#, descriere la timpul prezent "cap. al II-lea si al III-lea#, semnalarea unei relatii
temporale de anterioritate fata de cele povestite inainte "cap. al $%I-lea#. Inlantuite
temporal si cauzal, faptele sunt credibile, verosimile. fectul asupra cititorului este de
iluzie a vietii "veridicitate# si de obiectivitate.
&e langa perspectiva obiectiva a naratorului, intervine tehnica punctului de
vdere in interventiile simetrice ale batranei, personaj episodic, dar care exprima cu
autoritatea varstei mesajul moralizator al nuvelei. Inainte si dupa discursul narativ
propriu-zis, batrana rosteste cele doua replici-teze ale nuvelei, privitoare la sensul fericirii
si la forta destinului! Omul sa fie fericit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci
linistea colibei tale te face fericit' si [...] asa le-a fost data'. &rin intenti moralizatoare,
nuvela este realist-clasica.
Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei! efectele nefaste si dezumanizante
ale dorintei de inavutire, pe fundalul societatii ardelenesti de la sarsitul sec. $I$.
&roblematica nuvelei se poate stabili din mai multe perspective. (in perspectiva sociala,
nuvela prezinta incercarea lui )hita de a-si schimba statutul social; din perspectiva
moralizatoare, prezinta consecintele dramatice ale setei de inavutire, scriitorul
considerand ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. (in
perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de )hita care este sfasiat
de dorinte pa cat de puternice, pa atat de contradictorii! dorinta de a ramane om cinstit, pe
de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de *ica, pe de alta parte. Conlictul nuvelei
este complex, de natura sociala, psihologica si morala.
Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moara cu
Noroc' se dovedeste a fi Moara cu ghinion, moara care aduce nenorocirea' pentru
ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave "nelegiuirea si crima#.
+ctiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doua repere tempoarale cu
valoare religioasa! de la Sfantul )heorge pana la &asti, iar in final, apa si focul purifica
locul.
+lcatuita din ,- capitole, nuvela are un subiect concentrat, cu dechideri bogata.
Nuvela debuteaza cu un precept moral izvorat din intelepciunea batraneasca rostit
de mama soacra ce are in nuvela rolul corului din tragedia antica greaca! -Omul sa fie
multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face
fericit. .atrana este adepta pastrarii traditiei, in timp ce )hita, capul familiei, doreste
shimbarea, bunastarea materiala. /izmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, )hita ia in
arenda carciuma de la 0oara cu noroc', pentru a castiga rapid bai. Initial, carciumarul
nu este un om slab, ci dimpotriva, isi asuma responsabilitatea destinului celorlalti.
/arciuma de la 0oara cu noroc' este asezata la rascruce de drmuri, izolata de
restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase. In e!pozitiune" descrierea drumului
care merge la 0oara cu noroc' si a locului in care se afla fixeaza un peisaj-cadru al
actiunii! De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si peste tarini, lasand la dreapta
si la stanga satele aseate prin colturile vailor. !imp de un ceas si "umatate drumul e
bun# vine apoi un pripor, pe care il urci, si dupa ce ai coborat iar in vale, trebuie sa faci
poapas, sa adapi calul ori vita din "ug si sa le mai lasi timp de rasuflare, fiindca drumul
a fost cam greu, iara mai departe locurile sunt rele. Semnele parasirii anticipeaza
destinul tragic al familiei! vechea moara cu lopetile rupte si cu acoperamantul ciuruit
de vremurile ce trecusera peste dansul', cele cinci cruci care vestesc pe drumet ca aici
locul e binecuvantat, deoarece acolo unde vei o cruce de aceste a aflat un om o bucurie
ori a scapat altul de o prime"die.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Simbolistica
initiala a drumului se completeaza, in final, cu sugestia drumului vietii care continua si
dupa tragedia de la 0oara cu noroc'! $poi ea lua copiii si pleca mai departe'.
Subiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist,
)hita si antagonist, *ica.
)hita se dovedeste la inceput harnic si priceput, iar primele ale bunastarii si ale
armoniei in care traieste familia nu intarzie! %ambata de cu seara locul se detasa si
&hita, a"ungand sa mai rasufle, se punea cu $na si cu batrana sa numere banii, si atunci
el privea la $na, $na privea la el, amandoi priveau la cei doi copilasi, caci erau doi
acum, iara batrana privea la catespatru si se simtea intinerita, caci avea un ginere
harnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni, iara sporul era dat de la Dumneeu, dintr-
un castig bine facut.
+paritia lui *ica Samadaul la 0oara cu noroc', un personaj ciudat, carismatic,
seful procarilor si al turmelor de proci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei.
&ersonajul este portretizat de narator! 'ica, un om ca de treieci si sase de ani, inalt,
uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si veri si cu sprancenele dese
impreunate la mi"loc. 'ica era porcar, insa dintre cei care poarta camasa subtire si alba
ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carma"in[...]
1rgoliul lui *ica e unul de stapan care nu doar isi subordoneaza oamenii, dar se
substituie destinului lor. *ica isi impune inca de la inceput regulile! (u sunt 'ica
%amadaul.... Multe se ic despre mine, multe vor fi adevarate si multe scornite. [...] (u
voiesc sa stiu totdeauna cine umbla pe drum, cine trece pe aici, cine ce ice ci cine ce
face, si voiesc ca nimeni in afara de mine sa nu stie. )red ca ne-am inteles*. +na,
nevasta lui )hita, intuieste ca *ica este un om rau si prime"dios.
/u toate ca isi da seama ca *ica reprezinta un pericol pentru el si familia lui,
)hita nu se poate sustrage influentei malefice pe care acesta o exercita asupra lui, si nici
tentatiei imbogatirii.
0ai intai, )hita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui *ica! merge la +rad
sa-si cumpere doua pistoale, isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci
si angajeaza inca o sluga, pe Marti, un ungur inalt ca un brad'.
Insa din momentul aparitiei lui *ica, incepe procesul iremediabil de instrainare a
lui )hita fata de familie, proces analizat cu maiestrie de Slavici. (evine de tot ursuz',
se aprinde pentru orisice lucru de nimic, nu mai ambea ca mai inainte, ci radea cu
hohot, incat iti venea sa te sperii de el, iar cand se mai juca, rar, cu +na, isi pierdea
repede cumpatul si-i lasa urme vinete pe brat. (evine nehotarat, violent, ii plac jocurile
crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neinteleasa fata de +na pe care o ocotise
pana atunci, se poarta brutal cu cei mici. *a un moment dat, )hita ajunge sa regrete ca
are familiei si copii, pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de *ica.
&rin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului! (i* )e sa-
mi fac+.... asa m-a lasat Dumneeu*.... )e sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat
vointa mea+ ,ici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare.
(atorita generozitatii Samadaului, starea materiala a lui )hita devine tot mai
infloritoare, numai ca omul incepe sa-si piarda increderea in sine. 2ocmai de aceea
devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. /u toate acestea,
intelegerea dintre el si *ica, marcheaza pentru )hita inceputul obisnuirii cu raul. Isi
indeamna sotia sa joace cu *ica, aruncand-o definitiv in bratele acestuia, distruge
imaginea pe care ceilalti o aveau despre el, ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas
si in uciderea unei femei si a unui copil. 3etinut de politie, lui )hita i se da drumul acasa
numai pe cheasie. +xa vietii lui morale se frange si, intr-o scena de un patetism
sfasietor, ii cere iertare +nei! -Iarat-ma, $no* Ii ise el. Iarta-ma cel putin tu, caci eu n-
am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.... In alt rand, sarutand pe unul dintre
copii, le spune! %armanilor mei copii, voi nu mai aveti, cum avusesera parintii vostri, un
tata om cinstit. !atal vostru e un ticalos.'
&rin faptul ca jura stamb la proces, acoperindu-i nelegiuirile lui *ica, )hita devine
complice la crima. 4otaraste totusi sa-l dea in vileag pe *ica, cu ajutorul lui &intea. Nu
este sincer insa nici cu &intea si acest lucru ii va aduce pieirea. Ii va oferi dovezi
jandarmului despre vinovatia lui *ica, numai dupa ce isi va putea opri jumatate din
sumele aduse de acesta. (e fapt, gresala lui )hita este ca nu reuseste sa fie onest pana la
capat nici fata de *ica, nici fata de &intea.
)hita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care, orbit de
furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe *ica, isi arunca sotia, la sarbatorile
&astelui, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca se va
produce o minune si ca sotia sa va rezista influentei malefice a acestuia. (ezgustata insa
de lasitatea lui )hita, care se instrainase de ea si de intreaga familie, intr-un gest de
razbunare, +na i se daruieste lui *ica deoarece, in ciuda nelegiuirilor comise, *ica e
om', pe cand )hita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti'. (andu-si seama
ca sotia l-a inselat, )hita o ucide. *a randul lui, )hita este ucis de 3aut, din ordinul lui
*ica. Iar *ica, pentru a nu cadea viu in mainile lui &intea, se sinucide izbindu-se cu capul
de un copac.
5n incendiu teribil mistuie carciuma de la 0oara cu noroc' in noaptea de &asti si
singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii, fiintele cu adevarat morale
si inocente din carte. Nuvela se incheie in mod simetric cu inceputul, prin vorbele
batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator! %imteam eu ca nu are sa
iasa bine# dar asa le-a fost data.
In nuvela accentul nu cade pe aspectul povestirii, ci pe complexitatea
personajelor.
#hita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, al carui destin
ilustreaza consecintele nefaste ale setei de inavutire. /omplexitatea si capacitatea de a
ne surprinde in mod convingator fac din )hita un personaj $rotund'. &ersonajul
evolueaza de la tipicitate, sub determinare sociala "carciumarul dornic de avere#, la
individualizare, sub determinare psihologica si morala. l parcurge un traseu sinuos al
dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. zita intre cele doua cai simbolizate de
+na "valorile familiei, iubirea, linistea colibei# si de *ica "bogatia, atractia malefica a
banilor#, sau in terminologie romantica! ingerul si demonul. Se arata slab in fata
tentatiilor si sfarseste tragic.
%ica ramane egal cu sine, un om rau si prime"dios'. In schimb, &na sufera
transformari interioare, care ii pfera scriitorului posibilitatea unei fine analize a
psihologiei feminine.
Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa-se dezvaluie trasaturile in momente de
incordare, consemnandu-le gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele
"caracterizarea indirecta#. (e asemenea, realizeaza portrete sugestive "caracterizare
directa#; detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social "de exemplu, portretul
Samadaului#. 0ijloacele de investigatie psihologica sunt! scenele dialogate, monologul
interior de factura traditionala si acela realizat in stil indirect liber, notatia gesticii, a
mimicii si a tonului vocii.
Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe.
Modurile de e!punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ.
Descrierea initiala are, pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si
temporale, functie simbolica si de anticipare. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia
de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii, prin impresia de stil
cenusiu. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor, sustine
veridicitatea relatiilor dintre personaje si concentrarea epica. Monologul inetrior" de
factura traditionala, monologul interior adresat" stilul indirect liber sunt principalele
mijloace de investigare psihologica a personajului principal.
%imba'ul naratorului si al persona'elor valorifica aceleasi registre stilistice!
limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea. Intelesul clasic-moralizator al
nuvelei este sustinut prin zicale si proverbe populare sau prin replicile-sentinte rostite de
batrana la inceputul si la sfarsitul nuvelei.
1pera literara Moara cu Noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica,
deoarece are toate trasaturile acestei specii literare! analizeaza conflictul interior al
personjului pricipal, urmareste procesul instrainarii lui )hita fata de familie si urmareste
degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.