Sunteți pe pagina 1din 1

Cainele si catelul

Grigore Alexandrescu
Fabula reprezinta specia genului epic in versuri sau in proza, in care, prin intermediul unor personaje
cu caracter simbolic din lumea animalelor, obiectelor, fenomenelor, se ironizeaza slabiciuni umane cu
scopul de a fi corectate. Fabula are caracter satiric, moralizator si educativ.
Opera Cainele si catelul este o creatie a genului epic in versuri, a carei tema o constituie
satirizarea dorintei celor care vor sa para superiori prin orice mijloace. Cainele si catelul este o opera
literara epica , deoarece este povestita o intamplare , pusa pe seama animalelor ,iar firul narativ se
desprinde implicit din dialogul dintre personaje, caci scrierea este conceputa ca o mica sceneta cu trei
personaje ,fiecare individualizat de la inceput de autor !amson, ,,dulau de curte ,ce latra foarte
tare,un ,,bou oarecare si catelul !amurac"e prezentat initial ,,ca simplu privitor .
#esi se face referire la cadrul actiunii, indicandu$se locul in care are loc, curtea si timpul
desfasurarii, deunazi, totusi fabula incepe cu intriga ,cu discursul lui !amson, un monolog despre
egalitate. %n desfasurarea actiunii , !amurac"e , care era doar un &simplu privitor, luand in serios cele
auzite, intervine in discutie si apreciind gandirea lui !amson. 'a interventia prietenoasa a catelului ,
!amson isi sc"imba brusc tonul ii da o replica violenta numindu$l &potaie , &lic"ea nerusinata si$l
ameninta cu bataia. Acest moment constituie punctul culminant. (ltimele versuri care contin
deznodamantul dezvaluie morala fabulei. )aratorul isi exprima pe scurt atitudinea fata de realitatea
prezentata.
Fabula cuprinde doua parti, mai exact povestea alegorica, in care personajele functioneaza ca masti
pentru anumite tipuri umane, iar morala este invatatura extrasa din poveste si poate fi o morala
explicita, formulata de autor sau implicita, adica dedusa, pe care lectorul are sarcina s*o deduca. +orala
este simpl, dul,ul dorea egalitate cu cei mai puternici dec-t el, iar in fata celor slabi dorea s, mentin,
diferenta de pozitie social,, ca o certificare a puterii sale.
Ca personaje, !amson simbolizeaza dorinta de parvenire in discursul nesincer prin care cauta sa$i
impresioneze pe ascultatorii sai. +inciuna il ajuta sa$si sustina ideile si pozitia pe care o doreste egala
cu a celor mari, cei de rang boieresc. Afisand o falsa modestie, el cauta sa atraga multimea de partea sa,
iar prin tonul convingator, sustinand egalitatea intre semeni, ceea ce se dovedeste a fi, in final, o
minciuna. !amurac"e este cel care cade prada primul ipocriziei si falsitatii lui !amson. )aiv si
increzator, el este atras de cuvintele promitatoare ale dulaului .care latra foarte tare. Cand !amurac"e
isi arata sentimentele de admiratie si fraternitate fata de puternicul !amson, este repede pus la punct
pentru indrazneala lui de acela care doreste egalitatea cu cei .de neam mare.. !amurac"e, al carui nume
sugereaza un om slab si naiv, greseste numai in masura in care crede promisiunile mincinoase ale lui
!amson si nu asteapta sa vada faptele acestuia, care sa$i probeze cuvintele.Al treilea personaj este .un
bou oarecare., un personaj neutru, care nu intervine in discutie. /l este un simplu martor al intamplarii.
#ialogul este modul de expunere dominant si principalul mod de caracterizare a personajelor, modul
in care acestea vorbesc, tonul si atitudinea lor reflecta felul in care gandesc si sentimentele lor.
0eplicile vii dinamizeaza naratiunea, transpunand intamplarea intr$o mica sceneta, plina de viata si umor.
#escrierea este utilizata putin, in cateva notatii legate de caracterizarea personajelor, surprinzand
plastic.
1itlul sugereaza superioritatea conventionala, subliniaza confruntarea in planul ideilor dintre cele doua
personaje, cainele si catelul. /le se afla in antiteza si reprezinta niste tipuri umane generale. Cainele
este un simbol pentru omul nesincer, al carui tel ascuns in spatele unor vorbe frumoase, dar
ipocrite.Catelul intruc"ipeaza pe omul naiv, care da crezare cu usurinta cuvintelor frumoase si
promisiunilor nesincere.
Concluzia acestei dispute o contin ultimele doua versuri ale poeziei Aceasta intre noi adesea o
vedem 2 !i numai cu cei mari egalitate vrem..