Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de Management,Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Specializarea Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala


Referat : Clasificarea tesuturilor dupa forma si grad de diferentiere celulara
Student : BARBULESCU ANA anul I - I.D
Data 20.12.2013

BOTANICA SI FIZIOLOGIA PLANTELOR
Clasificarea tesuturilor vegetale dupa forma si grad de diferentiere celulara

Tesuturile vegetale sunt grupri de celule, care au aceeasi form, structur si
indeplinesc aceleasi functii. Ele se intalnesc la plantele pluricelulare si sunt mai variate si
mai perfecte cu cat planta este mai evoluat.

Tesuturile se impart in mai multe categorii:
- dup forma celulelor, tesuturile sunt parenchimatice si prozenchimatice.
- dup origine, tesuturile sunt primare (epiderma) si secundare (suberul).
- dup gradul de diferentiere a celulelor , tesuturile se impart in meristematice sau de
diviziune si tesuturi definitive, formate din celule a cror form si structur depind de
functia la care s-au adaptat.
- dup rolul lor in plant,acestea se imparte in:
tesuturi meristematice,
tesuturi de aparare
tesuturi fundamentale,
tesuturi conductoare ,
tesuturi mecanice,
tesuturi secretoare
tesuturi senzitive.


TESUTURI MERISTEMATICE

Tesuturile meristematice sunt cele mai tinere tesuturi din corpul plantelor. Sunt formate
din celule mici, cu peretii celulari subtiri, fr spatii intercelulare, cu citoplasm dens, bogat in
ribozomi, cu nuclu mare dispus central.
Rolul principal al acestor celule este acela de a se divide, de a forma noi celule.
Dup pozitia pe care o ocup in plant, meristemele se impart in trei categorii:
- meristemele apicale sunt localizate in varfurile de crestere ale rdcinii, tulpinii si
ale ramificatiilor acestora, determinand cresterea in lungime..
- meristemele intercalare sunt situate la baza internodurilor si a limbului foliar la
Gramineae, intre tesuturi definitive, au o activitate limitat si determin cresterea in
lungime .
- meristemele laterale sunt situate lateral fat de axa organului, paralele cu suprafata
rdcinii si tulpinii, au form de cilindri, determinand cresterea in grosime.
Meristemele se clasific in: primordiale, primare si secundare.
- meristemele primare se formeaz din meristemele primordiale. Aceste meristeme prin
activitatea lor vor forma structura primar a rdcinii si tulpinii, care este intalnit pe tot
parcursul vietii la monocotiledonate, iar la dicotiledonate un timp relativ scurt.
Meristemele primare sunt alctuite din caliptrogen, protoderm, meristem fundamental si
procambiu, la rdcin si din protoderm, meristem fundamental, procambiu si
meristem fundamental, procambiu si meristem medular, la tulpin ,care vor da nastere la
tesuturi primare definitive.

l
Apexul rdcinii (structura si schem):
c. - caliptra; ca- caliptrogen; i.pc+pd initialele procambiului si protodermei;
imf initialele meristemului fundamental; pd. protoderm; pc- procambiu;
mf meristem fundamental


- meristemele primordiale provin din diviziunea zigotului, fiind localizate in varful
rdcinii si tulpinii. Ele sunt constituite din celule mici, complet nediferentiate, numite
initiale, alturi de care se afl derivatele, rezultate din diviziunea lor.
Din protoderm se formeaz rizoderma, la rdcin si epiderma, la tulpin, din meristemul
fundamental se formeaz scoarta, iar din procambiu rezult tesuturile conductoare.
Caliptrogenul formeaz caliptra, la rdcin, iar meristemul medular formeaz parenchimul
medular, la tulpin.
- meristemele secundare se formeaz din tesuturi definitive, printr-un proces de
de diferentiere, ceea ce presupune redobandirea insusirii de diviziune, redevenind
meristeme. Meristemele secundare sunt reprezentate de cambiu si felogen, care se mai
numesc si zone generatoare. Cambiul si felogenul sunt prezente la plantele din clasa
dicotiledonate, in special cele lemnoase.
Cambiul, numit si zon generatoare libero-lemnoas, se formeaz intrafascicular
(intre fasciculele conductoare), fiind format dintr-un singur rand de celule initiale, cu
derivate pe partea extern si intern, care genereaz la exterior tesut liberian secundar, iar
la interior lemn secundar, pe care le intercaleaz intre tesuturile primare, determinand
cresterea in grosime.
Felogenul, numit si zon generatoare subero-felodermic, se formeaz la periferia tulpinii
sau rdcinii, fiind format dintr-un singur rand de celule,care dau nastere spre
exterior la suber secundar, iar spre interior la feloderm sau scoart secundar.
Tesuturile generate de meristemele secundare contribuie la formarea structurilor
secundare ale rdcinii si tulpinii.

TESUTURI DEFINITIVE
Celulele acestor tesuturi nu se mai divid, ele sunt specializate in indeplinirea
diferitelor functii.

TESUTURI DE APRARE

Tesuturile de aprare sunt situate la exteriorul organelor plantelor si au rolul de a
proteja plantele de variatiile duntoare ale factorilor de mediu.
Dup origine, tesuturile de aprare pot fi primare si secundare
esuturi de aprare primare
Tesuturile de aparare s-au format din meristemele primare, fiind reprezentate de epiderm,
exoderm si caliptr.
Epiderma se afl la exteriorul organelor aeriene (tulpin, frunz, floare), fiind
alctuit dintr-un singur rand de celule parenchimatice, fr spaii intercelulare, cu peretii
exteriori de obicei cutinizati, cerificati.
In celulele epidermice se gsesc leucoplaste, cromoplaste. Cloroplastele lipsesc, fiind
prezente numai la plantele de umbr si de ap.
In epiderm se gsesc stomate si peri .Stomatele sunt formatiuni epidermice,
care prin functia lor asigur schimbul de gaze intre plant si mediu.
Perii sau trichomii se afl in epiderm, luand nastere prin alungirea peretilor externi.
Ei pot fi protectori, secretori, agttori, senzitivi, unicelulari sau pluricelulari, simplii sau
ramificati, stelati, vii sau morti.
Exoderma este prezent la rdcin, sub rizoderm, fiind format din 2-4 randuri de celule
cu suberin. Are rol de protectie dup distrugerea perisorilor absorbanti, in zona aspr a
rdcinii, in care are loc exfolierea rdcinii.
Caliptra este un tesut care protejeaz varful rdcinii, are form de degetar, este
parenchimatic,se distruge la exterior prin frecare cu solul si se reface la interior din caliptrogen.
esuturi de aprare secundare
Aceste tesuturi rezult din activitatea meristemului secundar, numit felogen, fiind reprezentate
de suber si ritidom.
- suberul este un tesut mort, format din mai multe straturi de celule turtite, dispuse
radiar, fr spatii intercelulare, cu peretii impregnati cu suberin .
El este moale, elastic, cu rol in reducerea evaporrii apei din organele plantelor,
putin permeabil fat de ap, gaz, impiedic ptrunderea unor duntori, este un bun
izolator termic, fiind prezent pe tulpini, ramuri, rdcini, tuberculi,.
- ritidomul este ansamblu de tesuturi moarte (suber, felogen, feloderm), care se afl
la exteriorul rdcinii si tulpinii plantelor lemnoase, rezultate din activitatea multianual a

TESUTURI FUNDAMENTALE (PARENCHIMURI)
Tesuturile fundamentale sunt cele mai rspandite tesuturi in plante. Ele sunt formate
din celule parenchimatice (izodiametrice), cu peretii subtiri, celulozici si cu spatii
intercelulare. Aceste tesuturi se mai numesc si parenchimuri.
Dup rolul pe care il au in plant se diferentiaz in: parenchimuri de absorbtie, parenchimuri
asimilatoare si parenchimuri de depozitare.

Parenchimurile de absorbtie au rolul de a absorbi apa cu srurile minerale din sol si
de a o conduce la vasele lemnoase. Acestea sunt reprezentate de: rizoderma cu perisorii
absorbanti,endoderma cu celulele de pasaj, epiderma cotiledonului de la
Gramineae, care are rolul de a absorbi substantele hidrolizate de enzime din endospermul
semintei si de a le transmite embrionului pentru a germina.










Parenchimurile asimilatoare au rol in fotosintez, fiind prezente in tesuturile verzi ale
plantei, in special frunz, dar si in tulpinile tinere. Tesutul palisadic se afl sub epiderma
superioar, fiind format din 1-2 randuri de celule alungite, dispuse perpendicular pe epiderma
superioar, cu un continut ridicat in cloroplaste .
Tesutul lacunos se afl intre tesutul palisadic si epiderma inferioar, fiind format din
4-5 randuri de celule izodiametrice, cu spatii intercelulare, care au un continut mai redus in
cloroplaste.

Parenchimurile de depozitare sunt acelea care acumuleaz in celulele sale cantitti
mari de substante organice (glucide, protide, lipide), ap sau aer. Acestea se intalnesc in
organele cu rol in depozitare (rdcini tuberizate, tuberculi, rizomi, seminte, fructe). Astfel,
parenchimurile in care se acumuleaz amidonul se numesc parenchimuri amilifere, fiind
prezente in seminte, tulpini subterane. Tesuturile in care se acumuleaz ap, poart numele
de tesuturi acvifere, fiind specifice plantelor suculente (cactusi).

TESUTURI CONDUCTOARE

Tesuturile conductoare sunt specifice plantelor vasculare, cu corpul diferentiat in
Rdcin, tulpin, frunz. Tesutul conductor lemnos (xilemul sau lemnul).

Tesutul conductor lemnos are rolul de a conduce seva brut in sens ascendent, fiind
format din vase lemnoase, parenchim lemnos si fibre lemnoase.

Vasele lemnoase sunt formate din celule alungite, cilindrice, cu peretii lignificati, lipsite de
continut viu.
Vasele lemnoase sunt de dou feluri: traheide si trahee. Traheidele, numite si vase inchise sau
imperfecte, sunt formate din celule prozenchimatice, asezate cap la cap, cu peretii transversali
prezenti si adesea oblici.

Tesutul conductor liberian are rolul de a conduce seva elaborat in sens descendent
si este format din: vase liberiene, celule anexe, parenchim liberian, fibre liberiene.
Tesuturile conductoare formate din mai multe vase, parenchim, fibre, formeaz
fascicule conductoare.
In rdcin si in tulpin, fasciculele conductoare sunt situate in cilindrul central,
numit stel. Fasciculele conductoare pot fi simple si mixte.
Fasciculele conductoare simple sunt formate dintr-un singur tip de fascicul,
respectiv lemnos si liberian. Fasciculele colaterale: colateral nchise, colateral deschise,
bicolaterale, concentrice.
TESUTURI MECANICE
Tesuturile mecanice sunt specializate in sustinerea plantelor, fiind formate din celule
prozenchimatice, cu peretii celulari ingrosati, conferind plantelor rezistent, flexibilitate,
elasticitate la actiunea factorilor de mediu (vant, ploaie, zpad).
Exist dou categorii de tesuturi mecanice: colenchimul si sclerenchimul. Sclerenchimul este
format din celule prozenchimatice moarte, cu peretii uniform ingrosati cu lignin.

TESUTURI SECRETOARE
Tesuturile secretoare sunt formate din celule care sunt specializate in producerea sau
eliminarea unor substante rezultate ale proceselor metabolice (uleiuri eterice, balsamuri,
taninuri, rsini, nectar, mucilagii, gume, latex etc).





TESUTURI SENZITIVE

Plantele rspund la stimuli sub influenta factorilor excitanti (lumin, gravitatie,
substante chimice, stimuli tactili) prin miscri sau prin modificarea intensittii functiilor vitale.
Tesuturile senzitive se impart in 3 categorii:
- tesuturi senzitive pentru excitanti mecanici;
- tesuturi senzitive fat de gravitatie;
- tesuturi senzitive fat de lumin.



Student
BARBULESCU ANA