Sunteți pe pagina 1din 5

STRESUL

PROFESIONAL
LA CADRE
DIDACTICE
1. Problema stresului profesional
1.1 Ce este stresul?
Stresul este raspunsul nespecific al organismului la solicitarile
externe.
Stresul este definit ca un dezechilibru perceput subiectiv dintre
cerintele impuse de mediul extern si intern si capacitatea personala de
raspuns.
Un element esential al vietii este interactiunea dintre organism si
mediul ce impune o continua adaptare a organismului atat pe linie
filogenetica cat si cea ontogenetica.
1.2. Ce este stresul profesional?
Stresul profesional este definit ca un fenomen pluricauzal si
multidimensional r 313b12d eflectat in raspunsurile psihofiziologice ale
individului, intro anumita situatie de munca, manifestat prin dezechilibrul
dintre solicitarile impuse de munca si capacitatea obiectiva sau doar
subiectiva a omului de a face fata.
Stresul profesional este unul dintre cele mai serioase
amenintari ale vietii moderne. !l denota stresul generat de situatia de munca"
muncile de mare raspundere, cu risc inalt, activitate care suprasolicita sau
subsolicita disponibilitatile individului.
2. Cercetari despre stresul profesional.

#n zilele de astazi stresul a devenit pentru noi un mod de viata. Stresul
este unul dintre cele mai serioase amenintari ale vietii moderne.
Sursele de stres profesional sunt descrise in multe cercetari. $intre
acestea amintim" munca in organizatie,tracasarile cotidiene, imposibilitatile
de realizare in cariera, structura si climatul organizational, aprecierile
muncii, etc. % alta sursa de stres este gri&a zilei de maine , adica teama de a
fi lipsit de stresul profesional, de a ramane fara un loc de munca.
!fectele stresului sunt resimtite de individ in functie de caracteristicile
lui biografice, de atitudinea lui fata de viata, de stilul comportamental si de
nevoia de realizare.
'edicii sustin ca cei care lucreaza sub tensiune nervoasa ar putea
sfarsi ca pacienti ai clinicilor de psihiatrie. relatiile dintre oameni au devenit
in mare parte tensionate si distructive. #n unele ocupatii cu raspundere mare
stresul nu se face simtit in momentele grele pentru ca atunci avem stare doar
sa cautam cai de scapare si asta pentru ca exista sentimentul
responsabilitatii.
Cateva componente generatoare ale stresului ocupational sunt"
ambiguitatile de rol, conflictul de rol, incarcarea muncii. relatiile
interpersonale de munca, conditiile necorespunzatoare, munca in schimburi,
pericole fizice, etc. (eactiile in urma confruntarii cu acesti factori stresanti
sunt"insatisfactiile in munca, absenteismul, recompensarea muncii, cresterea
acuzelor somatice)imbolnaviri, comportament depresiv* abuz de
medicamente, alcool, cafea, tigari.
Cu toate ca suntem constienti de prezenta acestui factor si de
consecintele lui daunatoare, stresul este absolut inevitabil, este prezent in
noi. !vitand stresul eviti viata.
+rin munca pe care o desfasoara, cadrele didactice sunt supuse la o
multitudine de influente generatoare de stres care variaza in functie de
situatie. ,mintim" conducera unitatii, lipsa de consultare si comunicare,
asumarea de riscuri, deconectarea de problemele de serviciu, subapreciere,
etc.
, fi cadru didactic inseamna, pe linga alte calitati, a avea un spirit
integrativ si altruist, sa puna suflet in tot ceea ce face. -iecare eveniment
important pentru elevi presupune implicarea cadrului didactix aratat prin
reactiile emotionale" frica , teama, mania, ingri&orarea, etc. ,cestea sunt
situatii stresante care nerezolvate pot duce la deteriorari accentuate
generand" insomnii, tulburari ale dinamicii alimentare, sexuale, stari de
tensiune psihica. incordare, nervozitate, iritabilitate, exacerbarea spiritului
critic sau autocritic, pierderea increderii in sine si in ceilalti, anxietate.
%data depasite aceste situatii stresante se intalneste increderea in
fortele proprii, apoi reactii emotionale pozitive)bucuria, mandria, satisfactia,
atitudinea pozitiva fata de munca si viata*. ,ceasta depinde numai de noi, de
capacitatile noastre de a controla situatiile stresante.
Stim din experientele noastre ca stresul are si valente pozitive
mobilizand resursele umane in vederea autodepasirii, fiind un stres bun, dar
si valente negative. $eci eliminarea oricarui stres din viata personala nu este
posibila pentru ca"/!liberarea completa de stres inseamna moarte/. !ste si
asta o cauza pentru care continuam sa ne asumam riscul pentru a afla daca
situatiile noi sunt potrivite si stimulante pentru persoana noastra sau
deopotriva.
Si totusi de cele mai multe ori in fata unei situatii care simtim ca ne
depaseste apelam, mai mult sau mai putin constient, la anumite rituri
comportamentale, care permit sescarcarea anxietatii, cum sunt" numaratoarea
pana la 10 sau 1 noaptea este un sfetnic bun/, dialogarea cu noi insine, etc.
3 Profesia de cadru didactic
Cadru didactic inseamna persoana cu studii superioare, importanta
in
viata unei societati moderne,careia progresul stiintific nui este indiferent si
care participa la procesul de educare si instruire a indivizilor de la varsta
prescolara si pana la dobandirea unei profesii. !ducatia se face cu scopul
de a integra individul in raporturile sociale.
1'eseria de educator este o mare si frumoasa profesiune, ce nu
seamana cu nici o alta, o meserie care nu se paraseste odata cu hainele de
lucru. % meserie aspra si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o
meserie in care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea exceptionala
este de a avea satisfactie, o meserie in care dragostea este sterila fara forta
spirituala , o meserie cand apasatoare cand incapabila, ingrata si plina de
farmec/
+rofesia de cadru didactic este o munca care nu este izolata, ea este
strans legata de viata sociala si de viitorul sociatatii, care ii traseaza cadrele
generale sociale si morale de dezvoltare.
Cateva dintre elementele generatoare de stres la cadrele didactice
sunt"
insatisfactie pentru stilul de conducere, relatiile interpersonale, atmosfera si
climatul psihoafectiv, structura organizatorica din scoala, luarea unor
decizii, planificariile scolare, subsolicitarea, suprasolicitarea, deplasarile de
serviciu, lipsa posibilitatilor de autoperfectionare, etc.
2oate aceste situatii stresante, nerezolvate duc la nervozitate,
anxietate. +entru a bloca efectele distructive ale stresului, individul pune in
&oc o multime de mecanisme de aparare a eului. ,cestea au functii
adaptive" rationalizarea)&ustificarea comportamentului*.
proiectie)atribuirea propriilor sale trasaturi negative altei persoane*.
represia)inlaturarea ideilor, simtamintelor inacceptabile*. compensarea,
supracompensarea, practicarea activitatilor in aer liber, sportul. Cu aceste
mecanisme individul lupta singur impotriva stresului.
4. Strategii posibile de ajustare a stresului la cadrele
didactice
organizarea muncii sa se faca tinand cont de conditiile si specificul
institutiei respective.
crearea unor conditii fizice bune de lucru )spatiu, confort, etc*
evitarea relatiilor incordate dintre conducere si subalterni
asigurarea continuitatii la grupa3 clasa, pentru a putea stabilii
legaturi afective.
toate persoanele care urmeaza a fi anga&ate in unitate sa fie supuse
unui test psihologic.
obiectivitatea conducatorului in acordarea calificativelor.
sa fie stimulate material cadrele didactice talentate si incura&ate
cele
care au obtinut performante.
sa existe un climat moral afectiv.
salariile si gradatiile de merit sa fie acordate celor merituosi.
evitarea mobilizarii cadrelor la serviciu pentru scurte comunicari,
acestea putanduse afisa, de cate ori este nevoie.
respectul reciproc fata de colegi indiferent de statutul acestora.

S-ar putea să vă placă și