Sunteți pe pagina 1din 4

Teoria grupului social.

Conceptul de grup social.Particularitatile.


Putem evidentia 2 acceptiuni ale conceptului de grup:
1)Una generala,care desemneaza prin grup orice reuniune,grupare de indivizi,indiferent
de natura,organizarea sau relatia dintre membri.
2)Mai specifica,care desemneaza un anumit tip de reuniune a unui numar de persoane in
functie de anumiti parametri.
Preluind aceasta acceptiune se poate spune ca grupul social este un mediu si spatiu in care
indivizii isi desfasoara activitatea lor,un mod specific de activitate,interactiune.
Sociologii folosesc termenul de grup fiind implicati 2 sau mai multi indivizi care au un sentiment
comun de sperante referitoare la comportamentul fiecaruia.
Plecind de la existenta si manifestarea in practica conform careia o multime de indivizi reunesc
sub denumirea de grupuri umane,o serie de alte concepte sociale si din necesitatea de a face o
delimitare intre un grup social si alte concepte vom prezenta:
-multimea !nu este grup social) se refera la un numar de persoane care se reunesc mai
mult sau mai putin intimplator,care se intimpla sa fie pentru o perioada oarecare de timp
impreuna si care cauta o satisfacere a trebuintelor dorintelor individuale.!"x:aglomeratia de pe
un peron de gara,publicul unui spectacol,numarul persoanelor care sau adunat la o licitatie).
-ceata,presupune reuniunea voluntara a unor indivizi care se aseamana intre ei din punct
de vedere al preocuparilor,idealurilor,preferintelor sau pur si simplu pentru placerea de a fi
impreuna.
#eea ce face ca grupul social sa se deosebeasca de conceptele mentionate anterior este existenta
si manifestarea unor elemente specifice,acestea sunt:
prezenta unui principiu de organizare,stabilirea unor sarcini,obiective,precizarea unor
metode de actiune.
existenta unui sistem de valori si atitudini commune.
sentimentul apartenentei la grup.
Tipologia grupurilor sociale.
"xista mai multe criterii de clasificare a grupelor:
$upa structura si organizarea grupelor precum si dupa numarul de indivizicel cuprind:
grupurile primare,sunt grupuri mici in care membrii au relatii personale strinse
si durabile.%ceste grupuri sunt deosebit de importante pentru individ.!&amilia).
-grupurile secundare,sunt grupuri cu durata determinata de timp constituit pentru
un scop sau o sarcina precisa in care relatiile sunt relativ impersonale.
' alta clasificare imparte grupurile in:
-grup intern in care membrii au un sentiment de identitate si loialitate.
-grup extern,persoana nici nu face parte din el si nici nu are sentiment de
loialitate.
$upa tipul de normalitate implicata in organizarea grupurilor:
-formale,cele care fac parte dintro institutie,organizatie.
-neformale
(n functie de scopurile commune:
grupuri de baza !familia).
grup de lucru
grupuri de laborator !artificiale).
grupuri de deliberare
grupuri de decizie
grupuri de formare !de antrenament).
grupuri de intilnire !terapeutice).
grupuri de presiune
$upa gradul de aderare a membrilor la normele si valorile grupului:
grupuri de referinta
grupuri de apartenenta.
Familia,grup social fundamental.
%ntropologul francez Claude Levi Strauss da definitia de familie:)&amilia este un grup social
care isi are originea in casatorie,consta din sot,sotie si copii nascuti din relatia lor,uniti prin
drepturi si obligatiuni morale,*uridice,economice,religioase si sociale.
Sociologii americani Burges si Locke dau alta definitie:)&amilia se deosebeste de alte grupuri
sociale prin urmatoarele caracteristice:este formata din persoane unite prin relatii de
casatorie,singe,adaptiune si membrii locuesc sub acelasi acoperis alcatuind un singur
mena*,alcatuita de persoane ce intercomunica in cadrul rolurilor sotsotie,tatamama,sustine si
perpetueaza o cultura comuna derivate de obicei din cultura societatii.
$efinirea exact+ a no,iunii de familie comport+ dificult+,i determinate de faptul c+ acest fenomen
social constituie obiect de cercetare pentru mai multe -tiin,e: sociologie, psi.ologie, medicin+,
istorie, drept etc. fiecare propun/ndu-i s+ surprind+ dintro perspectiv+ specific+ dimensiunile,
dinamica -i func,iile grupului familial.
&amilia, ca form+ a comunit+,ii umane, trebuie analizat+ din punct de vedere al rela,iilor ce se
stabilesc 0ntre cei care o compun, precum -i cele 0ntre familie, ca entitate distinct+ -i societate.
%v/nd 0n vedere aceste considerente, putem defini 0ntro accep,ie general+ familia, ca fiind o
form+ de rela,ii sociale dintre persoane fizice legate 0ntre ele prin c+s+torie sau rudenie, fiind
format+ din so,i -i copiii lor, p+rin,ii so,ilor, precum -i cu alte persoane cu care se afl+ 0n rela,ii
de rudenie.
&amilia desemneaz+ un grup de persoane unite prin c+s+torie, filia,ie sau rudenie, grup ce se
caracterizeaz+ prin comunitate de via,+, interese -i 0ntra*utorare. 1n cadrul rela,iilor de familie
exist+ aspecte morale, fiziologice, psi.ologice -i economice care dau acestor rela,ii un caracter
de complexitate ce nu poate fi 0nt/lnit la alte categorii de comunit+,i sociale.
&U2#3((4" &%M(4("(
Funcii fiice !biologice, economice): furnizarea de .ran+, 0mbr+c+minte, ad+post, ap+rare de
pericole, 0ngri*irea s+n+t+,ii.
Funcii afective! bucuria traiului 0mpreun+, 0ncura*area membrilor familiei, afectivitatea 0ntre
so,i, p+rin,i -i copii, 0ntre membrii diferitelor genera,ii etc.
Funciile sociale: 0nt+rirea stimei de sine, transmiterea culturii de la o genera,ie la alta,
imprimarea controlului -i sentimentului de dreptate.
Funcia de perpetuare "i continuare a speciei, prin na"terea "i cre"terea copiilor.
Funcia de organiare economic# "i gospod#reasc#! fiecare familie are venituri -i c.eltuieli,
locuin,+, bunuri etc., care trebuie gospod+rite 0n a-a fel 0nc/t membrii s+i s+ tr+iasc+ mai
confortabil -i mai bine.
Funcia de $ngri%ire "i educare a copiilor! este o func,ie important+ pentru c+ de aceasta
depinde 0n mare m+sur+ cum se vor forma copiii -i ce fel de oameni vor deveni.
&iecare familie se str+duie-te s+ 0ndeplineasc+ c/t mai bine aceste fun,ii.
%ctivitatea uman+ este rezultatul ac,iunii omului ca urmare a unei inten,ii !voin,a) sau a unei
op,iuni !decizia).
Unul dintre scopurile activit+,ii umane este 0ndeplinirea func,iei familiei.
&amilia are mai multe func,ii sociale -i biologice: &unc,ia biologic+ de reproduc,ie uman+ a
familiei este controversat+. #a baz+ biologic+ o familie depinde de capacitatea de reproduc,ie
!fecunditatea) so,iei -i b+rbatului. (n prezent acest punct pare neconcludent deoarece o familie
poate adopta copii. Prin reproduc,ie de fapt se 0n,elege capacitatea de a produce urma-i pentru
asigurarea genera,iei urm+toare. %stfel familia pregneaz+ calitatea de reproduc,ie a unei
societ+,i.

Sunt trei func,ii sociale elementare a familiei:

&unc,ia de socializare a famili ei , ca -i acea de educare, prin formarea capacit+,ii de adaptare -i
motivare 0n convie,uirea social+.
&unc,ia economic+ a familiei, o func,ie important+ pentru multe familii, prin care se realizeaz+
asigurarea material+ -i prote*area copiilor fa,+ de lipsuri -i boli.
&unc,ia politic+ a familiei, care asigur+ copiilor o pozi,ie legitim+ 0n societatea existent+,
aceast+ func,ie a familiei poate duce la feti-ism.
$in aceste trei func,ii se poate distinge -i:

func,ia religioas+ a familiei , care de fapt *oac+ un rol 0n func,ia de socializare a famliei,
prin transmiterea la gena,ia urm+toare a tradi,iilor religioase.
func,ia *uridic+ a familiei, care este cuprins+ 0n constitu,ie, -i care are scopul prote*+rii
familiei 0n societate !pl+tirea aloca,iilor, 0ntre,inerii copiilor, stabilirea legilor de adoptare
sau mo-tenire etc.)
func,ia economic+ a familiei este 0ntregit+ de func,ia de timp liber -i recreere a
familiei !ca sport)
&volutia comparative familia traditionala si moderna
Una dintre sintagmele tot mai des folosite in zilele noaste este familia moderna. #uplurile din
timpurile pe care le traim incearca sa traiasca o viata fara prea multe indatoriri si responsabilitati,
in mare viteza, motiv pentru care a luat nastere familia moderna. $aca in familia traditionala
fiecare membru al familiei stia foarte bine care ii sunt responsabilitatile, in familia moderna se
pune accentul mai mult pe libertatea individului, c.iar daca prin libertatea lui isi ingradeste
partenerul. Spre exemplu, daca ambii soti au un *ob, cum e si normal in familia moderna, ar fi
ideal ca si treburile de acasa sa fie impartie tot in mod egal. (n timpurile de mai demult, barbatul
era cel care lucra si aducea bani acasa, iar femeia se ocupa de treburile casei si de cresterea
copiilor. (n familia moderna, in cele mai multe cazuri, lucreaza ambii soti, de treburile casei se
ingri*este numai sotia iar de cresterea copiilor se ocupa gradinita, scoala sau bunicii.
(n timp ce familia traditionala este caracterizata prin unitate si responsabilitate vom prezenta in
continuare cateva caracteristici din familia moderna:
(ndividualismul este unul dintre atributele pe care le putem obseva lesne in familia moderna.
Membrii din familia moderna, cu toate ca locuiesc sub acelasi acoperis, se intersecteaza doar
cateva momente pe zi. $e cele mai multe ori parintii nu stiu unde sunt plecati copiii, iar copiii nu
stiu la ce ora vin parintii acasa. Mai mult de atat, nici sotia nu prea stie pe unde intarzie sotul,
nici sotul care este programul de lucru al sotiei. #and sunt toti in casa, sotul se uita la televizor,
sotia urmareste noutatile pe faceboo5, iar copiii se *oaca fiecare cu *ucaria lui.
' alta caracteristica furisata in familia moderna este materialismul. #ei mai multi parinti sunt
iresponsabili in ceea ce priveste educatia copiilor sau armonia din casa. $eoarece suntem si un
popor caruia ii place sa aiba tot felul de lucruri pe care nu a*ungem sa le folosim niciodata in
viata, parintii isi petrec timpul la munca, vorbesc aici de munca in strainatate, departe de casa,
sau de orele suplimentare, si isi negli*eaza astfel copiii. "i considera ca investitia financiara este
mai importanta pentru copiii lor decat cea educationala. "ste imperios necesar pentru un copil sa
isi petreaca timpul cu parintii, nu cu banii acestora. %cesti parinti lasa responsabilitatea educarii
copiilor pe seama buncilor sau a altor persoane, crezand ca lucrurile materiale vor aduce
stabilitate familiei lor. (n familia moderna, de cele mai multe ori se negli*eaza ceea ce e mai
important. Se pune accent pe lucrurile materiale mai mult decat pe om in sine.
4ipsa comunicarii este si ea o caracteristica pe care o vedem tot mai des in familia moderna.
#ele mai multe cupluri divorteaza din cauza lipsei de comunicare. Multi nu se inteleg intre ei si
nu discern doleantele partenerilor deoarece nu se comunica intrun mod eficient. (n general
femeile vorbesc mai subtil si se asteapta ca barbatii sa le inteleaga. 6arbatii nu prea au c.ef de
vorba si de aici izbucnesc adesea conflicte. (n familia moderna nici copiii nu sunt intelesi de
parinti si nici parintii nu se se fac intelesi de cele mai multe ori.
#u toate ca pana acum am vazut cateva caracteristici rele din familia moderna, exista si cateva
caracteristici bune pe care nu trebuie sa le negli*am.
(n familia moderna, atat barbatul cat si femeia au drepturi si responsabilitati. &aptul ca unii nu si
le asuma, nu inseamna ca acestea lipsesc sau ca ar trebui sa lipseasca. $e asemenea, in familia
moderna putem sa ne stabilim prioritati si principii corecte, punand accent pe ceea ce este
important cu adevarat. %vem dreptul sa alegem cum sa traim, cat timp sa investim pentru
functionarea buna a familiei si sa spargem mitul ca familia moderna este sortita destramarii.