VELEA MARIA MANUELA

ANUL II
GEOGRAFIA TURISMULUI


CARPATII ORIENTALI


Carpatii Orientali sunt pozitionati in cadrul tarii astfel:
N-granita cu Ucraina
V-Depresinea Transilvaniei
E-Podisul Sucevei(raurile Suceava si Moldova),Subcarpatii Moldovei si Curburii
S-Valea Prahovei
Limitele:
N-Subcarpatii Beskizi din Polonia
Est-Subcarpatii Beskizi din Ucraina, Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei
Vest-Culoarul Michalovce,Depresiunea Colinara a Transilvaniei,Dealurile de vest,Campia de
Vest
Sud-Subcarpatii de Curbura, Valea Prahovei
Geologie
In Carpatii Orientali sunt roci aliniate in 3 fasii:
In vest-roci vulcanice
Centru-sisturi cristaline si roci mezozoice
Est-sedimente cutanate de tip flis.
Geneza
Carpatii Orientali s-au format in orogeneza alpina(inceputa in Cretacic si terminate in Cuaternar)
Vestul Grupei de Nord si grupa Centrala s-a format prin eruptii vulcanice.
Subdiviziuni
Carpatii Orientali sunt impartiti in 3 mari subdiviziuni:
Carpatii Maramuresului si a Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)
Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa Centrala)
Carpatii de Curbura (Grupa Sudica)



Carpatii Maramuresului si a Bucovinei
(Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)

Aceasta regiune reprezinta ceea ce prin traditie este denumita,,Grupa Nordica a Carpatilor
Orientali``.
Are ca limite majore:granite tarii(in nord),zona mai coborata care uneste Depresiunea Dornelor de
cea a Campulung Moldovenesc,peste pasul Mestecanis (in sud), Campia Somesului si Podisul Someselor
(in vest) si Podisul Sucevei (in est).
Muntii Rodnei, situati in partea central , depasesc 2300 m inaltime (Vf. Pietrosu, 2303) si se
prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului (1931m) si Bargaului (1611 m).
Muntii Maramuresului are pe alocuri 1900 m (Vf. Toroioaga 1903m , Vf. Farcau 1957 m ).
Depresiunea Maramuresului are altitudini de 800 m , fiind o depresiune inalta.
Partea de est se evidenteaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele
Bucovinei(Mestecanis,Feredeu,Obcina Mare), ce scad treptat altitudinea spre est (1600m-1200m)
Doua depresiuni inseminate marginesc la sud aceasta grupa:Depresiunea Dornelor (pe Bistrita) si
Depresiunea Campulung (pe Moldova).
In ansamblui, aceasta grupa muntoasa este fragmentata de vai (Bistrita Aurie , Moldova , Moldovita ,
Somesul Mare) si depresiuni ( Maramuresului , Campulung , Dornelor, Oas)
Exista pasuri de culme: Setref(817 m ), Prislop(1416m) , Rotunda(1271m) , Mestecanis(1096 m),
care fac legatura intre diferite compartimente.
Elementul morfografic principal il constituie paralelismul culmilor, a caror orientare este de la NV spre
SE(mai putin Muntii Rodnei, care au orientare de la V la E).
Aceasta grupa muntoasa are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi medii anuale de 0-6C
(0C peste 2000m alt.) , mai ridicate in depresiuni (7-8),precipitatii bogate(800-1200 mm anual, pe
alocuri chiar 1400mm ) si vanturi puternice. Sunt vrecvente inversiunile termice, respective acumulari de
aer rece pe fundul depresiunilor si vailor, ceea ce favorizeaza inregistrarea unor temperaturi scazute.
Din aceasta regiune izvorasc numeroase rauri, intre care, din partea estica, cativa dintre principalii
afluenti ai Siretului:Suceava cu Putna si Sucevita , Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si
Bistricioara.Pe latura vestica izvorasc rauri care sunt colectate de Tisa, aceasta formand pe un anumit
sector (62km) granita cu Ucraina. In Tisa se varsa principalele rauri maramuresene, Viseu si Iza.Din
Muntii Rodnei izvoraste Somesul Mare, iar din Muntii vulcanici Lapusul(cu afluentul sau Sasarul), care se
varsa in Somes.Exista o serie de lacuri natural, indeosebit glaciare, concentrate in Muntii Rodnei(total 18,
mai cunoscute fiind:Lala, Buhaiescu) si lacuri de sare(Ocna Sugatag,Costiui) in Depresiunea
Maramuresului.



Carpatii Moldo-Transilvani
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali)


Au ca limite:aliniamentul care uneste Depresiunea Dornelor ce cea a Campuluilung peste pasul
Mestecanis(la nord), Valea Oituzului si Depresiunea Brasov(la sud), Depresiunea Colinara a
Transilvaniei(la vest) si Subcarpatii Moldovei(in vest).
Carpatii Moldo-Transilvani au altitudini maxime de sunb 2000m, cu exceptia marginii craterului
Muntilor Calimani, care depasesc aceasta valoare. Altitudinile cele mai mari sunt urmatoarele:Pietrosul
Calimanilor-2100m, Vf. Calimanul Cerbului-2013m, Iezerul Calimanului-2032m,Retitis-2021m , Negoul
Unguresc(2081m).
Aceasta grupa Montana are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi anunale cuprinse intre
6C si 0C (OC la 1800m alt.), mai ridicate in depresiuni(7C-8C), cu precipitatii bogate(800-1200
mm/an) si vanturi puternice.Climatul alpin , cu temperaturi anuale negative, ierni lungisi very scurte, se
manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din Masivul Calimani.Sunt frecvent inversiuni termice,
respective acumulari de aer rece pe fundul prepresiunilor si vailor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de
temp. foarte scazute(Ciuc,Giurgeu).
Din aceasta grupa izvorasc numeroase rauri, remarcandu-se pe latura vestica doua dintre
principalele cursuri de apa ale tarii, Muresul si Oltul care izvorasc din Muntii Hasmasul Mare.Trotusul care
izvoraste din Muntii Ciucului si Bistrita.

Carpatii Curburii
(Grupa Sudica a Carpatilor Orientali)

Carpatii Curburii constituie grupa sudica a ramurii carpatice cunoscuta sub numele de Carpatii
Orientali, avand ca limite:Valea Oituzului si Carpatii Moldo-Transilvani(in nord) , Valea Prahovei si culuarul
Bran-Rucar(in vest) , si Subcarpatii Curburii(in exterior).Limita de vest data de Culuarul Rucar-Bran este
discontinuitatea relative cea mai evident intre Carpatii Curburii si Carpatii Meridionali.
Carpatii Curburii se prezinta sub forma unui cerc (intre Oituz si Prahova), acolo unde lantul
carpatic isi schimba directia de la N-S la E-V.
In Carpatii Curburii se include si cele trei clmi muntoase care marginesc spre vest si nord
Depresiunea Brasovului(Persani-Baraolt-Bodoc), atasate uneori subdiviziunii situate la nord. Acesti munti
fac parte din Carpatii Curburii ca unitate naturala, dar il consideram ca apartine graphic(uman,economic)
Depresiunii Brasovului, impreuna cu care formeaza o unitate regional integrate(regiune geografica).
Carpatii Curburii au o serie de elemente specific care ii evidenteaza indeosebi sub raportul
caracteristicilor sale fizico-geografice peste care suprapun anumite elemente de geografie umana, fara a
consitui impreuna integral o unitate regional.
Carpatii Curburii cresc in inaltime spre centru, Muntii Ciucas depasind 2400m. Un element
morfografic deosebit de interesant il constituie depasirea liniei celor mai mari inaltimi de cumpana de ape,
care este deplasata sensibil spre Depresiunea Brasovului. Au pasuri de culme cunoscute, cu un rol
strategic in trecut:Oituz(866m),Buzau,Tabla Butii,Predeal(1040m), si Giuvala(1261m) pe margine.

Relief:
Carpatii Orientali sunt cei mai intinsi in suprafata ocupand jumatate din intinderea ariei montane. Au
altitudini mijlocii: Vf.Pietrosul: 2303 m (Carpatii Maramuresului si a Bucovinei), Calimani: 2132 m (Carpatii
Moldo-Transilvani) si Muntii Biului: 1923 m(Crapatii Curburii) .
In Grupa Nordica a Carpatilor Orientali elementele morfostructurale majore sunt date de existent
celor trei fasii paralele:
In partea de vest,munti vulcanici si volcano-sedimentari,
In centru,munti dezvoltati si sisturi cristaline si roci mezozoice.
In est munti dezvoltati pe flis.
Se pot recunoaste mai multe tipuri si forme de relief:
Relief de modelare ciclica este reprezentat de platform de eroziune(mai bine pastrate in Muntii
Rodnei).
Relief glaciar este dezvoltat in Muntii Rodnei si pe o mica suprafata Muntii Maramuresului.
Relieful glaciar este format din circuri , vai glaciare , lacuri , morene si creste de intersectie si
arata ca modelarea glaciara a fost importanta.
Relieful volcanic are doua aspect:relief dezvoltat pe curgeri de lave(Oas-Gutai) si relief dezvoltat
pe o structura strato-vulcanica(Tibles-Lapus si Bargau);ca forme de relief vulcanic, mentionam
neck-urile,platourile vulcanice(erodate),dyk-urile(cum ar fi Creasta Cocosului) si resturi ale
aparatelor vulcanice.
Relieful structural este foarte expresiv in Obcnele Federeului si Obcina Mare, dezvoltate pe
flis,unde exista un relief apparent jurassian;in realitate este un relief mai simplu,adaptat tipului
de cute pe alocuri asimetrice si chiar deversate.
Exista , de asemenea si alte tipuri de relief , cum ar fi relieful carstic(Pestera Izvorul Tausoarelor
sin Muntii Rodnei),forme gravitationale,reief preglaciar,vai in chei,glacisuri si piemonturi.
Grupa Centrala a Carpatilor Orientali se remarca prin distributia zonala a trei fasii paralele diferite:
In vest zona vulcanica, respective muntii vulcanici(Calimani,Gurghiu,Harghita)
In centru zona cristalino-mezozoica,alcatuita din sisturi cristaline si sediment mezozoice(Muntii
Bistrita,Giumalau-Rarau,Muntii Curmaturii)
In est zoana flisului care, la sud de izvoarele Trotusului, ocupa si partea central,inlocuind
sisturile cristaline;aceasta zona cuprinde muntii dezvoltati pe flisul cretacic si flisul
paleogen.(Muntii Stanisoarei,Ceahlau, Gosmanu,Tarcau,Ciuc,Nemira,Berzunt).
Carpatii Moldo-Transilvani s-au format prin aparitia initiala a zonei cristalino-mezozoice sub
forma unui arc montan marginit spre est de o zona de sedimentare(in care s-a acumulat flisul) si
fragmentata in vest la sfarsitul cretacicului o data cu inceperea formarii Depresiunii
Transilvaniei.Zona cristalino-mezozoica conserva urme ale platformelor de eroziune ce
caracterizeaza , spre nord, Muntii Rodnei si a Maramuresului, iar spre sud Carpatii
Meridionali.Acest relief vechi care formeaza in present axul acestei regiuni a fost supus unei
eroziuni indelungite. Spre est i s-au adaugat ca relief succesiv arealul flisului cretacic iar apoi al
flisului paleogen, intreaga regiune deplasandu-se pe directia vest-est , ca effect al migrarii zonei
cristalino-mezozoice si al subductiei placii est-europene. Zona cristalino-mezozoica si zona flisului
au reprezentat in miocen o regiune,,montana``,strabatuta de o retea hidrografica care a dus la
acumularea sedimentelor post-sarmatiene din Subcarpatii si Podisul Moldovei.
Din punct de vedere geologic , Carpatiilor Curburii sunt alcatuiti in exclusivitate din flis;in
Carpatii Maramuresului si a Bucovinei si in Carpatii Moldo-Transilvani aceasta formatiune(flisul) este
caracteristica doar laturii estice si devine tot mai ingusta cu cat ne deplasam spre limita lor nordica.
In Carpatii Curburii dispar zonele vulcanice si cristalino-mezozoica prezentate in celelalte doua
regiuni.Au suferit mai multe moment de ridicare puse in evident printr-un system de nivele de
eroziune identificate pe intinderea lor,aceste ridicari s-au realizat la cursul neozoicului,iar ultima,de la
inceputul cuaternarului,a fost probabil cea mai accentuate.
In Carpatii Curburii intalnim urmatoarele tipuri de relief:
Nivele de eroziune-situate la anumite altitudini care arata insa ca au existat mai multe
momente de modelare subaeriana a reliefului pana la formarea unor profile de echilibru
partiale si chiar atingerea unor suprafete de nivelare ciclica.
Relief structural-foarte bine evidentiat in Muntii Ciucas
Relief petrografic-se recunoaste in cadrul diferitelor tipuri de morfostructuri si cuprinde
forme specific acestora;relief pe conglomerate,relief dezvoltat pe gresii,relief carstic(pe
Valea Ialomitei,unde exista mai multe pesteri si chei).
Piamonturi,glacisuri si campii piemontane-care marginesc Depresiunea Brasovului si
fac legatura dintre sesul ei aval si rama Montana inconjuratoare.
Un relief general de campie-care ocupa o mare parte a Depresiunii Brasovului;aceasta
este una dintre cele mai netede regiuni de campie din tara.
Relief fluvial-reprezentat prin sisteme de terase prezente pe principalele artere
hidrografice(mai putin pe Olt care,in Depresiunea Brasovului,nu are un system propriu-zis de
terase).




Clima
Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea lor larga in latitudine,de etajarea
altutudinala,expunerea si fragmentarea reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt sensibil differentiate scazand de la S-N pentru aceleasi altitudini.
Ele scad de la 7C-6C (la 1000m) la 0C (la peste 1800 m).
Cresc precipitatiile medii anuale, dar mai accentuat pe fatada vestica (peste 1200mm in
Ceahlau),crestere cauzata de influenta maselor de aer eceanice transportate de Vanturile de Vest.
Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si circulatiei vestice in extremitatea nordica a
Carpatilor Orientali se inregistreaza cele mai multe precipitatii medii anuale (peste 1300mm).
In depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice, sesizabile si
la nivelul vegetatiei, aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai frigului (datorita aerului rece,
care stagneaza in locurile mai joase).
Ansamblul Carpatilor Orientali au un climat montan , cu areale de climat alpin in zonele foarte
inalte(Rodna,Muntii Maramuresului,Caliman,Ciucas,Suhard) si influent scandinavo-baltice in Nord.
La Bod in 25 ianuarie 1942 s-a inregistrat ce mai mica temperatura.. Ansamblul Carpatilor
Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte (Rodna, Maramures,
Suhard, Caliman, Ciucas, la peste 1800 m) si influente scandinavo-baltice in nord (Obcine).
Hidrografie
Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de Tisa),
Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate de
Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava
(colectate de Siret).
Carpatii Orientali au deasemeni:
- lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri mai mici);
- lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau, Lacul
Paltinu pe Doftana);
- lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului).
Apar frecvent izvoare minerale.

Fauna,vegetatie,soluri
Invelisul biogeografic si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice,
climatice si substratului geologic.
Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie
coboara altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord
(sub 1000 m), decat in sud.
In Carpatii Curburii predomina padurile de fag si la partea superioara in amestec cu molid, in Muntii
Moldovei si Obcine predomina padurile de amestec dintre fag si rasinoase, iar in partea de vest (muntii
vulcanic) si nord, predomina padurile compacte de rasinoase.
Vegetatia subalpina si alpina se intalneste in Ciucas, Caliman si Muntii Rodnei.
Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii Orientali
sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra
neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau.
Invelisul de soluri cuprinde: andosoluri, soluri brune acide si andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri
brune acide (in zona flisului),, spodosoluri (in zona cristalino-mezozoica), soluri brune (in depresiuni si
munti scunzi).
Rezervatiile mai reprezentative sunt:
- Creasta Cocosului din Gutai;
- Piatra Mare din Muntii Rodnei;
- Pestera Izvorul Tausoarelor (Rodna);
- tinoave (mlastini de turba) la Poiana Stampei, Gaina, Borsec,etc.;
- Codrii de la Slatioara si Pietrele Doamnei (in Rarau), Ceahlau, Lacul Rosu,etc.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia este mult concentrata in depresiuni si pe vai, iar la altitudini mai mari este mai rara (25
loc/kmp.) In Depresiunea Brasov se ajunge pana la 200 loc/kmp.
Sporul natural este ridicat, fiind de 7-8 0/00, peste media tarii (3 0/00). In depresiunile Giurgeu, Ciuc,
Brasov si in orasele din partea de vest exista o populatie semnificativa de origine maghiara, la Brasov si
imprejurimi populatie germana, in nord populatii slave, pe fondul unei populatii preponderent
romaneasca.
Exista deplasari permanente (zilnice) spre orasele mari, deplasari temporare si deplasari definitive
spre alte regiuni cu spor natural mai redus.
Asezarile naturale pe un spatiu atat de intins, imbraca forme si functiuni foarte diferite. In depresiuni
predomina asezarile foarte adunate (pe alocuri chiar compacte sau liniare), iar in zonele mai inalte,
asezarile rasfirate (in Obcine, Muntii Maramuresului, Muntii Bargaului).
In ceea ce priveste activitatile economice predominante exista asezari cu functiuni agricole (cresterea
animalelor), de exploatare si prelucrare a lemnului (Galautas, Vama, Falcau etc.) cu activitati miniere
(Rodna, Nistru, Ilba), industriale (Ghimbav, Hohiz, Remetea), balneoclimaterice (Zizin, Malnas, Bilbor,
Ocna Sugatag), de transport (Ciceu, Deda).
Orasele din Carpatii Orientali sunt situate in interiorul acestora (Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Baia
Borsa, Sangiorz Bai, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gheorghieni, Toplita, Balan, Bicaz,
Miercurea-Ciuc, Vlahita, Borsec, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, tusnad, Tusnad Bai, Sfantu
Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc, Sacele, Rasnov, Predeal, Zarnesti, Codlea) sau
la marginea lor (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Gura Humorului, Piatra Neamt, Moinesti, Targu Ocna,
Azuga, Sinaia Busteni), fiind legate de resursele caracteristice spatiului montan.
Si aceste orase situate pe margini le putem considera ca orase ale Carpatilor Orientali.
Cel mai important oras este Brasov, al doilea centru industrial al tarii, concentrand multiple activitati
economice si funtii urbane.
Baia Mare (152.000 loc.) este strans legat economic de zona miniera din apropiere, avand o functie
industriala specifica (prelucrarea minereurilor neferoase, productia de utilaje, ramuri ale industriei
materialelor de constructii, lemnului, textila si alimentara).
Spre Baia Mare graviteaza Cavnic(oras nou, centrat pe metalurgia neferoasa) si Baia Sprie (oras cu
traditii urbane, in prezent cu metalugie neferoasa).
In Depresiunea Maramuresului fiecare oras are un profil propriu: Sighetu Marmatiei (45.000 loc.), oras
cu traditii administrative si urbane; in prezent are industrii variate (prelucrarea lemnului, utilaje industriale,
industrie textila alimentara), Baia Borsa, cu activitati turistice si miniere si Viseul de Sus cu industria
lemnului, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc au functii asemanatoare: industria lemnului, activitati
turistice, industria produselor lactate. Gheorghieni, Miercurea-Ciuc, Targu Seciuesc, Toplita si Covasna,
localitati cu o importanta populatie secuiasca, sunt centre urbane cu funbctii si profiluri economice
proprii: Gheorghieni, cu industria de lactate si a lemnului; Miercurea-Ciuc cu industria de masini agricole,
a lemnului si functii administrative; Targu Secuiesc, Toplita si Covasna cu industrii centrate pe
prelucrarea lemnului si produse textile.
Vlahita, oras cu profil initial siderurgic, este incurs de asi cauta un profil economicsi urban nou, Balan,
situat la izvoarele Oltului are o funtie industriala axata pe exploatarea si prelucrarea cuprului. Orasele din
Depresiunea Comanesti - Comanesti, Moinesti, Darmanesti - au structuri urbane si functionale legate de
exploatarea resurselor energetice din apropiere.
Sfantu Gheorghe (73.000 loc.) are ramuri ale industriei textile, constructii de masini, functii
administrative si culturale.
Spre Brasov (324.000 loc.) graviteaza orasele Sacele (34.000 loc.) cu industrie electrotehnica, Zanesti
(28.000 loc.) cu industria lemnului si constructii de masini (Tohanu Nou), Rasniov (17.000 loc) cu o
fabrica de scule si o intreprindere chimica si Codlea (24.000 loc.) cu o industrie complexa (coloranti,
masini, mobila) si sere.

Industria:
Ind. energiei electrice: reprezentat prin termocentralele de la Sighetul Marmaiei, Baia Mare, Vatra
Dornei, Braov..; hidrocentrale: Stejaru ( de pe Bistria).
Metalurgia neferoas: prelucrarea cu, pb, zn, au la Baia Mare.
Industria constuciilor de maini: utilaj minier Baia Mare, utilaj petrolier, tractoare Braov, electronice i
electotehnice Scele;
Industria de prelucrare a lemnului: Baia Mare, Cmpulung Moldovenesc, Toplia, Gheorgheni, Braov.
Ind. materialelor de construcii:
Industira uoar i alimentar: ind. textil: Sighetul Marmaiei, Miercurea Ciuc, Sfntu Gheorghe,
Braov. Ind alimentar lactate: Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Braov, bere Azuga.

Agricultura: are ntinse puni i fnae naturale, n depresiuni i vi se cultiv porumb, orz, secar,
cartofi, sfecl de zahr, pomi fructiferi ( Tg. Secuiesc), plante furajere. Este o important zon de cretere
a bovinelor, ovinelor (rasa urcana).

Turismul:
hibernal/sporturile de iarn: Bora, Poiana-Braov;
turism cultural: mnstirile din Maramure i Bucovina: Vorone, Moldovia, Sucevia, Putna; Numeroase
izvoare minerale: Vatra Dornei, Borsec, Bile Tunad, Covasna.
Lacul Sfnta Ana, Lacul Rou, Praid, Cheile Bicazului. Oraul medieval Braov.