INSTITUII FINANCIARE I BANCARE INTERNAIONALE

CAP. 1. Evoluia Sistemului Moeta! Ite!aioal

1.1. Forme timpurii ale activitii financiare globale
1.1.1. Perioada clasic a etalonului aur
1.1.2. Banii internaionali: funcionarea sistemului clasic al Etalonului-Aur
1.2. Anii interbelici - deordinea monetar global
1.!. Epoca Bretton "oods - crearea sistemului monetar global
1.!.1. #adrul general al crerii sistemului monetar internaional la Bretton "oods
1.!.2. Principiile care au stat la baa $%&
1.!.!. 'eec(ilibrele generate de $istemul de la Bretton "oods
1.!.). Prbu*irea $istemului de la Bretton "oods
CAP. ". #lo$ali%a!ea &ia'ia!( 'otem)o!a(
2.1. &ntensitatea *i diversitatea flu+urilor financiare globale
2.2. &nfrastructura, instituionaliarea *i organiarea sistemului financiar global
2.!. &mplicaiile globalirii financiare contemporane
CAP. *. Fo+ul Moeta! Ite!aioal , 'ote-tul .lo$ali%(!ii
!.1. -oile campuri de aciune ale F%&
!.2. $usintori *i critici aduse F%&
!.!. %oderniarea *i adaptarea asistenei financiare *i te(nice
!.). Atragerea .om/niei 0n sistemul financiar global prin intermediul F%&
CAP. / Misiuea 0i o!.ai%a!ea B('ii Mo+iale
2.1. Principiile funcionrii Bncii %ondiale
2.2. 1biectivele Bncii %ondiale *i
modul de atingere a acestora
2. !. 1rganiarea *i conducerea Bncii %ondiale
2.!.1. Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare 2B.&...'.3
2.!.2. Agenia &nternaional pentru 'evoltare 2A.&.'.3
2.!.!. #orporaia Finaciar &nternaional 2#.F.&.3
2.!.). Agenia de 4arantare a &nvestiiilor %ultilaterale 2%.&.4.A.3
2.!.5. #entrul &nternaional de soluionare a litigiilor privind investiiile
2.). .elaiile Bncii %ondiale cu .om/nia
1
Ca) I. Evoluia sistemului moeta! ite!aioal
1.1. Forme timpurii ale activitii financiare globale
#omerul transfrontalier a necesitat, din cele mai vec(i timpuri, o anumit form de
valut acceptat. &niial, aceasta const, de obicei, 0n metale preioase precum aurul. Flu+urile
transcontinentale de aur *i argint pot fi 0nt/lnite 0nc din secolul al 6&&-lea
1
, iar devoltarea
comerului intercontinental din acea perioada a creat relaii financiare intermitente 0ntre
comerciani.
$istemul organiat al finanelor internaionale datea, 0n principal, din secolul al 6l7-
lea, c/nd unele bnci comerciale florentine, precum renumita companie Perui, au devoltat
legturi multinaionale - operaiuni 8e+terne9 sau acorduri reciproce cu bnci strine
2
.
'evoltarea finanelor internaionale 0n acest interval a fost stimulat de doua evoluii
principale.
:n primul r/nd, reelele comerciale din ce 0n ce mai vaste au sporit cererea de servicii
financiare transfrontaliere, din nevoia de a reduce costurile *i pericolele implicate de
transportul banilor.
:n al doilea r/nd, dificultile pe care unele state, cum ar fi cele cu ambiii militariste sau
monar(iile europene, le 0nt/mpinau 0n colectarea de fonduri, 0n special pentru rboaie
costisitoare, au creat presiuni *i oportuniti deosebite pentru un sistem organiat al
finanelor..
:n consecin, principalul centru financiar al Europei s-a mutat din ora*ele-state
italiene la Anvers, oglindind modificarea 0n ar(itectura geografic a comerului european. 1
dat cu devoltarea economiei olandee *i a celei britanice, 0n secolele al 67&&-lea *i al
67&&&-lea, activitatea financiar internaional s-a transferat 0n noile centre din Amsterdam *i
;ondra. 'e*i iniial aceste reele ale sistemului internaional al finanelor erau limitate doar la
Europa, ele s-au e+tins 0n afara ei o dat cu imperiile europene *i companiile lor comerciale.
:n secolul al 67&&&-lea, cre*terea cererii de servicii financiare internaionale a condus
la devoltarea unor piee mai mature 0n Amsterdam *i ;ondra, care deserveau comerul nord-
european *i ofereau, 0n acela*i timp, finanri interne. 'e*i comunicarea 0ntre aceste noduri
principale ale activitii financiare se desf*ura pe parcursul unei sptm/ni, tranaciile,
1
"atson, A., Back to Gold and Silver, Economic <istor= .evie>, 2?, 1@AB
2
Abulafia, ', The Impact of Italian Banking n the Late Middle Ages and the Renaissance 13 ! 1", preluat
din A. Ceic(ova 2coord.3, BanDing, Crade and &ndustr=, #ambridge, #ambridge Eniversit= Press, 1@@B
2
datorit intensitii lor, se constituiau 0ntr-o pia financiar european integrat, definit 0n
baa convergenei preurilor *i a randamentelor activelor financiare. 'evoltarea comerului a
fcut ca pieele din Amsterdam s devin din ce 0n ce mai lic(ide: cererea intern de fonduri
nu a reu*it s in pasul cu oferta 0n cre*tere, pe msur ce industria olande traversa un
declin relativ. Pe parcursul secolului al 67&&&-lea, operatorii de pe pieele din Amsterdam s-au
0nmulit, devenind principalii creditori pentru alte ri europene.
1.1.1. Perioada clasic a etalonului aur
.evoluia industrial din %area Britanie *i ascensiunea acesteia spre o poiie
dominant 0n comerul mondial au aFutat ;ondra s ating *i s-*i consolidee un loc principal
0n sistemul financiar internaional. ;a sf/r*itul secolului al 6l6-lea, ;ondra devenise prima
pia financiar internaional, iar bncile englee*ti 0*i e+tindeau *i 0*i devoltau activitile
la nivel internaional.
'in 1GB? p/n la ibucnirea primului rboi mondial, flu+urile financiare
transfrontaliere au devenit viibil mai e+tensive *i mai intensive. 'evoltarea infrastructurilor
de comunicaii a dus la o angrenare profund a pieelor financiare interne 0n reelele financiare
internaionale. 4uvernele impuneau tot mai puine restricii asupra flu+urilor financiare
internaionale, 0n timp ce cursurile principalelor valute erau reglementate prin funcionarea
sistemului global al Etalonului- Aur. A*a cum afirma $ir Ernest BarDer 0n 1@15, 8miFloacele
de comunicare 0mbuntite *i 0n mod deosebit telegraful au creat un sistem unic de credit
pentru 0ntreaga lume9. $e spune c aceast perioad este prima 0n care a e+istat un sistem
financiar cu adevrat global.
:ntruc/t 0mprumuturile se realiau 0n mare parte prin emisiuni de obligaiuni
guvernamentale, pieele europene pentru obligaiuni internaionale 20n special ;ondra3 au
dob/ndit o dimensiune global mai accentuat. 1dat cu emiterea *i tranacionarea
obligaiunilor guvernamentale, cererea *i oferta pentru aceste instrumente financiare s-au
conturat tot mai frecvent pe o pia global. Piaa mondial a obligaiunilor era, 0n esen,
privat, guvernele impun/nd puine restricii sau liberali/nd integral tranaciile. Pe de alt
parte, guvernele interveneau rareori pentru a-i susine pe creditori, atunci c/nd rile debitoare
0*i ree*alonau datoriile sau nu respectau condiiile de rambursare .
'in 1GB? p/n 0n 1@1), ;ondra *i-a meninut poiia de principal centru financiar,
fiind urmat de Paris, astfel 0nc/t valoarea titlurilor e+terne afi*ate pe pieele ;ondrei *i
Parisului dep*ea 0n mod constant valoarea titlurilor interne. Berlin *i Amsterdam erau
!
urmtoarele centre financiare ca mrime din Europa, cu toate c *i -e> HorD dob/ndise o
important cre*tere 0nainte de Primul .boi %ondial. A*a cum e+ista o ierar(ie evident a
centrelor financiare, la fel *i distribuia flu+urilor de capital era inegalIde*i investiiile strine
aveau o dimensiune intercontinental, ele erau concentrate 0ntr-un numr relativ redus de ri.
'ac sistemul financiar global era puternic stratificat, pe parcursul acestei perioade el
a devenit, de asemenea, din ce 0n ce mai organiat. Activitatea bancar internaional s-a
e+tins *i s-a instituionaliat considerabil, %area Britanie repreent/nd un ca cu totul special.
:n anul 1GA?, bncile britanice aveau deFa peste o sut de filiale 0n strintate, 0n 1G@? peste
B?? *i 0n 1@1) aproape 1.)??. %ai mult, bncile occidentale au abordat piee mai 0ndeprtate
cum ar fi #(ina. 'evoltarea interconectrii financiare globale a fost facilitat *i de instalarea
cablurilor telegrafice intercontinentale care fceau legtura 0ntre principalele piee financiare.
1.1.2. Banii internaionali: funcionarea sistemului clasic al Etalonului-Aur
:n a doua Fumtate a secolului al 6l6-lea, cursurile principalelor valute erau fi+e 0n
raport cu preul aurului, constituind baa unui sistem al cursurilor de sc(imb fi+e: Etalonul-
Aur clasic. 'up #onferina %onetar &nternaional preliminar de la Paris 21GAB3, Etalonul-
Aur a fost instaurat formal 0n 1GBG. &niial, participarea era limitat la principalele economii
din Europa, America de -ord *i Asia-AustraliaI abia la 0nceputul secolului 66, a fost e+tins
la maForitatea rilor europene *i latino-americane, Japonia *i principalele teritorii coloniale,
de*i c/teva dintre economiile mai puin devoltate au renunat ulterior *i *i-au devaloriat
monedele naionale.
Apartenena la sistemul Etalonului-Aur impunea ca rile s-*i converteasc moneda 0n
aur la cerere *i s nu restricionee flu+urile internaionale de aur.
Etalonul-Aur clasic este adesea preentat ca un sistem ce 0ntruc(ipea at/t pieele
financiare integrate global, fr egal p/n atunci sau de atunci 0ncolo, c/t *i mecanismele de
aFustare automat ce presupuneau ca economiile naionale trebuiau s se adaptee la disciplina
financiar globala. .elatri cu un caracter critic mai pronunat susin c e posibil ca aFustarea
sa nu se fi produs 0n mod automat. 'e*i desc(iderea economiilor naionale 0nsemna ca
autoritile financiare trebuiau sa-*i adaptee politica intern, 0n special dob/nile, la
condiiile mondiale, astfel 0nc/t s asigure compatibilitatea cu Etalonul-Aur, ele trebuiau s
acionee, 0n cuvintele lui Ke=nes, 8dup regulile Focului9.
'at fiind poiia (egemonic a %arii Britanii 0n economia mondial *i rolul lirei
sterline ca principal valut internaional, Banca Angliei a avut un rol esenial 0n
)
administrarea Etalonului-Aur. Funcionarea Etalonului-Aur era mai degrab diriFat de la
;ondra, 0n loc sa fie un sistem autoorganiat de aFustare global. Banca Angliei a administrat
0n mod activ perturbrile maFore ale sistemului, lu/nd adesea iniiativa unor intervenii
colective 0ntreprinse 0mpreun cu alte bnci centrale importante *i coordon/nd politicile
financiare pentru realiarea *i meninerea stabilitii. Politicile interne de aFustare au fost
astfel mai cur/nd proiectate dec/t automate.
:ntr-adevr, masa monetar *i nivelurile preurilor adesea nu au fluctuat 0n concordan
cu circulaia internaional a aurului sau cu ec(ilibrul dinamic al balanei de plai, din moment
ce autoritile monetare ale principalelor economii aFustau frecvent masa monetar 0n direcia
e+act opus. Acest lucru confirm faptul ca politicile *i condiiile monetare naionale erau
determinate 0n aceea*i msura de pieele financiare interne, precum *i de cele internaionale,
astfel 0nc/t autoritile monetare naionale au pstrat o mult mai mare autonomie 0n privina
politicii macroeconomice dec/t o sugerea relatrile convenionale despre Etalonul-Aur.
#u toate acestea, decalaFele 0ntre ratele dob/nilor din principalele ari s-au diminuat
puternic de-a lungul perioadei, pe msura ce pieele financiare au devenit mai integrate, fr
0ns ca ratele dob/nilor s se egaliee. $-au meninut diferene, 0n ciuda sistemului
Etalonului-Aur *i a flu+ului liber al capitalurilor.
Aplicarea *i succesul Etalonului-Aur 0n forma sa clasic au avut la ba condiii
specifice din punct de vedere istoric. Av/nd 0n vedere absena sau caracterul limitat al
instituiilor democratice, guvernele puteau ignora 0n mare msura consecinele sociale *i
economice interne ale aFustrilor monetare, 0n special ale celor deflaioniste. %ai mult, dorina
investitorilor din rile cu e+cedent de a 0mprumuta rile cu deficit 0nsemna c, at/t timp c/t
deficitele de cont curent erau acoperite de flu+uri financiare pe termen lung din rile cu
e+cedent, aveau s e+iste puine presiuni de aFustare. #aracterul contraciclic al flu+urilor
internaionale de capital a tins s previn ibucnirea crielor de proporii: 0n perioadele de
cre*tere ale principalelor economii, cererea intern ridicat de fonduri pentru investiii a redus
investiiile e+terne *i a mrit ratele dob/nilor, dar acest lucru a fost parial compensat de
nivelurile comerciale 0n cre*tere, care au sporit cererea pentru e+porturile rilor debitoare.
'escre*terile economiilor principale au 0nsemnat o cre*tere mai lent a cererii pentru
e+porturile rilor debitoare, dar au mrit, pe de alt parte, oferta de investiii strine 0n acele
ri *i au redus dob/nile. Li nivelurile ridicate de migraie internaional au ameliorat
impactul fluctuaiilor preurilor *i produciei asupra *omaFului intern. :n plus, multe ri au
adoptat politici comerciale protecioniste care, de*i poate c nu viau e+plicit balana de pli,
au repreentat un miFloc de atenuare a costurilor interne presupuse de aFustrile respective.
5
1.2. Anii interbelici - deordinea monetar global
M;mpile s-au stins 0n 0ntreaga EuropN a spus un 0nalt funcionar al Foreign 1ffice-ului
britanic 0n momentul ibucnirii primului rboi mondial. 1menirea 0ntreag trecea printr-un
moment dintre cele mai grave ale e+istenei sale. Economiile statelor se prbu*esc una asupra
celeilalte. #re*terea gradului de ne0ncredere, multiplicarea crielor economice la nivel
mondial, accelerarea cursei 0narmrilor *i cre*terea efectivelor militare au creat 0n Europa o
psi(o beligerantei conflictuale.
'up fiecare conflict maFor, de regul, 0nvingtorii au impus lumii o formul de
organiare a pcii, care la r/ndul ei a determinat o ar(itectur nou a granielor *i a generat o
suit de instituii politice, politico O economice *i politico O militare.
:nc 0nainte ca rboiul s 0ncetee pe teatrele de operaiuni militare, pre*edintele
american "ilson a anunat lumii intenia $EA de a propune o nou structur de securitate,
pentru a evita ca o alian s se ridice 0mpotriva alteia. America dispreuia conceptul de
ec(ilibru de fore *i considera imoral practica a*a-numitului .ealpolitiD. Principiile ei pentru
noua ordine mondial erau pentru prima dat: democraia, securitatea colectiva *i
autodeterminarea. $EA propunea prin urmare: asocierea tuturor naiunilor, fr nici o
discriminare, recunoa*terea *i impunerea dreptului internaional, instituirea unei fore
colective, care s nu mai fie 0n serviciul ambiiilor politice sau al egoismelor 0n complot.
4(. &. Brtianu aFungea la concluia c principiile *i normele care erau acceptate pentru
comportamentul statelor 0n relaiile internaionale au cunoscut o adevrat turnura.
Elaborarea Pactului *i disputele 0n Furul modului de organiare *i funcionare a
$ocietii -aiunilor 0n anii 1@1@-1@2! au fost urmate de intrarea 0n scena vieii politice
internaionale a ;igii -aiunilor, 0n care lumea *i mai ales rile mici *i miFlocii *i-au pus mari
sperane. :ntre anii 1@2)-1@2@, au fost adoptate msuri colective pentru reconstrucia
economico-financiar a multor ri. $ub egida noului organism cu vocaie universal s-a
desc(is la ) mai 1@2B #onferina Economic &nternaional la care au participat repreentanii
a 5? de state, propun/nd un amplu program de colaborare economic 0ntre ri. :ns,
contradiciile e+istente la nivelul sistemului relaiilor internaionale din anii postbelici ca *i
viiunea diferit asupra ar(itecturii de securitate a principalilor actori au dus la declinul ;igii
-aiunilor.
Problemele dificile legate de refacerea *i readaptarea economiilor naionale la
realitile postbelice, 0n care Europa a pierdut monopolul economic deinut anterior asupra
A
0ntregii lumi *i 0n care multe din noile state aprute s-au transformat din clieni 0n concureni,
au dus la confruntri 0n plan economic, confirm/nd parc aseriunea c popoarele Malearg
adarnic dup un ec(ilbru care niciodat nu este aFunsN
!
.
Avansul economiei europene luat ca 0ntreg a fost 0nt/riat cu G ani, aceasta
0nsemn/nd c volumul produciei din 1@2@ a totaliat ceea ce s-ar fi realiat 0n 1@21 dac n-ar
fi fost rboiul *i dac ritmul de cre*tere anterior anului 1@1) s-ar fi meninut. .efacerea *i
reconstrucia economiilor naionale 0n principalele state europene au necesitat reolvarea mai
multor probleme dintre care cele mai importante erau cele referitoare la alegerea modelului
optim de devoltare economic *i refacerea flu+urilor comercial-financiare intra *i
e+traeuropene din perioada interbelic.
'evoltarea economic a lumii 0n primul deceniu postbelic a fost brusc stopat de
cria economic declan*at de marele #ra( Financiar de pe "all $treet 2Ane#a nr$13, av/nd
un impact *i consecine nemaint/lnite p/n atunci 0n economia mondial. #auele criei au
fost multiple *i variateI debaterea teoretic a celei mai mari crie a capitalismului modern
0nc nu s-a 0nc(eiat. #el mai adesea cria a fost e+plicat prin dislocarea comerului mondial
*i a economiilor naionale 0n timpul primei mari conflagraii mondiale. Ali speciali*ti au
e+plicat cria printr-un accident de parcurs al liberalismului sau prin e+cesul de raionaliare
economic, 0ndeosebi 0n $EA *i 4ermania, unde ma+imul de organiare a produciei *i a
muncii a fost 0nsoit de ma+imul de *omaF
)
.
Pierre %ila *i $erge Berstein considera c trei factori desta%ili&atori *i-au pus
amprenta (otr/toare asupra declan*rii criei
5
:
P un consum 0nfr/nat de permanena comportamentului de austeritate *i economisire,
mo*teniri ale unei civiliaii rurale ce privea cu suspiciune *i c(iar cu ostilitate facilitile de
satisfacii materiale oferite de producia industrial de masI
P efortul de investiii din anii Q2? a fost 0nsoit de riscuri *i deec(ilibre ca *i ample
derapaFe financiareI
P abuul de credite de consum *i de speculaii bursiere care s-a practicat 0n $EA 0n anii
primului deceniu interbelic, dar *i cria de suprainvestiii speculative 0n sectoarele pilot ale
economiei.
#ria a atins iniial economia german mai fragil, dar mai ales puternic dependent de
creditul american. :n primvara anului 1@!1, falimentul bncii Kredit Anstalt din 7iena a
antrenat prbu*irea 0ntregului sistem bancar austriac. Prin contaminare, bncile germane,
!
$aiu &., Cacu Al., '(ropa economica inter%elica, &nstitutul European, &asi, 1@@B
)
<li(or #., Istoria secol(l(i )), $-$PA, 2???
5
%ila P., Berstein $., Istoria secol(l(i ))$ Sf*r*it(l l(mii e(ropene, Bucuresti, 1@@G
B
puternic implicate 0n economia austriac, au intrat la r/ndul lor 0n cri. #ancelarul german
Bruning a decretat 0nc(iderea tuturor bncilor *i iolarea mrcii de lumea e+terioar. 'ar
4ermania va contamina sistemul bancar engle, iar odat cu ;ondra, principalul releu
financiar cu $EA, *i restul lumii a fost atins.
:n acest conte+t, guvernul britanic a fost obligat s abandonee convertibilitatea lirei 0n
aur 0n septembrie 1@!1. Aceast deciie va afecta grav Banca Franei *i Banca Japoniei care
deineau depoite 0n lire 0n calitate de moneda de sc(imb. Rrile subdevoltate *i 0n curs de
devoltare au fost cele mai afectate, deoarece comerul lor depindea de comerul cu produse
agricole *i materii prime.
:n cinci ani, din 1@2@ *i p/n 0n 1@!!, marea depresiune a distrus cei trei piloni ai
economiei mondiale:
P producia O coroborat cu nivele e+trem de ridicate ale *omaFuluiI pierderea
0nt/ietii 0n viaa economic a lumii de ctre btr/nul continent europeanI
P flu+urile internaionale de mrfuri *i capital O adoptarea de msuri protecioniste
pentru proteFarea industriilor naionale a condus la prbu*irea comerului cu A?S, 0ntre 1@2@ -
1@!2I
P sistemul monetar internaional O rile aflate sub presiunea cotei aurului, care fusese
reintrodus dup primul rboi mondial, cu rate de sc(imb ce s-au dovedit a fi nerealiste, s-au
0ntrecut 0n graba lor de a-*i devaloria monedele, d/nd na*tere devaloririlor competitive
2dumpingul valutar3. 'eflaia, acolo unde a fost aplicat, nu numai c nu a reu*it s produc
efecte poitive, ci a ad/ncit depresiunea economic deFa generat de insuficiena monedei *i a
creditului.
:n concepia pre*edintelui american Fr. '. .oosevelt, fenomenele de cri nu puteau fi
0nlturate dec/t prin stoparea scderii preurilor *i cre*terea profiturilor, astfel 0nc/t dup
lansarea ideii -e> 'eal-ului la #onvenia 'emocrat de la #(icago 22 iulie 1@!23, a iniiat
prima msur de abandonare a etalonului aur la 1@ aprilie 1@!!
A
. #onvertibilitatea dolarului 0n
aur a fost, a*adar, suspendat *i s-a recurs la devaloriarea aurului cu p/n la 5?S. Apoi, a
urmat controlul preurilor, al creditului, al puterii de cumprare, remonetiarea parial a
capitalului etc.
$oluionarea marii crie n-a adus cu sine *i restabilirea factorilor care au contribuit la
declan*area acesteia, la e+tinderea cooperrii internaionale *i la o conlucrare normal a
A
-ursDe .., International +(rrenc, '#perience- Lessons of the Inter.ar /eriod0 Princeton, ;eague of -ations,
1@))
G
economiilor naionale. 'evenise practic imposibil 0mpiedicarea cre*terii protecionismului *i
disoluia sistemului cooperrii internaionale.
:n opinia istoricilor Pierre %ila *i $erge Berstein se confrunt, 0n plan economic, din ce
0n ce mai fatis, dou principale grupe de ri:
P Mrile bogateN O $EA, %area Britanie, Frana, care dein G?S din stocurile mondiale
de aur *i controlul pieelor privilegiate, mai ales marile imperii colonialeI
P Mrile sraceN O &talia, Japonia, 4ermania, greu 0ndatorate, lipsite de reerve de aur
dar mai ales fr posesiuni coloniale, *i aflate 0n situaia folosirii propriilor resurse care au
fost insuficiente pentru a combate depresiunea *i a genera relansarea economic.
Problema ce se punea era stabilirea unui etalon valutar stabil sau a unei valute
internaionale, precum *i a organismului internaional care sa o emit. -evoia de larg
cooperare monetar pentru toate rile, ceea ce implica cedarea unei pri din suveranitatea
acestora, a fost subminat tocmai de dorina lor tot mai mare de libertate. Acest deiderat a
fost respectat, 0n limita posibilului, cut/ndu-se conceperea unor organisme financiar-
monetare internaionale care s permit e+ercitarea atributelor de suveranitate *i independen
de ctre rile participante. Astfel, urmea ca (otr/rile organismelor internaionale s fie
adoptate 0n mod democratic, prin consens general. %ai t/riu, au aprut diferite metode
democratice de condiionare a activitii rilor interesate, angaFate 0n dorina lor de a dep*i
problemele cu care se confruntau. :n acest conte+t politico-economic apare ideea 0nfiinrii
Fondului %onetar &nternaional, ca instituie mondial de asistena financiar.
A*adar, primul .boi %ondial a dus la prbu*irea sistemului clasic al Etalonului-
Aur, iar instabilitatea din perioada imediat urmtoare *i, 0n special, (iperinflaia german de la
0nceputul anilor 1@2? au 0mpiedicat reinstaurarea sa grabnic. Abia 0n 1@25, %area Britanie *i
$EA au revenit, 0mpreun, la sistemul Etalonului-Aur. :n 1@2G, sistemul era deFa restabilit, cu
o participare mult mai important dec/t 0nainte - iar 0n perioada 1@2G-1@!1 au aderat peste )?
de teritorii. 'up aceea, sistemul s-a destrmat repede, pe msur ce %area 'epresiune a
subminat cooperarea financiar internaional.
'up cum era de a*teptat, flu+urile de capital au fost mai puin intense 0n anii
interbelici dec/t 0n perioada clasic a Etalonului-Aur. Ele au tins, de asemenea, s devin mai
concentrate geografic. %area Britanie a continuat sa fie cel mai important deintor de active
0n strintate *i un e+portator important de capital. Pe msur ce economia $tatelor Enite a
prosperat, au crescut *i e+porturile americane de capital. :n aceast perioada $EA a devenit
principala surs a cre*terii nivelului investiiilor e+terne.
@
:n toate economiile importante, cea mai mare parte a capitalului era investit pe plan
intern. 'ar c(iar *i a*a, investiiile strine 0n #anada *i rile latino-americane, respectiv 0n
Europa au crescut spectaculos - spre e+emplu, ele repreentau dou treimi, respectiv o
cincime din investiiile $tatelor Enite 0n 1@!G.
&nvestiiile francee 0n strintate *i-au meninut cota din totalul global p/n la
ibucnirea primului rboi mondial, dup care au scut puternic. Prin comparaie, 0n anul
1@1G s-a 0nregistrat lic(idarea posesiunilor germane peste (otare *i 0nceperea e+porturilor
considerabile de capital efectuate de Belgia, #anada, $uedia *i Elveia. Japonia a e+portat *i
ea volume semnificative de capital *i a deinut, 0n preaFma celui de-al doilea rboi mondial,
investiii 0n valoare de peste 1 miliard de dolari 0n #(ina. :n anii 1@2?, flu+urile globale de
capital *i stocurile de investiii e+terne erau ridicate. 'e*i, 0n comparaie cu perioada clasic a
Etalonului- Aur, numrul statelor care importau *i e+portau capital era mai mare, maForitatea
flu+urilor financiare au rmas concentrate la nivelul unui numr mic de ri.
:n anii 1@!?, condiiile economice care spriFineau flu+uri considerabile de capital se
sc(imbaser deFa radical. 'up cum succesul Etalonului-Aur clasic a avut la ba c/teva
condiii necesare, e*ecul su din perioada interbelic a reflectat absena acestora. #u toate c
$EA a ie*it din rboi cu o 0mbinare de e+cedent comercial *i rate reduse ale dob/nilor
interne, care le-au asigurat poiia de principal creditor internaional, ele au refuat s preia de
la %area Britanie rolul de (egemon financiar global.
Prioritile interne, mai degrab dec/t obligaiile internaionale, au dominat politica
american. Acest lucru a avut consecine catastrofale: deciia Federal .eserve de a cre*te
dob/nile, 0n 1@2G, 0n 0ncercarea de a combate tendinele speculative de pe "all $treet, a
provocat %arele #ra( din 1@2@. Flu+urile de capital americane erau prociclice - dup ce
crescuser 0n anii 1@2?, ele au scut 0n anii 1@!? o dat cu perspectivele reduse de
profitabilitate e+tern.
'ac 0n perioada clasic a Etalonului-Aur flu+urile de capital au operat
contraciclic,astfel 0nc/t scderile 0nregistrate de economia mondial erau compensate parial
de flu+urile mai ridicate de capital, 0n anii 1@!?, rile debitoare s-au confruntat cu deflaia
intern *i fuga capitalului. :n consecin, at/t intensitatea, c/t *i e+tensiunea flu+urilor de
capital s-au diminuat dramatic. :n plus, modificarea structural 0n economia mondial, la care
s-au adugat criele economice *i politice interne de pretutindeni au fcut sistemul Etalonului-
Aur complet nefuncional
B
. 2B3
B
&oan &. Bari, Restr(ct(rarea rela1iilor financiar val(tare interna1ionale0 te&a de doctorat0 Biblioteca A$E
1?
1.!. Epoca Bretton "oods - crearea sistemului financiar global
1.!.1. #adrul general al crerii sistemului monetar internaional la Bretton "oods
:ntre 1 *i 22 iulie 1@)) are loc la Bretton "oods, #onferina %onetar *i Financiar
&nternaional a -aiunilor Enite *i Asociate. $-a considerat c pentru prima oar a fost
stabilit un sistem monetar baat pe un acord internaional
G
.2G3
Baa discuiilor pentru redactarea documentului preentat la Bretton "oods, 0n 1@)),
a constituit-o planul "$ite *i planul %e&nes. Planul lui <arr= 'e+ter "(ite 2consilier al
ministrului de finane al $EA3 a fost publicat 0n aprilie 1@)! 0ntr-o ultima variant, sub
denumirea: 8Proiect preliminar de sc(i a unei propuneri pentru un fond internaional de
stabiliare a -aiunilor Enite *i AsociateN. Planul lui Jo(n %a=nard Ke=nes 2numit 0n Anglia,
0n 1@)?, consilier onorific al %inisterului Finanelor3 a aprut 0n forma sa final, ca document
oficial, la ;ondra, 0n aprilie 1@)!, sub denumirea: 8Propuneri pentru o Eniune de cliring
internaionalN.
Planul "$ite e+prima preocuparea principal a $tatelor Enite de a restaura libertatea
tranaciilor *i plilor internaionale, fiind prevut instituirea 2ond(l(i de sta%ili&are, al
crui capital era format prin subscrierile rilor membre 2!? S 0n aur, iar restul 0n moneda
naional3. %onedele rilor membre trebuiau s fie definite 0n unitas, moneda Fondului de
stabiliare, care avea un rol limitat, put/nd fi cumprat *i v/ndut contra aur 0n cadrul
operaiunilor cu Fondul. Aceste uniti de cont erau egale cu greutatea 0n aur corespuntoare
pentru 1? dolari, paritatea 0n aur neput/nd fi modificat dec/t cu acordul Fondului, cu o
maForitate de !T) din voturi. Fondul de stabiliare prevedea eliminarea restriciilor valutare, cu
e+cepia celor promovate de Fond, *i era 0mputernicit s stabileasc *i s modifice cursurile
valutare ale rilor membre.
Planul %e&nes e+prima preocuparea de reconstrucie a economiilor occidentale,
baat pe promovarea cre*terilor economice *i ocuparea deplin a forei de munc. Acest plan
prevedea crearea 3ni(nii de cliring. Eniunea de cliring se considera o super -banc central,
care trebuia s emit, 0n favoarea rilor membre, o moned scriptural internaional, definit
0n aur, *i numit bancor. Astfel, rile membre trebuiau s primeasc o cot de moned
scriptural, proporional cu volumul comerului su e+terior 0n ultimii ani dinaintea
rboiului. Acestea urmau s asigure compensarea multilateral a creanelor bncilor centrale.
:n final, soldurile debitoare ale unor ri membre repreentau solduri creditoare ale altor ri.
G
Paul Bran ,.elaii financiar-monetare internaionale, Ed. Ec., Bucure*ti, 1@@A
11
'in confruntarea mecanismelor propuse de cele dou planuri preentate, s-au preluat
0n declaraia comun numai acele mecanisme care corespundeau ideilor de ba ale $EA.
Pentru promovarea cooperrii internaionale 0n domeniul monetar *i financiar, prin
acordurile 0nc(eiate la Bretton "oods, au fost 0nfiinate dou instituii interguvernamentale:
Fondul 'onetar (nternaional *i Banca (nternaional pentru )econstrucie *i +evoltare.
#ele dou instituii au avut *i au statut de organisme specialiate ale 1rganiaiei
-aiunilor Enite. F.%.&. activea 0n domeniul valutar *i al ec(ilibrului balanei de pli, iar
B.&...'. 0n domeniul devoltrii economice prin investiii.
;a baa sistemului creat la Bretton "oods a fost a*eat etalon(l a(r !devi&e, iar 0n
cadrul acestuia dolarului american i-a revenit rolul de etalon *i de principal moned de
reerv *i plat. $-a renunat, astfel la propunerile lui Ke=nes *i "(ite - bancor *i unitas - 0ns
mecanismele monetare ulterioare au fost favorabile punerii 0n circulaie a unei astfel de
monede internaionale 2'$C3 emis de organismul sistemului 2F%&3.
'efinirea dolarului ca etalon avea 0n vedere mecanismele monetare baate pe etalonul
aur, care e+istau 0n funciune la acea dat. 'olarul a fost definit prin valoarea paritar de
?,GGGAB1 grame aur, av/nd la ba reervele de aur de 2) mld. E.$.'. aflate la dispoiia
$istemului Federal de .eerve al $EA. #a etalon al sistemului, 0ntre dolar *i aur s-a stabilit
un raport valoric de !5 E$' uncia de aur 2o uncie U !1,?5 grame3.
'efinitoriu pentru sistemul creat, a fost regim(l parit41ii a(r 5i al c(rs(rilor val(tare
fi#e 5i (nice. 7alutele erau legate de aur fie direct, fie indirect, prin referina la dolar luat ca
unitate de cont, 0ns cu un coninut precis 0n aur. #onform statutului F.%.&., convertibilitatea
0n aur avea un caracter de opiune.
Acordul semnat 0n 1@)) la Bretton "oods nu stabile*te o delimitare precis 0ntre
noiunea de sistem monetar internaional *i cea de organiaie creat s serveasc sistemul,
Fondul %onetar &nternaional. :ntruc/t nu s-a 0ntocmit nici un document distinct de preentare
a sistemului, principiile sale se regsesc 0n Acordul de creare a Fondului %onetar
&nternaional, consider/ndu-se c acesta repreint statutul organismului nou creat. $tatutul
Fondului %onetar &nternaional, ca organism specialiat s asigure gestiunea sistemului,
conine reglementri cu privire la elemente fundamentale, precum: stabilitatea cursurilor
diverselor valute legate 0ntre ele printr-un etalon comunI convertibilitatea monetarI libertatea
plilor curente. Astfel, scopul principal al $istemului %onetar &nternaional, creat 0n 1@)), a
fost reali&area cooper4rii monetare, pe baa mecanismelor sale de funcionare. #rearea
12
acestui sistem monetar internaional a repreentat prima mare reu*it a ideii de cooperare
internaional 0n domeniul monetar
@
.
1.!.2. Principiile care au stat la baa ,'(
Principiile pe care s-a baat sistemul monetar internaional, al crui organism era
Fondul %onetar &nternaional, au fost urmtoarele:
- cooperarea monetar internaionalI
- cre*terea ec(ilibrat a comerului internaionalI
- devoltarea economic a tuturor membrilorI
- stabilitatea cursului de sc(imbI
- multilateraliarea plilor internaionaleI
- convertibilitatea monetarI
- lic(iditateaI
- ec(ilibrarea balanei de pli.
Analia fiecrui principiu *i a felului 0n care a fost aplicat de rile membre *i de
F.%.&. d posibilitatea unei aprecieri de ansamblu asupra $istemului %onetar &nternaional
creat la Bretton "oods.
A. #ooperarea monetar internaional
Principiul cooperrii monetare internaionale a fost considerat esena $%& *i factorul
determinant al crerii F.%.&., organismul care s asigure consultan *i colaborare 0n
problemele monetare internaionale. Acest principiu al cooperrii era considerat realiat prin
0ns*i adeiunea la Fond. 'in punct de vedere teoretic, prin intermediul F.%.&. se urmrea a se
aFunge la armoniarea politicilor monetare cu obiectivele unei cooperri internaionale, 0n
folosul tuturor rilor membre. Preocuparea principal era repreentat de stabilitatea cursului
de sc(imb, multilateraliarea plilor *i eliminarea restriciilor valutare.
Practic, 8cooperareaN prevut nu a operat 0n maForitatea domeniilor de activitate ale
F.%.&. mai mult de 1? ani, fc/nd ca la finele anului financiar 1@55T1@5A, deficitul cumulat sa
fie de 1),21 milioane dolari $.E.A., ca urmare a unor c(eltuieli de funcionare situate cu mult
peste 0ncasri.
@
A.F.P. BaDDer, Instit(1iile financiare interna1ionale, Ed. Antet, 1@@B
1!
Enele forme de cooperare monetar internaional apar 0n perioada anilor QA?, sub
forma acordurilor de 0mprumut *i a facilitilor de finanare compensatorie precum *i sub
forma '$C-urilor.
B. #re*terea ec$ilibrat a comerului internaional
Acest principiu a fost formulat 0n linii generale, ca orientare pentru F.%.&. de a
contribui la realiarea unui astfel de obiectiv. #a urmare, s-a interpretat c e+prim un
obiectiv *i nu un principiu al sistemului monetar internaional pe care Fondul ar fi trebuit s-l
propage ca ba sigur a stabilitii *i ec(ilibrului balanei de pli. Aciunea F.%.&. s-a limitat
la 0nlturarea restriciilor valutare.
#. +evoltarea economic a tuturor membrilor
%odul 0n care F.%.&., prin activitatea sa, a urmrit realiarea acestui principiu
comporta controverse *i puncte de vedere diferite din partea rilor devoltate *i a celor
srace. Astfel, se susine c tendina rilor industrialiate a fost de a 0nltura din preocuprile
F.%.&. acest obiectiv, consider/ndu-se c el intr 0n atribuiile B.&...'. *i c formularea din
Acord ar repreenta doar e+primarea unei consecine a cre*terii comerului internaional.
:nc de la 0nceputul discuiilor asupra planului "(ite, &ndia a propus s se prevad, ca
principiu, spriFinirea devoltrii economice a rilor srace, propunere re0nnoit 0n toate
discuiile *i formulat 0n dou variante de amendamente *i la Bretton "oods. :n anul 1@B!, cu
ocaia raportului referitor la reforma $.%.&. se meniona c o atenie deosebit trebuie
acordat poiiei *i intereselor rilor 0n curs de devoltare.
+. ,tabilitatea cursului de sc$imb
Adoptarea acestui principiu ca element de ba al sistemului monetar internaional a
fi+at opiunea pentru practicarea cursurilor fi+e *i a etalonului aur-devie. :n acest scop,
fiecare ar trebuia s stabileasc pentru moneda sa, cu acordul F.%.&., valoarea paritar
e+primat 0n aur sau 0n dolari $.E.A.. Fa de paritatea oficial, cursurile de pia ale
monedelor naionale puteau varia 0n Furul unei marFe de V 1 S, rile emitente av/nd obligaia
s supraveg(ee strict aceast evoluie. Pentru meninerea stabilitii cursurilor de sc(imb pe
pia, rile membre urmau s intervin prin v/narea sau cumprarea de moned pentru
asigurarea respectrii limitelor de fluctuare. 'ac nu se produceau efectele a*teptate 0n urma
acestor intervenii, se recurgea la modificarea valorii paritare, dar numai pentru corectarea
unui deec(ilibru fundamental 0n economia unei ri.
1)
#a reultat al aplicrii acestui principiu, dolarul, ca principal activ de reerv 0n
condiiile etalonului aur - devie, 0n loc s fie un factor de stabilitate a devenit, 0n urma
alimentrii e+cesive a lumii cu moneda american, o surs de instabilitate. $EA aFunge 0n
imposibilitatea de a converti la cererea autoritilor monetare strine, dolarii 0n aur.
:n primii si 15 ani de e+isten, Fondul a dus o politic rigid 0n aplicarea *i urmrirea
aplicrii aspectelor principiului stabilitii monetare legate de declararea valorii paritare *i a
modificrii ei. Creptat, aceasta politic s-a rela+at, adapt/ndu-se cerinelor impuse de practic.
E+periena anilor QA? a artat c o rigiditate 0n meninerea unor cursuri fi+e unice pe baa unei
valori paritare e+primat 0n aur 2marfa subevaluat3 sau 0n dolari 2supraevaluai3 nu contribuie
la meninerea stabilitii.
-umeroase ri au adoptat cursuri multiple 0n forme mai simple sau mai complicate,
iar rile care se angaFaser fa de F.%.&. s 0nlture restriciile valutare au adoptat alte genuri
de msuri care sa le asigure acelea*i reultate. Analia datelor statistice ale F.%.&. evidenia
c 0ntre 1@)@ *i 1@AB 2prima *i a doua devaloriare a lirei sterline3, $.E.A. *i Japonia nu au
fcut nici o modificare a valorii paritare, ..F. 4ermania *i 1landa au revaloriat monedele lor
cu 5SI Belgia, 'anemarca, ;u+emburg, -orvegia *i $uedia care fcuser modificri 0n 1@)@
nu au mai intervenit cu nimic asupra valorilor paritare stabiliteI Austria a modificat valoarea
paritar a monedei sale de c/teva ori pan 0n 1@5!, dat dup care a meninut stabilitatea
cursului de sc(imb. Frana a devaloriat moneda sa de doua ori, &talia a meninut cursuri
fluctuante p/n 0n 1@A?, iar #anada a lsat s fluctuee moneda sa 0ntre anii 1@5? *i 1@A2.
'up 0nelegerea din 1@B1, F.%.&., a acceptat ca rile membre s poat declara, 0n loc
de valoarea paritar, un curs central, iar limitele de intervenie s fie de V 2,25S.
'olarul a fost devaloriat pentru a doua oar 0n martie 1@B! cu 0nc 1?S, moment de
la care 0ntregul mecanism de meninere a cursurilor fi+e s-a prbu*it *i la o lun dup aceea,
toate monedele fluctuau fie individual, fie 0n bloc.
E. 'ultilateraliarea plilor internaionale
Principiul multilateralirii plilor internaionale a fost e+primat 0n Acord numai sub
forma unei sarcini a F.%.&., nefiind preciate modalitile de aplicare a acesteia. 'e aceea, s-a
considerat c nu trebuie fcut nimic special 0n acest scop, multilateraliarea fiind un reultat
automat al 0nlturrii restriciilor.
.ealitatea a impus diverse soluii pentru lrgirea formelor de pli, menin/ndu-se
restricii monetare de protecie la care statele nu puteau renuna 2astfel s-a aFuns la formarea,
0n afara F.%.&., a unor grupe de ri 0ntre care se practicau pli multilaterale, pstr/nd
15
restricii fa de teri3. Fondul a insistat permanent pentru 0nlturarea acestor restricii,
aFung/ndu-se astfel la generaliarea multilateralirii plilor.
F. #onvertibilitatea monetar
:n accepiunea Acordului, convertibilitatea repreint 80nlturarea tuturor restriciilor
la plile privind tranaciile curenteN. %oneda unei ri membre devine convertibil atunci
c/nd ara respectiv 0nltur restriciile la plile curente, adic pune la dispoiie moneda sa
sau a altei ri membre pentru efectuarea plilor pentru tranacii internaionale curente *i
permite transferul sumelor obinute din astfel de tranacii.
'e asemenea, ara care declar moneda sa convertibil, se oblig s cumpere sumele 0n
moneda sa deinute de o alt ar membr, atunci c/nd aceasta o cere *i arat c ele au fost
obinute recent, ca reultat al unor tranacii curente, sau c este necesar convertirea acestora
pentru efectuarea unor pli la tranaciile curente.
Funcionarea convertibilitii a viat doua aspecte distincte:
P primul se refer la convertibilitatea dolarului, 0n calitatea sa de etalon, moneda de
reerv *i de plat 0n cadrul sistemuluiI
P al doilea avea 0n vedere convertibilitatea monedelor naionale ale celorlalte ri,
membre ale F.%.&.
'olarul american a fost singura moned convertibil 0n aur, autoritile monetare
americane angaF/nd s converteasc 0n orice moment, la cererea bncilor centrale, deinerile
lor de dolari, la preul oficial de !5 dolari uncia.
&n caul monedelor naionale ale celorlalte ri, convertibilitatea prevut 0n statutul
F.%.&. avea doua accepiuni:
P prima, conform creia trecerea la convertibilitate presupunea desfiinarea restriciilor
*i discriminrilor 0n domeniul plilor *i transferurilor internaionaleI
P a doua, potrivit creia convertibilitatea 0nseamn obligaia bncii centrale de a
cumpra moneda sa naional deinut de o banca central strin, la cererea acesteia.
Apariia criei monetare de la 0nceputul anului 1@AG a determinat adoptarea de msuri
restrictive privind convertirea dolarilor americani 0n aur. Au fost create dou piee ale aurului,
una liber 2unde preul aurului se stabilea pe baa cererii *i ofertei3, *i una oficial dintre
bncile de emisiune care puteau vinde *i cumpra aur la preul fi+ de !5 dolari uncia.
%surile adoptate viau efectele *i nu cauele, iar din acest motiv cria monetar s-a
accentuat. Efectele ei au dus la (otr/rea $.E.A. din august 1@B1 de a suspenda
convertibilitatea 0n aur a dolarilor deinui de autoritile monetare ale altor ri membre ale
1A
F.%.&. :nc din luna mai 1@B1 unele ri cu moneda convertibil, iar din august aproape toate,
au (otr/t s nu mai intervin pe pieele valutare pentru meninerea cursului fi+, prin
cumprare sau v/nare de dolari. Aceasta a 0nsemnat adoptarea practicii cursurilor fluctuante.
'in punct de vedere al convertibilitii, acesteia i s-a sc(imbat coninutul. :n
accepiunea F.%.&. din noiunea de convertibilitate dispare referirea la aur *i dispare, de
asemenea, un element de ba al convertibilitii - cursul fi+. Astfel, noiunea adoptat pentru
definirea poiiei dolarului american, dup suspendarea convertibilitii 0n aur, este
8convertibilitatea de piaN.
:n practic, F.%.&. nu mai folose*te termenul de monede 8liber convertibileN, ci a
introdus noiunea de monede 8liber utiliabileN. Aceast calitate este atribuit de Fondul
%onetar &nternaional acelor monede pe care le aprecia ca fiind cel mai mult folosite 0n
tranaciile internaionale.
-. .ic$iditatea
Principiul lic(iditii a fost presupus ca element intrinsec al funcionrii $istemului
%onetar &nternaional. #rearea Fondului %onetar &nternaional, ca instituie financiar avea *i
scopul asigurrii unui 8reervorN din care 8la nevoie, rile membre s poat obine un spriFin
temporar, pentru a face fa deficitului balanei de pli curenteN.
Autoritile monetare ale rilor membre la F.%.&. aveau obligaia de a-*i constitui
reerve monetare, corespuntoare nevoilor generate de dou operaiuni:
P convertirea sumelor solicitateI
P interveniile pe pia ale autoritilor monetare 0n scopul meninerii stabilitii
cursurilor de sc(imb.
:n reervele monetare, alturi de aur *i titluri emise pe pieele financiar monetare
naionale, este introdus *i valuta, care ptrunde 0n economia unei ri prin intermediul
operaiunilor comerciale *i financiare. ;ic(iditatea global, constituit din aur monetar *i
valute, la care s-au adugat poiia rilor la F.%.&. *i '.$.C.-u rile, avea 0n perioada de dup
rboi un nivel procentual optim al reervelor fa de import, de apro+imativ )?S.
:n primii ani dup rboi, 52S din reervele monetare erau deinute de $.E.A.,
inclu/nd B5S din totalul aurului monetar. .estul lumii deinea doar 25S din aurul monetar,
valor/nd circa G miliarde E$', *i 0n plus 1) miliarde 0n valute, din care apro+imativ 11
miliarde W blocate la Banca Angliei, folosibile numai 0n ona lirei.
1B
#ontribuia Fondului %onetar &nternaional la funcionarea principiului lic(iditii s-a
concretiat 0n v/narea, contra moneda naional, 0n cauri de nevoie Fustificate, de sume 0n
moneda altei ri membre pentru efectuarea de pli, conforme prevederilor Acordului.
Aplicarea de ctre F.%.&. a principiului lic(iditii prin acordri de credite, respectiv
acceptarea v/nrii de valut contra moned naional, a fost foarte redus 0n primii ece ani
de activitate, fapt motivat, prin aceea c folosindu-se numai dolari s-ar crea o cerere de bunuri
din $.E.A. care ar putea avea efecte inflaioniste, *i prin aceea ca 0ntr-un termen foarte scurt
Fondul ar rm/ne fr resurse valutare utiliabile.
Problema lic(iditii globale a sistemului, precum *i nevoia de lic(iditi a rilor 0n
curs de devoltare a cror balan curent era continuu deficitar, a dat na*tere la numeroase
discuii, mai ales 0n afara F.%.&.. :n urma solicitrilor #onsiliului 'irectorilor E+ecutivi,
$ecretariatul F.%.&. a elaborat un studiu numit 8-evoia de reerveN, publicat 0n ianuarie 1@AA.
:n acest studiu se evidenia necesitatea stabilirii nevoii globale de reerve care 8s fie
determinat 0n legtur cu bunstarea tuturor rilorN. $c(imbul de preri 0ntre consiliul
'irectorilor E+ecutivi *i 4rupul celor ece s-a soldat cu un proiect de creare de reerve sub
forma unor 'repturi $peciale de Cragere 2'.$.C.3, emise *i folosite de F.%.&., care se
evidenia 0ntr-un cont special.
#rearea '.$.C. a repreentat o contribuie concret la funcionarea principiului
lic(iditii, *i un aport al Fondului la cre*terea volumului lic(iditii globale. '.$.C. a fost
considerat un nou activ de reerv, sumele alocate fiind considerate parte integrant a
reervelor rilor membre ale F.%.&.
/. Ec$ilibrarea balanei de pli
Acesta constituie un principiu de politic economic a fiecrei ri, fiind inclus *i 0n
Acordul de la Bretton "oods ca obiectiv al F.%.&., care, prin creditele pe care le acord,
contribuie la scurtarea duratei *i la reducerea gradului de deec(ilibru al balanelor de pli ale
arilor membre. #oncepia de ba 0n aplicarea acestui principiu era ca disciplina balanei de
pli impunea adoptarea de msuri de redresare de ctre rile membre 0n cau. En accent
deosebit s-a pus pe realiarea unor planuri de stabiliare, pe care rile cu balan deficitar
care solicitau aFutor financiar de la Fond, prin trageri peste tran*a de reerv, trebuiau s le
0ndeplineasc.
Ec(ilibrarea balanei de pli se realia printr-o stabiliare economic intern cu
devoltarea produciei, menit s duc la cre*terea e+porturilor, la o mai mare satisfacere a
cererii interne *i deci la o reducere a importurilor, fr/n/ndu-se tendinele inflaioniste.
1G
Cotu*i, F.%.&. era 0ngrdit 0n aplicarea principiului ec(ilibrrii balanei de pli de faptul c
influena sa *i recomandrile pe aceasta linie puteau fi fcute numai ctre rile care aveau
nevoie *i solicitau s fac u de drepturile de tragere speciale. E+periena a artat c, 0n
decursul timpului, statele puternic devoltate industrial nu au urmrit o politica de respectare
a disciplinei balanei de pli
1?
.
1.!.!. +eec$ilibrele generate de ,istemul de la Bretton "oods
Funcionarea $istemului de la Bretton "oods a demonstrat caracterul asimetric al
acestuia, 0n favoarea $.E.A., *i a evideniat manifestarea unei incompatibiliti denumit de
speciali*ti dilema 0ntre aproviionarea economiei mondiale cu dolari, care constituie lic(iditi
internaionale, *i convertibilitatea acestora 0n aur.
'e*i sistemul adoptat la Bretton "oods nu a fost, prin natura *i principiile sale,
discriminatoriu, totu*i funcionarea sa 0ntr-o lume marcat de superioritatea economic
american a condus la consolidarea poiiei $.E.A.
:n anii care au urmat celui de-al doilea .boi %ondial, o bun parte din rile
industrialiate, *i 0n special cele europene, au 0nregistrat importante deficite comerciale.
-evoile de reconstrucie economic le-au orientat ctre e+terior, *i 0n special ctre $.E.A.
Penuria de miFloace de plat internaionale au conferit monedei americane o poiie
privilegiat, devenind general acceptat 0n plile dintre diferite state. :n acest mod, dolarul
$EA a devenit, de fapt, moneda internaional.
-evoia de lic(iditi internaionale a fost satisfcut prin oferta de dolari, ofert care a
reultat din deficitele e+terne ale $.E.A. Acestea beneficiau de privilegiul de a-*i putea
finana deficitul e+tern cu propria moned: investiiile private americane 0n lume, aFutoarele
economice *i militare ale guvernului american erau pltite prin simpla emisiune a unei
monede, pe care alte ri trebuiau s o accepte, *i anume dolarul american.
#onstr/ngerile impuse de fi+itatea cursurilor monedelor naionale, 0n raport cu E$',
garantau manifestarea cererii de dolari. 'aca moneda american era emis 0n cantiti
abundente, antren/nd scderea cursului pe piaa de sc(imb, reultatul 0l constituia aprecierea
monedei celorlalte ri. Pentru a nu dep*i limitele de fluctuare, aceste ri trebuiau s-*i ofere
propria moned pe piaa de sc(imb, ac(iiion/nd 0n sc(imb X, menin/nd, astfel, stabilitatea
valorii propriei monede 0n raport cu moneda american.
1?
#ear Basno, -icolae 'ardac, #onstantin Floricel, Moned40 +redit0 B4nci, E.'.P., 1@@5
1@
:n acest mod, se poate aprecia c deficitul e+terior american s-a dovedit inflaionist,
dac se ine seama de faptul c dolarii difuai 0n economia mondial au contribuit la
maForarea masei monetare 0n rile care 0i deineau. $ingurul mecanism care permitea
restabilirea deficitului american *i a e+pansiunii monetare mondiale 0l constituia
convertibilitatea 0n aur a dolarilor. Aceast convertibilitate a fost problematic fiind calificat
de ctre speciali*ti drept o dilem: 8dilema convertibilitiiN.
:n anul 1@A?, economistul de origine belgian, profesor la Hale, .obert Criffin, a
subliniat dilema utilirii unei monede naionale ca miFloc de plat internaional. -evoia
crescut de lic(iditi internaionale era satisfcut printr-o ofert de dolari, primit cu
0ncredere, 0n msura 0n care e+ista promisiunea de transformare 0ntr-o cantitate de aur
determinat. Pe de alt parte, oferta de dolari nu putea fi asigurat dec/t prin agravarea
deficitului e+terior al $.E.A. Accentuarea deficitului a fost de natur s diminuee 0ncrederea
0n moneda american, cu at/t mai mult cu c/t dolarii deinui 0n strintate dep*eau stocul de
aur monetar al $.E.A. Etiliarea dolarului ca moned de reerv, care presupunea e+istena 0n
cantiti reduse 2caracteristic raritii3 devenea, astfel, incompatibil cu utiliarea acestora ca
miFloc de plat internaional, ceea ce implica e+istena unei cantiti sporite de moned.
Asimetria *i contradiciile sistemului au fost accentuat de puterea conferit $.E.A.
pentru adoptarea deciiilor 0n cadrul F.%.&. 'eciiile cu privire la activitatea Fondului erau
adoptate cu G5S din voturi, iar $.E.A., datorit puterii economice, a dispus de un procent de
vot superior nivelului de 15S 21B,G2S 0n 1@@!3 ceea ce demonstrea c deciiile nu pot fi
luate fr acordul american
11
.
1.!.0. Prbu*irea sistemului de la Bretton "oods
Abandonarea convertibilitii dolarului 1n aur
.eervele de aur monetar deinute de $.E.A. s-au diminuat 0n anii YA?, ca urmare a
acordului de la "as(ington din martie 1@AG, unde bncile centrale din principalele ri
devoltate au acceptat s renune la convertibilitatea dolarilor deinui 0n aur.


11
#laudiu 'oltu - $isteme monetare comparate, Ed. Ec., 1@@B
2?
Fi.. 1 1 Re&ervele de a(r de1in(te de Banca +entral4 vers(s 64rile l(mii

Funcionarea sistemului a fost perturbat de modificrile de curs ale principalelor
monede europene, maForarea preului aurului pe pia, 0ndeprtarea de cursul oficial *i
speculaiile contra dolarului. Censiunile s-au manifestat p/n la 15 august, c/nd prin deciia
pre*edintelui -i+on se suspenda convertibilitatea dolarului 0n aur. Aceast deciie de*i
marc(ea finalul sistemului 84old E+c(ange $tandard, nu a semnificat abandonarea
cursurilor fi+e de sc(imb. %omentul august 1@B1 a repreentat un moment esenial 0n
demonetiarea aurului.
Prin definiie, demonetiarea aurului const 0n eliminarea metalului preios din
funciile de ec(ivalent general, de bani, *i utiliarea acestuia doar ca o marfa obi*nuit: astfel
aurul este 0nlturat din funciile de miFloc de teauriare *i ultim miFloc de lic(idare a
angaFamentelor de plat 0n relaiile internaionale.
2ltimele tentative de salvare a sistemului de la Bretton "oods
;a finele anului 1@B1, repreentanii principalelor ri devoltate s-au reunit la
"as(ington, cu scopul de a pune capt 8anar(iei monetareN instaurate dup luna august.
:n cadrul acordului s-au adoptat mai multe deciii astfel:
P dolarul este devaloriat 2pentru prima dat dup 1@!) *i pentru a !-a oar dup 1B@23
prin stabilirea preului unei uncii de aur la !G E$' 2comparativ cu !5 E$' 0n 1@))3I
P principalele monede sunt reevaluate 0n raport cu dolarul 2cu 1A,1GS pentru JPH, cu
1!,5BS pentru 'E%, cu G,5BS pentru F.F3I
21
P marFele de fluctuaie ale monedelor 0n raport cu definirea sa oficial sunt stabilite la
V 2,25S.
#u toate deciiile adoptate 0n 1@B1, dificultile antrenate de cria monetar nu au
disprutI accentuarea deficitului e+tern american, speculaiile contra E$' *i aprecierea 'E%
au fcut dificil meninerea stabilitii sistemului.
P ;a 12 februarie 1@B!, dolarul este din nou devaloriat, preul unei uncii de aur
trec/nd de la !G la )5 E$'. Cotodat, se abandonea regimul cursurilor fi+e, 0n cadrul cruia
abaterea cursului efectiv se stabilea 0n funcie de definiia 0n aur a monedelor.
'emonetiarea aurului pe plan internaional a fost oficialiat 0n cadrul *edinei
comitetului interimar al F%&, care a avut loc 0n ianuarie 1@BA, 0n Jamaica. #u acest prileF li se
recomand rilor membre ale F%& s nu-*i mai defineasc monedele printr-un coninut 0n aur
*i nici prin raport fa de o alt valut, ci prin raportare la o moneda co* compoit.
.ecomandrile de la Jamaica au fost ratificate 0n 1@BG, sub forma unui amendament adus
$tatutului F%& 2primul amendament a fost adoptat 0n 1@A@, c/nd s-au instituit drepturile
speciale de tragere, '$C3.
P Eltimul moment 0n procesul de demonetiare al aurului 0l constituie v/narea 0n
1@BG, de ctre F%& a unei Fumti din cantitatea de aur, evaluat la acel moment la 5?
milioane uncii 2)1B? tone3. 7/narea aurului s-a realiat la preul pieei, de-a lungul unei
perioade de ) ani 0n care s-au organiat )5 de licitaii, *i a condus la 0ncasarea sumei de 5,B
miliarde E$', comparativ cu 1,1 miliarde E$' c/t repreenta preul oficial. #ealalt Fumtate
a cantitii de aur a fost restituit rilor membre ale F%& la preul de !5 E$'Tuncia.
Avanta3ele ratelor de sc$imb flotante
:ntr-un articol din 1@5! %ilton Friedeman condamna mecanismul ratelor fi+e
practicate p/n 0n anii YB?, 0nc din acel moment, teoria economic evideniind multiplele
avantaFe ale flucturii monedelor.
Acestea pot fi enunate astfel:
- Fle+ibilitatea cursurilor de sc(imb constituie un miFloc de a garanta ec(ilibrul
e+terior.
- En deficit al balanei comerciale antrenea o cerere de devie pentru finanarea
importurilor e+cedentare, cerere satisfcut printr-o ofert de moned naional pe piaa de
sc(imb, av/nd ca efect, imediat reducerea cursului.
- $cderea cursului monedei naionale reduce preul e+primat 0n devie al produselor
naionale, ceea ce poate favoria e+porturile. :n sens invers, pentru a plti produsele importate
22
este necesar o cantitate sporit de moned, ceea ce are ca efect fr/narea cererii. 'eprecierea
monedei naionale, alturi de sporirea competitivitii produselor naionale *i sporirea
importurilor favoriea obinerea strii de ec(ilibru al balanei comerciale.
- $istemul cursurilor fi+e favoriea speculaii generatoare de instabilitate. 'ac
speculatorii anticip deprecierea unei monede, atunci vor aciona 0n consecin, provoc/nd ei
0n*i*i scderea valorii acestei monede, prin oferirea pe pia spre v/nare a monedei. Elterior,
vor rscumpra moneda depreciat, la un pre inferior celui la care s-a realiat v/narea,
obin/ndu-se un c/*tig. 'ac prin msurile adoptate de banca central, deprecierea poate fi
evitat, speculatorii pot rscumpra moneda la preul la care a fost cedat, riscul asumat fiind
nul.
Abandonarea ratelor fi+e de sc(imb permite o mai mare independen a politicilor
economice. 1 ar preocupat de eliminarea *omaFului poate adopta msuri de relansare, fr
a urmri meninerea unor rate ale dob/nii ridicate, sau poate evita deficitele e+terne fr
afectarea cursului care varia liber. 1 ara care, 0n sc(imb, adopt msuri restrictive pentru a
lupta 0mpotriva inflaiei, prin maForarea ratei dob/nii sau limitarea progresiv a masei
monetare, va accepta aprecierea monedei, 0ntruc/t aceasta nu preint constr/ngerile
cursurilor fi+e. #ursurile flotante, prin eliminarea constr/ngerilor e+terioare permit guvernelor
de a-*i consacra activitatea problemelor interne.
)eforma ,istemului 'onetar (nternaional
$istemul %onetar &nternaional creat 0n 1@)), trebuia s corespund unor cerine pe
care 0nainte le 0ndeplineau sistemele monetare baate pe etalonul aur. #ria sistemului a
ibucnit atunci c/nd au aprut, tot mai pregnant, deec(ilibre care dovedeau carenele
sistemului. Aceast cri a constituit un fenomen permanent 0n anii YA?, c/nd s-au produs
primele accese de cri ale dolarului, *i 0n 1@B1, c/nd sistemul s-a prbu*it.
Prbu*irea 0n august 1@B1 a $istemului %onetar &nternaional, *i evenimentele
urmtoare, 0n care relaiile financiar - valutare nu mai urmau nici o reglementare, nu a
semnificat ca economia mondial nu mai avea nevoie de asemenea reglementri. 'e aceea, s-
a cutat reviuirea sistemului.
Propunerile de reform a sistemului *i Fondului %onetar &nternaional aprute 0n timp,
0ncep/nd din 1@5! p/n 0n 1@AG, ar putea fi clasificate 0n trei grupe, pe baa efectului
antrenat:
2!
a3 Propunerile vi/nd regimul cursurilor de sc(imb al monedelor, prin care se cerea
modificarea mecanismului valorii paritare *i anularea interveniilor pe piaa pentru susinerea
cursurilor 0n limite fi+e.
b3 Propunerile vi/nd sc(imbarea etalonului monetar.
c3 Propuneri care viau consolidarea sistemului creat la Bretton "oods, fie prin
lrgirea activitii F.%.&., fie prin aplicarea unor prevederi 0nc neutiliate ale Acordului.
'ata de 2A iulie 1@B2 a marcat o nou etap 0n procesul de elaborare a proiectelor
pentru reforma $istemului %onetar &nternaional, constituind data 0nfiinrii #omitetului celor
2?. $copul #omitetului era aviarea asupra tuturor aspectelor reformei $istemului *i propuneri
privind aceast reform. ;a 0nc(eierea misiunii sale, la data de 1) iulie 1@B), comitetul celor
2? a preentat 8sc(iaN proiectului de reform, apreciindu-se c aceasta aprecia 8o indicaie
asupra orientrii generaleN, *i mai puin o cristaliare coerent a unui nou sistem monetar
internaional.
#ele mai importante indicaii date de #omitetul celor 2? 0n legtur cu coninutul
sistemului reviuit viau urmtoarele aspecte
12
:
- lrgirea supraveg(erii *i gestiunii internaionale 0n cadrul unor domenii importante *i,
deci, sporirea rolului F.%.&. ca organism de supraveg(ere i spriFinire a aplicrii sistemului,
comparativ cu rolul care 0i fusese 0ncredinat 0n 1@))I
- elaborarea unei proceduri mai eficiente de aFustare a balanelor de pli ale rilor
membre, cu preciarea necesitii de a lsa la latitudinea rilor respective alegerea propriei
politici 0n acest sensI
- ridicarea '.$.C. la rangul de principal instrument de reerv, concomitent cu
reducerea rolului aurului *i a valutelor de reerv 0n aceast funcieI
- spriFinirea devoltrii economice *i promovrii unui flu+ net sporit de resurse reale
spre rile 0n curs de devoltare.
Ca) II2 #lo$ali%a!ea &ia'ia!( 'otem)o!a(
12
#oloman %aioreanu, A(r(l 5i cri&a rela1iilor val(tare interna1ionale, Edit.Academiei, 1@BA
2)
2.1. #onceptul de globaliare financiar
Cermenul de globaliare semnifica, la modul generic, procesul de e+tindere a
activitatilor sociale, economice si politice peste granitele nationale sau regionale, astfel incat
evenimentele aparute sau deciiile luate intr-o anumita ona a lumii aFung sa capete
semnificatii si sa influentee viata si activitatea celor aflati in alta ona a arealului mondial.
Este larg acceptat prerea conform creia, 0n funcie de momentul declan*rii, ar e+ista trei
posibiliti de abordare
1!
:
1. se poate vorbi de globaliare de la 0nceputurile istoriei O este o e+agerare de*i
e+ist unele argumente cum ar fi apariia primelor imperii, rsp/ndirea cre*tinismului etc.
$fera de cuprindere a globalirii cuprinde ! domenii ale vieii sociale- economic, politic *i
cultural O ca urmare, nu e+ista pe primele trepte de devoltare istoric a omeniriiI
2. este un fenomen contemporan, caracteristic modernirii *i devoltrii
capitalismului, care s-a accelerat 0n ultimele deceniiI
!. este un fenomen recent, asociat cu alte evenimente denumite
postindustrialiare, postindustrialism sau Mreorganiarea capitalismului pe alte baeN.
#onceptul de globaliare financiar
1)
are 0n vedere crearea unei piee mondiale a
banilor, a unei piee financiare globale, a unui sistem financiar global, a crui apariie *i
devoltare se baea pe fenomenul de dereglementare a pieelor financiare naionale, pe
apariia *i devoltarea unor noi instrumente financiare *i pe e+pansiunea bncilor *i a altor
instituii financiare internaionale.
4lobaliarea financiar presupune amplificarea volumului flu+urilor financiare de
capital *i cresterea intensitii acestora, procese a cror marime poate fi comensurat 0n
funcie de gradul de desc(idere a pieelor financiare naionale, de nivelul de angrenare
financiar *i de gradul de integrare financiara. 'esc(iderea pieelor financiare naionale se
refer la eliminarea restriciilor legale asupra tranaciilor financiare internaionale. -ivelul de
angrenare financiar se refer la gradul de implicare naional 0n activitatea financiar global
*i poate fi msurat prin indicatori cum sunt: ponderea activelor financiare strine pe pieele
naionale, gradul de implicare a instituiilor financiare strine pe pieele financiare interne,
ponderea activelor financiare interne pe pietele strine, gradul de implicare a instituiilor
financiare naionale pe pieele financiare e+terne, aportul naional la diverse flu+uri financiare
1!
"aters %, Glo%ali&ation, .outledge, ;ondon, 1@@A
1)
'ornescu 7aleriu, 4lobaliarea financiara si efectele acesteia, iarul Flacra &a*ului, 1A.1?.2??G, p.
25
globale *.a. Cermenul de integrare financiar presupune e+istena unei convergene a
preurilor *i a randamentelor unor pac(ete de active financiare similare, pe diferite piee
financiare naionale.
1 latur esenial a globalirii o repreint centraliarea capitalului *i cre*terea
importanei operaiunilor financiare la nivelul marilor grupuri industriale, ceea ce a dat
Mposibilitatea 0nfiinrii unor adevrate Zbnci de 0ntreprindere[ care nu sunt prionierele
unor practici bancare obi*nuite, fiind purttoare ale unor produse financiare noiN
15
.
Eltimele decenii au fost marcate de e4tinderea portofoliului serviciilor financiare la
scar naional *i global *i de concentrarea geografic fr precedent a acestora. :n rile
industrialiate, internaionaliarea serviciilor financiare a dus la cre*terea puternic a
numrului locurilor de munc, concentrat 0n ariile urbane, mai ales 0n marile metropole.
#rearea unei piee mondiale a banilor ar trebui s conduc la o mai bun alocare a
capitalului 0n economia mondial. #u toate acestea, simultan, mutaiile finaciare s-au
manifestat printr-o instabilitate crescut, cu repetate crie de burs *i 0n sfera sc(imbului.
Actualele disfuncionaliti ale sistemului monetar internaional pot fi deci considerate drept o
consecin direct a acestui fenomen.
4lobaliarea financiar se consider a fi guvernat de )egula celor trei 5+6
17
:
7e&intermedierea: este recursul direct al operatorilor internaionali la pieele
financiare 2finanare direct3 fr a trece prin intermediarii financiari *i bancari 2finanare
indirect3 pentru efectuarea operaiilor de plasament *i 0mprumut.
7efragmentarea pie1elor- corespunde abolirii frontierelor dintre piee p/n 0n acel
moment separate: desc(idere ctre e+terior a pieelor naionale 0n primul r/nd, dar *i, 0n
interiorul acestor piee, dispariia compartimentelor e+istente O pia monetar 2bani pe
termen scurt3, pia financiar 2capitaluri pe termen mai lung3, pia de sc(imb 2sc(imburi
de monede3, piee la termen etc. 'e acum 0nainte, cel care investe*te 2sau 0mprumut3 caut
cel mai bun randament trec/nd de la un titlu la altul sau de la o moned la alta sau de la un
procedeu de acoperire la altul: de la obligaiile 0n euro la cele 0n dolari, de la aciuni la
opiuni, de la opiuni la contracte futures etc..
7ereglementarea- a fost un element-motor al globalirii financiare. Autoritile
monetare din principalele ri industrialiate au abolit reglementrile privitoare la sc(imburi
pentru a facilita circulaia internaional a capitalului. $-au produs astfel, 0n 1@G!-1@G),
15
Postelnicu 4(., Postelnicu #., Glo%ali&area economiei, Ed. Economic, Bucure*ti, 2???
1A
Pli(on '., Mi&ele glo%ali&4rii financiare, 0n #ordellier $. 2coord.3, Mondiali&area dincolo de mit(ri, Ed. Crei,
Bucure*ti, colecia Ideea '(ropean40 2??1, p.A)
2A
desc(iderea sistemului financiar Fapone, 0n bun msur sub presiunea autoritilor
americane, apoi desfiinarea sistemelor naionale de control al sc(imburilor 0n Europa, odat
cu constituirea pieei unice de capital 0n 1@@?N.
:n literatura economic de specialitate au aprut mai multe definiii ale termenului de
globaliare. Preentm 0n continuare c/teva dintre acestea *i autorii lor:
\ o decuplare a tandemului spaiu-timp, prin care comunicaiile, cunoa*terea *i cultura
pot fi rsp/ndite pe 0ntreg globul 0n mod simultan
1B
I
\ un proces care transforma lumea 0ntr-un sistem economic mondial dominat de
corporaii supranaionale *i de instituii bancare care nu sunt rspuntoare 0n faa vreunei
guvernri naionale 2criticii de st/nga ai globalirii3I
\ o evoluie e+ploiv a te(nologiilor 0n domeniul transportului *i telecomunicaiilor
0n scopul facilitrii sc(imburilor economice *i culturale internaionale
1G
I
\ proces 0n care lumea devine un spaiu comercial mondial, 0n care ideile *i produsele
sunt disponibile oriunde *i 0n acela*i timp
1@
I
\ un sistem internaional atotcuprintor care modelea politicile naionale 0n
domeniul relaiilor internaionale ale aproape tuturor statelor
2?
I
\ cre*terea interdependenei economice dintre toate statele lumii prin sporirea
volumului *i diversificarea tranaciilor de bunuri *i servicii transfrontaliere *i a flu+urilor de
capital internaional, precum *i prin difuarea mondial rapid a te(nologiilor
21
.
M4lobaliarea financiar a generat un Zrisc sistemic[ de cri financiar la scar
internaional. Procesul de cri sistemic se desf*oar 0n doi timpi. %ai 0nt/i, speculaia
declan*ea turbulena, amplificat de noile instrumente financiare. Apoi intervine propagarea
undei de *oc 0n ansamblul sistemului financiar planetar, prin Zefecte de contagiune[.
4lobaliarea financiar consacr supremaia forelor pieei asupra politicilor economice.
Asti, pieele sunt acelea care Zdecid[ dac politicile economice naionale sunt bune.
Autoritile monetare ale unei ri nu mai pot face mare lucru pentru a-*i apra rata de sc(imb
0mpotriva speculaiilor: reervele de sc(imb ale marilor ri industrialiate 2principala arm de
aprare a monedelor3 repreint doar Fumtate din volumul ilnic al tranaciilor de pe piaa
de sc(imb]N
22

1B
Ant(on= 4idden, sociolog britanic, director la ;ondon $c(ool of Economics
1G
"iDipedia, C(e Free Enc=clopedia
1@
.osabet( %oss Kanter, universitar american, <arvard $c(ool of Business
2?
C(omas Friedman, comentator de politic e+tern la C(e -e> HorD Cimes, c/*tigtor a trei premii Puliter
21
.aportul Fondului %onetar &nternaional pe anul 1@@B privind economia mondial
22
Pli(on '., Mi&ele glo%ali&4rii financiare, 0n #ordellier $. 2coord.3: Mondiali&area dincolo de mit(ri, Ed. Crei,
Bucure*ti, colecia Ideea '(ropean40 2??1
2B
:n caul unor atacuri speculative care au lovit rile 0n av/nt din Asia 1riental 21@BB3,
.usia 21@@G3 *i Brailia 21@@@3 s-a constatat c stabilitatea ratelor de sc(imb *i mobilitatea
total a capitalurilor sunt incompatibile.
2.2. (ntensitatea *i diversitatea flu4urilor financiare globale
&nformaiile despre pieele internaionale de capital datea din anii 1@B?. Flu+urile
financiare private s-au diversificat, inclu/nd, 0n preent: &$', 0mprumuturi bancare
internaionale, obligaiuni internaionale, aciuni, noi instrumente financiare 2mai ales
derivatele3 *i tranacii 0n valute strine.
A8 (nvestitii straine directe 9(,+3
:n condiiile globalirii, problema investiiilor strine directe 2&$'3, influena lor
asupra modernirii economiilor 0n traniie, continu s fac parte din categoria problemelor-
c(eie ale teoriei economice. -ecesitatea atragerii *i utiliarea eficient a &$' in de 0ns*i
esena procesului investiional, proces care asigur, 0n mare msur, prosperitatea social,
politic *i economic a fiecrei ri. E+periena mondial denot c, 0n multe ri 0n curs de
devoltare, saltul investiional 0n economie a 0nceput anume cu venirea capitalului strin.
#ercetarea problemelor &$' este condiionat *i de faptul c investiiile strine
constituie una din cile de ba ale integrrii economiilor naionale 0n economia mondial. :n
preent, efectele &$' asupra rilor 0n traniie sunt studiate insuficient. Particularitile
economiei 0n traniie necesit nu doar un instrumentar propriu, adaptat la condiiile naionale,
ci *i cunoa*terea obligatorie *i aplicarea 0n practic a concepiilor despre investiiile strine
directe, elaborate de diferite *coli ale g/ndirii economice contemporane
2!
.
B8 :mprumuturile bancare internaionale
Pot fi 0mprite 0n 0mprumuturi tradiionale, 0n care bncile 0mprumut 0n strintate
0n moneda lor naional, *i 0mprumuturile euro-valutare, 0n care bncile 0mprumuta 0n e+terior
0n valute strine. $istemul bancar internaional a fost transformat, dintr-o ane+ negliFabil a
sistemului bancar intern, 0ntr-o parte integrant a funcionrii acestuia. $istemul bancar
internaional, raportat la totalul produciei mondiale, s-a devoltat spectaculos 0ncep/nd cu
anii 1@A?.
2!
'oltu #onstantin, Investi1iile str4ine directe 5i infl(en1a lor as(pra moderni&4rii economiei n tran&i1ie, tea de
doctorat, Biblioteca A$E
2G
:mprumuturile nete fcute de bncile europene de la alte bnci au crescut la G??
miliarde dolari de la aproape ero 0n 1@@B, potrivit unui raport trimestrial 0ntocmit de B&$.
Bncile din $EA au fcut 0mprumuturi 0n dolari de la companii nebancare, concentr/nd
fondurile obinute ctre alte bnci pe piaa interbancar.
$istemul american de bnci centrale 2FE'3, 0mpreun cu Banca #entrala European,
Banca #entral #anadian *i Banca #entral din %area Britanie au (otr/t 0n decembrie 2??B
s sporeasc lic(iditatea de pe pia, odat cu cre*terea numrului de 0mprumuturi
interbancare ca urmare a criei creditelor din $EA.
Potrivit raportului B&$, 0n ultimii !? de ani, 0mprumuturile interbancare 0n dolari s-au
sporit odat cu apariia unor *ocuri financiare, precum cria financiar din Asia 0n 1@@B, sau
cria bursier 9dotcom9 din 2???. 9:n aceste perioade, 0mprumuturile acordate 0n $EA, %area
Britanie *i 0n ona euro au repreentat o contribuie semnificativ la cre*terea total a
activitilor bancare la nivel internaional9, conform B&$.
#8;bligaiuni internaionale
1 obligaiune internaional este un instrument de credit emis ctre sau de ctre
creditoriTdebitori din strintate, care include promisiunea de a plti o suma de bani
specificat la o dat fi+ *i de a plti dob/nda periodic, la intervale stabilite.
1bligaiunile sunt titluri tranacionabile denominate 0n uniti de valoare standard. 1
obligaiune e+tern este una emis de un debitor pe o pia sau pe piee de capital din afara
rii 0n care reid debitorul. Aceste obligaiuni pot fi 0mprite 0n continuare 0n emisiuni
strine *i emisiuni euro sau internaionale.
1 obligaiune strin este una plasat 0n numele unui non-reident de ctre un
sindicat intern de instituii financiare pe piaa unei singure ri *i este denominat 0n moneda
rii respective. Astfel de obligaiuni sunt emise de ctre autoritile publice, corporaii 2de
obicei multinaionale3 *i, din ce 0n ce mai mult, c(iar de ctre instituii financiare.
1 emisiune internaional sau de euroobligaiuni este una plasat pe pieele a cel
puin dou ri *i este emis 0ntr-o moned care nu este nevoie s fie a vreuneia dintre rile
respectiveI de obicei, ea este plasat de un sindicat internaional de instituii financiare din
mai multe ri.
+8 Aciunile internaionale
'e*i aciunile internaionale sunt importante 0n flu+urile transfrontaliere de aciuni,
o surs mult mai vast a flu+urilor apare atunci c/nd investitori dintr-o ar cumpr aciuni la
2@
bursele strine I e posibil ca aceste aciuni s fie emise doar la bursa din ara respectiv, 0ns
investitorii strini le pot cumpra *i c(iar o fac.
1 data cu dispariia controalelor asupra capitalului *i cu 0mpuinarea restriciilor asupra
investitorilor instituionali, 0n special fondurile de pensii *i companiile de asigurri *i-au
diversificat reervele de aciuni la nivel internaional 2F%&3. -ivelurile ridicate ale totalului
tranaciilor pe aceste piee oglindesc faptul c investitorii instituionali tranacionea intens
aciuni peste (otare.

E8 +erivatele
'in anii 1@G?, cre*terea cea mai spectaculoas 0n privina tranaciilor financiare
internaionale a fost cea a noilor instrumente financiare, 0n special a derivatelor.
Cermenul ^ derivate _ este unul generic pentru instrumentele provenite din alte
produse financiare, 0n care plata de ba repreint doar o fraciune din valoarea total a
produsului I derivatele sunt 0n principal futures, contracte cu opiune *i s>aps .
E+ist piee lic(ide consacrate de futures *i contracte cu opiune pentru : principalele
valute, active legate de rata dob/nii, costuri de aciuni *i mrfuri principale. $-a 0nregistrat,
de asemenea, o cre*tere rapid a produselor derivate fr intermediar 2Mover-t(e-counterN O
1C#3, v/ndute 0n funcie de cerinele specifice ale cumprtorului. %area maForitate a
derivatelor sunt produse legate de valute sau de ratele dob/nilor. 'aca acum ece ani piaa
era dominat de #(icago *i ;ondra, alte piee emergente au cunoscut 0n ultimii ani
devoltarea cea mai rapid. 1 pia global pentru produse derivate este 0n formare, pe
msur ce tranaciile transfrontaliere 0ntre principalele piee naionale elimin efectiv
barierele dintre acestea
2)
.
Futures repreint doar o 0nelegere de a comercialia o cantitate dintr-un produs -
valut, marf, obligaiuni, aciuni etc. - la o dat viitoare stabilit *i la un pre stabilit. En
contract cu opiune 0i d titularului dreptul de a cumpra o cantitate convenit dintr-un produs,
la un pre *i la o dat convenite. En s>ap se produce atunci c/nd agenii sc(imb 0ntre ei
plile asociate cu dou active - de e+emplu, doi debitori pot face sc(imb de pli 0ntre un
0mprumut cu o rat fi+ a dob/nii *i unul cu o rat fluctuant a dob/nii. Produsele derivate
le ofer agenilor posibilitatea de a se proteFa 0mpotriva riscului fluctuaiilor nefavorabile 0n
preul de ba al unui produs. Ele ofer *i o cale de a specula puternic 0mpotriva fluctuaiilor
preului, din moment ce c(eltuielile iniiale repreint doar o fraciune din valoarea naional
a contractului, permi/ndu-le agenilor s mobiliee sume foarte mari.
2)
Basno, #., Tran&ac1ii %(rsiere c( prod(se derivate 5i sintetice, Editura 'idactic *i Pedagogic, 1@@@
!?
F8 Pieele valutare
Piaa valutar repreint ansamblul relaiilor care iau na*tere 0ntre bnci, ca *i 0ntre
bnci *i clienii lor, privind cumprarea *i v/narea de valute 0n vederea reglementrii plilor
*i 0ncasrilor care apar 0n procesul sc(imburilor economice cu strintatea. Aceasta este
alctuit din reeaua bnciTburse de valori *i alte instituii specialiate pe plan internaional,
care funcionea 0n diverse centre financiare din statele devoltate cu economie de pia.
Practic, piaa valutar deine o reea imens de legturi electronice 0ntre dealerii
din diferite bnci ale lumii. 'up ali autori, piaa valutar repreint mecanismul prin care o
persoan fiic sau Furidic transfer puterea de cumprare dintr-o ar 0n alta, obine sau
furniea un credit pentru tranaciile specifice comerului internaional *iTsau minimiea
e+punerea la riscurile reultate din sc(imbarea cursurilor valutare. 2Figura 23

Fi.." 1 /rincipalele pie1e val(tare la nivel interna1ional
:n literatura de specialitate, sunt descrise dou feluri de piee valutare: pieele
caracteristice, care sunt pieele principale, repreentative, pe care se comercialiea valutele
convertibile *i pieele secundare, necaracteristice, pe care se tranacionea valutele
neconvertibile. :n acela*i timp , literatura de specialitate face diferenierea 0ntre pieele valutare
!1
naionale *i piaa valutar internaional. $uportul e+istenei, funcionrii *i devoltrii pieei
valutare internaionale 0l constituie pieele valutare naionale. Piaa valutar naional cuprinde
ansamblul relaiilor care se formea 0ntre persoane fiice *i Furidice privind cumprarea *i
v/narea de valute, instituiile specialiate 0n aceste operaiuni, precum *i normele *i
reglementrile care facilitea efectuarea acestor tranacii.
#a structuri naionale, pieele valutare sunt supuse legislaiei din rile lor, autoritile
e+ercit/nd politica valutar subordonat intereselor economice *i financiare ale rilor
respective.
Piaa valutar internaional concentrea, 0n mod sintetic, oferta *i cererea de valut la nivel
internaional. Piaa valutar internaional cuprinde totalitatea pieelor valutare naionale pe
care sunt permise astfel de tranacii, 0n interdependena lor.
2.!. (nfrastructura< instituionaliarea *i organiarea sistemului financiar global
Cimp de mai multe decenii, costul tranaciilor financiare internaionale a fost at/t
de redus, 0nc/t nu avea dec/t o influen minim asupra ratelor dob/nilor *i a preurilor
activelor din diferite ri. Progresele 0nregistrate 0n ultimii treieci de ani 0n te(nologia
informaiei *i a comunicaiilor au fost eseniale pentru volumul uria* *i velocitatea
tranaciilor financiare internaionale. Ele au fcut posibil ca un volum *i o diversitate foarte
mare de produse s fie oferite la un pre relativ scut, prin tranacii 0n timp real, 0ntruc/t
comerul se desf*oar 2) de ore din 2) pe tot cuprinsul globului. #alculele comple+e de risc
pe care le implic tranaciile cu cele mai sofisticate produse, 0n special derivatele, sunt
facilitate considerabil de te(nologia modern a informaiei. Bncile private *i corporaiile
financiare *i-au unit eforturile pentru crearea infrastructurilor mondiale de comunicare pe arii
largi pentru a facilita toate tipurile de tranacii financiare.
#a urmare a diferitelor e*ecuri bancare *i a volumului fr precedent de tranacii
financiare internaionale, autoritile financiare internaionale au cooperat 0ntr-o msur
considerabil pentru stabilirea unui cadru comun 0n ceea ce prive*te sistemul internaional
bancar. E+ist 0n preent un acord internaional general referitor la adecvarea capitalului
bancar monitoriat de Banca .eglementelor &nternaionale 2B.&3. E+ist, de asemenea,
structuri internaionaliate de supraveg(ere bancar specifice, cu responsabiliti bine
delimitate.
Aceste evoluii au fost, parial, reultatul cooperrii 0ntre bncile centrale naionale
prin intermediul B.&, care 0*i mre*te numrul membrilor dincolo de cele ece economii
!2
principale incluse iniial 241?3, pentru a cuprinde toate economiile emergente importante ale
lumii. #u toate acestea, B.& este doar un forum multilateral, iar guvernele, 0n special cel
american, au avut un rol esenial 0n 0ncuraFarea devoltrii unui regim internaional mult mai
cuprintor de reglementare 0n domeniul finanelor. #a urmare, s-au 0nc(eiat acorduri
internaionale referitoare la reglementarea tranaciilor transfrontaliere cu titluri de valoare.
1rganiaia &nternaional a #omisiilor pentru Citlurile de 7aloare, un organism
format din treispreece autoriti financiare naionale de reglementare, are 0n vedere
0ncuraFarea unei cooperri multilaterale mai e+tinse 0n reglementarea activitilor financiare
transfrontaliere. :ncercrile acesteia de a stabili standarde internaionale de monitoriare,
supraveg(ere *i reglementare a activitilor financiare transfrontaliere au devenit tot mai
semnificative, mai ales 0n ceea ce prive*te reglementarea comerului cu derivate *i a
conglomeratelor financiare.
Evoluiile respective reflect o trecere general ctre facilitarea activitii financiare
globale, 0ncuraF/ndu-se, 0n acela*i timp, 0ncrederea investitorului ca activitatea de pe aceste
piee respect anumite standarde internaionale minime de reglementare.
4uvernele *i autoritile internaionale au avut un rol catalitic 0n devoltarea pieelor
financiare globale contemporane
25
.
'e*i ascensiunea sistemului financiar global privat nu este pur *i simplu reultatul
triumfului pieelor *i al te(nologiei, ci a fost mai degrab stimulat *i facilitat de ctre state,
aceasta nu 0nseamn ca guvernele pot controla pieele respective sau pot reintroduce controale
eficiente asupra capitalului la fel de u*or cum le-au eliminat. ;iberaliarea 0ntre rile 1#'E
*i stabilirea unor standarde internaionale comune de reglementare repreint o consecin a
nivelurilor fr precedent ale activitii financiare internaionale *i a eficienei 0n scdere a
controalelor naionale 0n aceea*i msur 0n care constituie o cau direct a globalirii
financiare.
Autoritile de reglementare continu s reacionee la pieele financiare, dup cum
o arat 0ncercrile de a elabora standarde internaionale comune pentru derivate.
Fi..* - 2ormarea 5i evol(1ia activit41ii financiare 5i monetare interna1ionale ca sistem
25
Bari &. &oan, Restr(ct(rarea rela1iilor financiar val(tare interna1ionale0 tea de doctorat, Biblioteca A$E
!!
"./. Im)li'aiile .lo$ali%(!ii &ia'ia!e 'otem)o!ae
2.0.1. Beneficiile globalirii financiare
A. 7e&voltarea sistem(l(i financiar
4lobaliarea financiar poate conduce la devoltarea sistemului financiar. En sistem
financiar funcional asigur debitorilor 2menaFe, firme, guverne3 sursele de finanare necesare
pentru investiiile productive. 'e obicei sistemele financiare nu funcionea de manier
optim deoarece creditorii *i debitorii se confrunt cu probleme de asimetrie a informaiilor:
creditorii *tiu mai puine despre proiectul pentru care se solicit creditul dec/t debitorul.
&nformaia asimetric poate conduce la situaii de selecie advers *i (aard moral. $elecia
advers se refer la faptul c debitorii de slab calitate sunt cel mai des 0nt/lnii pe pia.
$elecia advers poate determina raionaliarea creditului 0n sensul c cei care dispun
de fonduri nu vor mai fi dispu*i s le 0mprumute, nici mcar la o rat important deoarece
debitorii de calitate inferioar sunt cei mai atra*i de ratele mari. <aardul moral se refer la
faptul c, dup obinerea fondurilor, debitorii tind s ia poiii riscante. 'evoltarea sistemului
financiar este unul din principalele avantaFe poteniale ale globalirii deoarece e+ist mai
multe surse de finanare pentru investiiile productive.
4lobaliarea financiar aFut la 0mbuntirea funcionrii sistemului financiar pe dou
ci principale:
1. cre*terea disponibilitii fondurilorI
2. 0mbuntirea infrastructurii financiare, reduc/nd 0n felul acesta problemele de
asimetrie a informaiei. :n consecin, globaliarea financiar diminuea riscul de selecie
advers *i (aardul moral *i mre*te disponibilitatea creditului.
!)

B. 7isponi%ilitatea capital(l(i
'atorit globalirii financiare mai multe capitaluri noi sunt disponibile. At/t debitorii,
c/t *i creditorii au tendina de a realia mi*cri de capital transfrontaliere.
:ntr-o lume integrat din punct de vedere financiar fondurile pot circula liber dinspre
rile e+cedentare 0nspre rile 0n care productivitatea marginal a capitalului este mare. :n
acest conte+t, at/t instituiile strine, c/t *i persoanele fiice pot investi 0n rile 0n devoltare
dac se a*teapt ca acestea s aib o rat de cre*tere mai mare dec/t rile devoltate. Prin
urmare, rile 0n devoltare 0*i pot mari consumul *i pot 0ncuraFa investiiile cu aFutorul
capitalurilor strine. Aceste flu+uri de capital dinspre rile devoltate ctre rile 0n
devoltare se reflect 0n deficitele impresionante de cont curent ale rilor emergente.
E+istena a noi surse de finanare se refer la faptul c debitorii nu mai depind 0n
e+clusivitate de fondurile naionale, ei put/nd face apel la fonduri e+terne. 'isciplina pieei
este 0mbuntit at/t la nivel macroeconomic, c/t *i 0n ceea ce prive*te sectorul financiar,
deoarece investitorii naionali *i internaionali le-o impun debitorilor publici *i privai.
#apitalurile strine sunt eficiente 0n impunerea unei astfel de discipline dat fiind natura lor
instabil: capitalul strin 0*i spore*te mobilitatea 0ntre ri, 0n timp ce capitalul intern
0nt/lne*te mai multe obstacole la ptrunderea pe piaa internaional.
'isponibilitatea mai bun a capitalului spore*te comple+itatea pieelor financiare *i
e+tinde gama de produse *i servicii. 'iversitatea instrumentelor financiare permite o mai bun
diversificare a riscului 0ntre ri. Fc/nd apel la investitorii internaionali, debitorii pot
beneficia de costuri mai reduse ale capitalului, 0n parte datorit faptului c ace*ti investitori 0*i
asum riscuri diversificate *i de aceea sunt dispu*i s plteasc mai mult pentru a deine titluri
naionale.
'e asemenea, raportarea la o Furisdicie strin le permite debitorilor s
prelungeasc durata 0mprumutului deoarece aceast sc(imbare de Furisdicie reduce riscul
global pentru investitor .Pentru un anumit nivel al apetitului pentru risc, reducerea riscului i-ar
face pe investitori s accepte cre*terea duratei riscului.
'atorit disponibilitii sporite a capitalurilor, economiile emergente *i-au devoltat
piaa aciunilor, precum *i industria serviciilor financiare. Pieele de capital s-au devoltat 0n
sensul c mai multe titluri naionale sunt emise *i tranacionate, 0ns aceasta nu 0nseamn c
instituiile financiare naionale au devenit mai importante. Participanii la pia pot face apel
la intermediarii financiari internaionali, aceast concuren fc/nd ca instituiile financiare
naionale s-*i piard din for.
!5
#. 8m%(n4t41irea infrastr(ct(rii financiare
1 infrastructur 0mbuntit a sectorului financiar 0nseamn c sistemul financiar este
mai transparent, competitiv *i eficient. Astfel problemele de asimetrie a informaiei sunt
minimiate, iar eficacitatea creditului este ma+imiat.
:n teorie e+ist mai multe canale prin care globaliarea financiar poate ameliora
infrastructura sectorului financiar:
- globaliarea financiar generea o concuren mai mare 0n furniarea fondurilor,
gener/nd c/*tiguri de eficienI
- adoptarea unor standarde internaionale 0n materie de contabilitate cre*te gradul de
transparenI
- intermediarii financiari internaionali contribuie la desc(iderea sistemului financiarI
- globaliarea financiar ameliorea guvernan corporatist: noii acionari *i
potenialii interesai pot solicita o supraveg(ere mai atent a managerilorI
- dotrile te(nice asigur o preciie mai mareI
- disciplina de pia se reflect nu numai la nivel macroeconomic, dar *i 0n mediul de
afaceri.
;a aceste aspecte se poate aduga preciarea c bncile strine pot 0mbunti
infrastructura financiar 0n rile 0n devoltare pentru trei motive:
- bncile strine au portofolii mai diversificate av/nd acces la surse de finanare peste
tot 0n lume, ceea ce 0nseamn c 0*i asum mai puine riscuri *i sunt mai puin e+puse
*ocurilor negative care ar putea afecta economia rii gadI
- bncile strine pot introduce noi practici bancare, mai ales 0n privina gestiunii
riscului, 0mbuntind astfel eficiena sectorului bancarI
- dac bncile strine sunt cele care domin sectorul bancar, guvernele sunt mai puin
susceptibile de a interveni pentru a aFuta bncile atunci c/nd au probleme de solvabilitate,
ceea ce 0ncuraFea un comportament mai prudent din partea instituiilor bancare, o disciplin
crescut *i reducerea (aardului moral.
2.0.2. )iscurile globalirii financiare
Pe l/ng beneficii, globaliarea financiar implic *i o serie de riscuri. 7alul recent de
crie financiare *i contagiune dup ce rile 0*i liberaliaser sistemele financiare integr/ndu-
se pe pieele financiare mondiale poate conduce la concluia c globaliarea generea
instabilitate financiar *i crie.
!A
'e*i factorii interni sunt determinani 0n producerea crielor, e+ist diverse canale
prin care globaliarea financiar poate fi pus 0n legtur cu aceste crie:
- Atunci c/nd o ar 0*i liberaliea sistemul financiar, se supune disciplinei pieei
impus at/t de investitorii strini, c/t *i de cei naionali. :n caul unei economii 0nc(ise
investitorii naionali sunt singurii care monitoriea economia *i reacionea faa de o
situaie nefavorabil a acesteia. :n caul economiilor desc(ise, fora unit a investitorilor
interni *i internaionali poate stimula rile s ating o situaie de sntate economic, de*i
acest proces poate dura foarte mult timp.
- 4lobaliarea poate conduce la crie 0n situaia 0n care pieele internaionale de capital
sunt imperfecte, ceea ce poate genera comportamente iraionale, imitative, atacuri speculative
etc. 'e e+emplu, dac investitorii sunt de prere c rata de sc(imb nu este sustenabil, ar
putea specula 0mpotriva monedei, conduc/nd 0n felul acesta la producerea unei crie
independent de starea economiei. &mperfeciunile pot deteriora starea economiei. <aardul
moral poate genera situaii de supra0ndatorare atunci c/nd economiile sunt liberaliate *i
e+ista garanii din partea guvernului, mrind astfel probabilitatea producerii crielor.
- 4lobaliarea financiar poate genera crie ca urmare a unor factori e+terni, c(iar *i 0n
acele ri unde starea economiei este bun *i c(iar 0n absena imperfeciunilor pe pieele
internaionale de capital. 'ac o ar devine dependent de capitalurile strine, modificrile
bru*te ale acestor flu+uri de capital pot crea dificulti de finanare *i recesiune economic.
Aceste modificri nu depind neaprat de starea economiei rii gad. Printre ace*ti factori
e+terni se numr ratele dob/nii pe pieele mondiale, ciclurile economice 0n rile devoltate,
o tendin ctre diversificarea investiiilor 0n marile centre financiare, factori regionali etc.
CAP III2 Fo+ul Moeta! Ite!aioal , 'ote-tul .lo$ali%(!ii
!B

!.1. ;rganiarea *i rolul F'(
#onferina %onetar *i Financiar din iulie 1@)) de la Bretton "oods a prevut
0nfiinarea a dou instituii - Fondul %onetar &nternaional 2F%&3 *i Banca &nternaional
pentru .econstrucie *i 'evoltare 2B&.'3 - F%& urm/nd s dein rolul principal 0n cadrul
noului sistem monetar internaional.
$tatutul F%&, adoptat de cele )5 de state participante la conferin, a intrat 0n vigoare
la 2B decembrie 1@)5, activitatea oficial a Fondului 0ncep/nd la 1 martie 1@)B.
$tatutul iniial al F%& a suferit dou amendamente. Prima modificare, din anul 1@A@,
s-a referit la dreptul F%& de a crea o nou surs a lic(iditii internaionale - 7rept(rile
Speciale de Tragere 97ST: - precum *i la mecanismul atribuirii *i utilirii acestora. Al doilea
amendament, intrat 0n vigoare la 1 aprilie 1@BG, cuprinde anumite modificri ale vec(iului
statut, 0n scopul realirii unei reforme evolutive a sistemului monetar internaional, prin
ratificarea Acordurilor de la Kingston 2Jamaica, 1@BA3.
Potrivit Articolului 1 din $tatutul su, F%& are urmtoarele obiective:
s promovee cooperarea monetarI
s facilitee e+pansiunea comerului internaionalI
s 0nlture restriciile valutare din calea comerului internaional *i a flu+urilor
financiare internaionaleI
s acorde rilor membre credite pe termen scurt *i miFlociu, 0n vederea reducerii
deec(ilibrelor temporare de balan de pliI
s promovee stabilitatea cursurilor valutare *i evitarea devaloririlor monetare ca
miFloc de concuren internaional.
F%& are dou categorii de membri: mem%ri originari sunt considerate acele ri care au
ratificat acordul de creare a F%& p/n la intrarea lui 0n vigoareI al1i mem%ri sunt socotite toate
celelalte ri care au aderat la F%& dup intrarea 0n vigoare a acordului. Aceast delimitare a
membrilor F%& are, 0n principal, caracter onorific, dar uneori se ine cont de acest lucru 0n
desf*urarea activitii Fondului.
-umrul rilor membre ale F%& a crescut rapid, de la 2@ de ri 0n anul 1@)5, la 125
0n 1@B!, 151 0n 1@G@ *i 1G) de ri membre 0n anul 2??).
Fi../ - 'vol(1ia n(m4r(l(i 14rilor mem%re ale 2MI
!G
29
125
151
184
0
50
100
150
200
1945 1973 1989 2008
.om/nia este membr a F%& din decembrie 1@B2. #alitatea de membru al F%& d
.om/niei, ca de altfel oricrui stat membru, posibilitatea de a beneficia de toate drepturile ce
0i revin potrivit statutului *i reglementrilor de funcionare cu 0ndatorirea de a-*i 0ndeplini
obligaiile asumate prin semnarea acordului, precum *i dreptul de a se retrage oric/nd din F%&
pe baa unui avi scris.
,tructura organiatoric a F'(
1rganele de conducere ale F%& sunt: #onsiliul guvernatorilor, #onsiliul e+ecutiv *i
'irectorul general. Pentru desf*urarea activitii sale, F%& este organiat pe comitete *i
departamente specialiate.
+onsili(l g(vernatorilor constituie organul suprem *i stabile*te liniile directoare ale
activitii Fondului. Fiecare stat membru este repreentat de un guvernator 2%inistrul de
finane sau 4uvernatorul bncii centrale3 *i un supleant numit de fiecare ar. 'intre membrii
#onsiliului guvernatorilor unul este ales pre*edinte. :n sfera atribuiilor sale intr: primirea de
noi membri, e+cluderea membrilor, modificarea statutului, reviuirea cotelor de participare,
0nc(eierea de aranFamente valutare cu alte instituii etc. 'e regul, 0n luna septembrie a
fiecrui an, #onsiliul guvernatorilor se 0ntrune*te 0ntr-o sesiune ordinar, 0n cadrul creia se
e+aminea activitatea Fondului 0n cursul anului financiar 0nc(eiat 21 aprilie - !1 martie3 *i se
stabilesc liniile directoare ale activitii viitoare.
+onsili(l e#ec(tiv este format din 2! directori e+ecutivi, din care B sunt numii *i 1A
ale*i.
7irector(l general este numit de #onsiliul e+ecutiv pe o perioad de 5 ani. El
preidea 0nt/lnirile #onsiliului e+ecutiv, nu votea dec/t 0n situaia 0n care e+ist egalitate
de voturi *i poate participa *i la *edinele #onsiliului guvernatorilor, dar fr drept de vot.
+omitet(l interimar a fost 0nfiinat 0n anul 1@B) ca un organ consultativ compus din 2)
membri, care d avie *i face rapoarte ctre #onsiliul guvernatorilor pe probleme privind
gestionarea *i adaptarea sistemului monetar internaional.
!@

+omitet(l de&volt4rii constituit 0n acela*i an este un comitet ministerial reunit al #onsiliului
guvernatorilor F%& *i al Bncii %ondiale, care analiea transferurile de resurse ctre rile
0n curs de devoltare.
;a nivelul F%& sunt organiate departamente geografice 2Africa, Asia-Pacific, Europa,
1rientul %iFlociu, Emisfera 1ccidental3 *i departamente f(nc1ionale 5i servicii speciale
2'epartamentul de finane publice, 'epartamentul Furidic, &nstitutul F%&, 'epartamentul
monetar *i valutar, 'epartamentul de studii, 'epartamentul de statistici *i 'epartamentul de
treorerie3.

#onstituirea *i utiliarea resurselor F'(
.esursele F%& se pot grupa 0n general 0n patru categorii
2A
:
a3 +otele de participare constituie partea cea mai important din capitalul F%&, fiecare
ar, odat cu aderarea la Fond, fiind obligat s subscrie o anumit cot. P/n 0n anul 1@BG
aceast cot era format din 25S aur *i B5S moned naional.
1dat cu intrarea 0n vigoare a $tatutului modificat al F%&, fraciunea 0n aur a fost
0nlocuit cu valute convertibile ca ec(ivalent al unei sume corespuntoare 0n '$C. :n trecut,
aurul corespuntor fraciunii de 25S se depunea la unul din cei patru depoitari acreditai ai
Fondului 2$istemul Federal de .eerve al $EA, Banca Angliei, Banca Franei *i Banca de
.eerv a &ndiei3. %oneda naional este pstrat 0ntr-un cont special la dispoiia F%&, la
banca central sau o alt banc din ara respectiv.
Periodic, aceste cote sunt reviuite, de regul 0n sensul mririi lor. $porirea cotelor de
participare este determinat, 0n principal, de nevoia de resurse a Fondului pentru a face fa
solicitrilor sporite de finanare ale membrilor. .eviuirea general a cotelor se face la
intervale de p/n la 5 ani, dar fiecare membru poate solicita, atunci c/nd se consider
0ndreptit, modificarea singular a cotei sale. ;a data de !? ianuarie 2??!, #onsiliul
e+ecutiv a realiat ultima reviuire a cotelor de participare 2a 12-a3, ls/nd nesc(imbat
valoarea acestora de 21!,B miliarde '$C.
#ota de participare are o importan deosebit din punctul de vedere al rii membre,
deoarece de mrimea acesteia depinde: puterea de vot a rii, volumul aFutorului financiar care
i se poate acorda *i valoarea alocrilor de '$C.
&n cadrul F%& se aplic un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecrei ri
membre 0i sunt acordate 25? de voturi, la care se adaug c/te un vot suplimentar pentru
2A
4aftoniuc, $. ! 2inante interna1ionale 0 Ed.economica, Bucuresti, 2???
)?
fiecare fraciune de 1??.??? dolari din cota de participare a rii respective, astfel c
participarea statelor membre la luarea deciiilor este proporional cu numrul total de voturi.
Cotu*i, pentru anumite (otr/ri de importan deosebit 2de e+emplu, modificarea cotelor de
participare3 este necesar unanimitatea.
#otele de participare cele mai mari le au rile devoltate, care dein !T) din total *i,
deci, din voturi: $EA O 1B,?GS, Japonia O A,1!S, 4ermania O 5,@@S, Frana O ),@5S, %area
Britanie O ),@5S.
b3 7o%*n&ile 5i comisioanele repreint o alt resurs a F%&, a crei mrime depinde
de volumul creditelor acordate *i de evoluia ratelor dob/nii.
c3 ;*n&4rile de a(r erau destinate, 0n formula vec(iului statut, s mreasc resursele
Fondului 0ntr-o anumit valut pentru a face fa solicitrilor deosebit de mari 0ntr-o moned.
d3 8mpr(m(t(rile se utiliea 0n caul 0n care disponibilitile F%& devin insuficiente
comparativ cu solicitrile de finanare ale rilor membre *i se obin de la statele membre, de
la alte organiaii sau pe baa unor aranFamente.
'reptul de a primi aFutor financiar 0n valut *i alocri de '$C de la F%& este
proporional cu cotele-pri vrsate, fapt care creea diferenieri accentuate 0n redistribuirea
resurselor Fondului. Astfel, rile cu o bun situaie economic *i financiar au *i posibiliti
mai mari de a apela la finanrile F%& *i, 0n plus, primesc cele mai mari alocri de '$C, ceea
ce constituie un parado+, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifest rile 0n curs de
devoltare, ri cu situaie financiar slab, reflectat *i 0n mrimea cotei lor subscrise *i
vrsate la Fond.
1 ar membr poate utilia '$C pentru a obine moned strin de la ali membri *i
pentru a face pli ctre F%&. 1 astfel de utiliare nu constituie un 0mprumut, statelor membre
ale F%& fiindu-le alocate '$C pentru reolvarea unor deec(ilibre de balan de pli, fr
0ndeplinirea unor msuri de politic economic *i fr obligaia de rambursare. 1 ar membr
care 0*i folose*te alocrile de '$C plte*te Fondului o dob/nd la o rat anual de 1S-5S, 0n
timp ce un stat care deine '$C peste alocrile sale 0ncasea o astfel dob/nd.
=ragerile obi*nuite pot fi efectuate 1n dou categorii: tran*ele propriu-ise si
facilitile de finanare.
a. 'ecanismul tran*elor, destinat finanrii deficitelor generale ale balanelor de pli,
prevede 5 tran*e, fiecare de mrime egal cu 25S din cota de participare a rii respective.
Cragerea 0n prima tran*, denumit <tran54 re&erv4= se face automat, 0n momentul 0n care
dore*te ara membr. Pe l/ng aceast tran* e+ist > <tran5e de credit=, tragerile 0n cadrul lor
)1
put/ndu-se face succesiv, dup epuiarea disponibilitilor din 8tran*a reervN *i dup
e+aminarea situaiei concrete din ara solicitatoare de ctre e+perii F%&.
:n acordarea tran*elor de credit, F%& aplic principi(l condi1ionalit41ii: cu c/t sumele
trase cumulativ de o ar membr sunt mai mari comparativ cu cota de participare, cu at/t
F%& va trebui s se asigure c politica dus de statul respectiv permite ec(ilibrarea balanei de
pli *i rambursarea fondurilor 0mprumutate. Prin mecanismul tran*elor, o ar poate obine
ma+im 125S din cota sa de participare, dar tran*ele de credit superioare se obin cu o
condiionalitate sporit., 0n scopul de a aFuta pe termen mediu rile cu deec(ilibre temporare
de balan de pli, acestea put/nd obine 1??S din cot anual *i !??S din cot cumulat. :n
preent, maForitatea creditelor acordate de F%& au la ba aranFamente 8stand-b=N 0nc(eiate
de statele membre
2B
.
2acilitatea de credit e#tins4 2EFF - E+tended Fund Facilit=3 a fost instituit 0n anul
1@B) *i a permis Fondului s furniee statelor membre aFutoare ec(ivalente cu un procent
mai mare din cota lor de participare 21??S din cot anual, !??S din cot cumulat3 *i pentru o
perioad mai lung dec/t prin mecanismul tran*elor de credit 2! ani3. Principalul obiectiv al
acestei faciliti 0l repreint aFutorarea statelor membre pentru a dep*i dificultile de origine
structural ale balanei de pli, care necesit 0n general o perioad de aFustare mai mare.
b. =ragerile 1n cadrul facilitilor de finanare pot fi obinute 0n situaii bine
specificate, de deficite ale balanelor de pli, 0n special de ctre rile 0n curs de devoltare,
astfel fiind create
2G
:
2acilitatea de finan1are compensatorie 2#FF - #ompensator= Financing Facilit=3
creat 0n anul 1@A!, vine 0n spriFinul statelor care fac dovada unui necesar financiar care s
compensee o scdere temporar a 0ncasrilor din e+porturi 20n special de materii prime,
semifabricate3 sau o cre*tere temporar a costurilor importurilor de cereale. Aceste ri care
suport maForri ale deficitelor balanelor de pli au posibilitatea s trag asupra F%& p/n la
B5S din cota de participare. 'in anul 1@GG este inclus 0n 2acilitatea finan14rii
compensatorii 5i contingent4rii, care pstrea elementele eseniale ale finanrii
compensatorii, dar cuprinde *i elemente legate de contingentarea e+porturilor sau a
importurilor.
2acilitatea de finan1are a sit(a1iilor neprev4&(te 2E$FF - Encertain $ituations
Financing Facilit=3 aFut statele membre s menin dinamica reformelor, 0n caul producerii
unor *ocuri e+terne. 'reptul total de tragere este de G?S din cota de participare: !?S pentru
2B
Breeanu, P., Poanta '. - ?rganisme financiare interna1ionale, Ed. ;umina ;e+, Bucure*ti, 2??!
2G
Petria, -., Moned40 credit0 %4nci 5i %(rse, Ed. Alma %ater, $ibiu, 2??!
)2
deficitul 0ncasrilor din e+port, !?S pentru situaii neprevute *i 2?S o tran* de credit
facultativ.
2acilitatea de finan1are a stoc(rilor tampon 2B$FF - Buffer $tocD Financing Facilit=3
a fost creat 0n anul 1@A@ pentru rile care 0nregistrea deec(ilibre de balan de pli
cauate de participarea lor la acorduri sau aranFamente internaionale privind formarea *i
funcionarea stocurilor de materii prime, tragerile put/nd atinge 5?S din cot.
2acilitatea petrolier4 a funcionat temporar 0n perioada 1@B)-1@B5 *i a fost destinat
s finanee rile membre care au 0nregistrat deficite ale balanelor de pli ca urmare a
maForrii preului ieiului, consecin a primului *oc petrolier.
2acilitatea <@itteveenA a fost creat 0n anul 1@G? 0n scopul spriFinirii rilor membre
care se a*teapt s 0nregistree deficite importante ale balanelor de pli *i care au epuiat
celelalte posibiliti de tragere asupra F%&.
2acilitatea de aB(stare str(ct(ral4 2$AF - $tructural AdFustment Facilit=3 *i
2acilitatea de aB(stare str(ct(ral4 e#tins4 2E$AF - En(anced $tructural AdFustment Facilit=3
au fost instituite 0n perioada 1@GA-1@GB, av/nd ca scop acordarea de fonduri 0n condiii de
favoare 2termen de 1? ani din care 5,5 ani perioad de graie, dob/nd de ?,5S pe an3 rilor
0n curs de devoltare cu venituri mici, pentru programe de reform economic *i pentru
probleme repetate ale balanei de pli. #uantumul total al unei astfel de faciliti este
ec(ivalent cu 5?S din cota de participare a rii, pltibil 0n trei anuiti.
2acilitatea pentr( transformare sistemic4 2$CF - $=stemic Cransformation Facilit=3 a
funcionat 0n perioada aprilie 1@@!-decembrie 1@@5 *i a constat 0n acordarea de asisten
financiar rilor 0n traniie cu deec(ilibre ale balanei de pli datorate gravelor perturbaii
ale sistemului comercial *i de pli. Au beneficiat de aceast facilitate 2? de ri, cea mai
important tran* 2?,5 miliarde '$C3 revenind Ecrainei.
2acilitatea liniilor de credit preventive 2##; - #ontingent #redit ;ines3 a fost creat
0n anul 1@@@ 0n vederea acordrii de credite pe termen scurt rilor membre a cror economie
este fundamental sntoas *i bine gestionat, dar care se pot confrunta cu deec(ilibre
e+cepionale ale balanei de pli, generate de mi*cri necontrolate ale pieelor de capital sau
de propagarea efectelor unei crie financiare internaionale.
2acilitatea de red(cere a s4r4ciei 5i cre5tere 2P.4F - Povert= .eduction and 4ro>t(
Facilit=3 a fost introdus 0n noiembrie 1@@@ pentru a aFuta rile cele mai srace s fac fa
deec(ilibrelor de balan de pli. Pe baa strategiei de reducere a srciei a rii 0n cau se
adopt programe pe ! ani *i se poate obine p/n la 1)?S din cota de participare, 0n cauri
e+cepionale c(iar 1G5S.
)!
#onsiliul guvernatorilor a (otr/t 0n anul 2??? ca termenul de creditare s fie de 2`-)
ani pentru Acordul 8stand-b=N *i de )a-B ani pentru Facilitatea de credit e+tins, 0n timp ce
pentru Facilitatea de reducere a srciei *i cre*tere perioada de rambursare s fie e+tins la 1?
ani cu 5a ani perioad de graie.
7rept(rile Speciale de Tragere 97ST:
'$C - 'repturile $peciale de Cragere 2$'. - $pecial 'ra>ing .ig(ts3 sunt un
instrument monetar creat ca urmare a deciiei #onsiliului guvernatorilor F%& adoptat 0n
1@AB la .io de Janeiro *i a modificrii corespuntoare a $tatutului F%& 0n anul 1@A@. &deea
care a stat la baa na*terii '$C a fost cea privind necesitatea cre*terii lic(iditii
internaionale.
'$C repreint o moned4 de cont, emis de F%& fr o garanie material, 0n funcie
de volumul comerului internaional, reervele valutare oficiale ale statelor membre,
lic(iditatea internaional, starea balanelor de pli etc.
7aloarea '$C a fost e+primat iniial 21@A@3 0n aur, printr-o cantitate de aur egal cu a
dolarului american 0n acea vreme 21 '$C U ?,GGGAB1 g aur3. :n urma devaloririlor dolarului
*i generalirii cursurilor fluctuante 21@B1-1@B!3 a aprut problema modificrii valorii '$C.
:n anul 1@B) a fost adoptat o nou metod de calcul al valorii '$C, pe baa unui co5
val(tar format din 1A valute, pentru ca 0n anul 1@BG, co*ul valutar s fie restr/ns la A valute
repreentative.
1 alt reducere a dimensiunilor co*ului a avut loc 0n anul 1@G1, la 5 valute 2dolar
american, marc german, lir sterlin, franc france, =en Fapone3 ale rilor cu cea mai mare
participare la e+portul mondial. :n urma evalurii '$C 0n anul 1@GA, pe baa performanelor
0n materie de e+port din perioada 1@G?-1@G), s-a decis ca regul revi&(irea periodic4 a
co5(l(i val(tar o dat la 5 ani.
;a 1 ianuarie 1@@@, marca german *i francul france au fost 0nlocuite printr-o
cantitate ec(ivalent de euro, ponderea monedei unice europene reflect/nd doar puterea
economic a 4ermaniei *i Franei.

Ta$elul !. 1 - /onderea val(telor n co5(l val(tar 7ST 9C:
))
4aluta
1 iaua!ie
"556
1 iaua!ie
"551
1 iaua!ie
1777
1 iaua!ie 1776
US8 )) )5 !@ !@
EUR !) 2@ !2 -
8EM - - - 21
FRF - - - 11
9P: 11 15 1G 1G
#BP 11 11 11 11
/onderile reflect importana relativ a valutelor co*ului 0n comerul *i 0n plile
internaionale, fiind determinate pornind de la valoarea e+porturilor de bunuri *i servicii *i de
la soldul reervelor valutare ale rilor participante.
7aloarea unui '$C este calculat de F%& ilnic, ca medie aritmetic ponderat a
cursului dolarului american pe piaa valutar internaional fa de celelalte valute care
compun co*ul valutar. 7aloarea la 1? februarie 2??@ era de 1 '$C U 1,)@@?@ E$'.
.ata dob/nii '$C se determin sptm/nal, pe baa unei medii aritmetice ponderate
a ratei dob/nii pe termen scurt pe piaa financiar din $EA, Japonia, %area Britanie *i ona
euro. :n perioada 1@@5-2??5, media anual a ratei dob/nii a fost de 2,1S, iar in preent
nivelul este de ?,A2S.
Etiliarea '$C 0n diferite tranacii *i operaiuni financiare este limitat la rile
membre ale F%& care primesc alocri de '$C *i la acele instituii *i organisme care au primit
dreptul de a le utilia, fr a beneficia de alocri, 0n calitate de Dal1i de1in4tori de 7ST=:
Asociaia &nternaional pentru 'evoltare, Banca #entral a #araibelor 1rientale, Banca
#entral a $tatelor din Africa de 7est, Banca de 'evoltare a Africii de Est, Banca $tatelor
Africii #entrale, Banca .eglementelor &nternaionale, Banca &nternaional pentru
.econstrucie *i 'evoltare, Banca &slamic de 'evoltare, Banca &nternaional a Elveiei,
Banca -ordic de &nvestiii etc.
'evoltarea operaiunilor cu '$C a avut la ba, 0n principal, ideea de a le crea un loc
tot mai important 0n ansamblul relaiilor monetare *i financiare internaionale.
!.2. >oile c?mpuri de aciune ale F'(
.eflect/nd un mod(s operandi din timpul .boiului .ece, mandatul F%& rm/ne
un aspect important al politicii e+terne a $EA. 'up ;a>rence $ummers, secretar-deputat al
Creoreriei, F%& obine liberaliarea comerului, promovea, stabiliea *i stopea crie
financiare, lansea programe care s reduc c(eltuielile militare la 2S fa de 5S 0n 1@@?, *i
)5
spriFin procesele de democratiare. .ecent, $enatul a aprobat fonduri suplimentare, dar cu
condiia unor reforme interne care ar obliga guvernele s liberaliee comerul *i s reduc
subveniile. 'intre toate scopurile menionate, numai unul O stabilitate *i stopare a crielor
financiare O pare s se apropie de mandatul iniial al F%&, celelalte semn/nd cu mandatul
"C1, cu interesele #onsiliului de $ecuritate 1-E sau cu scopurile <uman .ig(ts "atc(.
F%& a renunat la neutralitatea sa politic a*a cum era ea prevut de mandatul su iniial 0n
9Articolele de #onstituire9 F%& mai Foac, de asemenea, un rol de investitor particular, prin
crearea *i, implicit, prin garantarea unui climat de afaceri profitabil.
%ai mult, acordul dat politicii economice a unui membru 0mbunte*te valoarea
riscului pentru creditori *i investitori particulari.
'e obicei, investitorii particulari nu 0*i investesc banii 0ntr-o ar p/n c/nd F%& nu
0nc(eie acorduri. Aceste noi dimensiuni ale F%& cuprind *i probleme sociale *i politice,
instituia preocup/ndu-se de respectul drepturilor omului 0n rile membre. &mperfeciunile
regularirii realiate de piee i-au desc(is 0ns noi c/mpuri de aciune. :n privina aFustrii,
arbitraFul pieelor asigur fle+ibilitatea *i coerena sistemului valutar, 0ns nu conduce la
stabilirea unor valori de ec(ilibru fundamental atunci c/nd este dublat de libertatea
capitalurilor *i confruntat cu politici economice contradictorii. #ontradiciile e+istente 0ntre
politicile economice naionale se regsesc 0n instabilitatea cursurilor valutare. :n plus, 0n
absena unei norme de ec(ilibru curent, definirea unui curs valutar de ec(ilibru devine mult
mai dificil. 'istorsiunile cursurilor de sc(imb reale *i anticiprile prost coordonate au
provocat reacii e+agerate *i crie de sc(imb. Acestea au redus autonomia politicilor
economice ale rilor mici fa de o moned de referin, de unde evoluia ctre blocuri
regionale.
:n privina lic(iditilor, creditul bancar rspunde nevoilor economiei mondiale *i
permite multor ri s se lipseasc de aFutorul rilor industrialiate, 0ns alocarea lui este
perturbat de incertitudinea condiiilor pieei. Pieele creditelor private se dovedesc de multe
ori incapabile s evaluee solvabilitatea debitorilor, ceea ce conduce la situaii c/nd
0ndatorarea e+trem este urmat de absena total a creditelor. Aceasta fragiliea economiile
prin 0ntreruperea brutal a finanrii e+terne. $e creea 0n acest fel o discriminare 0ntre rile
devoltate, care se bucur de acces ne0ngrdit la pieele internaionale de capitaluri, *i
celelalte ri, pentru care acela*i acces este restr/ns, intermitent, c(iar ine+istent.
Aceste dou deficiene de funcionare sunt la originea crielor care au afectat sistemul
monetar-financiar internaional 0n ultimii 2? de ani *i conturea noile c/mpuri de aciune ale
F%&. 'ac acesta nu a reu*it s se impun 0n stp/nirea instabilitii valutare, a devenit 0ns
)A
gestionarul privilegiat al situaiilor de 0ndatorare e+trem. :n acest conte+t, principalele
responsabiliti ale F%& au devenit supraveg(erea politicilor valutare, prevenirea *i gestiunea
crielor financiare.
Articolul &7 al statutului reviuit al F%& 21@BB3 pune baele principiului
8supraveg(erii fermeN de ctre F%& a politicilor valutare a statelor membre. :n acela*i timp
enumera informaiile pe care statele trebuie s le comunice Fondului pentru buna desf*urare
a misiunii sale *i prevede o procedura de consultare anual finaliat printr-o deciie a
#onsiliului de administraie. .m/ne de determinat pe ce anume se va baa supraveg(erea,
dat fiind faptul c noiunea de curs valutar de ec(ilibru dispruse. .spunsul ar putea fi dat de
acela*i articol &7 care interice manipularea cursurilor valutare sau a sistemului monetar
internaional pentru a 0mpiedica aFustarea efectiv a balanelor de pli sau pentru a c/*tiga
avantaFe competitive. Aceste prevederi nu trebuie 0ns interpretate 0n sensul c F%& ar putea
indica un curs valutar adecvat al unei monede. Fondul poate cuta s identifice aciuni de
manipulare *i s constate c un anume curs valutar nu este realist, 0ns aceste aciuni au ca
scop negocierea cu ara respectiv, *i nu condamnarea e+plicit a politicii respective.
Astfel, conform unei deciii din 1@BB, pentru a determina dac o ar 0*i manipulea
cursul valutar F%& va lua 0n considerare urmtoarele aspecte:
intervenie 0n acela*i sens, masiv *i prelungit pe piaa valutar
un nivel nesustenabil al 0mprumuturilor oficiale, e+cesive sau prelungite
introducerea, intensificarea sau prelungirea unor restricii sau stimulri a tranaciilor
sau plilor
introducerea sau modificarea substaniala a unor restricii sau stimulri a intrrilor sau
ie*irilor de capital
adoptarea unei politici monetare *i a unor practici financiare care 0ncuraFea 0n mod
anormal mi*crile de capital
un comportament 0n materie de curs valutar care pare fr legtura cu realitatea
economic *i financiar a rii respective.
;a acestea se adaug necesitatea ca fiecare membru s evite fluctuaiile perturbatoare
pe termen scurt ale monedei naionale prin intervenii pe piaa valutar.
'efinit 0n acest fel, funcia de supraveg(ere nu putea permite F%& s-*i 0ndeplineasc
misiunea de stabiliare a sistemului valutar. Fluctuaiile de curs valutar au repreentat unul
dintre factorii perturbatori ai relaiilor economice internaionale 0n perioada anilor QG?.
)B
:n acest cadru, principiile enunate mai sus nu erau suficiente pentru a stabilia
paritile, deoarece nu presupuneau nici un angaFament 0n privina politicilor economice. ;a
momentul enunrii acestor criterii, nivelul ridicat al inflaiei, variabilitatea ei de la o ar la
alta erau considerate vinovate de instabilitatea cursurilor valutare. .educerea nivelului *i a
divergenelor 0n materie de inflaie 0n anii QG? nu a fost 0ns 0nsoit de reducerea variaiilor
cursurilor valutare.
Pentru a face ca supraveg(erea s fie eficient, trebuiau cunoscute adevratele fore
care acionau asupra devielor. 'e aceea F%&-ul a devenit unul din principalele centre de
anali economic 0n acest domeniu, elabor/nd numeroase lucrri de cercetare. :n plus, a pus
baele unei supraveg(eri multilaterale sub forma unui raport semestrial intitulat
8Perspectivele economiei mondialeN. Aceasta ofer o serie de analie *i de previiuni asupra
evoluiei economiei mondiale, fr a face 0ns recomandri de politic economic rilor
industrialiate.
&nstanele de deciie ale F%& nu au avut deci nici o influen asupra modului de
gestiune a cursurilor valutare din partea rilor industrialiate. Aceasta poate *i din caua
faptului c F%&-ul nu dispune de miFloace de presiune financiar asupra acestor ri, ultimele
lor trageri dat/nd de la sf/r*itul anilor QB?. :n acest fel responsabilitatea Fondului 0n gestiunea
global a sistemului monetar internaional a scut. #(iar *i c/nd rile industrialiate au
aFuns la un acord pentru a limita fluctuaiile e+cesive ale monedelor, au folosit lucrrile
Fondului, 0ns au creat alte proceduri de coordonare, mai ales 0n cadrul restr/ns al reuniunilor
4B.
Funcia de supraveg(ere nu poate fi 0ns redus la neputina de a stabilia sistemul
valutar 0ntre rile industrialiate, aceast funcie put/nd fi considerat baa tuturor
activitilor Fondului.
:n msura 0n care F%&-ul s-a reorientat ctre rile 0n devoltare, supraveg(erea
bilateral a sporit, precum *i rolul de consultan *i de asisten te(nic. :n acela*i timp
domeniul de anali s-a e+tins de la politica monetar *i bugetar la alte sectoare mai
structurale 2politica industrial, politica 0n domeniul concurenei, sectorul bancar *i financiar,
politici sociale, politici de mediu, c(eltuieli militare etc.3.
Problemele cu care s-a confruntat F%&-ul au devenit din ce 0n ce mai comple+e
2criele financiare recente, traniia la economia de pia3.
:n preent asistm *i la multiplicarea regulilor internaionale, prin elaborarea unor
norme prudeniale *i a unor coduri de conduit 0n materie de politic economic prin care
F%&-ul inte*te s devin un punct de spriFin al noii ar(itecturi financiare internaionale.
)G
;rgirea c/mpului de aciune a fost favoriat de e+tinderea rolului F%&-ului 0n rile
0n devoltare, mai ales 0n gestiunea crielor care au cuprins aceste ri 0n ultimii 2? de ani
2cria datoriei suverane din America latin 0n anii QG?, %e+ic 1@@)-1@@5, Asia de $ud-est
1@@B, .usia 1@@G , Brailia 1@@@, Argentina 2??1-2??23.
:n cadrul criei datoriei suverane care a lovit America latin 0n anii QG?, F%&-ul a
trebuit, dup ce pierduse teren 0n faa bncilor comerciale, s-*i asume rolul de substitut *i de
cataliator al capitalurilor private. -esemnificative la sf/r*itul anilor QB?, creditele venind din
partea F%& repreentau aproape o cincime din aporturile financiare 0n rile 0n devoltare 0n
anul 1@G!.
F%&-ul s-a folosit de dou instrumente maFore 0n gestiunea acestei crie: pe de-o
parte practica finanrii comune *i condiionalitatea ata*at aFutorului financiar. Finanarea
comun repreint o inovaie 0n cadrul gestiunii crielor datoriei suverane. Ea a permis
evitarea retragerii masive a capitalurilor, care ar fi avut efecte deastruoase pentru
comunitatea financiar.
1 soluie colectiv era necesar 0n situaia 0n care fiecare banc luat separat voia s-*i
reduc angaFamentele, dar unde interesul colectiv al sistemului financiar era de a menine
capacitatea rii de a rambursa datoria. :n acest conte+t condiionalitatea a cptat din ce 0n ce
mai mult importan, fiind garantul finanrii comune. Pentru multe ri acceptarea acestor
condiii impuse de F%& a devenit indispensabil pentru 0ntoarcerea capitalurilor private.
#ondiionalitatea 0ntre*te 0ncrederea creditorilor. Aceast disciplin apare ca fiind unicul
miFloc pentru rile debitoare de a-*i rec/*tiga credibilitatea, 0n absena certificatului de bun
purtare din partea F%& acest lucru fiind mult mai greu de obinut
2@
.
!.!. ,usintori *i critici aduse F'(

'up o Fumtate de secol de e+isten, F.%.&. se afl 0n faa unor noi provocri.
#riticile e+primate la adresa Fondului nu s-au 0mpuinat, din contra, tot mai multe voci
consider aceast instituie una perimat sau subordonat intereselor rilor devoltate, mai
ales intereselor $.E.A. printre criticile cele mai des 0nt/lnite adresate F.%.&. se pot aminti:
- Fondul a dob/ndit o putere mult prea mare, ce risc s scape de sub control. Acest
lucru este argumentat mai ales prin prisma faptului c F.%.&. a pompat peste 11? miliarde
dolari 0n cria asiatic, 0ndator/nd aceste ri cu scopul de a salva bncile internaionale care
au garantat creditele plasate 0n economiile acestor ri. Este *tiut faptul ca Asia de sud-est a
2@
Bari &. , Restr(ct(rarea rela1iilor financiarEval(tare interna1ionale, tea de doctorat, Biblioteca A$E
)@
repreentat un adevrat magnet pentru investiiile internaionale, fiind cunoscut drept cea
mai dinamic regiune a globului. #um maForitatea investiiilor din aceast on 0*i au originea
0n rile devoltate, 0mprumuturile acordate de F.%.&. *i garantate de guvernele acestor ri au
avut drept consecin *i proteFarea acestor investiii. :n plus, sunt foarte multe voci care
consider c nu este firesc ca un grup de c/teva mii de speciali*ti s dictee condiiile de via
pentru o populaie de peste 1,) miliarde de oameni din rile 0n devoltare.
- F.%.&. este acuat de lipsa de transparent, de faptul ca operaiunile pe care le derulea
nu sunt cunoscute, oferindu-se opiniei publice doar informaii sumare. Cot 0n caul criei
asiatice, Fondul a criticat politica macroeconomic dus de guvernele acestor ri, dup ce tot
Fondul ludase succesele acestei politici. #a o recunoa*tere a acestei situaii, Fondul a
acceptat constituirea unui grup de e+peri din afara instituiei, care s-i monitoriee
activitatea *i care a preentat un prim raport la reuniunea anual ce a avut loc la Praga, 0n
2???.
C(omas Bernes, membru 0n board-ul instituiei, a declarat c aceasta repreint o
soluie pentru cre*terea transparenei *i pentru 0mbuntirea imaginii sale publice. Biroul de
evaluare va fi autoriat s analiee toate activitile F.%.&., inclusiv acordurile de 0mprumut
cu diferite ri care beneficia de asistenta financiar.
- #riticile F.%.&. se refer *i la politica acestuia 0n rile srace *i 0n cele aflate 0n
procesul de traniie de la economia planificat la cea de pia. -u de puine ori, Fondul este
acuat c nu ine cont de condiiile concrete din aceste ri *i condiiile impuse nu fac altceva
dec/t s 0nruteasc lucrurile. 'e altfel, un specialist american 0n problemele rilor 0n
devoltare, Jo(n #avanag( aprecia c 0n multe privine, F.%.&. este ca un medic din Evul
%ediu, pentru care nu are importan de ce sufer pacientul, tratamentul fiind acela*i. Pe
termen scurt, rile reu*esc s-*i atenuee deec(ilibrul balanei de pli, dar pe termen lung,
efectele asupra sntii economiei rilor 0n devoltare este deastruos. J. $tiglit aprecia 0n
una dintre crile sale cele mai de succes, 84lobaliation and its discontentsN, c: 8...nu am
creut niciodat ca cel mai mare obstacol pe care rile 0n devoltare 0l 0nt/mpina este cel
creat de om, o instituie total inutil, F.%.&.N
'e altfel, *i 0n caul .om/niei, condiia impus de F.%.&. de a contracta credite
e+terne de pe piaa privat de capital pentru ec(ilibrarea balanei de pli, 0ntr-o perioad c/nd
condiiile impuse de creditorii strini erau e+trem de dure, n-ar fi condus dec/t la o 0ndatorare
*i mai mare a rii, cu efecte negative deosebit de grave pe termen lung. $e pare c 0n*i*i
speciali*tii Fondului au realiat c acest lucru este mai degrab ru.
5?
- Craniia de la comunism la capitalism a constituit o noutate la fel de mare pentru
instituiile internaionale ca pentru rile 0n cau. &neditul situaiei *i dimensiunea nebnuit a
procesului a adus de multe ori F.%.&. *i alte instituii 0n situaia de a nu face fa problemelor
respective. ;iberaliarea comerului, a preurilor, a cursului de sc(imb au condus la scderea
produciei, cre*terea dramatic a *omaFului, a deficitului balanei de pli, erodarea puterii de
cumprare, toate acestea constituind fenomene preponderente 0n rile aflate 0n traniie.
Aplicarea unei reete unice 0n materie de traniie nu a condus la o cre*tere economic 0n rile
respective. Anali*tii economici consider c 0n caul rilor 0n traniie, ca *i 0n caul rilor
srace, programele F.%.&. trebuiau s realiee un compromis viabil 0ntre aFustare *i
devoltareI aFust/nd continuu srcia *i subdevoltarea este, practic, imposibil de atins
performane economice competitive *i un standard de viaa decent 0n rile respective.
- F.%.&., 0n calitatea sa de instituie central a $istemului %onetar &nternaional, este
incapabil, 0n opinia foarte multor speciali*ti, s fac fa unei crie declan*ate 0n interiorul
sistemului. Cot mai multe voci susin c o cri 0n $.E.A. sau 0n Japonia ar ec(ivala cu un
colaps al 0ntregului sistem financiar internaional. Este, 0ntr-adevr, un scenariu catastrofic,
dar, pe de alt parte, criele din %e+ic, Asia de $ud - Est *i Argentina au artat o
vulnerabilitate deosebit a sistemului. :n acest sens, tot mai muli e+peri consider necesar
realiarea unor mecanisme fle+ibile, care s permit intervenia Fondului 0n cauri de urgen
de tipul criei asiatice.
- 4lobaliarea tot mai accentuat a economiei mondiale necesit racordarea activitii
F.%.&. la noile realiti mondiale, inclusiv la 0mbuntirea statutului *i a obiectivelor
funcionale. :ntrirea supraveg(erii sistemului monetar internaional repreint una din
provocrile fundamentale care stau 0n faa acestei instituii.
A*a cum arta *i Josep( $tiglit
!?
, managementul economic modern se conduce pe
acela*i principiu ca *i rboiul modern, *i anume acela de a elimina contactul dintre decideni
2agresori, 0n caul rboiului3 *i beneficiarii deciiilor 2victimele3. 8'in (oteluri lu+oase, se
trasea politici asupra crora ar trebui g/ndit de dou ori dac s-ar cunoa*te oamenii ale cror
viei au fost distruseN.
$usintorii fideli ai F%& spun c sf/r*itul recesiunii 0n aceste ri este o dovad a
eficienei politicilor F%&. Aceste informaii pot aprea 0ns ca fiind (aardate, deoarece orice
recesiune are 0n cele din urm un sf/r*it. ;a cealalt e+trem se plasea pesimi*tii care susin
c ceea ce a fcut F%& 0n aceast regiune a fost s prelungeasc recesiunea *i s o fac mai
!?
$tiglit, J., Fe. Rep(%lic0 1B aprilie 2???
51
greu de suportat. 'ac au dreptate sau nu este greu de estimat, cci mai apare *i incertitudinea
sau (aardul moral. 'ar putem remarca faptul c C(ailanda, care a urmat cu fidelitate
prescripiile F%&, se afl dup cri 0ntr-o situaie mai proast dec/t %ala=sia sau #oreea,
care au deviat de la drumul impus, adopt/nd o politic aproape independent 2A3
!.0. 'oderniarea *i adaptarea asistenei financiare *i te$nice

Elementele de noutate au aprut 0n ultimii ani, c/nd reforma ampl a F%&, impus de
noile condiii ale economiei globale *i de e+periena acumulat 0ntr-o Fumtate de secol,
viea tocmai moderniarea *i adaptarea asistenei financiare *i te(nice, corelat cu o nou
viiune asupra condiionrilor impuse. Aceasta const 0n delimitarea factorilor c(eie a
msurilor de aFustri *i reforme macroeconomice critice pentru succesul programului finanat
0ntr-o ar membr O *i urmrirea 0ndeaproape a evoluiei acestuia de ctre F%&, 0n timp ce
factorii care condiionea evoluia programului, dar nu 0n mod decisiv, rm/n la latitudinea
guvernelor viate, neintr/nd 0n categoria condiionrilor 2fr a se renuna 0ns la
supraveg(erea acestora de ctre F%&3.
Aceasta reforma are 0n principal doua efecte:
- repoiionarea F%& 0n ecuaia responsabilitilor 0mprite de F%& *i guvernele rilor
beneficiare de asistena sa financiarI
- renunarea la implementarea programelor de redresare macroeconomic unice.
'esigur c obstacolele 0n calea acestei intenii sunt 0nc numeroase. #ea mai dificil
problem rm/ne trasarea unei linii sigure 0ntre msurile critice *i cele adiacente asigurrii
succesului unui program susinut de ctre F%&. -ici problema delimitrii clare a
responsabilitilor 0ntre F%& *i ara debitoare nu este reolvat. Atenia F%&, 0n momentul
implementrii de programe 0n rile aflate 0n dificultate, trebuie s se 0ndrepte spre ideea c o
politic gre*it va duce la ad/ncirea problemelor economice naionale sau c(iar regionale. :n
locul msurilor de austeritate care s restauree ec(ilibrul macroeconomic, centrul de greutate
al fiecrui program este repreentat de reforma structural puternic, pe termen lung, vi/nd
principalii si piloni de susinere, cu scopul de a restabili 0ncrederea 0n pia.
Mai este nevoie de 2MIG $pecificitatea activitii de creditare derulat de ctre
Fond,const/nd 0n e+istena unui program de msuri ce urmea a fi aplicat de ctre debitor, a
fost universal acceptat, dar controversat sub aspectul intensitii *i formelor sale. Aceste
msuri urmresc asigurarea redresrii economice a rii 0n cau, precum *i posibilitatea de
restituire a creditului. :n aceste programe sunt cuprin*i indicatori cuantificabili, obiective
52
indicative *i criterii de performan prin care se urmre*te at/t aplicarea msurilor, c/t *i
efectele acestora. 'e modul de atingere a acestor criterii se condiionea derularea p/n la
sf/r*it a creditului contractat sau sistarea lui. #ondiionarea volumului creditelor de cot parte
este o alt restricie important 0n privina volumului creditului de care poate dispune o ar
membr. Aceasta cu at/t mai mult, cu c/t mrimea cotei pri este determinat proporional cu
potenialul economic al rii 0n cau.
#u toate c 0mprumuturile acordate de F%& au crescut continuu 0n ultimul deceniu,
p/n 0n anul 1@@@, dup care au scut puternic 0n 2???, cunosc/nd o revigorare 0n 2??1,
aceast instituie a fost acuat, adeseori de ctre rile beneficiare de condiii mult prea aspre
impuse, de neluarea 0n considerare a specificitilor naionale O economice *i sociale, proces
alimentat *i de unele e*ecuri rsuntoare.
;a problema ridicat dac mai este nevoie de F%&, rspunsul este foarte probabil
afirmativ. -u credem c soluia reid 0n desfiinarea F%&, ci 0n eficientiarea sa. $e impune
ca Fondul s capete autoritatea de a interveni nu numai 0n momente de crie, ci *i pentru a
preveni producerea acestor crie. F%& ar putea fi 0mputernicit s acionee 0n calitate de
creditor de ultimo recurs pentru acele ri care doresc o astfel de protecie *i nu pot recurge la
piaa financiar, dar care 0ndeplinesc anumite condiii impuse de F%&. :n ceea ce prive*te
rile care nu pot 0ndeplini aceste condiii, ele vor avea acces la resursele Fondului recurg/nd
la mecanismele consacrate a facilitilor de creditare. -umai c, 0n ca de cri, Fondul ar
trebui s pun condiii *i creditorilor acestora. :n fine, 0n caurile cele mai grave, conversia
datoriei e+terne 0n active *i c(iar moratoriul repreint soluii care trebuie s se afle 0n atenia
F%&. A*adar, caurile de care se ocup adesea F%& sunt dintre cele mai grave.
Este nevoie de F%&, asti mai mult ca oric/nd. Asistm la o cre*tere fr precedent
a mobilitii capitalului *i la o accentuare a managementului ratei de sc(imb *i a reervelor de
lic(iditi, care pare puin realiabil 0n conte+tul cre*terii riscurilor generate de cre*terea
oportunitilor *i avalan*a incertitudinilor. #u toate acestea, F%& are 0nc un rol important de
Fucat 0n privina reducerii riscurilor *i e*ecurilor financiare, dar *i 0n determinarea unor noi
Fuctori s intre pe piaa. Este adevrat c oportunitile economice pe glob sunt 0n continu
cre*tere, dar multe ri nu se afl 0nc 0n poiia de a obine avantaFe de pe urma acestora.
Piaa premia politicile economice sigure *i eficiente *i pedepse*te, adeseori, gre*elile.
Preena F%& este important *i 0n momentul 0n care rile adopt politici de
devaloriare competitiv pentru a-*i ec(ilibra balana comercial. Aceste devaloriri produc
grave deec(ilibre monetare, constituindu-se 0ntr-una dintre cele mai vulnerabile canale de
transmisie a crielor la nivel regional *i global, ele fiind una dintre cauele pentru care F%& a
5!
fost creat: s evite devalori&rile competitive n lan. Acest organism supranaional are un
dublu rol: unul psihologic si unul calitativ. &ntervenia Fondului descuraFea speculaiile,
calmea piaa *i permite monedelor 0n dificultate s revin la un curs normal. Este arbitrul de
care piaa are nevoie.
A spune ca F%& este indispensabil nu 0nseamn c trebuie s fim mulumii cu ceea ce
avem. Ba din contra, un nou F%& ar trebui s fie g/ndit astfel 0nc/t s aib capacitatea de a
reduce (aardul moral *i s aib o eficiena ridicat 0n conte+tul ad/ncirii interdependenelor
0ntre economiile lumii. $istemul monetar internaional ar trebui s aib la ba un sistem
bancar sigur, baat pe principii asemntoare celor oferite de +omitet(l de la Basel, astfel
0nc/t bncile care acord 0mprumuturi riscante s suporte *i ele efectele criei. $istemul
bancar aFunge 0n situaie de colaps din caua riscului e+cesiv pe care *i-l asum bncile c/nd
acord aceste 0mprumuturi.
Acest lucru este permis de e+istena 8unor plase de siguranN care, 0n momentul
apariiei lor, au 0ndeprtat disciplina verificrilor din comportamentul bancar. Bncile 0*i
permit astfel s acorde 0mprumuturi cu grad mare de risc, *tiind c 0n ca de e*ec 0*i vor
recupera banii din ta+ele pltite de contribuabili.
'e asemenea, F%& ar trebui s-*i delimitee aciunile fa de cele ale Bncii %ondiale,
ls/nd acesteia rolul de banc pentru devoltare care s acorde 0mprumuturi pe termen mediu
*i lung. Fondului i-ar rm/ne rolul de a supraveg(ea sistemul financiar global *i de a interveni
pentru stabiliarea acestuia prin 0mprumuturi pe termen scurt 0n caul crielor de lic(iditi *i
numai rilor solvabile. Astfel, complementaritatea celor dou instituii *i colaborarea dintre
ele ar conduce la cre*terea eficienei asistenei financiare internaionale.
Enul dintre principalele obiective este crearea unui sistem financiar mult mai stabil,
care s susin cre*terea economic global. $impla desfiinare a F%& ar fi o gre*eal pentru
c ar putea genera o mare instabilitate financiar global. :n viitor ar fi de dorit crearea unei
noi instituii globale cum ar fi o agenie internaional de supraveg(ere, o 8poliie financiar
glo%alN. :n ciuda reformelor iniiate 0n ultimii doi ani, este greu de creut c 0n viitorul
apropiat vor fi luate msuri de restructurare sever a Fondului %onetar &nternaional, aceste
aciuni fiind privite cu reticen de $tatele Enite, cel mai important membru al F%&.

!. @. Atragerea )om?niei 1n sistemul financiar global prin intermediul F'(
5)
.om/nia a devenit membr F%& la 15 decembrie 1@B2. Participarea .om/niei la
F%& se ridic la 1.?!?,2 milioane '$C sau ?,)GS din cota total. Puterea de vot a .om/niei
este de 1?.552 voturi sau ?,)@S din total. .om/nia a acceptat obligatiile prevaute 0n
Articolul 7&&& ale $tatutului F%& referitor la convertibilitatea de cont curent la 25 martie
1@@G.
Rol(l 5i activit41ile Biro(l(i Repre&entan1ei Re&idente a 2MI n Rom*nia
Biroul regional F%& pentru .omania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2??A,
succedand biroului F%& in .omania. 1biectivul central al biroului regional consta in
imbunatatirea capacitatii Fondului de a-si desfasura functia de supraveg(ere -- activitatea
principala a Fondului in .omania si Bulgaria, ulterior integrarii in EE, la 1 ianuarie 2??B.
&n acest scop, biroul regional:
promoveaa punctele de vedere ale F%& si actioneaa in vederea realiarii obiectivelor
Fondului in regiune, inclusiv prin activitati care vieaa largirea plaFei de comunicare
cu institutii altele decat guvernul si banca centrala, respectiv mass-media, grupuri de
analia, universitati, sindicate, asociatii profesionale si alti interlocutori importantiI
monitorieaa si analieaa evolutia economiei, elaboreaa studii, identifica
problemele legate de politicile economice si colaboreaa indeaproape cu
departamentele din "as(ington in vederea imbunatatirii eficientei acestora in
activitatile lor de supraveg(ere, inclusiv printr-o contributie activa in formularea
recomandarilor de politici economice de catre departamentele respectiveI
faciliteaa transmiterea analielor realiate de ec(ipele din "as(ington guvernelor de
la Bucuresti si $ofiaI de asemenea, se afla in contact cu principalii factori de deciie
comunicand colegilor de la sediul central punctele de vedere ale autoritatilor cu privire
la politicile economiceI
aduce un accent regional recomandarilor Fondului, supunand atentiei factorilor
deciionali aspecte comune ale politicilor economice de interes pentru FondI
organieaa cursuri de perfectionare cu tematici specifice adresate oficialilor locali.
Biroul .epreentanei .eidente a F%& Foac un rol important 0n asigurarea
transparenei politicilor F%& 0n .om/nia. Biroul este disponibil pentru 0nt/lniri cu oamenii de
afaceri rom/ni *i strini, repreentani din domeniul bancar *i pentru sc(imbul de opinii
referitoare la economia rom/neasc *i politicile economice. .epreentantul .eident este
55
singurul purttor de cuv/nt al Fondului 0n .om/nia *i este disponibil pentru contacte
periodice cu iari*tii. :n acest conte+t, .epreentantul poate face declaraii de pres *i poate
participa la interviuri de pres *i televiiune, preent/nd viiunea Fondului 0n probleme legate
de economia rom/neasca. %ai mult dec/t at/t, .epreentantul .eident al F%& particip
ocaional la conferine *i 0nt/lniri organiate de instituii publice, organiaii financiare
internaionale, organiaii neguvernamentale, sindicate *i alte grupri care se debat probleme
generale de macroeconomie *i referitoare la economia rom/neasc. Biroul nostru este, de
asemenea, gata s colaboree cu universiti *i institute economice interesate 0n activitatea
desf*urat de F%&. Biroul .eident acord, totodat, o atenie deosebit posibilitilor de
instruire profesional care contribuie la 0nelegerea *i tratarea de ctre participani a
problematicii F%&.
:n acest sens, .epreentantul .eident al F%& particip la preselecia candidailor
care solicit participarea la cursuri *i seminarii organiate de F%& *i Joint 7ienna &nstitute.
F%& are un rol bine definit 0n economia .om/niei, acela de-a crea un sistem financiar
*i monetar puternic *i de-a 0ncuraFa devoltarea economic durabil. :n acest scop el
0ndepline*te urmtoarele funcii:
1. Fu'tia +e su)!ave.;e!e este stipulat 0n Articolul &7 al $tatutului F%&, modificat
in 2??B, dupa apro+imativ !? de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfarsitul
anilor B?. Pentru a asigura eficienta acestei functii in conte+tul globaliarii actuale, F%&
propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe Termen Medi($
7eci&ia din HI privind s(pravegherea %ilaterala$ &n iunie 2??B, cadrul de
supraveg(ere a fost actualiat pentru prima data de la sfarsitul anilor B? prin adoptarea
7eci&iei privind S(pravegherea /oliticilor 'conomice ale Tarilor Mem%re0 care cuprinde cele
mai bune practici. $upraveg(erea F%& trebuie sa viee in principal stabilitatea e+terna si sa
evaluee riscurile si vulnerabilitatile unei economii.
+onsolidarea practicilor de s(praveghere$ &n cadrul supraveg(erii F%&, o atentie
deosebita a inceput a fi acordata sectorului financiar, odata cu introducerea /rogram(l(i de
'val(are a Sector(l(i 2inanciar 92SA/: si prin devoltarea de instrumente analitice pentru
integrarea analielor privind sectorul financiar si pietele de capital, in evaluarile
macroeconomice.
5A
S(praveghere pe %a&e m(ltilaterale$ F%& actualieaa continuu evaluarile privind
tendintele economice la nivel regional si mondial. Principalele instrumente de supraveg(ere
regionala si globala sunt cele doua rapoarte semianuale, @orld 'conomic ?(tlook si Glo%al
2inancial Sta%ilit, Report$ Primele consultari multilaterale cu privire la deec(ilibrele
mondiale, inc(eiate pe B august 2??B0 arata nevoia de consolidare a acestor evaluari la nivel
regional si mondial. Pentru devoltarea in continuare a supraveg(erii la nivel regional, au fost
luate deFa unele masuri care vieaa modificari organiationale, activitatea de cercetare,
discutii cu privire la politicile economice si comunicare. &n plus, rapoarte regionale - Regional
'conomic ?(tlook Reports 9R'?: - pe patru mari regiuni sunt publicate anual sau semianual.
#el mai recent .E1 pentru Europa vieaa consolidarea sistemului financiar.
&n .omania, F%& conduce procesul de supraveg(ere in mod regulat prin #osultarile
din cadrul Articolului &7.
Ra)o!tul )!ivi+ Cosult(!ile )ot!ivit A!ti'olului I4 +i "55< s-a finaliat cu
urmtoarele concluii ale ec(ipei de evaluare F%&:
1 Rom=ia a &('ut )!o.!ese semi&i'ative , ati.e!ea ivelu!ilo! +e veitu!i +i
UE> +a! 'ove!.ea !eal( !a)i+( a me!s m=( , m=( 'u +e%e';ili$!ele
ma'!oe'oomi'e , '!e0te!e. 1dat ce perspectivele aderrii la EE au prut sigure, capitalul
strin a inundat .omania pentru a profita de imbuntirile resimite ale riscurilor si
rentabilitilor investiiilor, declan*/nd un boom al absorbiei. Acest boom a fost insoit de un
deficit de cont curent in crestere, desi nivelul preent al cursului de sc(imb nu creea
ingriForri semnificative privind stabilitatea e+tern. 'in caua inspririi condiiilor pe piaa
muncii si a politicilor fiscale care evoluea in mod pro-ciclic, boom-ul absorbiei a creat de
asemenea presiuni inflaioniste. $ocurile datorate preurilor la alimente si energie au impins
inflaia total cu mult peste plaFa int a B-., in timp ce, pan in preent, turbulenele de pe
piaa financiar global s-au reflectat in principal in costurile de finanare e+terne oarecum
mai ridicate si o volatilitate mai mare a cursului de sc(imb.
1 Cu toate '( )e!s)e'tiva e'oomi'( este !elativ esi.u!(> +e%e';ili$!ele
ma'!oe'oomi'e a! t!e$ui s( se o!mali%e%e t!e)tat )e te!me me+iu> 'u a?uto!ul uui
mi- +e )oliti'i ,m$u(t(it> , 'o'o!+a( 'u am$iia Rom=iei +e a a+o)ta moe+a
Eu!o )=( , aul "51/. Economia inc nu d semne de incetinire pan la un ritm mai
sustenabilI in acelasi timp, tensiunile de durat pe piaa financiar global poart in ele
germenii unei incetiniri drastice. Cotusi, indiferent de scenariu, o provocare c(eie pentru
.omania va fi adoptarea unor politici fiscale si de venituri mai orientate spre stabilitate,
5B
politici care s completee, si nu s contracaree, politica monetar a B-.. 'ar provocrile
.omaniei cu privare la politicele economice depsesc cu mult problemele simple de
coordonare a politicilor intr-o economie in supra-inclire. &n special, vitea sustenabil a
convergenei reale va depinde in ultim instan de abilitatea politicilor de a putea aborda in
mod corespuntor deficitul de capaciti in crestere, necesitand eforturi noi pentru a aFunge
din urm cele mai performante state membre noi ale EE in ceea ce priveste reformele
structurale.
- Politi'a &is'al( t!e$uie ,(s)!it(. Poiia fiscal a .omaniei O in special asa cum
este indicat de nivelurile scute ale datoriilor publice O este relativ solid. #u toate acestea,
ar fi fost potrivit s reacionee la boom-ul absorbiei din sectorul privat permi/nd
funcionarea stabiliatorilor fiscali automai in Furul intei general aprobate pentru deficitul
fiscal pe termen mediu de 1S din P&B. Asa cum este ilustrat de e+periena unor alte economii
regionale, nu este obligatoriu ca o poiie fiscal mai puin pro-ciclic s intre in conflict cu
c(eltuielile crescute de capital. &n acest sens, si pe baa binevenitei rectificri bugetare
recente, poiia fiscal pentru anul 2??G trebuie insprit in continuare pentru a obine un
deficit de apro+imativ 1.S din P&B. 1 poiie fiscal mai restrictiv ar facilita sarcina politicii
monetare si, in acelasi timp, ar orienta deficitul pe un drum de consolidare credibil, ctre inta
sa pe termen mediu, si ar evita nevoia de adoptare a unei poiii fiscale pro-ciclice atunci cand
economia va trece la o etap de crestere mai lent. &n timp ce alegerile urmtoare vor face
dificil din punct de vedere politic atingerea acestei inte mai ambiioase de deficit, e+ist
posibiliti considerabile de a restrange c(eltuielile bugetare pentru intreinere si operaionale,
precum si cele de capital, iar o astfel de restrangere a c(eltuielilor ar putea contribui la
atenuarea presiunilor de supra-inclire in sectorul e+ploiv al construciilor. 7or fi de
asemenea importante meninerea disciplinei salariale in sectorul public si reistarea la
presiunile populiste privind maForarea c(eltuielilor sociale sau micsorarea ta+elor in perioada
premergtoare alegerilor.
- 4a t!e$ui susiut( o )oliti'( &is'al( mai )!o1a'tiv( 'u a?uto!ul uei 'ultu!i
$u.eta!e mai )ui mioa)e. #oncentrarea politicilor fiscale actuale asupra aspectelor pe
termen scurt ar putea fi concordant cu cerinele privind o etap timpurie de traniie. &n acest
moment, o astfel de cultur politic a devenit contraproductiv, asa cum este ilustrat de
succesul limitat pan in preent al .omaniei in accesarea si absorbirea fondurilor EE.
&mbuntirea gestionrii politicii fiscale necesit o e+perti fiscal mai mare si o capacitate
mai mare la toate nivelurile guvernamentale, modificarea regulilor si procedurilor care susin
orientarea actual pe termen scurt si stabilirea unui rol pentru grupurile independente de
5G
e+peri care s atenuee preFudecile politice asupra perspectivelor macroeconomice si
fiscale.
- Politi'a moeta!( se 'o&!ut( 'u u me+iu +i&i'il , e&o!tu!ile sale +e a
!eistau!a o i&laie s'(%ut( si sta$il(. En boom al absorbiei, un curs de sc(imb foarte
volatil si politicile fiscale pro-ciclice ar constitui deFa provocri considerabile pentru o banc
central care isi consolidea inc acreditrile pentru intirea inflaiei. Cotusi, socurile
negative asupra ofertei au agravat presiunile asupra inflaiei totale, iar asteptrile inflaioniste
nu mai pot fi ancorate in intregime. B-. a reacionat in mod corespuntor prin insprirea
politicii monetare prin cateva maForri ale ratei dobanii de politic monetar, dar ar putea fi
necesar o insprire suplimentar pentru a aduce inflaia inapoi in plaFa int pan in anul
2??@. Cotodat, B-. ar trebui s continue s isi consolidee capacitatea de a-si implementa
regimul de politic monetar, inclusiv prin evaluarea e+perienei sale in intirea inflaiei
incepand cu anul 2??5.
1 8ate &ii+ !is'u!ile , '!este!e )et!u sta$ilitatea &ia'ia!(> sut ?usti&i'ate
vi.ilea )e!maet( si m(su!ile )!evetive su)limeta!e. 'evoltarea serviciilor
financiare a evoluat in pas rapid, iar necorelarea pe valute in sectorul privat este in crestere. &n
plus, imprumuturile neperformante ale bncilor sunt in crestere, iar reervele tampon de
capital si de lic(iditate, altdat mari, se deteriorea, desi indicii de soliditate financiar
rman relativ solii. Este adevrat c este dificil identificarea, motivarea si implementarea
msurilor preventive intr-un cadru in care fragilitile financiare sunt in crestere, dar inc nu
sunt acute. %surile preventive recente care viea riscurile legate de valut pentru
imprumuttorii neasigurai si imbuntirea gestionrii lic(iditilori bncilor repreint pasi
ludabili in direcia corect. Cotusi, sunt recomandate reerve tampon mai mari de capital
pentru e+puneri mai riscante, inclusiv e+puneri de tip proprietate imobiliar, si trebuie luate in
considerare si msuri suplimentare pentru controlarea si limitarea riscurilor de lic(iditate si
operaionale. Actualiarea preconiat pentru 2inancial Sector Assessment /rogram
9/rogram(l de eval(are a sector(l(i financiar: mai tariu in decursul acestui an va oferi o
oportunitate bun pentru verificarea punctelor forte si a vulnerabilitilor sistemului financiar
al .omaniei.
". Asistea &ia'ia!(
5@
Ena dintre responsabilitatile principale ale F%& este sa acorde imprumuturi rilor care
au dificultati de balana de pli, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de
reerve internationale, de stabiliare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si
de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. $pre deosebire de bancile de devoltare,
F%& nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice.
'e-a lungul anilor, F%& a devoltat o serie de tipuri de credit, numite si 9facilitati9,
concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Carile cu venituri
reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de #restere Economica
si .educere a $araciei 9/RG2: si prin Facilitatea privind $ocurile E+terne 9'S2:.
&mprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului $tand-b= 9SBA:, ocaional
folosindu-se si Facilitatea E+tinsa 2'22:, Facilitatea de $uplimentare a .eervelor 9SR2: si
Facilitatea de Finantare #ompensatorie 9+22:$ F%& ofera si asistenta financiara de (rgenta,
pentru a sustine refacerea economiilor in urma deastrelor naturale si a conflictelor, uneori la
dobanda preferentiala. &n cadrul $trategiei pe Cermen %ediu, F%& discuta posibilitatea
introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman
vulnerabile la socurile e+terne, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi
finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de cria.
Asistena financiara pentru Romaia s-a materialiat in programe de imprumut de
tipul Acord $tand-b=. &ncepand cu 1@B2, .omania a folosit resursele F%& in noua ocaii
2detaliate mai Fos3 ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Eltimul
acord, al ecelea, aprobat in iulie 2??) a fost un acord $tand-b= de tip preventiv, pe 2) de
luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. -ici acest acord nu a fost
finaliat.
Cotalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii septembrie 2??B se ridica la 1!.G
milioane '$C, respectiv 1.!!S din cota.
Ta$elul !. " O Acord(rile ncheiate de Rom*nia c( 2MI
Ti)ul A'o!+ului 8ata A)!o$a!ii
8ata E-)i!a!ii
sau Re%ilie!ii
Suma A)!o$ata
@milioae S8R3
Suma T!asa
@milioae S8R3
$tand-b= 1?T?!TB5 1?T?2TBA @5.? @5.?
A?
$tand-b= ?@T?@TBB ?@T?GTBG A).1 A).1
$tand-b= ?AT15TG1 ?1T1)TG) 1,1?2.5 G1B.5
$tand-b= ?)T11T@1 ?)T1?T@2 !G?.5 !1G.1
$tand-b= ?5T2@T@2 ?!T2GT@! !1).? 2A1.B
$tand-b= ?5T11T@) ?)T22T@B !2?.5 @).!
$tand-b= ?)T22T@B ?5T21T@G !?1.5 12?.A
$tand-b= ?GT?5T@@ ?2T2GT?1 )??.? 1!@.B5
$tand-b= 1?T!1T?1 1?T15T?! !??.? !??.?
$tand-b=
preventiv
?BT?BT?) ?BT?BT?A 25?.? ? 2nefinaliat3\
\$uma trasa este ero deoarece acesta a fost un Acord $tand-b= preventiv 2precautionar=3.
Programul nu a fost finaliat, numai prima evaluare fiind inc(eiata.
.om/nia a avut, 0nainte de 1@@?> t!ei a'o!+u!i sta+1$A 0nc(eiate cu Fondul %onetar
&nternaional *i ambiia lui #eau*escu de a ne ac(ita inainte de scaden ratele ne-a costat
enorm. 'upa 1@@?, s-au 0nc(eiat nu mai puin de *apte acorduri stand-b=, ultimul dup
alegerile din 2??), 0n valoare de 25? milioane '$C 2'repturi $peciale de Cragere3,
ec(ivalentul a !AB milioane dolari.
Acordul a fost rupt de ctre .om/nia un an mai t/riu, 2de ctre un ministru de finane
care ai susine necesitatea unui nou 0mprumut3, dintr-un motiv care nu ne surprinde deloc :
F%& nu era de acord cu cre*terile salariale, care au crescut de patru ori 0ntr-un singur an. Avea
Fondul dreptate b $e pare ca da.
Crebuie menionat c fiecare din cele *apte acorduri stand-b= semnate de .om/nia
prevedea 0mprumuturi de cel mult p/n 0ntr-un miliard de dolari, e*alonate pe doi, trei sau
c(iar patru ani, condiionate de 0ndeplinirea unor parametri economici de ctre guvernul
.om/niei.
;a 0nceput de an 2??@, ad/ncirea deficitelor *i lipsa surselor de finanare fac tot mai
posibil 0nc(eierea unui nou acord cu Fondul %onetar &nternaional *i solicitarea unui
0mprumut, probabil, 0n valoare de 2? miliarde dolari. $e vorbe*te despre necesitatea unui
A1
0mprumut de circa 2? miliarde dolari, 0n condiiile 0n care 0nsu*i Fondul %onetar are nevoie
de cel puin 15? miliarde dolari pentru a face fa solicitrilor venite *i din partea altor ri.
:n funcie de realismul bugetului de stat pe 2??@ vom *ti, cel mai probabil, dac vom
apela sau nu la spriFinul F%&. Pentru muli speciali*ti 0n finane din .om/nia, un nou acord
stand-b= nu este tocmai un capt de ar. 'impotriv, el apare ca o necesitate.
Cotu*i, F%& nu este deintorul adevrului absolut *i acest lucru s-a dovedit de-a
lungul timpului. #u at/t mai mult, F%& nu mai este instituia care s rspund eficient
provocrilor secolului 66&, implicit criei financiare mondiale. 'in pcate nu avem de unde
alege.
$pre deosebire de banii de la Eniunea European sau de la Banca %ondial, banii de la
F%& nu se duc direct 0n economie, acolo unde se simte lipsa acut de finanare. Ei intra 0n
conturile Bncii -aionale *i repreint un gaF pentru 0mprumuturile e+terne pe care .om/nia
urmea s le fac. $e spune c sunt *i o siguran pentru investitorii strini
!1
.
*. P!e.ati!e )!o&esioal(
F%& asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor
organiate la sediul central si prin sponsoriarea Joint 7ienna &nstitute. Aceste programe sunt
astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. &n acest scop,
programul de baa include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politici
financiare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare si
valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc.
1biectivul de baa al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din
tarile membre ale Fondului. &nstruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii
politicii economice in tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor c(estiuni,
de catre oficialii tarilor membre si personalul F%&.
Pana acum, prin programele sale, Instit(t(l 2MI si Joint ;ienna Instit(te au contribuit
la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile: programare si politica
financiara, te(nici de analia si programare financiara, politici de sector e+tern, finante
publice, operatii valutare si monetare, statistica.
/. Asiste( te;i'(
!1
Analia de Ale+andru %oldovan, $ursa: Bloombi
A2
Asistena te(nic oferit de F%& spriFina devoltarea resurselor productive ale tarilor
membre, aFutandu-le sa-si formulee politici economice si fiscale in spriFinul cresterii
economice. F%& aFuta aceste tari sa-si consolidee capacitatile umane si institutionale, si sa
formulee politici macroeconomice, structurale si fiscale corespunatoare. Asistenta te(nica
repreinta apro+imativ o cincime din bugetul operational al F%&. Finantarea asistentei te(nice
se face atat din resurse interne cat si e+terne, cele din urma repreentand fonduri din partea
donatorilor bilaterali si multilaterali.
F%& a oferit Romaiei asistenta te(nica in numeroase domenii, cum ar fi administrare
fiscala si vamala, politici fiscale, managementul c(eltuielilor bugetare, politici monetare si
organiarea bancii centrale, supraveg(ere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici
procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor.

CAP. I4 Misiuea 0i o!.ai%a!ea B('ii Mo+iale
Banca %ondial este cea mai prestigioas intituie internaional de devoltare,
repreent/nd un model pentru maForitatea bncilor de devoltare. Procedurile sale de
aproviionare *i aprobare au fost deoseori preluate *i adaptate necesitcilor instituiilor
regionale. 'e aceea, studierea metodelor utiliate de Banca %odial este necesar at/t pentru
0nelegerea acestora, c/t *i 0n scopul e+trapolrii lor.
Banca %ondial nu este o 9banc9 0n sensul obi*nuit al cuv/ntului ci mai degrab o
agenie specialiat. Ea este una dintre ageniile specialiate ale -aiunilor Enite *i este
A!
format din 1G) de cri membre. Aceste ri rspund 0mpreun de modul de finanare a
instituiei *i de felul cum sunt c(eltuii banii. :mpreun cu restul comunitii care se ocup de
devoltare, Banca %ondial 0*i concentrea eforturile asupra atingerii 1biectivelor de
'evoltare ale %ileniului, stabilite de membrii 1-E 0n 2??? *i care intesc spre reducerea de
durat a srciei
!2
.
".1. P!i'i)iile &u'io(!ii B('ii Mo+iale
A*a dup cum reult din prevederile statutare, principiile de organiare *i funcionare
a Bncii %ondiale au 0n vedere necesitatea spriFinirii statelor membre 0n curs de devoltare,
cu fonduri pentru reconstrucie *i devoltare, 0ntr-o manier clasic de 0mprumut, condiii de
pia *i obligaia utilirii eficiente a capitalului pus la dispoiie de ctre rile acionare.
Aceasta presupune evitarea angaFrii unor operaiuni care ar putea genera pierderi. #u alte
cuvinte, Bncii %ondiale i se pretinde s 0mbine dou trsturi eseniale s fie, 0n acela*i
timp instituie internaional *i instituie de devoltare internaional
!!
.
-erespectarea acestui principiu poate duce la 0nregistrarea de pierderi, atunci c/nd ar
prevala latura de aFutor a Bncii, sau ar slbi aFutorul dac s-ar cuta investiii foarte rentabile
cu impact strategic mai redus asupra devoltcrii crilor membre. Li 0ntr-un ca *i 0n altul,
consecinele negative afectea politicile de devoltare a rilor srace.
4radul de angaFare a fondurilor Bncii rmane, 0n general, acela*i, aceasta din cau
c valoarea 0mprumuturilor pe care le aprob este limitat de 9multiplicatorul 1 la 19 2dolar
pe dolar3. Cotalul 0mprumuturilor 2datoriile curente3 nu poate dep*i 0ntregul capital subscris,
inclusiv reervele *i beneficiile. .egula reflect o pruden e+trem 0n realiarea
operaiunilor, conferind Bncii o siguran ce o ine departe de riscurile ce p/ndesc bncile
care 0*i angaFea fondurile 0n proporie mare 0n 0mprumuturi. :n acela*i timp, aceast regul,
at/t de prudent, restr0nge mult posibilitile de aFutor ale Bncii. #riticiile ce se aduc
9multiplicatorului 1 la 19 de statele srace apar 0n acest conte+t pe deplin Fustificate, ele fiind
0mprt*ite *i de comisiile de studii *i soluii ale Bncii, cum a fost #omisia Pearson sau
#omisia BrandtI acestea au cerut 0nlturarea multiplicatorului de 0ngrdire a angaFrii
!2
4aftoniuc, $imona, Finane internaionale, Editura Economic, Bucure*ti, 2???, pag. @A
!!
;uc(ian, 'rago*, Banca 'ondial, Editura Enciclopedic, Bucure*ti, 1@@2, pag. 11
A)
fondurilor Bncii rein0nd-o ca o cale de sporire a spriFinului financiar pentru rile slab
devoltate.
%isiunea Bncii 0n stimularea devoltrii economice *i sociale presupune, 0nainte de
toate, realiarea unei cooperri strdnse cu rile 0mprumutate
!)
. Acestea trebuie s subscrie la
eforturile financiare ale Bncii %ondiale, pentru c 0mprumuturile pe care le aprob
repreint acoperirea numai unei anumite pri din nevoile de fonduri. ;egtura dintre Banc
*i ara 0mprumutat este necesar s se reflecte 0ntr-o politic economic. 0n principiu identic,
respectiv operaiunea realiat s permit o c/t mai larg repartiare a efectelor favorabile
cre*terii economice 0n toate pturile srace ale crii respective.
Rrile 0n curs de devoltare s0nt c(emate s fac reale eforturi pentru sporirea
investiiilor productive, cre*terea acumulrilor, lrgirea capacitaii de folosire a braelor de
munc, diversificarea activitcilor economice, ec(ilibrarea conturilor e+terne, o c/t mai
ec(itabil repartiare a veniturilor *i controlul cre*terii demografice.
:mprumuturile pe care le acord B.&...'. trebuie *i pot fi solicitate fie de guvernul rii
membre, de un organism politic sau societate public, fie de un organism privat sau societate
privat, cu condiia ca aceste 0mprumuturi s fie garantate de stat. :n ceea ce prive*te creditele
&.'.A., acestea se acord numai guvernelor statelor membre.
Banca %ondial, ca organism internaional 0n m/inele statelor acionare, *i-a fi+at ca
obiect finanarea cre*terii economice 0n crile 0n curs de devoltare. :n consecin, ea nu
acord 0mprumuturi pentru obiective *i proiecte militare sau politice *i nici 0n scopuri de a
facilita e+porturile unei cri industrialiate anume.
Premergtor acordrii 0mprumutului se dispune o anali economic, iar finanarea are
la ba, 0n general, un proiect cu un grad de rentabilitate acceptabil, care asigur rambursarea
0mprumutului consimit.'in acest punct de vedere Banca este un furnior de 0mprumuturi
e+igent *i riguros.
Aria operaiunilor Bncii este 0ngrdit *i de realiarea acestora 0n conte+tul unor
parametrii de eficien *i solvabilitate financiar a 0mprumuturilor.#u alte cuvinte, activitatea
acestei instituii se concepe circumscris numai rilor cu capacitatea de 0ndatorare, de unde se
vede c de 0mprumuturile B.&...'. nu beneficia rile insolvabile.
$tarea de insolvabilitate 0n accepiunea Bncii este dat de instabilitatea politic,
catastrofe naturale, erori *i omisiuni administrative, lips de e+perien din partea guvernelor.
!)
%oisuc, #onstantin 2coordonator3, )elaii valutar-financiare internaionale, Editura Fundaiei .om/nia de
%/ine, Bucure*ti, 2??2, pag. 1@2
A5
:n termeni subiectivi, Banca consider solvabil ara crei politic *i performane
economice inspir 0ncredere.
Acord/nd 0mprumuturi pe termen lung, Banca are nevoie de anumite proiecte viabile,
bine individualiate, al cror loc 0n conte+tul vieei economice *i sociale s fie cibernetic
integrabil. Pentru 0nfptuirea acestora s0nt necesare multiple *i comple+e analie *i studii, de
unde se poate deduce c solvabilitatea nu poate fi dedus din termenii vreunei formule simple.
:nainte de acordarea unui 0mprumut, Banca trebuie s se asigure c ara solicitatoare
nu poate obine acest 0mprumut pe piaa particular a capitalurilor, 0n condiiuni acceptabile
pentru nivelul su economic. Ea a interpretat *i aplicat acest principiu statutar cu
discernm/nt, dar nu 0ntotdeauna cu preciia necesar, deoarece mult vreme nu a dispus de
un indice care s poat msura cu un grad convenabil de preciie 9importana accesului9 *i
9condiiile reonabile9 cu care se confruntau rile 0n curs de devoltare pe piaa privat a
capitalurilor. Acest neaFuns a fost 0nlturat 0n 1@B!, c/nd Banca 0ncepe s foloseasc
9produsul naional brut9 2P-B3 pe cap de locuitor, drept criteriu de referin al nivelului
devoltrii, 0n funcie de care s admit la 0mprumut o ar sau alta.
1peraiunea prin care o ar iese din r0ndul celor beneficiare de 0mprumuturi B.&...'.
poart denumirea de 9reclasare9. .eclasarea repreint procesul lent *i progresiv 0n urma
cruia o ar iese din r0ndul celor care pot fi creditate de Banc. %omentul 0l constituie
atingerea unui anumit nivel de devoltare, realiarea capacitaii de administrare *i obinerea
accesului la pieele financiare care s-i permit renunarea la spriFinul financiar al Bncii
%ondiale. Principalele caracteristici ale politicii de reclasare se preint astfel:
- reclasarea este o etap logic a procesului devoltrii *i necesit o serie de e+plicaii
*i principii directoare.:n primul r/nd, trebuie s fie un proces suplu *i ec(itabil, care s aib 0n
vedere condiiile specifice de devoltare a fieccrei ri. .eclasarea nu trebuie s intervin
mai degrab de cinci ani, de la data c/nd o ar a atins limita stabilit pentru acest lucru,
respectiv nivelul stabilit al produsului naional brut pe locuitor
- ie*irea din r/ndul clienilor cu drept de 0mprumut la Banc, se prive*te ca o etap
nou 0n evoluia relaiilor 0ntre ara absolvent *i Banc. 'up reclasare, spriFinul B.&...'.
continu sub forma asistenei te(nice pentru lucrri sau organiarea unor instituii de
manegement, studii de politic economic sau acorduri pentru obinerea de aFutor financiar de
ali creditori, meninerea accesului la cursurile de formare a cadrelor superioare 0n cadrul
&.'.E. etc.I
AA
- problema reclasrii este ree+aminat anual ca *i dificultile ce ar putea surveni 0n
urma aplicrii sistemului de apreciere a momentului operrii reclasrii pe baa nivelului
P-BTlocuitor.
:n epoca actual, c/nd posibilitile de 0mprumut s-au diminuat, prin practicarea
politicii 9banilor scumpi9, 0n unele cauri, Banca %ondial a suprimat reclasarea. :n conte+tul
constr/ngerilor globale care apas resursele bncii, devenite 0n ultimul deceniu tot mai mari,
nevoia reviuirii condiiilor de reclasare se face resimit, ceea ce desigur va fi un moment 0n
politica Bncii care se va dep*i mai anevoie.
".". O$ie'tivele B('ii Mo+iale 0i mo+ul +e ati.e!e a a'esto!a
Banca %ondial acord 0mprumuturi guvernelor *i ageniilor guvernamentale care pot
obine garanii solide din partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din rile
membre care 0nregistrea un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de creditare.
1biectivele de 'evoltare ale %ileniului 2%'43, stabilite de 1G@ de naiuni 0n 2??2 la
:ntrunirea la -ivel :nalt pentru %ileniu a -aiunilor Enite, repreint un nivel de 0nelegere
fr precedent 0n ceea ce prive*te cerinele unei reduceri de durat a srciei. 1biectivele
stabilesc inte specifice pentru atingerea crora 0ntreaga comunitate de devoltare va depune
eforturi - at/t donatorii c/t *i beneficiarii:
1. Eradicarea srciei crunte *i a foameiI
2. .ealiarea 0nvm/ntului primar universalI
!. Promovarea egalitii 0ntre se+e *i emanciparea femeiiI
). .educerea mortalitii infantileI
5. #ombaterea <&7T$&'A, a malariei *i a altor boliI
A. Asigurarea unui mediu 0nconFurtor durabilI
B. 'evoltarea unui parteneriat global pentru devoltare
:n momentul de fa, se pare c primul obiectiv - acela de a reduce la Fumtate
numrul populaiei care trie*te 0ntr-o srcie crunt 0ntre 1@@? *i 2?15 *i 0mbuntirea
accesului la ap potabil - va fi realiat. 'ar aceste date reflect mediile globale, reultatele
reale fiind inegale la nivel mondial *i e+trem de slabe 0n Africa.
Eltimul obiectiv define*te printre altele rolul donatorilor *i al beneficiarilor. :ntrunirile
mondiale la nivel 0nalt recente - inclusiv #onferina &nternaional pentru Finanarea
AB
'evoltrii din %onterre= din 2??2 *i :ntrunirea %ondial la -ivel :nalt pentru 'evoltare de
'urat din Jo(annesburg - au evideniat apariia unei noi paradigme, prin care rile
devoltate au recunoscut nevoia reducerii barierelor comerciale, a cre*terii asistenei *i a
u*urrii poverii datoriilor.
Atingerea obiectivelor se urmre*te a fi realiat prin urmtoarele aciuni:
1. A'o!+a!ea +e ,m)!umutu!i statelo! mem$!e
:mprumuturile sunt destinate finanarii unor proiecte ce duc la devlotarea economic,
reulatele proiectului d/nd posibilitatea rambursrii creditului
!5
. Banca ofer valut doar
pentru finanarea proiectului, componenta intern a investiiei O salariile, consumurile,
intermediare fiind finanate din resursele financiare ale rii beneficiare. :mprumuturile
acordate de B&.' revin, de regula, direct guvernelor rilor beneficiare iar, atunci c/nd se
finanea proiecte private, este obligatorie garania guvernamental.
:mprumuturile acordate de ctre Banca %ondial sunt destinate:
1 2inan14rii proiectelor in domeni(l infrastr(ct(rii trasport(rilor0 a proced(rii si
distri%(irii energiei electrice B Finanarea proiectelor de investiii in acest domeniu a fost
specifica primilor 2? de ani de activitate ai bncii, pornindu-se de la idea c devlotarea
acestor sectoare economice sunt benefice pentru stimularea afacerilor in general. &n anii QB?,
se fcea finanarea unor proiecte tot mai rar, motivandu-se ca ele duceau la crearea unor
one de modernism intr-o ar sarac.
1 2inan14rii (nor proiecte de com%atere a s4raciei si de reali&are a (nei mai %(ne
distri%(1ii a venit(l(i na1ional B Finanarea unor astfel de proiecte a avut loc pe la 0nceputul
anilor QB? si a viat 0ndeosebi agricultura *i devoltarea rural. Elterior spectrul programelor
de finanare a fost lrgit spre sectorul social O educaia, snatatea, controlul natalitaii,
alimenia O cu alte cuvinte, creditarea unor proiecte cu efecte directe asupra populaiei sarace.
Crebuie spus c finanarea unor astfel de proiecte s-a lovit de critici puternice, prin care se
sustinea c acestea sunt costisitoare, componenta valutar este maForitar si nu se avantaFea
sectorul particular.
1 8mpr(m(t(rile pentr( aB(stare str(ct(ral4 5i sectorial4 B Acestea au fost iniiate la
0nceputul anilor QG?, ca urmare a recesiunii cu care se confruntau rile devlotate si a criei
datoriilor ce afecta rile in curs de devlotare. :mprumuturile de aFustare structurala aveau si
continua sa aiba ca scop consolidarea mecanismelor de funcionare a economiei si a cre*erii
ca volum, a e+porturilor, urmarindu-se ec(ilibrarea balanei de plai pe termen lung. Av/nd in
!5
%oisuc, #onstantin 2coordonator3, )elaii valutar-financiare internaionale, Editura Fundaiei .om/nia de
%/ine, Bucure*ti, 2??2, pag. 1@)
AG
vedere ca Fondul %onetar &nternaional pusese la punct o facilitare de aFustare, cam in aceia*
perioada, deducem o colaborare stransa a celor doua organisme in acest domeniu. :n ceea ce
prive*e 0mprumuturile de aFustare sectorial, ele viau aproviionarea cu resurse din import
pentru a se putea restructura sectorul privat din economie.
1 8mpr(m(t(ri pentr( red(cerea datoriei (nor 14ri fa1a de creditorii lor0 %4ncile
comenrciale B Aceste 0mprumuturi au aprut tot in anii QG?, muli anali*ti inclu/ndu-le in
imprumuturile de aFustare structurala.Aceste 0mprumturi se baeaa pe filosofia ca, odata ce
datoria publica a statului se afla in scadere, se elibereaa fonduri ce pot fi utiliate pentru
investiii si devoltare. Banca %ondial acord consultant statelor membre pe durata
negocierii datoriei si i*i folose*te solvabilitatea pentru a da 0ncredere si sigurana procesului.
1 8mpr(m(t(ri de protec1ie a medi(l(i O denumite ,, facilitatea ecologic4 glo%al4KK 0
ce sunt destinate finanrii unor proiecte de imbunataire a calitii apei, de reducere a
efectului de ser.
:mprumuturile acordate de Banca %ondial viea perioade lungi de timp de 15-2?
ani, debitorii beneficiind de un termen de graie in rambursare a creditului, de !-5 ani. :n ceea
ce priveste dob/nda, ea este egal cu cea pltita de Banca la resursele care se finantea,
colectate de pe piaa de capital, la care se adauga o marF de ?.5S pentru acoperirea
c(eltuielilor de gestiune ale Bncii.
". Ite!me+ie!ea &ia'ia!(
Banca acionea pentru gsirea de noi resurse sau 0ncuraFarea unor bnci comerciale
ori grupuri financiare de a participa la cofinanarea 0mprumuturilor bncii.
*. A'o!+( asiste( 0i 'osulta( (!ilo! mem$!e
Banca elaborea proiecte de asistent te(nic pentru infrastructur 2studii de
prefreabilitate *i feabilitate3 sau pentru devoltarea capacitcilor manageriale. 'e asemenea
acord consultan 0n implementarea unor proiecte 0n domeniul privatirii, devoltrii pieei
de capital etc. .esursele Bncii %ondiale sunt formate din participaiile statelor membere la
capitalul Bncii, care este maForat periodic. 'in contribuia statelor membere, numai A S se
vars, rm/ne 0n permanen la dispoiia ei, put/nd fi solicitat 0n orice moment. Aceasta este
una din condiiile ce stau la baa credibilitaii Bncii, a doua condiie fiind aceea ca
0mprumuturile nu pot dep*ii capitalul subscris de membrii, la care se adaug reervele. #ota
de participare varsat, in moneda national a rilor membere, are o pondere redus 0n totalul
resurselor Bncii.
Resu!sele B('ii Mo+iale
A@
Principala resurs de finanare o formea lic(iditaile obinute de Banc pe piaa
internaional de capital, aceasta repreent/nd G5S din totalul pasivului Bancii
!A
. .esursele de
pe pieele internaionale se atrag prin emisiunea de obligaiuni pe termen mediu si lung si
plasarea (/rtiilor de valoare pe termen scurt guvernelor, bncilor centrale sau comerciale. 'e
menionat c circa 5?S din resursele 0mprumutate colectate de Banca %ondial provin din
lansarea de titluri pe termen scurt, aspect riscant av/nd 0n vedere c creditele acordate sunt pe
termen lung. Astfel pot s apar neconcordane la scanden, precum *i diferene de dob/ni
ce pot afecta profitul Bncii.
Banca %odial colectea fonduri prin emisiuni de obligaiuni cu rating AAA, d/nd
apoi cu 0mprumut 0ncasrile 0n condiiile unei rate a dob/nii cu o Fumtate de punct
procentual peste costul mediu al fondurilor atrase. :n orice moment, Banca %ondial are 0n
finanare cca 2.??? de proiecte *i aprob apro+. 2?? noi 0mprumuturi anual.
Banca %ondial finanea numai costul 0n valut al proiectelor, de regul 0n limita a
!?-)?S din costurile totale ale unui proiect, ceea ce ridic 0mprumuturile acordate de Banca
%odial la cca. 15 mld. X anual, la care se adaug 5 mld. X credite acordate de Asociaia
&nternaionalc pentru 'evoltare 2A&'3. #reditele se acord de regul pe perioade de 12-15
ani, av/nd perioada de graie !-5 ani.
A''esa!ea )!oie'telo! B('ii Mo+iale
:neleg/nd nevoile de finanare a proiectelor, furniorii pot identifica oportunitaile de
afaceri 0n domeniul v/nrii de bunuri, ec(ipamente, servicii si consultan.
Propunerea de noi proiecte trebuie adresat Bncii %ondiale c(iar de ctre solicitanii
guvernamentali. #ompaniile nu pot solicita pur si simplu Bncii %ondiale finantarea de
proiecte. 0ns, in realitate, iniiative pot avea tere pri interesate de succesul unei asocieri si
care pot face propuneri si sugestii potenialilor solicitanti de fonduri. Aceste tere prti pot fi
consultani, firme de construcii, alte societci comerciale *i bnci. 'up aceaste etape,
solicitanii de fonduri preintc B.%. proiectele pentru a fi evaluate.
'e multe ori, disponibilitatea potenialc a 0mprumuturilor, fondurilor cas(, asistenei
financiare, creditelor de e+port sau a unei structuri financiare funcionale repreint o condiie
esenialc a reu*itei unui proiect. 'eseori proiectele sunt cofinanate prin diferite forme de
spriFin guvernamental bilateral care s-a sustinut c determin apariia ,,elefanilor albiQQ ,
supradimensionai fie din punct de vedere al dimensiunii, fie din cel al te(nologiei. 'e altfel,
!A
%oisuc, #onstantin 2coordonator3, )elaii valutar-financiare internaionale, Editura Fundaiei .om/nia de
%/ine, Bucure*ti, 2??2, pag. 1@!
B?
acesta este un subiect intens debtut. Pentru ca proiectele s fie aprobate *i finanate, cineva
trebuie s preia iniiative *i s se ocupe de sc(imbul comercial iniial, acestea trebuie s aib
*i e+perienc, *i abilitaile necesare pentru a obine finanarea. :n ultima instan, oamenii sunt
cei care promoveac proiectele, mai degrab dec/t guvernele sau organismele multilaterale.
'ou surse utile de informare asupra proiectelor sunt:
- $erviciul pentru 1portunitci de Afaceri &nternaionale O un serviciu asigurat de ctre
B.%., prin care se ofer informaii *i noutci despre aproviionare, licitaii, finanare *i
derularea proiectelor.
- 'evelopment Business O o publicaie bilunar a 'epartamentului Economic *i $ocial
al -aiunilor Enite referitoare la activiatea B.%. *i a altor agenii de devoltare regional.
Pe l/ng informaiile disponibile din aceste surse, este necesar contactarea Bncii
pentru a afla despre toate oprtunitile e+istente. Poate fi util *i contactarea funcionarilor
regionali *i sectorali din "as(ington *i stabilirea unor 0nt/lniri periodice cu ace*tia, devenind
posibil astfel monitoriarea evoluiei tranaciilor *i 0nelegerea sistemului de funcionare a
Bncii %ondiale.
Pentru afacerile finanate de ctre Banca %ondialc pot licita :
#ompanii de toate dimensiunile pot licita pentru afaceri finanate de ctre B%. -u
e+ista nici un sistem de 0nregistrare pentru producatori, furniori de mrfuri *i contractori,
de*i uneori se procedeac la o precalificare pentru anumite contracte de lucrcri civile. B%
deine un sistem de 0nregistrare computeriat a consulanilor, numit ,, &nformaii despre
firmele de consultanQQ.
:n toate situaiile, solicitantul finanrii este responsabil de 0ntocmirea documentaiei
licitaiei pe care furniorii *i contractorii i-o vor solicita dup iniierea proiectului. $arcina de
a respecta etapele procesului urmat de proiecte revine furnioruluiTcontractorului.
Atingerea obiectivelor necesit, de asemenea, aciuni autentice ale multor ri 0n curs
de devoltare 0n direcia instituirii unor politici economice sntoase, fr corupie, *i a
administrrii cu eficacitate a sectorului public, precum *i un mediu care s stimulee
investiiile private.
". *. O!.ai%a!ea 0i 'o+u'e!ea B('ii Mo+iale
Banca %ondial este un sistem bancar format 0n principal din urmtoarele instituii
!B
:
!B
7oinea, 4(eorg(e, 'ecanisme *i te$nici valutare *i financiare internaionale, Editura $edcom ;ibris, &a*i,
2??), pag. 255
B1
Ba'a Ite!aioal( )et!u Re'ost!u'ie 0i 8e%volta!e @BIR83 1 0nfiinat 0n 1@))
2 1@)53, deseori numit *i Banca %odial O principala agenie de finanare, cu sediul
central la "as(ington.
Aso'iaia Ite!aioalC )et!u 8e%volta!e @AI83 1 0nfiinat 0n 1@A?, debitorii
acesteia sunt rile cele mai srace, care nu 0ndeplinesc condiiile necesare pentru a
obine spiFinul Bncii %odialeI aceasta 0mprumut pe termene lungi, care se pot e+tinde
pe !?-)? de ani.
:mpreun, aceste organiaii furniea 0mprumuturi cu dob/nd redus, credite fr
dob/nd *i subvenii pentru rile 0n curs de devoltare.
Rrile 0n curs de devoltare cu venituri mai mari - dintre care unele pot 0mprumuta din
surse comerciale, dar, 0n general, numai cu dob/ni la rate foarte mari - primesc 0mprumuturi
de la B&.'.
Rrile care 0mprumut de la B&.' dispun de mai mult timp pentru a rambursa
0mprumutul dec/t dac ar fi 0mprumutat de la o banc comercial - 0ntre 15 *i 2? de ani cu o
perioad de graie 0ntre trei *i cinci ani 0nainte de a 0ncepe rambursarea capitalului. 4uvernele
rilor 0n curs de devoltare 0mprumut bani pentru programe specifice, inclusiv pentru
eforturile de reducere a srciei, oferirea de servicii sociale, protecia mediului 0nconFurtor *i
promovarea cre*terii economice care va 0mbunti standardele de via.
B&.' obine aproape toi banii de pe pieele financiare. #u o cot de solvabilitate de
AAA, B&.' emite obligaiuni pentru a obine fonduri *i apoi transmite clienilor si
beneficiul dob/nilor mici.
:n afar de B&.' *i A&', trei alte organiaii formea 4rupul Bncii %ondiale:
Co!)o!aia Fia'ia!( Ite!aioalC @CFI3 1 0nfiinat 0n 1@5A, promoveac
investiiile 0n sectorul privat susindnd sectoarele *i crile cu riscuri mari *i se ocup cu
creditarea comercial cu scop lucrativ *i investiii de capital. B&.' finanea
reconstrucia rilor europene prbu*ite dup cel de-al doilea rboi mondial, ulterior
atunci c/nd economiile acestor state s-au refacut, B&.' *i-a reorientat activitatea *i
ctre rile 0n curs de devoltare.
A.eia +e #a!ata!e Multilate!al( a Ivestiiilo! @ A#MI 3 B ofer asigurare contra
riscurilor politice 2garanii3 pentru investitorii *i creditorii 0n rile 0n curs de devoltare
2garanii 0n spriFinul invesiilor strine din rile devolate3.
Cet!ul Ite!aioal +e Re.lemeta!e +i 8omeiul Ivestiiilo! @CIR8I3 B
reolvc conflictele din domeniul investiiilor 0ntre investitorii strcini *i crile gadc.
B2
$copul tuturor acestor instituii este acela de a contribui la prop*irea economic a
rilor 0n curs de devoltare prin finanarea unor proiecte din sectorul public *i privat al
acestor ri prin acordarea de asisten te(nic *i economic. ;a 0nceputul anului 2??? Banca
%ondial avea 1G1 de membri.
1rganul suprem de conducere al Bncii %ondiale este #onsiliul 4uvernatorilor format
dintr-un repreentat al fiecrui stat membru care, de regul, este ministrul finanelor. Acest
organism se 0ntrune*te 0n *edina cel puin odatc pe an, c/nd are loc o *edinc comunc cu cea a
#onsiliului 4uvernatorilor F%&. #onducerea curent a Bncii revine unui #onsiliu de
Administraie numit *i #onsiliul 'irectorilor E+ecutivi format din 2) de membrii. #onsiliul
de Administraie conduce *i intituiile financiare afiliate 2 #F&, A&'3. Acesta este format din
repreentanii $tatelor Enite ale Americii, Franei, %arii Britanii, 4ermaniei, Japoniei *i din
1@ directori repreent/nd grupurile de state. #onducerea #onsiliului revine unui pre*edinte
ales pe 5 ani, care conduce *i administraia Bncii. 'e regul, pre*edintele Bncii este un
repreentant al $EA. 7otul 0n cadrul organismelor de conducere este proporional cu cota de
participare la Banc.
Elaborarea politicii bncii revine unui #omitet de 'evoltare, 2 care nu este
instituionaliat3, format din mini*trii de finane ai rilor care au repreentani 0n #onsiliul
'irectorilor E+ecutivi. #omitetul de 'evoltare se 0nt/lne*te 0n *edin de 2 ori pe an, una din
*edine desf*ur/ndu-se 0naintea 0ntrunirii #onsiliul 4uvernatorilor *i urmrind s stabileasc
volumul transferului de resurse ctre trile 0n curs de devlotare.
Banca %ondial are de trei ori mai mult angaFai dec/t F%&, ace*tia desf*ur/ndu-*i
activitatea at/t la sediul central, c/t *i la repreentanele desc(ise 0n 0ntreaga lume 2 la
miFlocul anilor 1@@? e+istau circa )? de repreentane3.
".*.1. Ba'a Ite!aioal( )et!u Re'ost!u'ie 0i 8e%volta!e @B.I.R.8.3
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare a fost creat pe baa acordurilor
#onferinei -aiunilor Enite *i Asociate de la Bretton "oods din anul 1@)) pentru a facilita
finanarea investiiilor destinate realirii proiectelor de reconstrucie *i devoltare 0n rile
membre. $tatutul Bncii &nternaionale pentru .econstrucie *i 'evoltare a intrat 0n vigoare la
2B decembrie 1@)B dup aderarea a 2B de ri membre. Banca &nternaional pentru
.econstrucie *i 'evoltare este organiat sub forma unei societi pe aciuni
!G
, care posed
!G
;uc(ian 'rago*, Banca 'ondial, Editura Enciclopedic, Bucure*ti, 1@@2, pag. 12
B!
personalitate Furidic proprie *i are capacitatea de a 0nc(eia contracte, de a ac(iiiona *i
dispune de bunuri mobile *i imobile *i de a institui proceduri legale.
A. Mem$!ii 0i 'o+u'e!ea BIR8
#alitatea de membru este acordat rii care este membr a F%& la data *i 0n conformitate
cu prevederile din statut
!@
. Rrile membre ale Bncii &nternaionale pentru .econstrucie *i
'evoltare au dreptul s numeasc un guvernator *i un supleant, s participe la adoptarea
deciiilor, s primeasc credite pentru investiii, s beneficiee de asisten te(nic, societile
comerciale s participe la licitaiile privind lucrrile finanate de banc *i s participe la
cooperarea financiar-monetara 0n cadrul Fondului %onetar &nternaional.
Rrile membre se angaFea s subscrie la capitalul bncii, s respecte principiile *i
regulile bncii, respectiv, statutul, s scuteasc de impoite *i ta+e operaiile bncii.
1rice stat membru se poate retrage 0n orice moment prin transmiterea unei notificri
scrise ctre banc ia biroul principal. .etragerea devine definitiv la data la care se prime*te
notificarea.
:n caul 0n care un stat membru nu 0*i 0ndepline*te oricare din obligaiile sale ctre
banc, i se poate suspenda calitatea de membru prin deciia #onsiliului 4uvernatorilor. 'ac
suspendarea durea peste un an, automat se pierde calitatea de membru, cu e+cepia caului 0n
care, aceea*i maForitate decide restabilirea calitii de membru. 0n perioada suspendrii, statul
membru nu poate s e+ercite nici un drept conferit de statut, cu e+cepia celui de a se retrage,
dar va avea toate obligaiile.
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare dispune de un sistem de organe
de conducere
)?
format din:
Cosiliul #uve!ato!ilo! 1 format din repreentanii rilor membre, respectiv, un
guvernator *i un supleant numii pentru un mandat de 5 ani. #onsiliul 4uvernatorilor (otr*te
asupra admiterii de noi membri *i a determinrii condiiilor de admitere, asupra maForrii
sau reducerii capitalului social, asupra suspendrii unui membru, asupra aranFamentelor de
cooperare cu alte organiaii internaionale, asupra regulilor privind operaiile bncii *i
distribuirii venitului net.
#onsiliul 4uvernatorilor se 0ntrune*te o dat pe an *i ori de c/te ori decide #onsiliul
sau solicit 'irectoratul E+ecutiv. Fiecare membru dispune de 25? voturi plus un vot adiional
!@
Articles of Agreement, B&.', art.&&, seciunea 1
)?
Articles of Agreement, B&.', art.7
B)
pentru fiecare aciune deinut. 'eciiile 0n cadrul organelor de conducere ale Bncii
&nternaionale pentru .econstrucie *i 'evoltare cu unele e+cepii se adopt cu maForitate de
voturi.
8i!e'to!ii E-e'utivi rspund de conducerea operaiilor generale ale B&.' 0n
conformitate cu atribuiile delegate de #onsiliul 4uvernatorilor. 'irectoratul E+ecutiv
2#onsiliul3 este format din 12 directori e+ecutivi din care cinci pot fi numii de ctre membrii
care dein cel mai mare numr de aciuni *i *apte sunt ale*i de ctre celelalte ri membre
pentru o perioad de doi ani. #onsiliul guvernatorilor poate s decid cu o maForitate de )T5
din totalul voturilor cre*terea numrului de directori. 'irectorii E+ecutivi sunt numii sau ale*i
la fiecare doi ani. Fiecare director e+ecutiv nume*te un supleant care deine puteri depline de a
aciona 0n caul 0n care directorul lipse*te
A
.
'irectorii e+ecutivi susin interesele statelor membre pe care le repreint, se consult cu
acestea, e+plic impactul mecanismelor bncii *i apr interesele bncii 0n raporturile cu rile
membre.
P!e0e+itele BIR8 este ales de ctre 'irectorii E+ecutivi pentru a conduce activitatea
pe o perioad de 5 ani, dar nu dispune de vot, dec/t 0n ca de egalitate. El are 0n subordine
personalul operativ, conduce operaiunile curente ale bncii, rspunde de organiarea, numirea
*i demiterea ofierilor *i a personalului.
Pre*edintele B&.' urmre*te 0n numirea ofierilor *i personalului asigurarea standardelor
de competen *i eficien te(nic *i promovarea criteriului geografic 0n recrutarea
personalului.
Cosiliul +e Su)!ave.;e!e este format din *apte persoane aprobate de #onsiliul
4uvernatorilor, inclusiv din repreentani ai intereselor bancare, comerciale *i industriale.
%embrii #onsiliului de $upraveg(ere au un mandat de doi ani. #onsiliul de $upraveg(ere
asigur asisten *i consiliere 0n probleme legate de politica general *i se reune*te anual.
Comitetele +e C!e+it sunt formate din e+peri selectai de ctre guvernatorul care
repreint membrul 0n ale crui teritorii se localiea proiectul *i unul sau mai muli
membri ai personalului te(nic, care au misiunea s analiee *i s raportee asupra creditelor
acordate.
Comitetul 8e%volt(!ii e+aminea transferul resurselor ctre rile 0n curs de devoltare
*i analiea implicaiile devoltrii asupra economiilor rilor membre.
B5
Comitetul +e Politi'( Fia'ia!( colaborea cu Fondul %onetar &nternaional 0n
e+aminarea unor probleme ale politicii financiare *i 0n formularea unor propuneri de
0mbuntire a politicii de creditare.
B. O$ie'tivele 0i )!io!it(ile &ia'ia!e ale B('ii Ite!aioale )et!u
Re'ost!u'ie 0i 8e%volta!e
/1
2
1biectivele B&.':
- spriFinirea reconstruciei *i devoltrii economiei statelor membre prin investiii de
capitaluri 0n scopuri productive, inclusiv reconstrucia economiilor distruse de rboi,
reconversia ramurilor productive la nevoile de pace *i 0ncuraFarea devoltrii ramurilor
productive 0n rile mai puin devoltateI
- promovarea investiiilor strine private pe calea acordrii de garanii sau a
participrii la credite *i alte investiii ale sectorului privat, dac capitalul privat
nu este disponibil, 0n termeni reonabili, s suplimentee investiiile private 0n
scopuri productiveI
- susinerea cre*terii ec(ilibrate pe termen lung a comerului internaional *i
meninerea ec(ilibrului balanei de pli prin 0ncuraFarea investiiilor internaio
nale destinate devoltrii ramurilor productive 0n statele membre, cre*terii
productivitii muncii *i standardului de via 0n teritoriile lorI
- coordonarea 0mprumuturilor acordate sau garantate de banc cu 0mprumutu
rile din alte surse, 0n vederea realirii cu prioritate a proiectelor de devoltare
urgente *i eficiente 0n rile membreI
- spriFinirea rilor membre 0n perioada postbelic de a realia traniia de la
economia de rboi la economia de pace *i, 0n continuare, de a urmri modul
0n care investiiile internaionale generea efecte asupra mediului de afaceri
din teritoriile statelor membre.
:n scopul sporirii fle+ibilitii B&.' 0n gestiunea sa financiar *i pentru a asigura,
astfel, o mai bun satisfacere a necesitcilor clienilor ei, #onsiliul de Administraie a acesteia,
reunite 0n septembrie 1@@B, a stabilit noi strategii 0n perioada urmatoare 0n privina
portofoliului lor de 0mprumuturi, precum *i 0n ceea ce prive*te gestionarea lic(iditii.
)1
Articles of Agreement, B&.', art.&
BA
:n .aportul Bncii %ondiale pentru anul 1@@B se arat c fora motrice a acesteia a
fost, 0n anul 1@@B *i va contiuna s fie *i 0n urmtorii ani, St!ate.ia +e !est!u'tu!a!e>
conceput ca un vast program de restructurare a instituiei, aprobat 0n martie 1@@B *i care a
avut ca scop transformarea acesteia 0n instituia cea mai eficienta de pe glob 0n combaterea
srciei.
St!ate.ia +e !est!u'tu!a!e prevede reforma fundamental care s sporeasc eficiena
Bncii %ondiale 0n realiarea misiunii sale principale, aceea de lupt 0n combaterea srciei.
Pe baa acestei strategii, Banca va 0ntreprinde o serie de modificari care, pe durata a doi ani *i
Fumctate, vor transforma modul de operare al intituiei. 'e e+emplu, 0mbunctcirea metodelor
de lucru, reducerea costurilor aferente, alinierea la nevoile clienilor *i asigurarea de reultate
mai bune. $e stabilesc o serie de repere clare de performane, pe care trebuie s le
0ndeplineasc personalul pentru a putea evalua progresul efectiv realiat. #osturile totale
aferante acestei strategii vor fi acoperite prin economii stricte *i prin realocare. &nvestiiile
suplimentare nete prevute prin aceast $trategie se cifrea la 25? milioane de dolari $EA,
0n anii fiscali 1@@G, 1@@@ si de 5? milioane de dolari $EA 0n anul fiscal 2???. -oile iniiative
0n sfera politicii instituiei 0ntreprinse pe tot parcursul anului ilustrea accentual pe care 0l
pune Banca pe reorientarea programului su de devoltare, pe o mai bun satisfacere a
nevoilor clienilor *i obinerea unor reultate mai bune 0n teren.
Acestea se refer la :
Progresul obinut 0n implementarea ,, Iiiativei )!ivi+ 8ato!iile (!ilo! S(!a'e
Pute!i' D+ato!ateEE 2 <&P#3> ce a repreentat unele din cele mai importante
realiri ale anului. :n martie 1@@B, Engaria a devenit prima ar care a beneficiat de
aceast noua iniiativI
E+tinderea *i perfectionarea studiilor asupra strii de srcie, pentru a facilita strategii
mai eficiente 0n vederea reducerii acesteiaI
&mpletarea mai strans a dimensiunii socilale a devlotrii, 0n activitcile Bncii. 'e*i
activitatea 0n domeniul devlotrii sociale este 0ntr-un stadium relativ de 0nceput, se
a*teapt ca gradul 0nalt de angaFare s duc la un progres rapidI
Punerea accentului pe devoltarea rural O care a fost oarecum negliFat 0n ultimii ani
O pentru a contribui la cre*terea economic *i la reducerea srciei 0n onele rurale,
unde trie*te B5S din populaia srac pe globI
BB
&ntensificarea acordrii de asistena a rilor care se confrunt cu crie financiare *i au
sisteme bancare fragile 2 s-a pus mai puternic accentul pe colaborare dintre Banc *i
F%& 0n eforturile lor de 0ntrire a sistemelor bancare ale statelor membere3.
Acordarea de spiFin din partea Bncii pentru ri ie*ite din conflicte a fost preentat 0ntr-
un raport intitulat ,,Ca+!ul )et!u im)li'a!ea B('ii Mo+iale , !e'ost!u'ia +u)a
ie0i!ea +i 'o&li'tEE care a adus elemente noi privind orientarea Bncii ctre reconstruirea
infrastructurii 0n situaii post-conflictuale. Printre acestea, se numar promovarea aFustrii *i
redresrii economice, abordarea necesitailor sociale *i devoltarea capacitaii instituionale.
$uportul local acordat 0n anul 1@@B a inclus curaarea c/mpurilor minate *i demoraliarea *i
reintregarea fo*tilor combatai *i refugia*i 0n cadrul comunitailor respective, 0n ri ca Bosnia,
#roatia sau .uanda.
Principalele prioriti financiare ale B&.', concepute ca strategii de asistenta ale
Bncii pentru muli din clienii din Europa #entrala *i de Est, s-au concentrate pe asigurarea
acestora pentru intrarea 0n Eniunea European au viat :
reforma pensiilor, care s-a integrat 0n cadrul reformei sectorului public din regiune,
mecanismele de protectie constituind o prioritate pentru proteFarea celor vurnerabili la
efectele negative ale reformei. Cot aici se include *i 0mprumuturile pentru reducerea
lipsurilor din domeniul bunurilor de importana vital *i pentru sporirea 0ncrederii
populaiei 0n programele de reformI
spiFinul pentru reforma din sectorul financiar, evideniat prin 0mprumutul acordat
Bulgariei, care a aFutat la demararea procesului de restrucutrare a 0ntreprinderilor,
reabilitare a sectorului bancar *i de accelerare a privatiariiI
spriFinirea reconstructiei *i refacerea infrastructurii deteriorate, curarea c/mpurilor
minate, repararea locuinelor *i spitalelor, cum au fost programele derulate 0n Bosnia
*i <ertegovina cu spriFinul Eniunii EuropeneI
C. Dm)!umutu!ile 0i .a!aiile a'o!+ate +e Ba'a Ite!aioal( )et!u
Re'ost!u'ie 0i 8e%volta!e
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare acord 0mprumuturi pe termen
lung 0n vederea realirii unor programe de devoltare economic 0n rile membre, care sunt
garantate de guvern. 0mprumuturile acordate de ctre Banca &nternaional pentru .econstrucie
*i 'evoltare au sporit de la 11!? milioane dolari 0n anul 1@AB la 1)1!5 milioane dolari 0n
2??A. :n acela*i timp, s-a 0nregistrat o cre*tere a numrului proiectelor, ca urmare a implicrii
BG
Bncii &nternaionale pentru .econstrucie *i 'evoltare 0n realiarea unor programe de
devoltare 0n rile membre *i 0n traniia la economia de pia din unele ri.
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare susine prin creditele acordate
diverse sectoare din economiile rilor membre: agricultura, politicile economice, electricitate,
mediu, finane, petrol *i gae, populaie, sntate *i alimentaie, devoltare sector privat,
managementul 0n sectorul public, protecia social, telecomunicaii, transporturi *i
devoltare urban.
II.1. C!e+itele B('ii Mo+iale )e se'toa!e
milioae +ola!i SUA
SECTOR 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Agricultur, pescuit i silvicultur 695.5 1,247.9 1,213.2 1,386.1 1,933.6 1,751.9
Educaie 1,94.7 1,384.6 2,348.7 1,684.5 1,951.1 1,99.6
E!ergie i "i!erit 1,53.7 1,974.6 1,88.4 966.5 1,822.7 3,3.3
#i!a!e 2,246.3 2,71.8 1,446.3 1,88.9 1,675.1 2,319.7
$!tate i alte servicii s%ciale 2,521.2 2,366.1 3,442.6 2,997.1 2,216.4 2,132.3
&!dustrie i c%"er 718.3 1,394.5 796.7 797.9 1,629.4 1,542.2
&!'%r"aii i c%"u!icaii 216.9 153.2 115.3 9.9 19.9 81.
(ustiie i ad"i!istraie pu)lic 3,85.2 5,351.2 3,956.5 4,978.6 5,569.3 5,857.6
*ra!sp%rt 3,15.2 2,39.5 2,727.3 3,777.8 3,138.2 3,214.6
Ap, salu)ritate i pr%tecia
+"p%triva i!u!daiil%r
1,271.7 546. 1,378.3 1,591.6 2,18.2 1,721.
Total, din care 17,250.6 19,519.4 18,513.2 20,079.9 22,307.0 23,641.2
,&-.
1,487. 11,451.8 11,23.7 11,45.4 13,611. 14,135.
A&.
6,763.6 8,67.6 7,282.5 9,34.4 8,696.1 9,56.2
$ursa: >>>.>orldbanD.org, C(e "orld BanD, Annual .eport, 2??A
:n totalul creditelor acordate pe sectoare de ctre Banca &nternaional pentru
.econstrucie *i 'evoltare *i Asociaia &nternaional o pondere mai mare dein creditele
destinate devoltrii Fustiiei *i managementului 0n sectorul public, transporturilor, petrolului
*i energiei electrice. :n acela*i timp, se observ o cre*tere a creditelor necesare 0mbuntirii
educaiei, mediului, sntii *i devoltrii urbane. En loc aparte 0n cadrul creditelor acordate
de B&.' rilor membre 0l ocup cele pentru susinerea proteciei sociale 0n rile care aplic
programe economice de privatiare *i restructurare a 0ntreprinderilor.
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare acord 0mprumuturile *i
garaniile pe baa urmtoarelor condiii
)2
:
- dac membrul pe ai crui teritoriu este localiat proiectul nu este el 0nsu*i
)2
Articles of Agreement, B&.', art.&&&, seciunea )
B@
solicitantul 0mprumutului, membrul, Banca #entral sau o agenie similar a
membrului acceptabil de ctre banc, garantea 0n totalitate returnarea
0mprumutului *i plata dob/nii sau a altor datorii legate de 0mprumutI
- banca acord 0mprumuturi *i garanii, dac solicitantul nu poate obine 0mprumuturi 0n
condiii de pia reonabileI
- un comitet 2de credit3 desemnat 0ntocme*te un document scris prin care
recomand proiectul dup analiI
- rata dob/nii, ta+ele sunt reonabile *i programarea rambursrii 0mprumutului
depinde de proiectI
- garaniile se acord 0n funcie de capacitatea solicitantului de a-*i 0ndeplini
obligaiile reultate din 0mprumuturi *i pe baa principiului prudeneiI
- 0n garantarea unui credit fcut de ali investitori, B&.' prime*te o compensaie
pentru riscul pe care *i-l asumI
- creditele *i garaniile se acord pentru obiective legate de proiecte specifice
de reconstrucie ori de devoltare.
:mprumuturile se acord de ctre Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare
fie guvernelor statelor membre, fie unor societi comerciale sau instituii publice.
0mprumuturile de aFustare structural sunt menite s spriFine rile beneficiare 0n realiarea unor
reforme economice care s asigure 0mbuntirea ec(ilibrului balanei de pli e+terne *i
susinerea cre*terii economice durabile.
Acordul de 0mprumut dintre o ar membr *i Banca &nternaional pentru .econstrucie
*i 'evoltare cuprinde condiiile generale, 0mprumutul, e+ecuia proiectului, claue financiare,
data intrrii 0n vigoare, repreentantul 0mprumutului, tragerea sumelor din 0mprumut, iar 0n
ane+ se reflect descrierea proiectului, ac(iiionarea de servicii de consultan *i programul
de implementare.
Proiectele ce se propun spre finanare Bncii &nternaionale pentru .econstrucie *i
'evoltare trebuie s 0ndeplineasc criteriile economice de rentabilitate, calitatea gestiunii *i
capacitatea de rambursare *i garanii.
Proiectele de investiii pot proveni din proiectele strategice de devoltare a unor sectoare
sau ramuri economice. Proiectul de investiii este susinut de studiul de feabilitate cu date *i
informaii privind capacitatea de producie, dotri materiale, amplasament. Proiectul de investiii
este evaluat sub anumite laturi:
- latura economic, care reflect raportul dintre efortul de investiie *i efectele
previibileI
G?
- date cu privire la amplasament, capacitate de producie, procedee de e+ecuie, soluii
te(nologice, ec(ipamentI
- latura comercial, care se refer la ac(iiionarea materialelor necesare
produciei *i desfacerea produciei finiteI
- latura financiar care e+prim 0ncasrile *i reultatele financiare din momentul punerii
0n funciune a unui obiectiv de investiii.
Proiectul ce se propune spre finanare se analiea din punct de vedere al impactului
unor factori cum sunt preurile materiilor prime, salariile, preurile produselor finite,
competena cadrelor care realiea proiectul, structura 0ntreprinderii *i gestiunea proiectului.
'up aprobarea proiectului de investiii de ctre 'irectorii e+ecutivi, se urmre*te modul
de realiare *i factori care au e+ercitat influen.
'in momentul punerii 0n funciune a unui obiectiv de investiii, se realiea o evaluare
care urmre*te modul 0n care proiectul s-a 0ncadrat 0n coordonatele iniiale *i abaterile
manifestate.
Bunurile *i serviciile necesare proiectelor de investiii finanate de B&.' se procur pe
ba de licitaii internaionale pentru a oferi *anse egale furniorilor, a stimula e+ecutarea
eficient a proiectelor *i pentru a 0ncuraFa devoltarea produciei 0n rile beneficiare de
0mprumuturi.
1rganiarea unei licitaii 0n vederea ac(iiionrii bunurilor *i serviciilor necesare
proiectelor finanate de ctre B&.' necesit informarea scris *i anunarea 0n pres, furniarea
informaiilor prin documentele licitaiei, desc(iderea ofertei, evaluarea *i atribuirea
proiectului.
Principalele metode de acordare *i facilitare a creditelor de ctre Banca &nternaional
pentru .econstrucie *i 'evoltare sunt
)!
:
- acord sau particip la credite pe seama prii de capital subscris *i vrsatI
- acord sau particip la credite directe din fondurile obinute pe piaa unui stat
membru sau din 0mprumuturi obinute pe piaa financiar a unui stat membru.
4arantarea total sau parial a creditelor acordate de investitori privai se realiea
prin organe de investiii obi*nuiteI
- poate s 0mprumute fonduri, sau poate s garantee credite, numai cu aprobarea
membrului de pe ale crui piee au fost obinute fondurile *i a membrului 0n a crui
moned este e+primat creditul *i dac acei membri sunt de acord ca suma creditului
)!
Articles of Agreement, B&.', art.&7, seciunea 1
G1
s fie sc(imbat pe moneda oricrui alt membru fr restricii.
Cot!a'tele +e '!e+it +it!e BIR8 0i soli'itai se ,';eie , 'o&o!mitate 'u aumite
!e.uli
//
2
- termenii *i condiiile dob/nii *i amortirii, scadena *i data de efectuare a
fiecrui credit se determin de ctre bancI
- contractele stipulea moneda sau monedele 0n care se vor efectua plile
contractuale ctre banc, iar la opiunea solicitantului plile se pot efectua ca
urmare a acordurilor cu banca 0n moneda unui membru, altul dec/t cel specificat 0n
contract. 0n caul creditelor acordate, suma total pltibil ctre banc 0n orice moned
nu va dep*i 0n nici un moment suma total a 0mprumuturilor contractate de ctre
banc *i pltibil 0n aceea*i monedI
- dac un membru are o nevoie acut de sc(imb, astfel 0nc/t serviciile oricrui
credit contractat de acel membru sau garantat de acesta, ori de una din ageniile
sale, nu pot fi 0ndeplinite 0n maniera stipulat, membrul implicat poate apela la
Banc pentru o rela+are a condiiilor de plat.
Banca poate s 0nc(eie aranFamente cu membrul implicat pentru a accepta plata
serviciilor privind creditul 0n moneda membrului, pe o perioad care nu dep*e*te trei ani *i
meninerea cursului pentru rscumprarea acestei monede.
Ba'a Ite!aioal( )et!u Re'ost!u'ie 0i 8e%volta!e !eali%ea%( 0i o)e!aii
+ive!se 'a!e 'ostau ,2 cumprarea *i vinderea de efecte publice pe care le-a garantat sau 0n
care a investit, cu condiia obinerii aprobrii membrului pe al crui teritoriu se v/nd sau
cumpr titlurileI garantea efecte publice 0n vederea facilitrii v/nrii lorI 0mprumutrii 0n
moneda oricrui membru cu aprobarea acestuiaI cumpr *i vinde alte efecte publice, dac
directorii decid cu o maForitate de !T) c este adecvat pentru investirea unei pri sau totalitii
reervelor.
Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare *i-a diversificat creditele 0n
vederea spriFinirii programelor de devoltare economic 0n domeniul transporturilor,
comunicaiilor, agriculturii, industriei, educaiei, sntii *i urbanismului.
Co&iaa!ea sau ,m)!umutu!ile FBG
#ofinanarea repreint o metod de asociere a fondurilor de la B&.' cu fondurile
provenite din alte surse, 0n vederea finanrii proiectelor de investiii sau a unor programe
))
Articles of Agreement, B&.', art.&7, seciunea )
G2
de devoltare economic 0n rile membre. Parteneri 0n operaiunile de cofinanare pot fi:
guvernele, organismele de creditare a e+porturilor, bncile comerciale.
:n operaiunile de cofinanare, Banca &nternaional pentru .econstrucie *i 'evoltare
are misiunea s impulsionee operaiunile financiare, s evaluee *i superviee proiectele, s
spriFine debitorii 0n realiarea unor relaii de colaborare cu furniorii *i organismele de creditare
a e+porturilor. #ofinanarea urmre*te cre*terea *i stabiliarea flu+urilor de capitaluri private.
Bncile comerciale se asocia cu B&.' la acordarea 0mprumuturilor, pentru a asigura
certitudinea rambursrii creditelor la scaden. #ofinanarea contribuie la 0ncuraFarea
investiiilor oficiale *i ale bncilor comerciale la realiarea flu+urilor de capital.
'in iulie 1@G2, B&.' a aplicat principiul dob/nii variabile la 0mprumuturile
acordate, conform cruia dob/nda se determin 0n funcie de nivelul dob/nii de pe piaa
internaional a capitalurilor. B&.' percepe dob/nd numai pentru partea din 0mprumut
efectiv c(eltuit. ;a creditele aprobate, dar nedebursate se percepe un comision. 0n cadrul
termenului de rambursare se acord o perioad de graie.
".*.". A.eia Ite!aioal( )et!u 8e%volta!e @AI83
Asociaia &nternaional pentru 'evoltare a fost 0nfiinat 0n anul 1@A?, 0n calitate de
agenie interguvernamental 0n vederea creditrii 0n condiii avantaFoase a rilor mai puin
devoltate din punct de vedere economic. %embrii Asociaiei &nternaionale pentru 'evoltare
sunt ri devoltate *i ri 0n curs de devoltare.
Fondurile Asociaiei &nternaionale pentru 'evoltare se formea din: subscripiile
iniiale ale membrilor, reconstituiri periodice 2subvenii3 furniate de rile membre devoltate,
contribuii speciale sau voluntare, transfer de venit net de la B&.', venitul net cumulat reultat
din activitatea ageniei.
Rrile devoltate din punct de vedere economic subscriu anumite sume *i particip cu
resurse suplimentare 0n valut liber convertibil. Rrile 0n curs de devoltare virea 1?S din
cota de participare 0n moned liber convertibil, iar diferena de @?S 0n moned naional.
:mprumuturile de la Asociaia &nternaional pentru 'evoltare se obin pe baa
urmtoarelor criterii:
- nivelul de devoltare economic scut, reflectat de produsul intern brut pe locuitorI
- ara s se confrunte cu deec(ilibre 0n balana de pliI
- ara s se angaFee 0ntr-un proces de devoltare economic prin politicile
promovateI
G!
- ara s 0nregistree o stabilitate din punct de vedere economic, financiar *i politic
pentru a Fustifica acordarea de 0mprumuturi destinate devoltrii pe termen lung.
Asistena financiar din partea Asociaiei &nternaionale pentru 'evoltare se
fundamentea pe baa unui raport economic care reflect politica de devoltare economic,
evoluia ramurilor *i sectoarelor economice *i prioritile. Pornind de la prevederile din raportul
economic, se elaborea un program pentru o perioad de cinci ani care cuprinde direciile de
devoltare economic. Rara beneficiar a asistenei financiare preint periodic rapoarte
privind realiarea aciunilor, iar personalul ageniei urmre*te e+ecutarea proiectelor.
#reditele acordate de ctre Asociaia &nternaional pentru 'evoltare au termene mari de
rambursare, nu sunt purttoare de dob/ni, dar pentru sumele acordate se percep comisioane.
#ea de a ecea reconstituire a resurselor Asociaiei &nternaionale pentru 'evoltare a
prevut anumite obiective prioritare:
- spriFinirea luptei 0mpotriva srciei prin evaluarea performanelor rii pe
planul reducerii cre*terii demografice, ameliorrii serviciilor sanitare, lrgirii
posibilitilor de educare *i formareI
- protecia mediului 0nconFurtor prin gestiunea resurselor forestiere, eficiena
utilirii *i conservrii energieiI
- susinerea politicilor macroeconomice *i sectoriale prin credite destinate
produciei, infrastructurii, investiiilor.
".*.*. Co!)o!aia Fia'ia!( Ite!aioal( @C.F.I.3
#orporaia Financiar &nternaional *i-a 0nceput activitatea la 2? iulie 1@5A 0n vederea
promovrii devoltrii economice, prin 0ncuraFarea e+tinderii 0ntreprinderilor private 0n rile
membre, 0ndeosebi 0n onele mai puin devoltate, fr garanii guvernamentale.
:n vederea realirii acestui scop, #orporaia Financiar &nternaional acord asisten 0n
asociaie cu investitori particulari, pentru finanarea creerii *i devoltrii 0ntreprinderilor
productive particulare care contribuie la devoltarea rilor membre prin investiii, fr
garantarea rambursrii de ctre guvern, mobiliarea capitalului intern *i strin, promovarea
unei conduceri competente, stimularea flu+ului de capital 0n investiii productive 0n rile
membre.
#orporaia Financiar &nternaional acionea 0n urmtoarele direcii:
- acord spriFin 0n vederea finanrii devoltrii 0ntreprinderilor productive particulare
prin investiii fr garantarea rambursrii de ctre guvern *i 0n caul 0n care nu este
G)
disponibil capitalul particularI
- stimulea investiiile proprii, participarea capitalului strin *i promovarea
competenei 0n economia naionalI
- acord asisten te(nic 0n fundamentarea planurilor de afaceri, identificarea pieelor
produselor *i mobiliarea fondurilor necesare investiiilor 0n sectorul privatI
- #orporaia Financiar &nternaional spriFin procesul de privatiare prin
investiii *i prin asisten te(nic *i urmre*te impactul asupra economiei
rilor membre *i asupra mediului.
#orporaia Financiar &nternaional administrea un fond destinat finanrii investiiilor
0n sectorul privat care provine din subscrierea rilor devoltate *i din resurse transferate de la
B&.'. Fondurile #orporaiei Financiare &nternaionale se plasea sub forma 0mprumuturilor
sau prin participai] industriale sau financiare.
#reditele de la #orporaia Financiar &nternaional sunt destinate proiectelor de investiii
care 0ndeplinesc urmtoarele criterii: sunt fundamentate pe baa rentabilitiiI contribuie la
crearea unor locuri de munc, la stimularea introducerii progresului te(nic *i la valorificarea
resurselor naturaleI asigur retragerea aportului #orporaiei Financiare &nternaionale *i
0nlocuirea cu fonduri proprii 0n cursul unei anumite perioade de timp.
#reditarea investiiilor de ctre #orporaia Financiar &nternaional 0n sectorul particular
se realiea pe baa anumitor principii:
- nu finanea un proiect de investiii pentru care se poate mobilia capital particular
0n condiii reonabileI
- finanea o aciune 0n sectorul privat dac are acordul statului membruI
- nu impune condiii cu privire la c(eltuirea sumelor pe teritoriul unei riI
- nu 0*i asum rspunderea pentru managementul 0ntreprinderii 0n care a investitI
- urmre*te 0n procesul de finanare s nu devin acionarul principal la un proiectI
- finanea investiiile pornind de la cerinele 0ntreprinderilor particulare *i in/nd
seama de riscuriI
- va 0ncerca s menin o diversificare Fudicioas a investiiilor sale.
#orporaia Financiar &nternaional acord 0mprumuturi 0n principalele devie *i 0n
moned naional pe termen cuprins 0ntre B *i 12 ani.
Prin participarea #orporaiei Financiare &nternaionale la acordarea unor 0mprumuturi
alturi de bnci comerciale, investitori instituionali, se 0mpart riscurile.
#orporaia Financiar &nternaional este 0mputernicit s acionee 0n urmtoarele
direcii:
G5
- s contractee 0mprumuturi, s furniee garanii colaterale sau alte garanii necesare,
dac 0nainte de a face o v/nare public a obligaiilor pe piaa unei ri membre a
obinut aprobarea rii respective 0n a crei moned se e+prim obligaiileI
- s investeasc fondurile care nu sunt necesare operaiunilor de finanare 0n obligaiuni
*i alte titluri u*or negociabile *i fr restriciiI
- furniea servicii de consiliere, asisten te(nic *i informare, respectiv, bae de
date privind pieeie noi, sugestii 0n materie de privatiare, consiliere 0n elaborarea
proiectelor, 0n devoltarea competenei, 0n formarea climatului pentru investiiile
strine.
.om/nia a fost admis 0n calitate de membru al #orporaiei Financiare &nternaionale
prin reoluia #onsiliului guvernatorilor din ) septembrie 1@@? *i a subscris 15?) aciuni 0n
valoare de 1??? dolari $EA.
".*./. A.eia +e #a!ata!e a Ivestiiilo! Multilate!ale @M.I.#.A.3
Agenia de 4arantare a &nvestiiilor %ultilaterale a fost 0nfiinat 0n anul 1@GG 0n vederea
0ncuraFrii investiiilor de capital strin, a completrii programelor naionale *i regionale de
garantare a investiiilor, a atenurii riscurilor necomerciale, a impulsionrii flu+urilor de
capital ctre rile 0n curs de devoltare *i a e+tinderii cooperrii internaionale.
&n 0ndeplinirea obiectivelor sale, agenia:
- emite garanii, inclusiv coasigurare *i reasigurare contra riscurilor necomer
ciale privind investiiile 0ntr-o ar membr, care provin din alte ri membreI
- realiea activiti complementare adecvate 0n vederea promovrii flu+ului
de investiii spre *i 0ntre rile membre 0n curs de devoltareI
- e+ercit alte asemenea prerogative 0n mod incidental, necesare sau dorite 0n
promovarea obiectivelor sale.
Emiterea de garanii privind investiiile *i realiarea unor servicii complementare
contribuie la 0ncuraFarea flu+ului de investiii destinat devoltrii produciei 0n rile membre
*i 0ndeosebi 0n rile 0n curs de devoltare.
#alitatea de membru este desc(is tuturor membrilor Bncii &nternaionale pentru
.econstrucie *i 'evoltare. #apitalul autoriat al Ageniei de 4arantare a &nvestiiilor
%ultilaterale este de 1 miliard '$C, diviat 0n 1??.??? aciuni, fiecare 0n valoare de 1?.???
'$C care au fost disponibile spre a fi subscrise de membri. #onsiliul guvernatorilor cu
maForitate special poate s maForee capitalul de ba al ageniei.
GA
$ubscripiile la aciuni se pltesc 0n monede liber utiliabile, cu e+cepia rilor 0n curs de
devoltare care pot plti 0n moned naional p/n la 25S din contribuia stabilit.
&nvestiiile eligibile cuprind dob/nile la titlurile de participare la capital, inclusiv
0mprumuturi pe termen mediu sau lung contractate sau garantate de ctre deintorii de titluri de
participare la capital *i alte forme de investiii directe.
Agenia de 4arantare a &nvestiiilor %ultilaterale urmre*te anumite obiective cu ocaia
angaFrii 0n garantarea investiiilor:
- fundamentarea economic a investiiilor *i impactul lor asupra devoltrii
economice a riiI
- conformitatea investiiei cu legislaia *i reglementrile rii gadI
- concordana investiiilor cu obiectivele de devoltare declarate *i cu prioritile
rii beneficiareI
- condiiile de investiii asigurate de ara beneficiar, inclusiv tratamentul
ec(itabil, corect *i protecia legal a investitorilor.
&nvestitori eligibili pot fi persoanele fiice sau Furidice care 0ndeplinesc anumite condiii:
- persoana fiic este cetean al altei ri dec/t ara gad a investiieiI
- persoana Furidic s aib principalul sediu de afaceri 0ntr-o alt ar membr
sau maForitatea capitalului s fie deinut de un stat membru sau de alte state
membre sau de cetenii acestoraI
- persoana Furidic fie c este sau nu particular s operee pe bae comerciale.
&nvestiiile sunt garantate numai dac urmea a fi fcute pe teritoriul unei ri
membre 0n curs de devoltare. Cermenii *i condiiile fiecrui contract de garanie vor fi
stabilite de agenie pe baa regulilor *i regulamentelor pe care #onsiliul de conducere le va
elabora, cu condiia ca agenia s nu acopere pierderea total a investiiei garantate.
;a plata sau acceptarea plii despgubirii ctre deintorul unei garanii, agenia 0*i va
subroga acele drepturi sau creane privind investiia garantat pe care deintorul garaniei le
poate avea 0mpotriva rii gad sau ai altor debitori. Cermenii *i condiiile subrogrii sunt
cuprinse 0n contractul de garanie.
Agenia de 4arantare a &nvestiiilor %ultilaterale garantea investiiile eligibile
0mpotriva unor preFudicii reultate din urmtoarele riscuri:
- riscul de transfer de valut care este produs de orice introducere 2atribuibile
guvernului rii gad3 de restricii asupra transferului 0n afara rii gad a monedei
proprii 0ntr-o moned liber utiliabil sau alt moned convertibil deintorilor
GB
garaniei, inclusiv lipsa unei aciuni din partea guvernului rii gad 0ntr-o perioad
reonabil de timp privind cererea unui investitor pentru un astfel de transferI
- e+proprierea *i msurile similare care se refer la orice aciune legislativ sau
administrativ sau orice omisiune atribuibil guvernului rii gad care are ca efect
deposedarea deintorului de proprietate sau controlul, ori un beneficiu substanial
din investiie, cu e+cepia unor msuri nediscriminatorii cu aplicabilitate
general pe care guvernele le adopt 0n scopul reglementrii activitii economice 0n
teritoriile lorI
- 0nclcarea contractului care se manifest prin suspendarea sau 0nclcarea de ctre
guvernul rii gad a contractului cu deintorul garaniei c/nd acesta nu a recurs la
un for Fudiciar sau arbitru pentru a formula reclamaia de suspendare a e+ecutrii
sau 0nclcrii contractului, sau dac deciia nu este transmis 0n termen reonabil, sau
dac (otr/rea nu poate fi pus 0n aplicareI
- rboi *i tulburri civile care 0nseamn orice aciune militar sau tulburare civil pe
teritoriul rii gad.
Parlamentul .om/niei a ratificat #onvenia de constituire a Ageniei de 4arantare a
&nvestiiilor %ultilaterale, 0n *edina din 21 aprilie 1@@2
)5
.
Agenia de 4arantare a &nvestiiilor %ultilaterale realiea cercetri *i 0ntreprinde
activiti de promovare a flu+ului de investiii *i de difuare a informaiilor privind
posibilitile de investiii 0n rile 0n curs de devoltare.
".*.H. Cet!ul Ite!aioal +e soluioa!e a liti.iilo! )!ivi+ ivestiiile
@C.I.S.L.I.3
A fost 0nfiinat 0n anul 1@AA pentru a oferi faciliti pentru soluionarea, prin acord sau
arbitraF, a litigiilor privind investiiile care apar 0ntre rile membre *i repreentani ai
altor ri membre. 0n acest sens, s-a elaborat 8#onvenia asupra reolvrii disputelor
privind investiiile9 din anul 1@AA.
"./. Relaiile B('ii Mo+iale 'u Rom=ia
)5
;egea nr. )!T1@@2 pentru ratificarea #onveniei de constituire a Ageniei %ultilaterale de 4arantare a
investiiilor, 0n %onitorul 1ficial nr. )!T1).?5.1@@2
GG
#a membr al F.%.&. i B.&...'., nc de la nceput, ara noastr s-a bucurat de atenia
i ncrederea acestor dou prestigioase instituii financiare internaionale.Aceasta nu numai ca
ar n curs de devoltare, ci mai cu seam, urmarea faptului c prin politica sa, .omnia s-a
dovedit n privina angaFrii fondurilor internaionale pentru devoltare. F.%.&. i B.&...'., au
considerat c .omnia trebuia aFutat cu mprumuturi pe termen lung, respectiv termen scurt
pentru finanarea programelor sale de devoltare
)A
.
'e la data primului mprumut i pn la finele e+erciiului fiscal,ara noastr a
beneficiat de la B.&...'. de !! operaiuni de mprumut,n valoare de 2 1G).! milioane dolari.
#ondiiile de contractare a acestor mprumuturi au fost determinate de natura
proiectelor preentate spre creditare, de starea pieii financiare internaionale, tendina
dobnilor, performanelor economice ale .omniei n domeniul din care fceau parte
proiectele respective.
.itmul n care s-au obinut mprumuturile, apro+imativ trei pe an, precum i mrimea
lor au fcut ca .omnia s fie un membru cu acces facil la fondurile B.&...'., ara noastr
numrndu-se la acea dat printre primii 2? de clieni ai acestei instituii financiare
internaionale.
&n general, mprumuturile s-au obinut n momentele n care dobnda practicat de
B.&...'. se pstra la cote plafonate.
&mprumuturile acordate rii noastre de B.&...'. au fost girate de Banc pentru
Agricultur i &ndustrie Alimentar i de Banca de &nvestiiiI pentru proiectele agricole
i,respectiv, pentru cele neagricole.
1 cot relativ sporit o preint proporia proiectelor finanate n sectorul irigaii i
desecri i combaterea eroiunii solurilor.Pe ansamblul industriei, proiectele romneti
preint n cadrul operaiunilor sectorului doar !.G%, n privina proiectelor c(imice,B.&...'. a
alocat a aptea parte din totalul fondurilor pe care le-a folosit pentru devoltarea industriei
c(imice n rile n curs de devoltare.
#oncepia privind viabilitatea i nivelul te(nic superior, cum i impactul economic
asupra devoltrii economice au fcut ca proiectele romneti s treac cu succes prin filtrele
Bncii %ondiale i, n final, s primeasc concursul financiar al acesteia pentru realiare, ceea
ce nu a fost caul cu multe proiecte din alte state n curs de devoltare.
7aloarea de devi a celor !2 de proiecte, la care i-a adus contribuia B.&...'., s-a
ridicat la 12,B miliarde dolari,n cea mai mare parte repreentnd capaciti industriale precum
i cele agricole a cror costuri au fost acoperite de acelai creditor, ntr-o cot de peste o
)A
;uc(ian, 'rago*, Banca 'ondial, Editura Enciclopedic, Bucure*ti, 1@@2, pag. @5
G@
cincime.Participarea B.&...'. relativ mai scut, n comparaie cu alte state, se e+plic prin
capacitatea crescut a rii noastre de a-i putea realia investiiile cu posibilitile te(nice i
materiale proprii, ceea ce a permis ca numai pentru partea de devie a c(eltuielilor din proiect
s se apelee la finanarea Bncii %ondiale. &n general, .omnia a realiat proiecte foarte
vaste fr s fie nevoie de mprumuturi mari, de sute de milioane de dolari, cum este caul cu
alte ri n curs de devoltare.
.eflectnd preocuprile .omniei de a contracara efectele negative ale criei
energetice mondiale, cinci din cele treispreece proiecte industriale au viat obiective
energetice, cu un cost total de ),) miliarde dolari, din care partea finanat din mprumuturi
B.&...'.-)?A,A milioane dolari.
'in categoria proiectelor energetice a mai fcut parte i cel cu o finanare B.&...'. de
1?1,5 milioane dolari, pentru realiarea msurilor te(nice de recuperare a petrolului ,,in situ ",
pentru realiarea recuperrii finale a ieiului de la 25% la apro+imativ !@% n dou cminte
importante de petrol.
1 alt ramur industrial spre care s-au ndreptat opiunile de investiii ale .omniei
susinute financiar de Banca %ondial a fost industria c(imic.#ostul integral al celor cinci
proiecte de devoltare a acestei industrii, n valoare de BG? milioane dolari, a fost acoperit de
B.&...'. cu devie n valoare de 25!,! milioane dolari.
#(iar dac proiectele finanate n metalurgie totaliea valori de devi mai scute,
cotribuia B.&...'. la susinerea financiar a acestora a fost relativ mai nsemnat, ea aFungnd
la o treime din costurile proiectelor respective.1biectivele construite n aceast ramur
industrial au un caracter de noutate, cu dotri i te(nologii la i.
&nterveniile financiare ale Bncii %ondiale n economia romneasc sunt de remarcat
i n sectorul transporturilor, unde a participat la finanarea proiectului #analului 'unre-
%area -eagr n valoare de 1B5? milioane dolari, cu o acoperire n devie de ctre B.&...'.
de 1?? milioane dolari.
Portofoliul .omdniei se situeac pe locul doi 0n rdndul crilor din Europa *i Asia
#entralc din punct de vedere al numcrului de proiecte *i de pe locul patru din punct de vedere
al angaFcrii de resurse. Portofoliul activ la data de !? iulie 2??2 constc 0n 1@ proiecte cu
angaFcri nete agregate 0n valoare de 1.?)! milioane dolari *i un sold total netras 0n valoare de
))B,A milioane dolari. $tructura sectorialc 0n ceea ce prive*te angaFarea de resurse este
dominatc de sectorul energetic *i infrastructurc 25! procente, *ase proiecte3 *i sectoarele
sociale 22A procente, nouc proiecte3.
@?
#alitatea portofoliului .omdniei finanat de Bancc s-a 0mbunctcit pe parcursul
ultimilor ani. 'e*i indicatorii de performanc sunt 0n general poitivi, persistc anumite
probleme de implementare 0ncruci*atc. Acestea includ:
2i3 nevoia de a se acorda o atenie specialc monitoricrii *i construirii capacitcii de
evaluareI
2ii3nevoia de a alinia cerinele de raportare financiarc la cele mai bune practici
internaionaleI
2iii3nevoia de a 0ntcri procesul de stabilire a prioritcilor bugetare de cctre 4uvern ,0n
vederea asigurcrii tragerii tran*elor din 0mprumuturi B&.' *i finanare de la pcri tere, pentru
ca portofoliul de proiecte finanate de Bancc sc producc reultate ma+ime 0n direcia
devoltcrii.
1 nouc $trategie de Asistenc pe Carc 2#A$3, care acoperc perioada de trei ani
cuprinsc 0ntre anul fiscal 2??2 *i 2??), a fost preentatc #onsiliului 'irector al Bcncii
%ondiale pe data de 1@ iunie 2??1. #A$ define*te serviciile de 0mprumut *i consultanc
baate pe prioritcile 4uvernului privind reducerea scrcciei *i integrarea Europeanc *i se
devoltc pe baa activitcii 0ncepute 0n conte+tul #adrului #uprinctor de 'evoltare ,pentru
care .omdnia este una din crile pilot.Apro+imativ Fumctate din programul de 0mprumut
aferent perioadei 2??2-2??) este 0mprumut de aFustare. En program care continuc programul
P$A; 2P$A; &&3 a fost negociat *i va fi supus Board-ului Bcncii %ondiale de 0ndatc ce
4uvernul adoptc mcsuri necesare pentru 0ndeplinirea condiiilor aferente tran*ei a doua.Acest
program va susine reforme care stimuleac devoltarea sectorului privat includnd reforma
0ntreprinderilor, precum *i a sectoarelor energetic *i financiar.Proiectele urmctoare de aFustare
vor susine reforme instituionale ,de reglementare *i guvernanc ale 4uvernului, precum *i
continuarea reformelor privind devoltarea sectorului privat.
Banca %ondialc a meninut relaii de strdnsc colaborare cu partenerii sci de la F%&.
Programul P$A; &, care a fost aprobat 0n iunie 1@@@ *i finaliat un an mai tdriu ,a
complementat acordul stand-b= *i a fost elaborat 0n consultare cu ec(ipa pentru .omdnia *i
conducerea F%&.. #onsultcri similare au loc *i 0n ceea ce prive*te evoluia *i elaborarea
programului P$A; &&.
:ncepdnd cu iunie 2??2, &F# a aprobat 1G proiecte cu 22? milioane dolari din contul
&F# si 2)? milioane dolari 0n 0mprumuturi sindicaliate . :n perspectivc, activitatea &F# va
depinde de gradul de 0mbunctcire a mediului de afaceri.&F# va 0ncerca sc complementee
eforturile 0ntreprinse de Bancc 0n vederea devoltcrii sectorului privat prin focaliarea asupra
a patru domenii c(eie: restructurarea infrastructurii municipale, finanare pentru restructurarea
@1
post-privatiareI susinerea devoltcrii pieelor financiare *i &%%,*i anumite investiii din
sectorul privat. &F# va continua sc acceleree pctrunderea F'& 0n sectoarele industriale *i
financiare c(eie.
@2