Sunteți pe pagina 1din 51

Capitolul 1 Studiul solutiilor similare

1.1.Prezentarea sistemului de proiectat


Elevatoarele auto sunt folosite in interiorul cladirilor sau in zone cu spatiu
limitat,inlocuind rampele,de obicei pentru gararea autovehiculelor pe diferite nivele sau
pentru a ridica un vehicul in vederea efectuarii unor reparatii sau inspectii ale sistemului
mecanic al acestuia.

Ca si tipuri constructive putem intalni:
-Elevator auto cu 2 coloane

Capacitate : 2.5t
Elevator asimetric electro-mecanic cu 2 coloane.
Utlizat pentru microbuze, autoturisme, masini de teren etc.
Elemente componente:
1 motor
protectie la scurtcircuit la motor, sistem de siguranta in caz de avarie
structura de rezistenta - coloane cu sectiunea ingusta, ungere automata
panou de comanda cu butoane pentru functiile de coborare si urcare
coloane independente fara traversa!
protectie la: desincronizare, rupere piulita, supraincarcare motor, intalnire
obstacole"
limitatori de cursa si sincronizare electro-mecanica"
ungere permanenta"
#imp de ridicare$coborare: 55s
%naltime ma&ima de ridicare:1'() mm
%naltime minima de ridicare:() mm
*utere motor: +,-,2.)-+))/$5)0z
*roducator: -erther,1pace,#2in 3usch,1lifh-4aha,
%n acest caz transmisia se face printr-un arborefig.1,fig...5biectivul principal al acestei
inventii este de a oferi acestui mecanism controlul in orice moment, in coborare sau in
urcare, si evitarea utilizarii unor elemente precum cabluri, curele sau lant care sunt
predispuse la rupere, lasand astfel autovehiculul sa cada liber datorita gravitatiei.
-elevator auto mobil cu o singura coloana:
%n acest caz transmisia este hidraulica
-elevator auto tip foarfece:
%n acest caz transmisia este hidraulica
-elevator auto cu + coloane:
%n acest caz transmisia poate fi hidraulica
sau mecanica
1.2.Studiul motoarelor electrice
Motorul de curent continuu a fost inventat 6n 1'7. de 89nobe :ramme prin
conectarea unui generator de curent continuu la un generator asem;n;tor. <stfel, a putut
observa c; ma ina se rote te, realiz=nd conversia energiei electrice absorbite de la
generator. <stfel el a constatat, c; generatorul >ini ial> era de fapt o ma in; electric;
reversibil;, care putea lucra ca un convertizor de energie bidirec ional.
4otorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare concentrate
care creeaz; c=mpul magnetic de e&cita ie. *e a&ul motorului este situat un colector ce
schimb; sensul curentului prin 6nf; urarea rotoric; astfel 6nc=t c=mpul magnetic de
e&cita ie s; e&ercite 6n permanen ; o for ; fa ; de rotor.
?n func ie de modul de conectare a 6nf; ur;rii de e&cita ie motoarele de curent continuu
pot fi clasificate 6n:
-motor cu e&cita ie independent; - unde 6nf; urarea statoric; i 6nf; urarea rotoric; sunt
conectate la dou; surse separate de tensiune
-motor cu e&cita ie paralel; - unde 6nf; urarea statoric; i 6nf; urarea rotoric; sunt
legate 6n paralel la acea i surs; de tensiune
-motor cu e&cita ie serie - unde 6nf; urarea statoric; i 6nf; urarea rotoric; sunt legate 6n
serie
-motor cu e&cita ie mi&t; - unde 6nf; urarea statoric; este divizat; 6n dou; 6nf; ur;ri,
una conectat; 6n paralel i una conectat; 6n serie.
<vanta@e:
- motorul de curent continuu este utilizat; at=t 6n regim de motor c=t Ai 6n regim de generator"
- la motoarele de curent continuu c=mpul magnetic inductor este fi& faB; de arm;tura
inductoare,realizat; ca stator"
Elemente constructive:4aAina de curent continuu se compune, ca orice maAin;
electric; din dou; p;rBi principale :
- statorul C partea fi&; care este inductorul. 1tatorul cuprinde carcasa cu scuturile
portlag;r Ai sistemul inductor cu poli aparenBi.
- rotorul C partea mobil; Ai care reprezint; indusul maAinii. Dotorul este realizat ca indus
al maAinii Ai este prev;zut cu colector.
UTILIZARE:actionarea troleibuzelor, masinilor - unelte, echipamente cu regim de
functionare caracterizat prin domenii largi de regla@ al turatiei, accelerari si franari rapide,
suprasarcini, actionari de laminoare si instalatii de ridicat pentru industria metalurgica,
Motoarele de curent alternati func ioneaz; pe baza principiului c=mpului
magnetic 6nv=rtitor. <cest principiu a fost identificat de Ei,ola #esla 6n 1''2. ?n anul
urm;tor a proiectat un motor de induc ie bifazat, pun=nd bazele ma inilor electrice ce
func ioneaz; pe baza c=mpului magnetic 6nv=rtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin
curent alternativ au fost folosite la generarea i transmisia eficient; la distan ; a energiei
electrice, marc=nd cea de-a doua Devolu ie industrial;. Un alt punct important 6n istoria
motorului de curent alternativ a fost inventarea de c;tre 4ichael von Folivo-
Fobro2ols,G 6n anul 1'() a rotorului 6n colivie de veveri ;.
Un avantav al motoarelor de curent alternativ este acela ca pot fi adaptate pentru
mediuri in care pericolul de e&pozie este ridicat.
UTILIZARE: actionari industriale generale: pompe, ventilatoare, compresoare,
benzi transportoare, dozatoare, masini-unelte, in subteranul minelor de carbune unde
e&ista pericolul aparitiei gazului grizu praf de carbune in ameste cu gaz metan!,
industria chimica, petrochimica, e&tractiva petrol si gaze si in toate domeniile in care
e&ista un mediu potential e&ploziv, actionari industriale in medii cu pericol de e&plozie,
actionari ale instalatiilor de ridicat atat in hale industriale cat si in aer liber, in regim de
intensa solicitare mecanica si electrica, actionarea instalatiilor de ridicat, electropalanelor,
mecanismelor de translatie, actionarea pompelor submersibile ce se monteaza in puturi de
mare adancime actionari de cai individuale cu role de la laminoare sau alte mecanisme
similare din siderurgie
Motorul de induc!ie tri"azat sau motorul asincron trifazat! este cel mai folosit
motor electric 6n acBion;rile electrice de puteri medii Ai mari.
1tatorul motorului de inducBie este format din arm;tura feromagnetic; statoric; pe care
este plasat; 6nf;Aurarea trifazat; statoric; necesar; producerii c=mpului magnetic
6nv=rtitor. Dotorul este format din arm;tura feromagnetic; rotoric; 6n care este plasat;
6nf;Aurarea rotoric;. Fup; tipul 6nf;Aur;rii rotorice, rotoarele pot fi de tipul:
rotor 6n colivie de veveriB; 6n scurtcircuit! - 6nf;Aurarea rotoric; este realizat; din bare
de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de dou; inele transversale.
rotor bobinat - capetele 6nf;Aur;rii trifazate plasate 6n rotor sunt conectate prin interiorul
a&ului la . inele. <ccesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin intermediul a . perii.
Motorul de induc!ie mono"azat. Curentul electric monofazat nu poate produce
c=mp magnetic 6nv=rtitor ci produce c=mp magnetic pulsatoriu fi& 6n spaBiu Ai variabil 6n
timp!. C=mpul magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul, 6ns; dac; acesta se roteAte 6ntr-
un sens, atunci asupra lui va acBiona un cuplu 6n sensul s;u de rotaBie. *roblema
principal; o constituie deci, obBinerea unui c=mp magnetic 6nv=rtitor la pornirea
motorului Ai aceasta se realizeaz; 6n mai multe moduri:
*rin ataAarea pe statorul maAinii la un unghi de ()H a unei faze au&iliare 6nseriat;
cu un condensator se poate obBine un sistem bifazat de curenBi ce produce un c=mp
magnetic 6nv=rtitor. Fup; pornirea motorului se deconecteaz; faza au&iliar; printr-un
6ntrerup;tor centrifugal.
1ensul de rotaBie al motorului se poate schimba prin mutarea condensatorului din
faza au&iliar; 6n faza principal;.
1.#.Studiul reductoarelor de turatie
1...1 Deductoare cu o treapta:
-Deductoare cilindrice cu a&ele arborilor asezate in plan orizontal:
i
1
ma&
C', pentru dantur; dreapt;"
i
ma&
C1) pentru dantur; 6nclinat;.
Ia viteze Ai sarcini mici, se folosesc roBi cu dantur; dreapt;.
Ia viteze Ai sarcini mari, se folosesc roBi cu dantur; 6nclinat; sau 6n /
-Deductoare conice cu a&ele arborilor asezate in plan orizontal:
i
ma&
C5 pentru dantur; dreapt;"
i
ma&
CJ pentru dantur; curb;"
v
ma&
K2L. m$s pentru dantur; dreapt;"
v
ma&
K.5L+) m$s pentru dantur; curb;.
#ransmit miAcare 6ntre arbori concurenBi, de obicei perpendiculari.
1
Daport de transformare
-Deductoare melcate cu arborele melcului asezat in plan orizontal:


pentru puteri mici Ai medii.
1unt transmisii ireversibile.
M C ),(7L.),+5 randamentul scade cu creAterea raportului de angrenare Ai creAte cu
m;rirea num;rului de 6nceputuri ale melcului!
-Deductoare melcate cu arborele melcului asezat in plan vertical:

NuncBioneaz; silenBios.
Ia viteze mici vO+L5 m$s!,melcul se monteaz; sub roata melcat;, asigur=nd ungerea
angrena@ului
Ia viteze mai mari, melcul se monteaz; deasupra roBii melcate.
1...2 Deductoare cu doua trepte:
-Deductoare cilindrice cu a&ele arborelui asezate in plan orizontal:
i
ma&
C5).
Deductoarele obiAnuite necesit; arbori rigizi,deoarece amplasarea asimetric; a roBilor pe
arbori duce la repartizarea neuniform; a sarcinii pe lungimea dinBilor.
Coa&ial
Deductoarele coa&iale orizontale au dimensiuni mici 6n
lungime Ai asigur; ungerea corespunz;toare a celor dou;
trepte, prin cufundarea 6n ulei apro&imativ egal; a roBilor
dinBate conduse.
-Deductoare conico-cilindrice cu a&ele arborilor asezate in plan orizontal:
i
ma&
C+5.
#reapta conic; se foloseAte totdeauna ca treapt; rapid;, angrena@ele conice av=nd o
capacitate de 6nc;rcare mai mic;dec=t cele cilindrice la acelaAi gabarit.
*entru angrena@ul conic, trebuie s; se prevad; posibilitatea regl;rii @ocului din angrena@,
ceea ce complic; construcBia.
4ontarea 6n consol; a pinionului conic duce la o repartiBie neuniform; a sarcinii pe
lungimea dintelui.
1.... Deductoare cu trei trepte:
-Deductoare cilindrice cu a&ele arborilor aflate in plan orizontal:
i
ma&
C25).
Eecesit; m;suri de construcBie deosebite pentru asigurarea ungerii prin barbotare a
tuturor angrena@elor.
Deductor melcat Deductie: iC1)-1))
Capacitate portant;: *C),15-).'',-
Cuplul ma&: 4C22-52Em
1.$.Transmisii prin curele si lanturi
#ransmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizeaz;
transmiterea miAc;rii de rotatie Ai a sarcinii, de la o roat; motoare la una sau mai multe
roti conduse, prin intermediul unui element fle&ibil, f;r; sf=rAit, numit curea.
Cureaua de transmisie este o band; continu; fle&ibil; i rezistent;, cu a@utorul
c;reia se transmite mi carea de rota ie i puterea corespunz;toare, de la un arbore la
altul, prin intermediul ro ilor de curea roata conduc;toare i roata condus;, iar uneori i
ro i de conducere!. Curelele se confec ioneaz; de obicei din piele, bumbac, c=nepa, p;r
de c;mil;, cauciuc cu inser ii de p=nza. Uneori sunt folosite curele multiple, 6nguste, de
form; trapezoidal;, confec ionate din cauciuc cu inser ii de p=nza, a ezate pe ro i care
au la periferie caneluri cu profilul curelei.
1uprafe ele de contact pentru transmiterea puterii sunt flancurile curelelor
trapezoidale, respectiv din ii, 6n cazul curelelor sincrone.
Curele de transmisie trapezoidale clasice
Curele de transmisie trapezoidale 6nguste
Curele de transmisie trapezoidale canelate
Curele de transmisie cu sec iunea he&agonal;
Curele de transmisie trapezoidale multiple
Curele de variator
Curele late
Curele *oli / sau cu caneluri longitudinale
Curele sincrone
Comparativ cu celelalte transmisii mecanice, transmisiile prin curele cu
alunecare prezint; o serie de avanta@e: se monteaz; Ai se 6ntretin uAor" functioneaz;
f;r; zgomot" amortizeaz; Aocurile Ai vibratiile" necesit; precizie de e&ecutie Ai monta@
relativ reduse" costurile de fabricatie sunt reduse" transmit sarcina la distante
relativ mari 6ntre arbori" permit antrenarea simultan; a mai multor arbori"
functioneaz; la viteze mari" asigur; protectia 6mpotriva suprasarcinilor.
Un lan reprezint; o serie de leg;turi verigi, pl;ci, zale, etc! conectate care sunt,
de obicei, din metal. Un lan poate consta din dou; sau mai multe leg;turi . Ian urile pot
fi i organe de ma ini. #ransmisiile prin lan servesc la transmiterea mi c;rii i a
momentului de torsiune 6ntre doi sau mai mul i arbori paraleli.
lan uri cu bol uri de tip :all!
lan uri cu buc e
lan uri cu role cu zale normale
lan uri cu role cu zale lungi
lan uri pentru conveioare
lan uri de ridicat
lan uri de variator *%/!
lan uri cu eclise din ate
#ransmisiile prin lant fac parte din categoria transmisiilor mecanice
indirecte Ai servesc la transmiterea miAc;rii Ai a momentului de torsiune 6ntre doi sau
mai multi arbori paraleli.
5 transmisie prin lant se compune din rotile de lant, lantul - care 6nf;Aoar; rotile
de lant Ai angreneaz; cu dintii acestora - dispozitive de 6ntindere, dispozitive de ungere Ai
carcase sau ap;r;tori de protectie.

<vanta@ele transmisiilor prin lant sunt:
posibilitatea folosirii 6ntr-un domeniu larg de distante 6ntre a&e"
posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune mari"
realizarea unor rapoarte de transmitere medii constante"
randament ridicat M C ),(J...),('!"
6nc;rc;ri relativ reduse pe arbori"
posibilitatea 6nlocuirii uAoare a lantului"
posibilitatea transmiterii miAc;rii la mai multi arbori conduAi"
posibilitatea function;rii 6n conditii grele de e&ploatare praf, umiditate,
temperaturi ridicate!
Capitolul 2. Studiu de caz
1. <legerea motorului electric.
2. Calculul puteri si turatiei la elevator auto
7+ , 1
(2 . )
' . )
P 5 . 1 P
P
2
' , ) '1'
J)
+
P
2
'1 . ( P 25))
P
2
1(1
.)
1 . 2)
1) P 1)
J)
2
P 2
P 2
Q $ R
P
P
1)
min $
2
P
2
.

tm
ML
ME
ML
P
kf P
P
V
kW W V
G
P
n
PAS
v
s m V
M P
V F P
PAS
m
t
d
V
V
G
P

Capitolul #. Metoda de calcul a an%rena&elor


Ia proiectarea unui angrena@, 6n cazul obiAnuit prin tema de proiectare se precizeaz;
urm;toarele date iniBiale:
*uterea nominal; de transmis: *1C2.2 RS2Q"
#uraBia la arborele de intrare al reductorului: n1C 1+1) Rrot$minQ"
#uraBia la arborele de iesire: n2C1(1 Rrot$minQ"
Daportul de transmitere al angrena@ului: iC7.1"
Furata de funcBionare a angrena@ului: Ih RoreQ"
CondiBiile de funcBionare ale angrena@ului:
sursa de putere motor electric, motor cu ardere intern;!"
felul maAinii antrenate"
caracterul sarcinii Ai m;rimea Aocurilor.
*roiectarea unui angrena@ cuprinde urm;toarele etape importante:
- predimensionarea angrena@ului"
- determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roBilor dinBate Ai ale angrena@ului"
- verificarea 6ncadr;rii angrena@ului 6n limitele de e&ecuBie Ai de angrenare corect; a
roBilor dinBate"
- verificarea de rezistenB; a roBilor dinBate Ai la limita termic; a transmisiei"
- alegerea lubrifiantului Ai a sistemului de ungere.
#.1. MET'(A (E CALCUL A A)*RE)A+EL'R CILI)(RICE
1e parcurg urm;toarele etape:
A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajli.
A.! Momentl de torsine nominal transmis de pinion
15))7 1) 55 , (
1
1 J
1

n
P
M
t REmmQ
..1!
A." #alcll vite$ei periferice a pinionli
1e determin; cu relaBia
J . . 1)' , ) +
1
1
2
1
1

i
P n
v
p
Rm$sQ
..2!
A.% Preci$ia de e&ec'ie a angrenajli
1e dermin; conform recomand;rilor din ane&a ..1.
A.( Alegerea materialli) a tratamentli termic *i a te+nologiei de e&ec'ie a
ro'ilor din'ate
4aterialul Ai tehnologia de e&ecuBie se aleg conform recomand;rilor din ane&a ..2.
A., Alegerea coeficien'ilor
a
-..()
d
-../....0)
m
-!1
1e aleg conform recomand;rilor R5, 1), 15Q din tabelul ..1.
A.1 Alegerea ng+ili de 2nclinare
1e recomand; urm;toarele valori:
C J
o
... 1+
o
T pentru roBi cementate Ai c;lite"
C 12
o
... 2)
o
T pentru roBi 6mbun;t;Bite"
C 2)
o
... +5
o
T pentru danturi 6n /.
A./ Alegerea regimli de fnc'ionare
Nactorul dinamic de funcBionare se alege 6n funcBie de maAina motoare, maAina
antrenat; Ai de caracterul sarcinii din tabelul ..2.
#abelul ..1. /alori optime pentru a, d Ai mn la angrena@e cilindrice interschimbabile.
Furitatea <mplasarea #reapta de precizie
flancurilor pinionului 5...J 7 ... ' ( ... 1)
a d m a d m a d mn
Una sau ambele
danturi cu
03 .5))4*a
1imetric
?ntre
reazeme
<simetric
),J
),5
1,...
1,+
1...1,2
.)
25
),5
),+
1L1,2
),7...),
(
25
1J
),+
),.
),7...),
'
),5...),
J
1J
12
?n consol; ),+ ),7-),( 1J ),. ),5...),
J
12 ),2 ),...),
+
'
<mbele danturi
cu
03 .5)) 4*a
1imetric
?ntre reazeme
<simetric
),.
),25
),J
),5
12
1)
),25
),2
),5
),+
1)
'
),2
),15
),+
),.
'
J
?n consol; ),2 ),+ ' ),15 ),. J ),1 ),2 5

#abelul ..2. Nactorul regimului de funcBionare S<
Caracteristica de funcBionare
a maAinii motoare
Uniform; Uocuri uAoare Uocuri medii
Caracteristica de funcBionare
a maAinii de lucru
4otor electric,
turbin; cu abur sau
gaze
4otor cu ardere
intern; cu mai
mulBi cilindri
4otor cu ardere
intern; cu 1-.
cilindri
Uniform; :eneratoare, ventilatoare,
turbocompresoare,
amestec;toare pentru lichide,
pompe centrifuge, transportoare
cu band; etc.
1,) 1,25 1,75
Uocuri
uAoare
Deductoare de macarale,
transmisiile maAinilor unelte,
compresoare cu piston, maAini
de ridicat etc.
1,25 1,5 2,)
Ai mai mult
Uocuri
medii
Iaminoare, escavatoare, prese,
concasoare, vibratoare,
amestec;toare etc.
1,5 1,75 2,25
Ai mai mult
A.0 3ensinile admisi4ile pentr solicitarea de contact) respectiv de 2ncovoiere
pentr predimensionare
DelaBiile de calcul sunt:
2
2 , 1 2 , 1 lim 2 , 1
$ ' . J+. 7+) '7 . ) '7 , ) mm 5 6 6
W 5 7 7P

...!
( )
2
2 1
$ ' . J+. , min mm 5
7P 7P 7P
..+!
2
2 , 1 2 , 1 2 , 1 lim
$ 22) 275 P ' . ) ' , ) mm 5 8 8
5 F FP



..5!
2
lim
2
lim
2
2
$ 7+) 2)) ' . 1
$ 275 155 + . )
$ 75)
$ (5)
.))
mm 5 79
mm 5 79
mm 5
mm 5
79
7
F
c
r
+
+

unde: 8
-
este factorul raportului duritVBilor flancurilor dinBilor, recomandat 6n diagrama
din figura ..1. Fiagrama este utilizat; pentru pinioane cementate Ai c;lite, 6n angrenare cu
roBi av=nd duritatea cuprins; 6ntre 1.)) Ai +))) 4*a 03! Ai D
a
1m. *entru D
a
> 1m,
se alege 8
2
C 1. C=nd ambele roBi ale angrena@ului au durit;Bi sub .5)) 4*a sau peste
+))) 4*a, 8
2
C 1, indiferent de valoarea lui D
a1
.
Nig ..1
8
E 1,2
, W
E 1,2
- factorii durabilitVBii pentru solicitarea de contact, respectiv de
6ncovoiere. 1e aleg 6n funcBie de material, tratament Ai numVrul de cicluri de solicitare E
I
.
EumVrul de cicluri de solicitare se determinV cu relaBia
5 n L
L +
J)
..J!
FacV
a!
5 5
L st7 F

, , atunci:
8
E
C 8
E ma&
W
E
C W
E ma&
unde: E
st 0
, E
st N
, 8
E ma&
, W
E ma&
sunt daBi 6n tabelul ....
#abelul .... Nactorii durit;Bii flancurilor
4aterial
#ratament
aplicat
1olicitarea de contact 1olicitarea de 6ncovoiere
Est0 E30 8Ema& EstN E3N WEma&
5Beluri de
6mbunVtVBire
?mbunVtVBire,
cVlire
superficialV.
1)
5
5X1)
7
1,J 1)
+
.X1)
J
2,5
Eitrurare 6n baie 1)
5
2X1)
J
1,1 1)
.
.X1)
J
1,2
5Bel de
nitrurare
Eitrurare 6n gaz 1)
5
2X1)
J
1,. 1)
.
.X1)
J
1,J
5Bel de
cementare
Cementare Ai
cVlire
1)
5
5X1)
7
1,J 1)
.
.X1)
J
2,5
b
1
! E
st 0
O E
I
O E
30
, atunci 8
E
se adoptV din figura ..2"
b
2
! E
st N
O E
I
O E
3N
, atunci W
E
se adoptV din figura ....
c
1
!
5 5
L 97

, atunci 8
E
C 1
c
2
!
5 5
L 9F

, atunci W
E
C 1
8
1 2 , - Nactorul relativ de sensibilitate al materialului la concentrarea de tensiune de
la baza dintelui, la durabilitate nelimitatV. 1e alege 6n funcBie de material, tratament,
limita de curgere a materialului Ai factorul de corecBie a tensiunilor de 6ncovoiere la baza
dintelui W
sa
W
sa
T fig. ..+, pentru &
n1
C &
n2
C ), W

- fig. ..5!

A.: Determinarea distan'ei dintre a&e
<t=t angrena@ele 6mbunVtVBite, c=t Ai cele durificate superficial, au ca solicitVri de
bazV solicitarea de contact Ai cea de 6ncovoiere a dinBilor. /olumul angrena@ului prezentat
prin bd
1
2
, a
.
etc., pentru *
1
Ai iu! date, depinde de asigurarea portanBei la contact.
4odulul minim necesar va rezulta din condiBia asigurVrii rezistenBei la 6ncovoiere la baza
dintelui.
Fin relaBiile de verificare a tensiunii de contact la obosealV, adopt=nd valori medii
recomandate pentru unii factori, rezultV:
- pentru angrena@e cilindrice cu dinBi drepBi
( ) ( )

t .
2
2
1
1 J5 , 1 ... +5 , 1
E A
7P a
t
6 ;

M
a

..7!
- pentru angrena@e cilindrice cu dinBi 6nclinaBi
( ) ( ) ( )
(. . '( ! +5 . 2 (' . ) ' . 1'( 2
55 . . ' . J+. + . )
15))7
! 1 55 . . ' . )
1 ( , ) ... ' , )
.
2
2
.
2
2
1


+


t
7 E A
7P a
t
6 6 6 ;

M
a


..'!
unde: 8
E
C1'(.' este factorul de elasticitate al materialelor roBilor, dat de tabelul ..+"
6
C).(' - factorul 6nclinVrii dinBilor pentru solicitarea de contact, figura ..J.
8
0
C2.+5- factorul zonei de contact. *entru predimensionare,
6
7
2 +( , cos
.
*entru dimensionare Ai verificare
6
tg
7
4
t <t

2
2
cos
cos


..(!
reprezint; raportul de angrenare, care in situaBia de faB; este raportul de transmitere
i din tema de proiectare.
*entru reductoare de uz general, dacV se respectV recomandVrile fVcute R5Q, relaBia de
dimensionare devine:
- pentru dinBi drepBi Ai 6nclinaBi cu

d
) 5 ,
:
( ) .
2
lim
1
1 J2

; M
a
7 a
A t

t

..1)!
- pentru dinBi 6nclinaBi cu

d
) 5 ,
:
( ) .
2
lim
1
1 57

; M
a
7 a
A t

t


..11!
Nig. ..+
?n relaBiile ..7!, ..'!, ..1)! Ai ..11!, semnul Y este pentru angrena@e e&terioare Ai
semnul T pentru angrena@e interioare, sau semnul de deasupra este pentru angrena@e
e&terioare Ai semnul de @os pentru angrena@e interioare 6n toate relaBiile.
Nig. ..5
#abelul ..+. Nactorul de elasticitate al materialelor roBilor, 8
E
*inion Doata 8
E
4aterial E
1
, 4pa 4aterial E
2
, 4pa
5Bel
laminat
2,)J .1)
5
5Bel laminat
5Bel turnat
NontV cu grafit nodular
3ronz turnat
3ronz laminat
NontV cenuAie
2,)J 1)
5
2,)2 1)
5
1,7. 1)
5
1,). 1)
5
1,1. 1)
5
1,1' 1)
5
1'(,'
1'',(
1'1,+
155
15(,'
1J2
5Bel turnat 2,)2 1)
5
5Bel turnat
NontV cu grafit nodular
NontV cenuAie
2,)2 1)
5
1,7. 1)
5
1,1' 1)
5
1''
1'),5
1J1,+

A.!". Adoptarea distan'ei dintre a&e
<par douV posibilitVBi:
a. 1e cere o distanBV dintre a&e standardizatV. FacV a este cuprinsV 6ntre douV valori
consecutive standardizate a
, 1#<1
Ai a
, Y 1! 1#<1
, se adoptV:
a
2
C a
S 1#<1
dacV ;S3AS ;S3AS
a a a )5 , 1

sau
a
2
C a
S Y 1! 1#<1
dacV ( ) ( )
() )5 , 1
1 1

+ + S3AS ; < S3AS ; ;S3AS
a a a a a

b. Eu se cere a
1#<1
. ?n acest caz valoarea obBinutV a
>
se rotun@eAte la urmVtoarea
valoare 6ntreagV 6n milimetri, sau dacV se adoptV o sumV a deplasVrilor de profil &
1
Y &
2
distanBa dintre a&e se determinV cu relaBia
( )
n n n <
m & & a a + +
2 1
..17!
1#<1 J)55 Fistante dintre a&e standardizate
,irul -alori .mm/
% +)" 5)" J." ')" 1))" 125" 1J)" 2))" 25)" .15" +))
5))" J.)" '))" 1)))" 125)" 1J))" 2)))" 25))
%% +5" 5J" 71" ()" 112" 1+)" 1')" 225" 2')" .55" +5)"
5J)" 71)" ())" 112)" 1+))" 1'))" 225)
A.!%. #alcll modlli minim necesar
1e considerV cV solicitarea de 6ncovoiere la piciorul dintelui este determinantV la
pre6nt=mpinarea ruperii dinBilor. ?n acest caz relaBia pentru calculul modulului minim
necesar este
( )
2J . 1 7.7(2JJ5J. . )
275 (. . '( + . )
5 . 1 '75 . ) 25 . 2 .. . 1 25 . 1 1 . 1 ! 1 1 . 7 15))7
1
2
lim
2
1


+

F= S F5 F a
F F F F v A t
n
8 8 ; a
S 8 8 ; ; ; ; M
m


..1'!
*entru cazul normal la proiectare se adoptV:
( ) 1 " 5 , 1 " 25 , 2 " +5 , 1 2 , 1 " 25 , 1 " 2 , 1 1 , 1
F= S F5 F F F F v
8 8 ; S 8 ; ; ;

*entru angrena@e durificate Ai e&ecutate 6n treptele de precizie 5 T J,
. 7 , )
F
;
/alorile din parantezV sunt pentru dinBi 6nclinaBi.
Nactorul unghiului de 6nclinare
8
este dat de relaBia:
8

1 12) $
, pentru ) O

O 2+H
8

) ' ,
, pentru

Z 2+H
..1(!
/aloarea obBinut; pentru modul se standardizeaz; conform 1#<1 '22.
,irul -alori
I 1" 1,25" 1,5" 2" 2,5" ." +" 5" J" '" 1)" 12" 1J, 2)" 25" .2" +)" 5)" J)" ')"
1))
II 1,125" 1,.75" 1,75" 2,25" 2,75" 2,75" .,5" +,5" 5,5" 7" (" 11" 1+" 1'" 22"
2'" .J" +5" 55" 7)" ()
DaBionamentul de adoptare a modulului standardizat este urmVtorul:
a! dacV
m mm
n min
1
, se adoptV m
n
C 1
b! dacV m
n min
este cuprins 6ntre douV valori succesive din 1#<1, m
S 1#<1
Ai
m
S Y 1! 1#<1
, se adoptV
m
n
C m
S 1#<1
dacV
m m m
;S3AS n ;S3AS

min
, 11
sau
m
n
C m
S Y 1! 1#<1
dacV ( )
11
1
,
min
m m m
;S3AS n ; S3AS

+
?ntre distanBa dintre a&e Ai modul se recomandV sV e&iste urmVtoarele relaBii:
a
m
a
m
< <
n
+) 5) . .
pentru roBi cementate Ai cVlite"
a
m
a
m
< <
n
7) 1)) . .
pentru roBi 6mbunVtVBite"
c! m
min
C 2,) mm, pentru danturi cementate Ai c;lite.
A.!(. #alcll nm>rli de din'i ai ro'ilor din'ate
1e determinV num;rul ma&im de dinBi ai pinionului din considerente geometrice Ai
cinematice cu relaBia
17 )+ . 17 15 cos
1 . '
2
2J . 1
()
cos
1
2
P
1

t

m
a
$
n
<
..2)!
1e poate folosi 6n relaBia ..2)! Ai recomandarea pentru
m
a
<
din <.1..
1e recomandV a se alege numVrul de dinBi z
1
ai pinionului la valoarea 6ntreagV imediat
mai micV sau mai mare dec=t z
1
P
Ai trebuie sV 6ndeplineascV condiBiile:
a.
$
1
1+
. <ceastV condiBie nu este 6ndeplinitV 6ntotdeauna, 6n special la angrena@ele
cu danturi durificate superficial. *entru 6ndeplinirea condiBiei, se ma@oreazV distanBa
dintre a&e la o valoare imediat superioarV din 1#<1 J)55, se recalculeazV modulul Ai
apoi se calculeaz; z
1
. <cest ciclu se repet;, dac; este cazul, p=n; c=nd num;rul de dinBi
$
1
1+
.
b. ?n special la angrena@ele fabricate din materiale de 6mbunVtVBire sau normalizate, se
obBine la pinion un numVr de dinBi ( ) $
1
2+ 5) ')
P
. .
. Fin considerente de precizie de
e&ecuBie a roBilor dinBate se recomandV:
*entru roBi dinBate 6mbun;t;Bite:
z
1
C z
1
P
, dacV $
1
25
P

z
1
C 2+ L 27, dacV 25 O z
1
P
O .5
z
1
C 27 L .), dacV .5 O z
1
P
O +5
z
1
C .) L .5, dacV +5 O z
1
P
O ').
*entru roBi dinBate cementate sau c;lite superficial:

1 1
$ $
FupV adoptarea lui z
1
, se recalculeazV modulul normal al danturii cu relaBia
( )
2J2J+' . 1
1 . ' P 17
15 cos () 2
1
cos 2
1

$
a
m
n

..21!
4odulul astfel calculat se restandardizeazV, conform punctului <.1..
EumVrul de dinBi ai roBii con@ugate devine
122 7 . 12) 1 . 7 P 17
1 2
$ $ .
..22!
*e c=t posibil, 6ntre z
1
Ai z
2
nu trebuie sV e&iste divizori comuni. Fe aceea, se adaugV
sau se scade un dinte la roata condusV.
A.!,. Verificarea raportli de transmitere
Daportul de transmitere efectiv are valoarea
17J5 . 7
1
2

$
$

ef
..2.!
<baterea admisibilV faBV de raportul de transmitere dat pentru reductoare este de
ma&im .[. Feci:
1 ) ).

?
ef
dat
,
..2+!
FacV nu se verificV condiBia impusV, se modific; num;rul de dinBi ai roBii con@ugate
cu un dinte.
A.!1. Distan'a dintre a&e de referin'>
?n tabelul ..J este datV relaBia de calcul. ?ntre distanBa dintre a&e de referinBV Ai cea
standardizatV trebuie sV e&iste relaBia:
( ) a a m
< d n
) 1 1 . , . . ,
..25!
FacV nu se respectV condiBia ..25!, se poate modifica z
2
,

sau m
n
.
B. Calculul geometric al angrenajului cilindric
9.!. Elementele cremalierei de referin'>
/ezi tabelul ..J.
9.". ?ng+il profilli dantrii 2n plan frontal
/ezi tabelul ..J.
9.%. ?ng+il de angrenare frontal
/ezi tabelul ..J.
9.(. #alcll deplas>rilor specifice *i reparti$area pe ro'ile angrenajli
DelaBia de calcul pentru suma deplas;rilor specifice este datV 6n tabelul ..J.
9.,. Elementele geometrice ale angrenajli
Elementele geometrice ale angrenajli cilindric.
#abelul ..J DelaBii de calcul pentru angrena@ul cilindric evolventic cu dinBi
6nclinaBi
Er.
crt.
4Vrimea EotaBia DelaBia de calcul
) 1 2 .
1 Eumerele de dinBi z
1
, z
2
z
1
se adoptV@ $
"
- i$
!
2 Cremaliera de referinBV
1#<1 '21
\
)
C\
n
C\, m
n
h
a
P
, h
f
P
, c
)
P

n
C2)
)
" m
n
C1.2J" 1#<1 '22"
h
a
P
C1" h
f
P
C1,25" c
)
P
C),25
. Unghiul de presiune 6n
plan frontal al cremalierei

t
( ) J+J( . 2) cos $
)
tg arctg
t
+ 4odulul frontal m
t
15 cos $ 25 . 1
cos

n
t
m
m C1.2(+1
5 FistanBa dintre a&ele de
referinBV
a
d
( ) (.(J1' . '(
2
2 1
+ $ $
m
a
t
d
J FistanBa dintre a&e a
2
1e impune sau se calculeazV din
condiBia de rezistenBV
7 Unghiul de angrenare 6n
plan frontal, respectiv

2t
7+'J75 . 2)
cos
arccos

,
_

<
t d
<t
a
a

' EumVrul echivalent de roBi z


n1,2 z
n1,2
Cz
1,2
$ cos
.
. DoBile sunt
imaginare, deci z
n1,2
nu se rotun@esc
la numere 6ntregi
( 1uma coeficienBilor
deplasVrilor specifice 6n
plan normal
&
s
( )
t <t
n
n n
inv inv
tg
$ $
& &


t
t
2
1 2
2 1
1) Fiametrele de divizare d
1,2
d m $
t 1 2 1 2 , ,

11 Fiametrele de bazV d
b1,2 d d
4 t 1 2 1 2 , ,
cos
12 Fiametrele de cap d
a1,2 ( )
2 , 1 2 , 1 2 , 1
2 & + m d d
a n a
+ +

1. Fiametrele de picior d
f1,2 ( )
d d m + &
f n f 1 2 1 2 1 2
2
, , ,

1+ Fiametrele de rostogolire d
21,2
d d
<
t
<t
1 2 1 2 , ,
cos
cos

1e verific;
relaBia:
2
2 1 < <
<
d d
a
+

15 :rosimea frontal; a
dintelui pe cilindrul de
divizare
s
t1,2
( )
t t t t
tg & m s
12 2 , 1
2 5 , ) t
cu
cos
n t
& &
( )
n n n n
tg & m s
2 , 1 2 , 1
2 5 , ) t
1J IVBimea danturii b
1,2 4 a
a 2

" ( ) 4 4 m
n 1 2
5 1) +
5bs: 1H ?ntr-un semn dublu, semnul superior este valabil pentru angrena@ele e&terioare, iar semnul
inferior pentru angrena@ele interioare. 2H *entru angrena@e cilindrice cu dinBi drepBi,
)
.
9.1. Verificarea fnc'ion>rii angrenajli
9.1.!. Verificarea s4t>ierii din'ilor
1e face cu a@utorul inegalitVBilor:
z
1,2
> z
min 1,2
..2(!
&
1,2
] &
min 1,2
unde
( )

cos
sin
1 2
2
2 , 1
2 , 1 min
t
&
$

...)!
17
1+
1
2 , 1 min
n
$
&

...1!
9.1.". Verificarea continit>'ii angren>rii
:radul de acoperire total se determinV astfel:


+
...2!

+
1 2 a
....!
t t
4 a
m
d d

cos 2
2
1
2
1
1

...+!
t t
4 a
m
d d

cos 2
2
2
2
2
2

...5!
t t
<t
a
m
a

cos
sin

...J!
n
m
4

sin
2

...7!
Este necesar ca

Z 1,2. FacV nu se respectV condiBia, se va proceda astfel: se


mVreAte numVrul de dinBi ai angrena@ului sau se aleg alte deplasVri de profil.
9.1.(. Verificarea jocli la cap
^ocul la cap 6n funcBionare se determinV geometric cu relaBia
( )
c a d d
< f a 1 2 1 2 2 1
) 5
, , ,
, +

..+2!
Este necesar ca:
c m
n 1 2
) 1
,
,
.
FacV nu se verificV aceastV condiBie, atunci se determinV diametrul capului scurtat cu
relaBia
an f < ak
c d a d 2 2
1 , 2 2 , 1

, unde n an
m c 1 , )
este @ocul minim admisibil.
9.1.1. Verificarea dimensional> a dantrii ro'ilor din'ate
EumVrul de dinBi peste care se face mVsurarea se poate determina din tabelul ..7.
4Vrimea cotei -
E
se determinV cu relaBia
( ) [ ]
t n 5
inv $ tg & 5 m W
2 , 1 ) 2 , 1 ) 2 , 1
2 5 , ) cos + +
..+5!
#abelul ..7. Eum;rul de dinBi E peste care se m;soar; cota -
E
z 12 L 17 1' ... 2J 27 L .5 .J ... ++ +5 ... 5. 5+ L J2 J. L 71
) 2 . + 5 J 7 '
z 72 L ') '1 L '( () L (' (( L 1)7 1)' L 11J 117 ... 12)
) ( 1) 11 12 1. 1+
4;surarea cotei -
E
este condiBionat; satisfacerea relaBiei
5 sin
2 , 1 2 , 1
+
5
W 4
9./. #alcll de verificare a angrenajli
9./.!. Verificarea la presinea +ert$ian> de contact
#ensiunea de contact se determin; cu relaBia
- angrena@ cilindric cu dinBi drepBi:
7P 7 7 V A
t
E 7 7

; ; ; ;
4d
F
6 6 6


t

1
1
..+J!
- angrena@ cilindric cu dinBi 6nclinaBi:
7P 7 7 V A
t
7 E 7

; ; ; ;
4d
F
6 6 6 6


t

1
1
..+7!
unde:
8
0
T factorul zonei de contact, se determin; cu relaBia ..(!"
8

- reprezint; factorl gradli de acoperire pentru solicitarea de contact,


valorile sale depinz=nd de gradul de acoperire

fig. ..11!"
8
E
T reprezint; factorul de elasticitate al materialului roBilor dinBate tabelul ..+!"
S
<
T factorul regimului de funcBionare Ata4ell %."B@
S
/
- factorul dinamic ane&a ...!"
S
0
- factorul de repartizare a sarcinii pe l;Bimea danturii ane&a ..+!"
S
0
- factorul de repartizare a sarcinii pe plan frontal ane&a ..5!"
8
_
T factorul unghiului de 6nclinare figura ..J!.
/erificarea angrena@ului la solicitarea de contact presupune respectarea
inegalit;Bii
7P

..+'!
#ensiunea admisibil; la oboseal; se determin; cu relaBia

7P 7 5 C
<
7
6 6
6
S

lim
..+(!

7 lim
- tensiunea limitV a materialului adoptat pentru fabricarea angrena@ului, ane&a
..2!"
8
E
- factorul durabilitVBii pentru solicitarea de contact, determinat la punctul <.'"
8
2
- factorul raportului duritVBilor flancurilor dinBilor, determinat la pct. <.'"
8
D
- factorul rugozitVBii flancurilor. 1e alege 6n funcBie de

7 lim, min Ai rugozitatea


flancurilor dinBilor Ai distanBa dintre a&e, din figura ..12.
FacV pe desen se indicV D
a
, atunci D
z
C J D
a
. *entru angrena@e conice, a
2
Ca
m v
, la
danturV dreaptV ( ) a a
mv ev e
1 ) 5 ,
1
0
este factorul de siguranBV la obosealV Ai se determinV din tabelul ..'.
Nig. ..11
Nig ..12
#abelul ..'. Nactorul de siguranBV pentru roBi dinBate
1iguranBa 6n
Ia rupere prin 6ncovoiere 1
N
Ia oboseala de contact
1
0
funcBionare <ngrena@
cilindric
<ngrena@
conic
<ngrena@
cilindric
<ngrena@
conic
Z (([ - foarte mare,
cazuri speciale
2 L . 5 1,5 L 1,75 1,75 ... 2,25
(([ - normalV 1,5 2 1,25 1,5
')[ - scVzutV 1 1,5 1 1,2
9./.". Verificarea pentr solicitarea la piciorl dinteli
/erificarea la solicitarea de 6ncovoiere se efectueaz; cu relaBia:
- angrena@ cilimdric cu dimBi drepBi:
FP Fa Sa F F V A
t
F
8 8 8 ; ; ; ;
4m
F



..5)!
- angrena@ cilindric cu dinBi 6nclinaBi:
FP Fa sa F F V A
n
ti
F
8 8 8 8 ; ; ; ;
4m
F



..51!
#ensiunea admisibilV la obosealV la piciorul dintelui se determinV cu relaBia
F S F& 5 F FP
S 8 8 8 $
lim

..52!
unde: W
E
- factorul durabilitVBii, vezi pct. <. '"
W
N&
- factorul dimensional, se determinV astfel:
- la toate oBelurile Ai fontele cu
m mm
n
5
, W
N&
C 1"
- la oBelurile normalizate sau 6mbunVtVBite Ai fonte:
- dacV 5 O m
n
O .), W
N&
C 1,). - ),))J m
n

- dacV
m
n
.)
, W
N&
C ),75.
- S
N_
T vezi ane&a ..+"
- S
N\
T /ezi ane&a ..5"
- W
Na
T figura ..1."
- W
1a
T figura ..+"
- W
_
T vezi relaBia ..1(!"
- W
1
T diagrama din figura ..1.. ?n figur; `
NE
este raza de racordare a piciorului
dintelui, egal; cu raza de racordare a cap;tului dinBilor frezei folosit; la prelucrare. 1e
poate considera `
NE
C ),.' m"
- 1
N
T tabelul ..'.
/erificarea la solicitarea de 6ncovoiere la piciorul dintelui presupune verificarea
inegalit;Bii
a
N
K a
N*
..5.!
'0sera!ii
1. ?n cazul 6n care angrena@ul nu verific; la una din solicit;ri se recomand;:
- alegerea unui material cu propriet;Bi fizico-mecanice mai bune"
- aplicarea unor tratamente termice sau termochimice c=t mai corecte"
- ma@orarea l;Bimii danturii roBilor b1,2 dar cu respectarea privind raportul b$d"
- modificarea unor parametrii geometrici Ai funcBionali ai danturii roBilor dinBate astfel 6nc=t unii factori
ce intervin 6n relaBiile tensiunilor efective s; aib; valori minime"
- ma@orarea elementelor geometrice ale angrena@ului a1,2, mn, _, z1,2! cu recalcularea tuturor
elementelor geometrice Ai funcBionale ale roBilor dinBate.
2. ?n cazul 6n care tensiunile efective calculate sunt mult inferioare rezistenBelor admisibile angrena@
supradimensionat! se recomand;:
- schimbarea materialelor sau a tratamentelor astfel 6nc=t, rezistenBele admisibile s; nu dep;Aeasc; cu
mai mult de 2)-J)[ tensiunile efective"
- reducerea l;Bimii danturii roBilor b1,2"
- reducerea elementelor geometrice ale angrena@ului a1,2, mn, z1,2! cu recalcularea tuturor elementelor
geometrice Ai funcBionale ale roBilor dinBate.
Nig. ..1.
Nig. ..1+
9.0. Alegerea l4rifiantli *i a sistemli de ngere
CondiBiile de alegere a lubrifiantului sunt impuse 6n primul r=nd de tipul angrena@ului
Ai de regimul s;u cinematic Ai de 6nc;rcare. *entru reductoarele cu dou; trepte, regimul
cinematic Ai de 6nc;rcare este determinat de treapta lent;, iar pentru cele cu trei sau mai
multe trepte, de ultimele trepte de reducere. *roblemele de ungere a angrena@elor, de
alegere a lubrifiantului optim, de realizare a unei faze de ungere c=t mai aproape de
ungerea fluid; Ai de alegere a sistemului adecvat de aducere a lubrifiantului la locul de
ungere constituie probleme ma@ore pentru asigurarea unei funcBion;ri corecte a
angrena@ului.
IubrifianBii pentru angrena@e sunt uleiurile, unsorile Ai 6n cazuri speciale grafitul Ai
bisulfura de molibden. ?n tabelul ..( se indic; uleiurile pentru angrena@e. Uleiurile E*1
sunt uleiuri minerale, moderat aditivate, utilizate pentru angrena@ele cilindrice, conice,
planetare, 6n condiBii normale de funcBionare. Uleiurile E*2 sunt uleiuri minerale puternic
aditivate Ai se utilizeaz; la angrena@ele hipoide, melcate, respectiv la angrena@ele
cilindrice Ai conice 6n condiBii e&treme de funcBionare.
*entru transmisiile deschise cu viteze periferice mai mici de 1 m$s se utilizeazV ca
lubrifianBi unsorile consistente de uz general U75, U'5, U1)) 1#<1 5J2!, iar pentru
transmisii mari maAini de construcBii, maAini de ridicat! se folosesc unsori aditivate cu
grafit U1)) Y 15[ grafit coloidal!.
Unsorile pot fi utilizate p=nV la viteze de + m$s, 6nsV cu abundenBV de lubrifiant.
*entru viteze periferice mai mari de + m$s se recomandV uleiuri minerale aditivate.
Sisteml de ngere trebuie sV asigure e&istenBa 6n timpul funcBionVrii a unei pelicule
de lubrifiant continue 6ntre flancuri. *osibilitVBile de aducere a lubrifiantului 6n zona de
contact sunt determinate de regimul cinematic Ai geometria roBilor, precum Ai de
caracteristicile lubrifiantului.
<d=ncimea de imersare h
u
fig. ..1J! se determinV cu relaBia:
+
d

_
,

2
2
1
2
cos

..5(!
Ia reductoarele cu mai multe trepte Ai cu aAezarea planului arborilor vertical, este
posibil ca la unele angrena@e sV nu a@ungV 6n baie nici o roatV. Ia acestea se utilizeazV
pentru ungere c=te o roatV au&iliarV din material plastic, care se roteAte liber pe un arbore
Ai angreneazV cu una din roBile angrena@ului.
Nig. ..1J
#abelul ..1). CorespondenBa dintre durit;Bile 0/, 03, 0DC
0/ 03 0DC 0/ 03 0DC 0/ 03 0DC
())
'')
'J)
'+)
'2)
JJ,(
JJ,.
J5,7
J5
J+,.
5))
+()
+')
+7)
+J)
+',+
+7,7
+7
+J,.
+5,J
25)
2+5
2+)
2.5
2.)
25)
2+5
2+)
2.5
2.)
2.
22,1
21,2
2),2
1(,2
'))
7')
7J)
7+)
72)
J.,J
J2,'
J2
J1,2
J),+
+5)
++)
+.)
+2)
+1)
+.)
+2.
+15
+)'
+))
++,'
++
+.,2
+2,+
+1,5
225
22)
215
21)
2)5
225
22)
215
21)
2)5
7))
J()
J')
J7)
JJ)
5(,5
5(
5',5
5'
57,5
+))
.()
.')
.7).J)
.(2
.'5
.7J
.5'
.5(
+),7
.(,'
.',(
.'
.7
2))
1(5
1()
1'5
1')
2))
1(5
1()
1'5
1')
J5)
J+)
J.)
J2)
J1)
57
5J,5
5J
55,5
55
.5)
.+)
..)
.2)
.1)
.5)
.+)
..)
.2)
.1)
.J
.+,(
..,'
.2,7
.1,5
175
17)
1J5
1J)
155
175
17)
1J5
1J)
155
J))
5()
5')
57)
5J)
5+,+
5.,(
5.,.
52,'
52,2
.))
2(5
2()
2'5
2')
.))
2(5
2()
2'5
2')
.),.
2(,J
2(
2',.
27,J
15)
1+5
1+)
1.5
1.)
15)
1+5
1+)
1.5
1.)
55)
5+)
5.)
52)
51,J
51
5),+
+(,7
275
27)
2J5
2J)
275
27)
2J5
2J)
2J,(
2J,2
25,+
2+,J
125
12)
115
11)
125
12)
115
11)
51) +(,1 255 255 2.,'
#abelul ..(. Uleiuri pentru transmisii industriale e&tras din 1#<1 1)5''!
1imbol /=scozitatea cinematic; la
5)
)
C RcstQ
1tarea de aditivare
# ') 22 Eeaditivat
# () .) Eeaditivat
# 1+) .+ Eeaditivat
#%E 25 E* 21 L 2J 4ediu aditivat
#%E +2 E* .7 L +5 4ediu aditivat
#%E 55 E* 5) L 57,5 4ediu aditivat
#%E '2 E* '2 L () 4ediu aditivat
#%E 125 E* 125 L 1+) 4ediu aditivat
#%E 2)) E* 2)) L 2+) 4ediu aditivat
#%E .)) E* 2J) L .2) 4ediu aditivat
#%E 21) E*C 21) L 225 4ediu aditivat
Uleiul #%E21)E*C este destinat 6n special pentru ungerea angrena@elor melcate.
Furata de utilizare a uleiului este de J L 12 luni.
#abelul ..11. #emperaturile ma&ime limitV de gripare la angrena@ele cilindrice Ai
conice
#ipul uleiului t
4lim
RH CQ
#%E 25 E* 15) L 1J)
#%E +2 E* 15) L 1J)
#%E 55 E* 17) L 2))
#%E '2 E* 17) L 2))
#%E 125 E* 25) L 2')
#%E 2)) E* .)) L ..)
#%E .)) E* ..) L .J)
# 75 E* 1 17) L 2))
# ') E* 2 ..) L .J(
# () E* 2 .J) L +))
+1( <# 25) L 2')
+2. <# .)) L ..)
+.) <# ..) L .J)
1irme produc2toare uleiuri de transmisie
Nirme
producatoar
e de uleiuri
de
transmisie
Eume
produs
EIN
#D<E1EIN
#D^ 75-')
<:4<
E*.$%15 1))
:ear 5il
# 75
E* 11
:I-2
W<CC5
3/b1)))
75-()
2I
<gip
D5#D<
')-(),
'5-1+)
<ral E* 1<E
')-
453%I
10C
75-()
1 I
Capitolul + *roiectarea arborilor
+.1 <legerea materialelor
%n cazul pinionului materialul arborelui este acelasi.pentru arborele de iesire care este
incarcat cu cuplu mare diametrul fiind mai mare se poate alege alt material 5I5),5IC+5
+.2.*redimensionare arborilor se face din conditia de torsiune:
.
.
2 1J
2
1 1J
1
at
at
Mt
d
Mt
d

$.#. Calculul "or!elor din an%rena&ul cilindric cu din!i 3nclina!i


$.#.1 1or!ele nominale4
n
F !
NorBele nominale din angrena@ se determin; 6n momentul de torsiune motor e&istent pe
arborele pinionului. NorBa normal; pe dinte 1n aplicat; 6n punctul de intersecBie al liniei de
angrenare cu cercul de diviziune se descompune 6ntr-o forB; tangeBial; 1t la cercul de divizare
forB; radial; 1r Ai o forB; a&ial; 1a.
2 2 2
1 1 1 1
1
cos cos
n
t r t a
n
F F F F F

+ +

C .+2,1'
?ntruc=t pierderile de putere din angrena@ sunt mici ),5 T 2,5[! se negli@eaz; influenBa
lor.NorBele din angrena@ care acBioneaz; asupra celor dou; roBi sunt egale si de sens contrarluate
pe cercul de divizare!.
$.#.2.1ortele tan%en!iale4 ( )
ca
d 5
1 2
1
2
t t
<
Mtp
F F
d

C .21,55
- 4tpC4t1 T momentul pe arborele pinionului
6 d21- diametrul de divizare
$.#.# 1or!ele radiale 4
1 2 r r
F F !
1 2 1 1
cos
cos
n
t
r r t t
n
t
tg
F F F F tg
tg
tg

CZ Nr1 C Nr2 C 117,).


$.#.$ 1or!e a7iale4
1 2
,
r r
F F 5
1 2 1 a a t
F F F tg
C )
CAPIT'LUL -
Proiectarea ar0orilor
8.1. (ate de proiectare
- momentele de torsiune pe fiecare arbore
4t1C .J(7,'5 REcmmQ
4t2C ''77,'+REcmmQ
- turaBia arborilor
n1C 1.5) Rrot$minQ
n2C 5+) Rrot$minQ
- modul de rezemare
- cu rulmenBi
8.2.1or!ele care ac!ioneaz2 pe ar0ore9
<rborii sunt solicitaBi la torsiune Ai 6ncovoiere, ca urmare a forBelor introduse de
angrena@e Ai elementele fle&ibile.
- forBele tangenBiale:
Nt1C .21,55 REQ
Nt2C .21,55 REQ
- forBe a&iale
Na1C ) REQ
Na2C ) REQ
- forBele radiale
Nr1C 117,). REQ
Nr2C 117,). REQ
8.# 1or!ele din ar0orele I datorate 3ntinderii curelei
Nig.1. ?nc;rcarea arborelui %, de c;tre transmisia prin curele
Calculul tensiunilor din curea:
Q .....R ..........
1
2
2
1
5
e
e F
S

CZ 11 C 1J),..
2
2
................R Q
1

F
S 5
e

CZ 12 C 57,)'
Unde:
- dCcoeficient de frecare, dC),.)
- _2C1(7,'.e C.,+5 RradQ
- f C 17,'.e C ),.1 RradQ
-
Q .....R ..........
2
2
1
5
D
M
F
p
t


CZ Nu C 5(,1J REQ
Dezultanta:
[ ]
2 2
1 2 1 2
2 cos .................
a
S S S S S 5 + + CZ 1a C 215,.
1 2
1 2
!cos
2
!cos cos arccos
2
a
a
S S
S S S
S


+
+ >
C+,2J
1a cos g C21+,7 REQ
1a sin g C1J,)). REQ
8.$ Sta0ilirea distan!ei dintre reazeme :i a pozi!iei "or!elor "a!2 de reazeme
1tabilirea distanBei dintre reazeme Ai a poziBiei forBelor faB; de reazeme, pentru arborele 1,
se face conform schemei:
Nig.J <rborele de intrare dintr-un reductor cilindric cu o treapt;
Nig.7 <rborele de ieAire dintr-un reductor cilindric cu o treapt;
1tabilirea distanBei dintre reazeme Ai a poziBiei forBelor faB; de reazeme, pentru arborele 2,
este aceeaAi ca pentru arborele 1, unde se face un calcul al lungimilor l1, l2, l., l , conform
tabelului urm;tor:
l1 C +." l2 C.(,5" l C 7(
Unde:
- 3 C 1J T l;Bimea roBii de curea
- 2 C.) T valoarea l;Bimii corpului reductorului 6n zona de montare a rulmenBilor, astfel:
- & C1) T distanBa dintre dou; roBi vecine pe acelaAi arbore, sau dintre roat; Ai carcas;, astfel:
&C1) h 15 mm.
8.8 Sta0ilirea planelor 3n care ac!ioneaz2 "or!ele
?n capitolul precedent s-au calculat forBele ce apar 6n angrena@ cilindric cu dantur;
6nclinat;Nig.2!, forBele tangenBiale, radiale precum Ai cele a&iale, dar si forBele date de transmisia
prin curele, lu=ndu-se 6n considerare c; reductorul este dispus 6n plan orizontal, arborii, se 6ncarc;
astfel.
Nig.2.NorBele din angrena@ul cilindric cu dantur; 6nclinat;
Ar0orele91 4de intrare5
Nig. . NorBele din arborele de intrare
Ar0orele 24de ie:ire5
Nig. + NorBele din arborele de intrare
*redimensionarea arborilor 2
2
.. .. ... ... .. ... .R Q
1

F
S 5
e

! se obBine din condiBia ca arborele s; reziste la torsiune


t
M !, admiB=nd valori reduse ale tensiunilor admisibile
2
15 .)
at
5
mm

.
1J
at
t
M
d

Capetele de arbori
ca
d ! ce fac leg;tura 6ntre diferitele p;rBi ale transmisiei mecanice sau
6ntre transmisie Ai motorul electric de acBionare respective maAina de lucru sunt standardizate
<ne&a 5.1 T 25) T N !. Calculul diametrelor capete arborilor, 1intrare!, 2ieAire! se face dup;
cum urmeaz;:
1
.
1
1J
....................
t
ca
at
M
d

C(,'
2
.
2
1J
.......................
t
ca
at
M
d

C1.,12
Nig. 5 Capete de arbori, serie lunga, serie scurta
Fup; ce se stabileAte lungimea arborelui %, %%, se 6nlocuiesc reazemele cu reacBiuni, astfel,
6n plan vertical [ ] V , 6n punctele <, 3 Ai C, F pentru arborele %, Ai arborele %%, se va 6nlocui cu
,
A 9
V V Ai ,
# D
V V se ridic; diagramele de momente 6n plan [ ] V , Ai 6n plan orizontal [ ] 7 , 6n
punctele <, 3 Ai C, F pentru arborele %, Ai %% se va 6nlocui cu ,
A 9
7 7 Ai ,
# D
7 7 se va ridica
diagramele de momente 6ncovoietoare 6n plan [ ] 7 , conform fig 2, Ai ., se obBine diagramele de
moment 6n plan vertical pentru fiecare arbore, [ ] [ ]
1 2
,
V V
Mi Mi
Ai 6n plan orizontal
1e ridic; diagrama de moment rezultant pentru fiecare arbore 6n fiecare secBiune:
C)
C(2J1,(
C((J.,J
C)
1e calculeaz; diagrama de moment echivalent pe baza relaBiilor urm;toare:
C221',7
C(52+,)1.
C1)2)7,J
)
Unde:
J . ) ... 5 . ) ......... ..........
aiDD
aiDDD

, , aiDDD aiDD

sunt daBi 6n tabelul urm;tor
#ensiuni admisibile pentru predimensionarea arborilor
4aterial
( )
r m
C
aiD

aiDD

aiDDD

5Bel carbon +)) 1.) 7) +)


5)) 17) 75 +5
J)) 2)) (5 55
7)) 2.) 11) J5
5Bel aliat ')) 27) 1.) 75
()) ..) 15) ()
5Bel turnat +)) 1)) 5) .)
5)) 12) 7) +)
Fiametrul arborelui la mi@loc, unde se monteaz; roata dinBat; se determin; din condiBia ca
arborele s; reziste la 6ncovoiere Ai se calculeaz; cu relaBia:
....... ..........
.
ma&

aiDDD
ec+
M
d

5bs:
dac; roata se va monta pe arbore cu o pan;, diametrul arborelui se va m;ri cu +[, iar
pentru dou; pene, arborele se va ma@ora cu 7-1)[ Crudu %., pag. 5( T +..J!.
Ca m;rime rulmentul se alege 6n funcBie de diametrul fusului fs
d
! pe care se monteaz;,
diametrul se alege constructiv 6n funcBie de diametrul cap;tului de arbore
ca
d !, astfel:
5..'!
fs ca
d d mm +
CZ d fus1 C1) Y 5 C 15 mm " d fus2 C1+ Y J C 2) mm
FeAi rulmenBii folosiBi la rezemarea unui arbore dintr-o transmisie mecanic;, nu sunt
solicitaBi de sarcini egale T reacBiunile nu sunt de regul; egale, se recomand; alegerea aceluiaAi tip
de rulment 6n cele dou; reazeme din considerente de interschimbabilitate.
8.;. Proiectarea "ormei ar0orilor
Norma constructiv; a arborilor trebuie s; 6ndeplineasc; urm;toarele condiBii:
- realizarea rolului funcBional al arborelui, ceea ce 6nseamn; realizarea unei rotiri centrate
a pieselor montate pe el.
- m;rirea rezistenBei la oboseal;.
- dac; arborele are mai multe pene acestea se va dispune dup; aceeaAi generatoare.
*rezenBa canalelor de pan; sl;beAte rezistenBa arborelui de aceea, diametrele se m;resc cu ....5[
pentru un singur canal de pan;, Ai cu 1)[ pentru dou; canale de pan; dispuse diametral.
Nig.7.<rborele de intrare, form; constructiv;, pentru
)
1.'
a
d d
CAPIT'LUL -I
ALE*EREA RULME)<IL'R ,I -ERI1ICAREA L'R
ConstrucBia rulmenBilor se face 6n fabrici specializate, dimensionarea lor intereseaz; mai
puBin pe beneficiar.
%mportant este ca s; Atie cum trebuie ales un rulment astfel ca s; funcBioneze sub acBiunea
unei sarcini date, la o turaBie de regim cunoscut;, o anumit; perioad; de timp impus;.
Furabilitatea rulmentului reprezint; num;rul de rotaBii e&primat 6n milioane, la care
rezist; p=n; la apariBia primelor semen de oboseal;.
?n general rulmenBii nu se pot fi e&ecutaBi identici, durabilitatea difer; destul de mult de la
rulment la rulment, 6n cadrul aceluiaAi lot de rulmenBi, cu aceleaAi dimensiuni Ai la solicit;ri
e&terioare identice. <stfel putem defini durabilitatea nominal; de baz;!
1)
L , ce reprezint; durata
de funcBionare 6n milioane de rotaBii atins; de cel puBin ()[ dintr-un lot de rulmenBi supuAi
aceleiaAi solicit;ri, f;r; s; apar; semne de oboseal;.
1tatistico-matematic relaBia de leg;tur; dintre sarcina * Ai durabilitatea nominal; a
rulmenBilor I1) este dat; de relaBia urm;toare"
1)
p
#
L
P
_


,
p T e&ponent, Ai poate avea valori:
. p
- 6n cazul rulmenBilor cu bile

1)
.
p - 6n cazul rulmenBilor cu role
C T capacitatea de 6nc;rcare dinamic; de baz; [ ] da5 sau [ ] 5 , ca sarcin; radial; la rulmenBi
radiali! respective, sarcin; a&ial; la rulmenBi a&iali! de valoare Ai direcBie constant; la care este
6ncercat un lot de rulmenBi la acelaAi tip de dimensiuni astfel s; ating; durabilitatea de baz; de un
milion de rota!ii.
Furabilitatea nominal; iI1)j se calculeaz; cu relaBia
1)
J
J)P P
R . Q.
1)
+
n L
L mil rotati
1arcina dinamic; echivalent; i P j se calculeaz; astfel:
r a
P V=F 8F +
)ot29
*entru rulmenBi - radiali cu bile pe un singur r=nd se ia: bC1, WC)
- a&iali cu bile se ia: bC)" WC1.
Ar0orele I
Fate de intrare
+
L C 2.)+) ore
1cap
d
C 1) RmmQ
1 fs
d
C 15 RmmQ
1 r
F C 117,). REQ
1 a
F C ).REQ
1
n C 1.5)[ ] $ min rot
e- tangenta unghiului format de rezultanta P Ai perpendiculara pe a&a rulmentului
NuncBie de fs
d
!, capacitatea de 6nc;rcare a rulmentului, tipul de monta@ se adopt;:
- rulment radial cu bile
- rulment radial-a&ial: - cu bile
- cu role
- rulment a&ial-radial: - cu bile
- cu role
Dulment radial cu bile
- d C15[ ] mm
- DC.2[ ] mm
- 9 C([ ] mm
-
r
C1,5[ ] mm
- # C++))[ ] 5
-
)
# C255)[ ] 5
- 1imbol. J))2
DulmenBii radial-a&iali cu bile sau role conice se monteaz; pe arbore totdeauna perechi. 4;rimea
Ai direcBia forBelor a&iale preluate de fiecare rulment depind de monta@ul acestora6n i5j- pentru
arbori cu roBi 6n consol; Ai 6n ibj- pentru arbori care au roBile simetrice 6ntre lag;re!.
-eri"icarea rulmen!ilor
1e calculeaz;:
1)
J
J)P P
R . Q.
1)
+
n L
L mil rotati
C1'JJ,2+
Furabilitatea nominal;
+
L a rulmentului este luat; din tabele atunci c=nd nu este dat; prin
tema de proiectare, astfel
+
L 12)))L.)))) ore pentru reductoare Ai cutii de vitez;
+
L 1)))L1)))) ore pentru motoare electrice mici
+
L 1))))L15))) ore pentru motoare electrice de serie
+
L 2))))L.)))) ore pentru motoare electrice staBionare mari
1e calculeaz; sarcina dinamic; echivalent; i P j se calculeaz; astfel:
r a
P V=F 8F +
*C117,).
Unde:
1 V T c=nd se roteAte inelul interior de re%ul2 !
1.2 V T c=nd se roteAte inelul e&terior mai rar!.
1e calculeaz; ,
Fa
Fr
Ai se compar; cu valoarea variabilei e. se aleg coeficienBii de transformare,
, = 8 , daBi 6n cataloagele de rulmenBi, funcBie de raportul
Fr
Fa
Ai de tipul rulmenBilor. 1e
calculeaz; capacitatea de 6nc;rcare dinamic; necesar; a rulmentului cu a@utorul formulei.
1)
p
nec cat
# P L # , aceasta se compar; cu capacitatea de 6nc;rcare dinamica
cat
# , dat;
6n cataloage de rulmenBii
2 2
,
,
a
rA
a
A necA cat
rA
rA A A
F
e = 8
F
F
e = 8 P # #
F
F V 7

>
+
Ai
2 2
,
,
a
r9
a
9 nec9 cat
r9
r9 9 9
F
e = 8
F
F
e = 8 P # #
F
F V 7

>
+
I1) C 117,). mil rot
Cnecesar C2.'(,'
Cnecesar O Ccat
-eri"icarea la dura0ilitate
1e calculeaz; durabilitatea nominal;, cu relaBia:
1)
1)
1)
p
A
cat
9
L
#
L
L P

_

'

,

CZ I1) C 5.1.7,(
1e calculeaz; durabilitatea nominal;de baz;! 6n milioane de rotaBii, cu relaBia:
J
1
1)
J)
+A +dat
+
+ calc
+9 +dat
L L
L
L
L L n



'

CZ Ih calc C J5J)2+,2ore
prin tema de proiectare
Ih calc Z Ih dat
Ar0orele II
Fate de intrare
+
L C 2.)+) ore
C 1+RmmQ
C 2) RmmQ
C 117,).REQ
C ) REQ
C 5+)[ ] $ min rot
e- tangenta unghiului format de rezultanta P Ai perpendiculara pe a&a rulmentului
NuncBie de fs
d
!, capacitatea de 6nc;rcare a rulmentului, tipul de monta@ se adopt;:
- rulment radial cu bile
- rulment radial-a&ial: - cu bile
- cu role
- rulment a&ial-radial: - cu bile
- cu role
Dulment radial cu bile
- d C2)[ ] mm
- DC+2[ ] mm
- 9 C12[ ] mm
-
r
C1,5[ ] mm
- # C7.,5)[ ] 5
-
)
# C+55)[ ] 5
- 1imbol. J))+
DulmenBii radial-a&iali cu bile sau role conice se monteaz; pe arbore totdeauna perechi. 4;rimea
Ai direcBia forBelor a&iale preluate de fiecare rulment depind de monta@ul acestora6n i5j- pentru
arbori cu roBi 6n consol; Ai 6n ibj- pentru arbori care au roBile simetrice 6ntre lag;re!.
-eri"icarea rulmen!ilor
1e calculeaz;:
1)
J
J)P P
R . Q.
1)
+
n L
L mil rotati
C7+J,+
Furabilitatea nominal;
+
L a rulmentului este luat; din tabele atunci c=nd nu este dat; prin
tema de proiectare, astfel
+
L 12)))L.)))) ore pentru reductoare Ai cutii de vitez;
+
L 1)))L1)))) ore pentru motoare electrice mici
+
L 1))))L15))) ore pentru motoare electrice de serie
+
L 2))))L.)))) ore pentru motoare electrice staBionare mari
1e calculeaz; sarcina dinamic; echivalent; i P j se calculeaz; astfel:
r a
P V=F 8F +
*C117,).
Unde:
1 V T c=nd se roteAte inelul interior de re%ul2 !
1.2 V T c=nd se roteAte inelul e&terior mai rar!.
1e calculeaz; ,
Fa
Fr
Ai se compar; cu valoarea variabilei e. se aleg coeficienBii de transformare,
, = 8 , daBi 6n cataloagele de rulmenBi, funcBie de raportul
Fr
Fa
Ai de tipul rulmenBilor. 1e
calculeaz; capacitatea de 6nc;rcare dinamic; necesar; a rulmentului cu a@utorul formulei.
1)
p
nec cat
# P L # , aceasta se compar; cu capacitatea de 6nc;rcare dinamica
cat
# , dat;
6n cataloage de rulmenBii
2 2
,
,
a
rA
a
A necA cat
rA
rA A A
F
e = 8
F
F
e = 8 P # #
F
F V 7

>
+
Ai
2 2
,
,
a
r9
a
9 nec9 cat
r9
r9 9 9
F
e = 8
F
F
e = 8 P # #
F
F V 7

>
+
I1) C 7+J,+ mil rot
Cnecesar C 2.'(,'
Cnecesar O Ccat
-eri"icarea la dura0ilitate
1e calculeaz; durabilitatea nominal;, cu relaBia:
1)
1)
1)
p
A
cat
9
L
#
L
L P

_

'

,

CZ I1) C 2+7J(),22
1e calculeaz; durabilitatea nominal;de baz;! 6n milioane de rotaBii, cu relaBia:
J
1
1)
J)
+A +dat
+
+ calc
+9 +dat
L L
L
L
L L n



'

CZ Ih calc C 7J++7J),11 ore


prin tema de proiectare
Ih calc Z Ih dat
CAPIT'LUL -II
ALE*EREA CUPLA+ULUI
?n alegerea cupla@ului optim, pentru anumit; transmisie mecanic; se impune s; se
cunoasc; urm;toarele"
- momentul de torsiune ce trebuie transmis de cupla@
- valorile ma&ime estimate
- domeniul de variaBie al turaBiei arborilor cuplaBilor
- poziBia relativ; a arborilor at=t 6n timpul monta@ului c=t Ai 6n funcBionare
- caracteristicile mecanice Ai funcBionale ale celor dou; p;rBi ale transmisiei, legate prin cupla@:
momente de inerBie reduse la arborele cupla@ului" modul de variaBie al vitezei unghiulare a celor
doi arbori
- condiBiile de funcBionare, mediul ambiant, durate de funcBionare.
- posibilit;Bi de legare a cupla@ului cu arborii transmisiei prin pene, caneluri, flanAe.
- caracterul necesar al leg;turii realizate de cupla@: permanent; sau intermitent;
- dimensiuni de gabarit ma&im admis pentru cupla@.
*entru a satisface una sau mai multe din funcBiile principale ale cupla@elortransmiterea
de miAcare Ai moment, comand;, limitare de sarcin;, protecBie vibraBii, Aoc, compens;ri, limitare
turaBie Ai sens! avem:
cupla@e cu flanAeCN5 sau CN/!
cupla@e cu bolBuri CE3!
cupla@ elastic cu disc frontalCEF!
4;rimea cupla@ului se alege 6n funcBie de diametrul cap;tului de arbore pe care se
monteaz; ( )
ca
d , dar Ai de momentul de torsiune nominal ( )
tn
M , lu=nd 6n considerare regimul de
lucru al maAinii antrenate dar Ai cel al maAinii motoare, prin intremediul unui coeficient de
serviciu ( )
s
# indicat 6n tabelar 6n literatura de specialitate, respect=nd relaBia:
tc s t tn
M # M M CN5 C '
4tc C (7J5,J d C 1+
Unde:
-
tc
M - momentul de torsiune de calcul
-
t
M - momentul de torsiune transmis de arborele respectiv
[ ]
[ ]
[ ]
J
(.55 1)
$ min
tn
P kW
M 5 mm
n rot

C 112)))
-
tn
M - momentul de torsiune nominal transmis de cupla@
-
s
# - coeficient de siguranB; sau de suprasarcin;.
*entru diverse tipuri de cupla@e, Ai un calcul mai e&act,o mai bun; siguranB; 6n
e&ploatare,coeficientul de suprasarcin; are e&presia:
1 2 . s
# # # #
<sigurarea transmiterii miAc;rii 6ntre arbori strict coa&iali se face prin:
- manAon monobloc
- prin Atifturi
- prin pene- paralele
- disc
- prin caneluri
=i0lio%ra"ie9
a. Colectia 1#<1- 5rgane de masini, /ol.%-a, E.#.3ucuresti1('+.
b. Colectia 1#<1- 5rgane de masini, /ol.%-d, E.#. 3ucuresti1('+.
c. Crudu, %.-<tlas de reductoare, E.#.1(J'.
d. Dadulescu, :h.- %ndrumar de proiectare in constructia de masini-E.#.-
1('J.
e. *opa, E.-5rgane de masini. /ol. %%. E.#he Nlo2er *o2er *itesti, 2))+.
f. :afitanu, 4., s.a. 5rgane de masini. /ol.%% E.#. 1('2
g. *opa, E.-5rgane de masini. /ol. %. E.#he Nlo2er *o2er *itesti, 2)).
h. *opa, E.-5rgane de masini-Elemente de teorie pentru proiectare. /ol. %.
E.U. *itesti, 1(((
i. *opa, E.-5rgane de masini-Elemente de teorie pentru proiectare. /ol. %%.
E.U. *itesti, 2))1.
@. <ureliu. 4atea 5rgane de masini /ol. %%-E.U.*itesti 2))5
,. %on, %. 5rgane de masini E.U. *itesti, 2))5.
l. *opa E.,5nescu C. #ransmisii 4ecanice cu roti dintate. Constructie si
Calcul