Sunteți pe pagina 1din 12

Cererea si oferta

Fechete Florin Ioan


Clasa a XI-a B
Colegiul Economic ,,Transilvania
Profesor : Balan Sorina
CEREREA SI OFERTA
1/12
Cererea i oferta este un model economic din teoria economic
de!voltat de "ntoine "ugustin Cournot, #u$licat %n &'(') *n &'+' "lfred
,arshall a %ncercat s utili!e!e acest model #entru a e-#lica economiile
com#etitive i a face #redic ii asu#ra #re ului i a cantit ii de $unuri
#roduse)
Cererea
Conce#t) .egea cererii
Cererea este o categorie economic ce e-#rim ,%n anumite condi/ii
social-istorice, nevoia social) Cererea este numai o #arte a nevoii sociale,
determinat de mrimea mi0loacelor $ne1ti, de #uterea de cum#rare de care
dis#un mem$rii societ/ii) Ea re#re!int #arte solva$il a nevoii sociale, res#ectiv
acea #arte care #oate fi satisfcut de #ia/) 2eci, cererea reprezint cantitatea total
dintr-un anumit bun, care poate fi cumprat pe pia, ntr-o perioad determinat de
timp, la un anumit pre dat.
Cererea #oate fi #rivit ca cerere #entru un #rodus sau un serviciu anume,
#entru o industrie sau cererea #entru o firm, res#ectiv #entru #roduc/ia ei)
2imensiunea cererii #entru un anumit $un, #recum 1i dinamica acesteia sunt
determinate de nivelul 1i dinamica #re/ului $unului res#ectiv) 2eci, %ntre evolu/ia
#re/ului unitar al unui $un 1i cererea de #ia/ #entru $unul res#ectiv e-ist o rela/ie
de cau!alitate)"ceastrela/ie este e-#rimat %n mod foarte clar de legea cererii.
Conform acestei legi, dac #re/ul $unurilor, resurselor 1i serviciilor va scdea, %n
mod cores#un!tor va cre1te cantitatea de marf cerut %ntr-o anumit #erioad 1i
invers, dac #re/urile cresc, va scdea cantitatea de marf cerut %n #erioada de
tim# res#ectiv 3 celelalte condi/ii rm%n%nd neschim$ate 4)
Intr-o economie de #iata $unurile create sunt destinate satisfacerii nevoilor
umane)
Cererea #oate fi anali!ata su$ urmatoarele forme:
- du#a gradul de agregare, distingem: cererea individuala, adica la nivelul
individului si cerere agregare 3glo$ala4, adica suma cererilor individuale5
- du#a nivelul la care se iau deci!iile, se cunosc: cererea #ietei 3#rimara4,
care se a#ro#ie foarte mult de cererea agregata si cererea firmei
3selectiva4 care re#re!inta fractiunea de #iata careia i se adresea!a unul
dintre #artici#antii #e #iata)
,arimea cererii #entru un anumit $un economic de#inde, in s#ecial de
nivelul #retului $unului cerut si de cuantumul venitului cum#aratorului dinamica
2/12
generala a cererii, atat a celei individuale cat si a celei de #iata, este una
descrescatoare: la o scadere a #retului, cererea creste in cantitate)
.egea generala a cererii e-#rima ra#orturile esentiale ce a#ar #e o #iata
li$era intre modificarea #retului $unului oferit si cea a marimii cantitatii cerute din
res#ectivul $un)
2inamica cererii, in afara #retului, este influentata si de:
a) 6usturile si #referintele consumatorului) Preferintele consumatorului se
schim$a ca urmare a a#aritiei altor $unuri)
$) E-istenta altor $unuri si interde#endente dintre cererea lor) Cererea
#entru un $un de#inde de cererea #entru alte $unuri fa#t ce
influentea!a:
- #osi$ilitatea su$stituirii5
- gradul de com#lementaritate5
- a#aritia a noi #roduse
c) Previ!iunile #rivind evolutia #retului si a veniturlui) 2aca se estimea!a
cresterea #retului la un $un, automat va creste si cererea #entru acesta)
d) 7e#artitia veniturilor) Cererea #entru diferite $unuri fiind diferita si
re#artitia veniturilor nu va fi aceeasi) .a acest factor cea mai mare
influenta o are cererea #entru o$iectele de lu- si cea #entru $unuri
#u$lice 3invatamant, sanatate, trans#ort etc4)
Schim$arile intervenite in marimea si dinamica cererii in functie de factorii
care o influentea!a #oarta denumirea de elasticitatea cererii)
Elasticitatea cererii in functie de #ret se e-#rima #rin coeficientul elasticitatii
cererii la #ret, ce re#re!inta ra#ortul dintre modificarea relativa 3in #rocente4 a
cantitatii cerute dintr-un $un si modificarea relativa 3in #rocente8 a #retului:
9 P P9
Ce# : ---- : ---- sau Ce# : -----
9 P 9P
;nde: Ce# < coeficientul elasticitatii cererii in functie de #ret
3/12
9 < cererea din $unul res#ectiv 39 s#orul din #erioada curenta, 9 in
#erioada de
Ba!a
P < #retul $unului res#ectiv 3P scaderea #retului $unului in #erioada
curenta, P
#retul in #erioada de $a!a4)
In functie de elasticitatea cererii la #ret, $unurile se clasifica in trei categorii:
- $unuri cu cerere elastica, unde coeficientul elasticitatii cererii este, in
valoare a$soluta, su#erior lui &)
- $unuri cu cerere elastica unitara, unde coeficientul elasticitatii cererii
este, in valoare a$soluta, egal cu &)
- $unuri cu cerere inelastica, unde coeficientul elasticitatii este, in valoare
a$soluta, mai mic ca &)
Factorii ce influen/ea! asu#ra cererii
*ntr-o anumit #erioad de tim#, cererea #entru un $un #oate s se reduc
sau s creasc) Factorii sau condi/iile care influen/ea! cererea %n ca!urile c%nd
nivelurile de #re/ unitar nu se modific sunt urmtoarele : #re/ul altor $unuri5
veniturile indivi!ilor5 #ers#ectiva 3a1te#trile4 #rivind evolu/ia #ie/ii5 gusturile)
&) Preul altor bunuri. Bunurile, %n ra#ort cu un anumit $un 3%n ca!ul nostru
cu $unul X 4, se clasific %n:
a) Bunuri su$stitui$ile, sunt acelea care satisfac acelea1i nevoi sau
tre$uin/e ca 1i $unul %n discu/ie) C%nd #re/ul unui $un su$stitui$il
cre1te, cur$a $unului %n discu/ie 3 $unul X 4 se de#lasea! s#re
drea#ta 1i invers 3 ve!i fig) = 4)
b) Bunuri com#lementare, sunt acele $unuri care %n consum se
folosesc %m#reun) C%nd #re/ul unui $un com#lementar fa/ de
altul scade, cur$a cererii #entru $unul ini/ial 3 $unul X 4 se va
de#lasa s#re drea#ta)
c) Bunuri ne%nrudite) ,odificarea #re/ului la un $un ne%nrudit cu
$unul ini/ial 3 $unul X 4, nu influen/ea! %n nici un fel cur$a cererii
la $unul ini/ial)
4/12
=)Veniturile. ,odificarea veniturilor individuale influen/ea! cur$a cererii %n
func/ie de natura $unurilor) 2in acedt #unct de vedere distingem dou ti#uri de
$unuri 1i anume: a) bunuri normale; b) bunuri inferioare.
a) Bunurile normale sunt acelea #e care indivi!ii le atrag mai mult %n
consum #e msura cre1terii veniturilor lor) Cur$a cererii #entru un $un
normal se va de#lasa s#re drea#ta, res#ectiv cre1te cantitatea cerut,
atunci c%nd veniturile individuale cresc) Invers, c%nd venitul individual
scade, cur$a cererii se va de#lasa s#re st%nga, res#ectiv scade cantitatea
cerut)
b) Bunuri inferioare. ;n $un inferior este acela #e care indivi!ii %l cer atunci
c%nd nivelul veniturilor lor sunt mai reduse, dec%t atunci c%nd nivelul
veniturilor lor sunt mai mari) 3 2e #ild, s-a constatat c oamenii care
dis#un de venituri mici mn%nc mai mult #%ine 1i cartofi dec%t oamenii
cu venituri ridicate 4) Fa#tele arat c oamenii au tendin/a s reduc
consumul la $unurile inferioare, atunci c%nd se %nregistrea! cre1terea
veniturilor lor la un anumit nivel) Cur$a cererii individuale 3 deci 1i
cantitatea cerut 4 la un $un inferior se va de#lasa s#re drea#ta dac
veniturile sunt la un nivel sc!ut 1i se va de#lasa s#re st%nga odat cu
cre1terea veniturilor de la un anumit nivel %n sus) Invers, c%nd venitul
#ersonal scade, cur$a cererii individuale #entru un $un inferior se va
de#lasa s#re drea#ta #%n ce venitul va atinge un anumit nivel, de la care
#unct, o scdere %n venituri va cau!a de#lasarea cur$ei s#re st%nga)
3.Per!ecti"a !ri"in# e"oluia !ieei. Se refer la ceea ce individul se a1tea#t
%n viitor, referitor la toate $unurile 1i fa#tele, relevante #entru situa/ia lui
economic) 2e e-em#lu, o #ers#ectiv de cre1tere a #re/ului unui $un oarecare, ce
intr frecvent %n consumul #ersonal, generea!, %n #re!ent, o cre1tere a cererii) 2eci,
#entru $unul res#ectiv, cur$a cererii se de#lasea! s#re drea#ta)
$.%uturile. 2ac au loc modificri %n gusturile indivi!ilor, acestea se vor
reflecta %n mod direct %n cerereade $unuri 1i, im#licit, %n de#lasarea cur$ei cererii)
5/12
Cererea: ansam$lul activit/ilor, metodelor 1i tehnicilor care au ca o$iect studiul
cererii consumatorilor 1i modul de satisfacere a acesteia cu #roduse 1i servicii %n
condi/ii $une)
Cererea #resu#une:
> #ros#ectarea consumatorilor #entru a identifica cerin/ele 1i #referin/ele lor dar 1i
a cau!elor lor5
> #roducerea 1i #roiectarea #roduselor #e $a!a cererii 1i satisfacerii ei5
> sta$ilirea #re/urilor, modificarea lor %n diferite cicluri ale v?n!rii %n func/ie de
cerere5
> #regtirea #ie/ei #entru acce#tarea, lansarea 1i men/inerea aten/iei
cum#rtorilor asu#ra #roduselor5
> gsirea #osi$ilit/ilor ca #rodusele s se afle %n cantit/ile 1i la #re/urile cerute de
consumatori5
> asocierea v?n!rilor cu organi!area #restrilor de servicii %n avanta0ul
consumatorilor inclusiv %n #rocesul de utili!are5
> studiul gradului de satisfacere a nevoilor, a atitudinii consumatorilor fa/ de
#roduse 1i servicii5
> sta$ilirea #osi$ilit/ilor de %m$unt/ire a #ie/ei #rodusului sau %nlocuirea lui)
OFERTA
7esursele, elementele necesare desfasurarii oricarei activitati economice, cat
si #entru satisfacerea nevoilor #ersonale ale agentilor economici, se manifesta #e
#iata su$ forma de oferta)
@ferta re#re!inta cantitatea dintr-un $un economic sau serviciu care se
#aoate vinde intr-o #erioada de tim# in functie de #retul sau)
Ea a#are su$ diferite forme: de marfuri cor#orale si de servicii5 anga0ament
sau termen fi5 interna sau e-terna5 de $unuri inde#ndente si $unuri com#lementare)
,arimea ofertei dintr-un anumit $un economic de#inde, in s#ecial, de
nivelul #retului $unului oferit si de cuantumul venitului cum#aratorului)
6/12
.egea generala a ofertei e-#rima relatia esentiala in care, la un anumit nivel
al #retului, se ofera o anumita cantitate dintr-un anumit $un economic)
.a acelasi nivel al #retului, cantitatea oferita este influentata si de alti factori
ca:
- costul de #roductie5
- schim$arile intervenite in marimea si dinamica #retului altor $unuri5
- numarul intre#rinderilor care aduc acelasi $un #e #iata5
- ta-ele si su$ventiile5
- evenimentele social-#olitice interne si internationale)
Schim$arile intervenite in marimea si dinamica ofertei in functie de factorii
care o determina #oarta denumirea de elasticitatea ofertei)
Elasticitatea ofertei in functie de #ret se e-#rima #rin coeficientul elasticitatii
ofertei la #ret, ce re#re!inta ra#ortul dintre modificarea relativa 3in #rocente a
cantitatii oferite dintr-un $un si modificarea relativa 3in #rocente4 a #retului:
9 P P9
@e# : ---- : ---- sau Ce# : -----
9 P 9P
;nde: @e# < coeficientul elasticitatii ofertei in functie de #ret
9 < oferta din $unul res#ectiv 39 s#orul din #erioada curenta, 9 in
#erioada de
Ba!a
P < #retul $unului res#ectiv 3P scaderea #retului $unului in #erioada
curenta, P
#retul in #erioada de $a!a4)
In functie de marimea modificarii #retului si a modificarii ofertei,
elasticitatea ofertei cunoaste trei forme:
/12
- oferta elastica5
- oferta cu elasticitate unitara5
- oferta inelastica)
Sunt anumite situatii in care elasticitatea ofertei este ati#ica, res#ectiv
cantitatile oferite #e #iata, dintr-un $un, cresc cand #retul lor scade)
Cunoasterea elasticitatii cererii si a ofertei are o im#ortanta deose$ita #entru
agentii economici, atat van!atori cat si cum#aratori, #ornind de la nivelul si
dinamica #returilor $unurilor de #e #iata, acestia isi #ot ada#ta oferta la cerere)
Factorii ce influen/ea! asu#ra ofertei
Oferta, ca i cererea, este determinat,n dimensiunea ei, de o serie de
factori. Cei mai importani snt urmtorii: a) preul resurselor ( a
factorilor de producie ); b) preul altor bunuri; c) tehnologia; d)
numrul de ofertani; e) perspectiele pieei; f) costul produciei;
g) ta!ele i subsidiile; h) eenimente naturale i social"politice.
a) Preul resurselor.#ac preul factorilor de producie scade,
ofertanii unui anumit produs, snt dispui a produce mai multe
bunuri, curba ofertei pentru bunul respecti nregistrea$ o
deplasare spre dreapta ( fig.%.&).
Invers, dac #re/ul unuia sau a mai multor factori de #roduc/ie cre1te, atunci va
cre1te costul de #roduc/ie 1i ofertantul nu va fi dis#us a #roduce o cantitate mai
mare) 2re#t consecin/e, cur$a ofertei se va de#lasa s#re st%nga)
b) Preul altor bunuri. Factorii de #roduc/ie s%nt atra1i s#re acele activit/i de
#roduc/ie unde ei s%nt #lti/i la un #re/ ridicat) 2ac #re/ul #roduc/iei X cre1te, este
firesc ca s se %nregistre!e o atragere a factorilor de #roduc/ie s#re acest #rodus,
deci cur$a ofertei la acest #rodus se va de#lasa s#re drearta, 1i invers)
c) Te&nolo'ia. *ntroducerea tehnologiei noi, are ca efect cre1terea
#roductivit/ii muncii 1i, im#licit, reducerea costului de #roduc/ie) *n acest ca!,
cur$a ofertei se va de#lasa s#re drea#ta, deoarece #roductorii s%nt motiva/i a
#roduce mai mult) 2escre1terea #roductivit/ii muncii, duce la cre1terea costurilor
!/12
de #roduc/ie 1i evident efectul va fi negativ asu#ra ofertei, deci cur$a ofertei se va
de#lasa s#re drea#ta)
#) (um)rul #e ofertani. Cur$a ofertei #ie/ei 3 a tuturor firmelor dintr-o
anumit ramur care #roduc acela1i #rodus 4 se va de#lasa s#re drea#ta, dac %n
ramur vor intra noi firme 1i invers)
e) Per!ecti"ele !ieei. 2ac %n #ers#ectiv se a1tea#t, %ntr-o anumit
ramur, la scderea sau chiar la o#rirea #roduc/iei 3 o grev 4, %n #re!ent ofertan/ii
vor #roduce mai mult #entru a contracara efectele ac/iunilor viitoare) 2eci, cur$a
ofertei se va de#lasa s#re drea#ta) 2ac ofertan/ii se a1tea#t la o cre1tere a #re/ului
%n viitor, atunci %n #re!ent vor reduce #roduc/ia #entru a o cre1te %n viitor) 2eci,
cur$a ofertei se va de#lasa s#re st%nga)
f) Cotul !ro#uciei. 2ac costul #roduc/iei scade, oferta #entru $unurile
res#ective va cre1te 1i invers, cre1terea costului va aduce la scderea ofertei)
S#eciali1tii consider c evolu/ia costului re#re!int unul din factorii #rinci#ali care
ac/ionea! asu#ra ofertei) 2eci, cur$a ofertei se va de#lasa s#re drea#ta dac costul
scade 1i invers)
') Ta*ele +i ubi#iile. Firmele #ltesc ta-e asu#ra #rofitului o$/inut) 2ac
ta-ele #e #rofit se ma0orea!, atunci a#are tendin/a de reducere a ofertei 1i deci
cur$a ofertei se va de#lasa s#re st%nga) Invers, dac se %nregistrea! o reducere a
ta-elor #e #rofit, se va %nregistra o cre1tere a ofertei 1i deci de#lasarea cur$ei ofertei
s#re drea#ta) Statul #oate interveni s sus/in unele firme sau o industrie sau alta)
"cest lucru se #oate reali!a cu aloca/ii de la $ugetul statului, res#ectiv cu su$sidii)
*n aceast situa/ie, oferta va cre1te 1i evident cur$a acesteia se va de#lasa s#re
drea#ta)
&) Con#iiile naturale re#re!int un factor im#ortant care, %n multe ramuri,
influen/ea! mrimea ofertei) 2e asemenea, anumite evenimente naturale
%nt%m#ltoare ac/ionea!, de regul, %n direc/ia reducerii ofertei) Condi/iile social-
#olitice %1i #un 1i ele am#renta asu#ra %ntregii activit/i economice) 2ac acestea
s%nt favora$ile 3 sta$ilitate #olitic, cadru 0uridic adecvat, etc)4 atunci oferta va
cre1te, dac nu, oferta va %nregistra o reducere)
"/12
@ferta cu#rinde:
&) conce#/ii, cu #rivire la organi!area 1i desf1urarea activit/ilor economice #otrivit
creia #roduc/ia tre$uie ada#tat la cerin/ele #re!ente 1i viitoare ale consumatorilor
#entru o$/inerea eficien/ei economice, cum ar fi:
> %n loc de a se vinde ce s-a #rodus tre$uie s se #roduc ce se vinde5
> o nou rela/ie %ntre unitatea economic 1i mediu, %ncadrarea %ntre#rinderii %n
structura e-istent a mediului, sincroni!area %ntre activitatea %ntre#rinderii 1i
cerin/ele mediului) 2iferen/a necesit/ilor mediului:
Aecesitatea: < cererea #ie/ei
< nevoilor de consum
> conce#/ia modern de ofert sti#ulea! c finali!area #rocesului de v?n!are s nu
fie v?n!area #rodusului ci urmrirea com#ortrilor caracteristicilor sale %n consum
1i modul %n care satisfac nevoile #entru care au fot create)
=) ada#tarea %ntre#rinderii la mediu 1i #ia/ #resu#une o activitate activ a
%ntre#rinderii fa/ de #ia/ #rin:
> educarea consumatorilor 3TB, reclame, filme, s#oturi, mu!ic etc)45
> influen/a o#/iunii consumatorilor #entru cum#rarea #roduselor 1i cre1terea
v?n!rilor 3#u$licitate, reclame etc)45
> modelarea gusturilor 1i #referin/elor 3industria modei, $unurilor de larg consum
se!oniere etc)4)
() modificarea organi!rii 1i conducerea activit/ii economice a %ntre#rinderii:
> ra#orturi noi %ntre com#artimentele %ntre#rinderii 1i #rocesele economice
3#onderea %ntre cele cu caracter e-tern 1i intern45
> se s#ore1te rolul 1i im#ortan/a distri$uirii, comerciali!rii 1i serviciilor #ost-
v?n!are) Com#artimentul ,anagement $alansea! #e cel de #roduc/ie care
#rime1te ordine de la #ia/ 1i nu de la manager)
C) noi activit/i de %ntre#rindere:
> studiul #ie/ei 1i accesi$ilit/ii serviciilor noi, formelor de comerciali!are5
> urmrirea com#ortrii %n consum a #roduselorDserviciilor)
7e!ult c o ofert nu %nseamn doar trei cuvinte E%/i dau asta 1i cost at?tF, ci un
%ntreg $aga0 de informa/ii cone-e v?n!rii necesare at?t #roduc/iei c?t 1i satisfacerii
1#/12
#ie/ei 1i cre1terii #rofitului)
2ac oferta o facem ca s le transmitem celorlal/i ce le #utem da, EcerereaF se
adresea! #ie/ei #entru a s#une ce avem nevoie)
Ca e-em#lu, %n activitatea de construc/ii intervin c?teva oferte #e an dar foarte
multe EcereriF 1i Ecereri de ofertF #entru orice, %nce#?nd de la h?rtie #?n la
utila0e, materiale, #ersonal)
Tre$uie s ne %nv/m s cerem com#let, clar, direct) 2ar hai s vedem ce cu#rinde
no/iunea de cerere 1i ce o Ediferen/ia! de ofertF)
Echili$rul #ie/ei) Interac/iunea ofertei cu cererea
Cererea i oferta snt componentele de ba$ ale mecanismului
regulator al
#ie/ei) 7a#ortul dintre cerere 1i ofert, reflect foarte clar 1i, %n acela1i tim# sintetic
situa/ia #ie/ei, a fiecrui segment al acesteia) @ferta cu cererea interac/ionea! %n
determinarea #re/ului la care v%n!torii s%nt dis#u1i s ofere acea cantitate de
$unuri #e care cum#rtorii o doresc 1i s%nt dis#u1i s o cum#ere) Ele se gsesc %n
rela/ii de cau!alitate reci#roc, una re#re!ent%nd %n ra#ort cu cealalt, deo#otriv
cau! 1i efect) Sensul lor #oate fi #e de#lin lmurit numai consider%ndu-le #r/i ale
unui tot organic)
C%nd #rin interac/iunea dintre cerere 1i ofert, se determin #entru un $un
oarecare, at%t #re/ul c%t 1i cantitatea cerut 1i oferit, atunci #ia/a $unului res#ectiv
se gse1te %n echili$ru) Cantitatea 1i #re/ul la care #ia/a unui $un se echili$rea! se
numesc cantitate de echili$ru 1i #re/ de echili$ru)
S #resu#unem urmtoarea situa/ie 3 ta$el 4 la un $un oarecare:
Tabel
Pre/DGg)3 H 4 Ar) Gg)
oferite #e
lun
Ar) Gg)
cerute #e
lun
Sur#lus 3 I 4
Sau li#s 3 - 4
Schim$area de
#re/ cerut
#entru
sta$ilirea
ecili$rului
11/12
J,8
C,8
(,8
=,J
=,8
&,8
&=8)888 <
&&8)888 <
K8)888 <
L')888 <
+8)888 <
=8)888 <
=8)888 :
C8)888 :
+8)888 :
L')888 :
K8)888 :
&(8)888 :
I &88)888
I L8)888
I (8)888
8
-(8)888
-&&8)888
scade
scade
scade
nu se schim$
cre1te
cre1te
.a #re/ul de ,- .', avanta0ele s%nt #entru ofertan/i 1i de!avanta0ele #entru
cum#rtori) @ferta este deci mai mare dec%t cererea, fa#t #entru care #re/ul
reac/ionea! #rin scdere) 2in trea#t in trea#t se a0unge cu #re/ul la /0, -1.',
unde se sta$ile1te echili$rul dintre cerere 1i ofert #entru $unul %n discu/ie)
*n echili$ru, cur$ele ofertei 1i ale cererii s%nt %n $alan/, iar #re/ul 1i
cantitatea nu au tendin/e de schim$are) 2ac #re/ul $unului %n discu/ie este mai
mare sau mai mic dec%t #re/ul de echili$ru, for/ele #ie/ei ac/ionea! %n direc/ia
atingerii echili$rului) .a #re/ul de echili$ru, inten/ia cum#rtorilor coincide cu
inten/ia v%n!torilor) 2eci, %n echili$ru, deci!ia cum#rtorilor nu este influen/at
de sur#lusul de cerere, iar deci!ia v%n!torilor nu este influen/at de sur#lusul de
ofert) "$sen/a sur#lusului de cerere ca 1i sur#lusului de ofert asigur sta$ilitatea
#re/ului de echili$ru) *n aceste condi/ii, #ia/a $unului res#ectiv este %n echili$ru)
Bi$liografie:
htt#:DDreferate)unica)ro
htt#:DDro)MiNi#edia)org
htt#:DDreferat)clo#otel)ro
12/12