Sunteți pe pagina 1din 2

Opera lui Caesar

Opera pastrata a lui Caesar consta in sapte carti despre razboiul din Gallia si despre razboiul civil.
In Brutus (opera redactata inainte de moartea lui),Cicero exalta operele lui Caesar.El face elogiul elocintei lui si
in general il lauda eleganta,adaugand urmatoarele in legatura cu ansamblul scrierilor sale: sunt lipsite de vesmant,bine
facuta,gratioase,fara nici o podoaba oratorica, stralucind in goliciunea lor.
Dar vrand sa ofere celorlalti un material deja pregatit, de unde sa se inspire cei care ar intentiona sa scrie istorie,
si-a atras, poate recunostinta naivilor,poate bucurosi sa aiba totul de-a gata, in schimb, oamenilor cu judecata le-a taiat
cheful de a mai scrie, caci in materie de istorie, nimic nu este mai placut decat o concluzie pura si luminoasa.
Cicero saluta aici,prin urmare,aparitia unei noi modalitati de a scrie istoria,a unor noi raporturi stabilite intre ea si
arta oratorica.
Redactandu-si opera,Caesar si-a fixat un scop usor de descoperit: el nu urmarea sa-si creeze o opera de arta, ci era
un om politic impins de necesitatea de a-si convinge publicul, intentie comuna cu aceea a unui orator care compune o
suasoria, dar realizata prin mijloace extrem de diferita.
Aceasta opera istorica a lui Caesar o cunoastem sub titlul de Comentarii, Comentarii de Bello Gallico,
Si Comentarii de Bello Civilii.
Titlurile respective nu figureaza in manuscrise.Cu toate acestea nu par mai putin autentice si urca probabil pana
la Caesar insusi dupa cum o dovedesc un pasaj din Brutus si un pasaj din Suetonius.
Termenul comentarius denumeste orice fel de note,indiferenta fata de aspectul literar. Oratorii spuneam utilizau
astfel de memoratoare, care ii ajutau sa nu omita nimic din ceea ce trebuia sa spuna fiecare cand urma sa pronunte
discursul.Asa ceva sunt deci comentariilui Caesar, nu memorii personale ci note care , daca ar fi sa-l credem pe Caesar
insusi,nu ar avea alt scop decat sa salveze de la uitare suita evenimentelor la care el a luat parte.Sa le salveze de la uitare si
totodata de reaua vointa care s-ar stradui sa le deformeze,prin urmare sa fixeze un adevar unii ar spune adevarul sau.

I.Commentarii de Bello Gallico
Commentarii de
Bello Gallico (lat.
comentarii asupra
rzboiului galic; titlul
complet: Commentarii
rerum gestarum belli
Gallici) reprezint
cronicile scrise de Caesar
cu privire la rzboiul de
ocupare a Galiei.
Opera major a
lui Caius Iulius Caesar,
Commentarii de Bello
Gallico este o relatare la
persoana a treia a celor
nou ani petrecui de
acesta n Rzboaiele
Gallice. Lucrarea
constituie o descriere
obiectiv a btliilor i
intrigilor care au avut loc
pe frontul din Gallia pe fondul conflictelor ntre romani si populaiile autohtone.
Termenul de gali are multiple semnificaii pe parcursul capitolelor operei. n sensul su larg, este folosit de
Caesar pentru a denumi ntreaga populaie a Galliei, care ngloba Frana, Belgia i Elveia de astzi. n anumite ocazii
ns, Caesar face referire exclusive la celi, pe care romanii i numeau de asemenea gali.
Cea dinti carte a operei se refer n primul rnd la rzboaiele cu helveii. Caesar descrie Gallia precum i pe
helvei, adversarii direci ai romanilor, prezentnd n detaliu campanile mpotriva acestora. Helveii, n numr de 300.000,
sunt descrii ca o populaie alpin violent, care, migrnd dinspre Alpi spre centrul Galliei, provoac stricciuni majore. n
replic, Caesar ncearc s se impun prin for, artndu-le astfel helveilor c nu i va tolera, i ncercnd s i determine
s se retrag napoi nspre Alpi. Acetia riposteaz ns, formnd o coaliie tribal mpotriva romanilor, care pn la urm
se vor vedea alungai din Provence de ctre helvei.
Celelalte cri prezint campanile mpotriva veneilor, aquitanilor, popoarelor germanice i bretonilor. Se vorbete
despre invazia din Bretania, despre rscoalele repetate ale galilor, despre Victoria asupra lui Vercingetorix n Alesia
.a.m.d.
Campaniile amintite ncepeau cel mai adesea vara, prin construirea de fortree i aprovizionarea cu grne, i se
ncheiau n cursul iernii, cnd Caesar se ntorcea la cartierul su general pentru a pune la punct strategia pentru perioada
urmtoare. Caesar avea n subordine legiuni (pn la opt legiuni ntr-o campanie). Adversarii si erau diferetele armate ale
triburilor autohtone, uneori grupate n aliane care le creteau numrul combatanilor pn la 100.000. Majoritatea luptelor
ns se ncheiau cu victoria armatei romane, superioare prin disciplin, tactic, organizare, antrenament i experien n
lupt, precum i prin armamentul pe care l avea la dispoziie. Unele lupte nici nu au luat loc, deoarece adversarii erau, n
anumite momente, prea nspimntai de aspectul armatei romane, din faa creia preferau s se retrag. Dup ce cucereau
un anumit teritoriu, soldaii, din ordinal lui Caesar, ucideau toi brbaii, iar femeile i copii erau vndui ca sclavi. ntr-o
situaie de acest gen, 53.000 de brbai i copii au fost vndui dup supunerea unui teritoriu.

II. Commentarii de Bello Civili
Commentarii de Bello Civili (Comentarii despre Rzboiul Civil), sau Bellum Civile, este o lucrare de rzboi scrisa
de ctre Iulius Cezar in care se relateaza razboiul sau dus mpotriva lui Gnaeus Pompeius i a Senatului. Mai scurte dect
omologul su cu privire la rzboiul galic, doar trei cri de lung, i, eventual, nefinisat, aceasta se refer la evenimentele
din 49-48 BC, de la puin timp nainte de invazia lui Cezar din Italia pentru nfrngerea lui Pompei n Btlia de la
Pharsalus i zbor spre Egipt cu Cezar n exercitarea. Se nchide cu Pompei asasinat, Cezar a ncerca s medieze creanelor
rival la tron egiptean, i la nceputul rzboiului alexandrine.
Autenticitatea lui
Cezar asupra Commentarii
de Bello Civili nu se
contest. Cu toate acestea,
continuari ca De Bello
Alexandrino, De Bello
Africo i De Bello
Hispaniensis se crede c au
fost scrise de altii: istoricul
secolului al II-lea Suetonius
a sugerat pe Aulus Hirtius
i Gaius Oppius ca autori
posibil.