Defectoscopie

Cuprins



Introducere
Definitie
Scurt istoric
Principiu general
Principiul holografiei
Sistem de nregistrare a unei holograme
Aplicatii ale holografiei







Introducere


Dei s-a intiprit ideea c o hologram reprezint o
modalitate detranspunere a unui film n plan tridimensional
(o imagine obinut n relief),trebuie s tii c acesta este
doar un tip particular de hologram. Putem foarteuor s
gsim o hologram pe cardurile de credit sau pe bancnote
(pentruprevenirea falsificrii), ca tehnic de stocare de
date, monitoare HUD nindustria aviatic, coduri de bare
n marile magazine, imagistic medical,astrologie, n
prezentrile publicitare ale marilor branduri, etc.Dar ca s
nelegem unde i cum le putem aplica, cum s le reperm
i ctsunt de utile, trebuie mai nti s nelegem ce sunt
hologramele i care estetehnica ce permite producerea
acestora. Pentru nceput, putem porni de laetimologia
termenului hologram : holos (gr.) nseamn ntreg,
iargramma nseamn pictur, fotografie. Metoda
experimental care permiteproducerea hologramelor este
reprezentat de holografie
Definitie
Holografia este o tehnic de nregistrare a imaginii unui
obiect, fiindfolosit att informaia transmis de
amplitudinea undei electromagnetice, cti informaia
transmis de faza acesteia. Astfel, este posibil
nregistrarea uneiimagini tridimensionale pe un suport
bidimensional.
Scurt istoric


Metoda holografiei a fost elaborat n 1948 dectre
Dennis Gabor, care a descris o metod prin care sepoate
obine imaginea unui obiect din figura general dedifracie
produs de acel obiect.Dennis Gabor a primit pentru
metoda sa n 1971premiul Nobel. Preocupat fiind de
mbunatatirea rezoluieimicroscopului electronic, el
propune formarea imaginiloroptice n dou etape:
nregistrarea frontului de und provenit de laobiectul de
studiat;reconstituirea sa ulterioar, cu
toatecaracteristicile ce-i aparin, amplitudine i faz, noua
metodfiind numit din acest motiv, holografie.Inventia sa
nu a putut fi aplicata pe scara largadecat dupa 1960,
odata cu inventarea laserului.Prima hologram a unor
obiecte tridimensionale afost nregistrat n 1962 de
fizicienii Emmett Leith i JurisUpatnieks n Statele Unite
ale Americii i Yuri Denisyuk n Uniunea Sovietica





Principiul general
Diferena de principiu ntre o fotografie obinuit i o
hologram const nfaptul c fiecare punct al unei
fotografii poart informaie despre intensitatea(eventual i
culoarea) unui punct sau a unei mici zone din obiectul
fotografiat, ntimp ce n holografie informaia despre
fiecare punct din obiect este distribuit pentreaga
suprafa a hologramei.Undele electromagnetice reflectate
de scena holografiat snt nregistrate cufidelitate de
suportul holografic i reconstruite apoi la redarea
hologramei. Astfel,holograma devine un fel de fereastr
prin care ochiul percepe acelai cmp luminospe care l-a
produs anterior scena nregistrat.Exist mai multe tipuri
de holografie. O hologram simpl se obine
prinnregistrarea interferenei dintre lumina venit de la
obiect cu lumina unei unde dereferin. Franjele de
interferen produse astfel se nregistreaz pe o
placfotografic de nalt rezoluie. Dup developarea
plcii, se trimite spre ea unfascicul de lumin care are
aceeai poziie i distribuie ca i unda de referinfolosit
la nregistrare.Franjele de interferen nregistrate pe
placa fotografic acioneaz asupraacestui fascicul ca o
reea de difracie i genereaz o und difractat, und
care areaceeai form ca i cea venit de la obiectul
holografiat i produce pe retinaochiului aceeai imagine ca
i obiectul real.


Principiul holografiei
O hologram se deosebeste de o fotografie obisnuit prin
aceea c eanregistreaz nu numai amplitudinea undei
luminoase, ci si faza ei. Aceasta nseamnc holograma
reprezint imaginea obiectului n spatiul cu trei dimensiuni.
Lanregistrarea unei holograme (figura 1) fascicolul de
lumin coerent provenit de laun laser trece printr-un
colimator unde este extins, apoi este mprit n dou
cuajutorul unui divizor de fascicol.O parte cade pe
placafotografic, dup ce este reflectatde ctre o oglind,
iar cealaltparte cade pe obiect si estereflectat de ctre
acesta pe placafotografic. Prima parte afascicolului,
amintit mai sus,poart numele de fascicol dereferint iar
cea de a doua parte senumeste fascicol de la
obiect.Fascicolul reflectat de obiect are ostructur care
este caracteristicobiectului si difer de la un obiectla
altul.




Sistem de nregistrare a unei holograme

Undele luminoase sosite de la obiect se suprapun cu
undele luminoase din fascicolul de referintpe placa
fotografic, unde se formeaz o structur complex de
interferent care const dintr-omultitudine de franje a
cror form si intensitate depind de amplitudinile si fazele
celor dou fascicole.Apoi, filmul se developeaz dup
tehnica conventional si astfel reprezint ceea ce se
numeste ohologram.Privit cu ochiul liber nu se observ
pe ea nimic asemntor cu obiectul. Pentru
citire,holograma se reilumineaz, ns numai cu fascicolul
de referint Dac unghiul de iluminare ahologramei este
acelasi cu unghiul de iluminare cu fascicolul de referint
din timpul cnd a fostnregistrat, lumina difractat de
hologram produce dou imagini ale obiectului, una
virtual si altareal. Imaginea virtual se obine privind
holograma; observatorul vede obiectul nedistosionat,
nspaiul cu trei dimensiuni. Aceast imagine se numeste
virtual deoarece pentru formarea ei estenecesar o
lentil, n cazul de fat lentila ochiului
observatorului.Imaginea real se formeaz de ctre
undele luminoase care se propag n diverse direcii;
eapoate fi proiectat direct pe un ecran si nu este


necesar o lentil pentru formarea ei (imaginea
realpentru a putea fi vzut trebuie proiectat pe un
ecran). O parte din lumina proiectat pe hologram
setransmite direct, n directia fascicolului de citire, fr s
fie difractat.









Aplicatii ale holografie
Holografia are multe alte aplicaii dectredarea imaginilor
tridimensionale. n ultimii ani,holografia a trecut din
laborator n industrie gsindu-i tot mai multe aplicaii n
comunicaii i inginerie.Variind orientarea hologramei in
spatiu sepoate inregistra de fiecare data pe una si
aceeasiholograma o informatie noua, deoarece la
restituireaunei holograme se utilizeaza o unda luminoasa
avandacelasi front fata de cel al undei de la inregistrare.
Inacest mod, metodele holografice pot fi utilizatepentru
codajul si decodajul informatiei, pentrurecunoasterea
imaginilor etc.Una dintre posibilitatile unice aleholografiei o
constituie inghetarea timpului. Dacaun ansamblu de
obiecte in miscare este inregistrat lamomentul t0 pe o
holograma, restituirea ulterioara aacestei holograme va da
o unda luminoasareconstruita, care va fi echivalenta cu
unda reflectatape ansamblul de obiecte la momentul t0 si
aceastaunda poate fi observata intr-un interval de timp
oricatde mare il dorim.




Alta aplicatie importanta pare a fi microscopia
holografica. Din optica geometrica holografica rezulta ca
marimea ma imaginii este data de m=lr/ln adica deraportul
lungimilor de unda folosite lareconstituire (r) si la
inregistrare (n). S-arputea obtine cu raze X si raze vizibile
omarire de un milion de ori.S-a realizat pe acest principiu
microscopul electronicholografic cu o marire de 500 000
000 x.Tot holografia ofera posibilitatea, unica, de a diviza
oimagine optica si de a o asambla, informatia fiind
continuta infiecare punct al suprafetei
hologramei.Holografia ofera posibilitatea, tot unica, de a
vedea unobiect inainte ca el sa fie fabricat, daca se
utilizeaza calculatoarepentru a sintetiza o holograma
artificiala care corespunde unuiobiect imaginat.In cazul in
care grosimea paturii sensibile la lumina estemult mai
mare decat distanta care separa doua franje
deinterferenta consecutive, in locul hologramelor
plate,bidimenisonale, se pot obtine holograme
tridimensionale (sauin relief), aceasta idee apartinand lui
J.Densiuk



Holografia reprezint unul din exemplele cele mai
fascinante de recombinare aradiaiei mprtiate pentru a
produce fotografii. Aceasta este att o metod utilizat
pentrua produce imagini ct i un instrument important n
tiin i tehnologie.Dup cum am precizat la nceput,
holografia este utilizat n numeroase domenii,gsindu-i
utilizri extrem de variate :
1. n medicina aceast tehnic este intens utilizat n
imagistica de tot felul :holotomografia (HT), holografia cu
raze X, holografia endoscopic, holografie noftalmologie,
ortopedie, holografia acustic, etc. In prima imagine de
mai jos putem vedeacum are loc o autopsie virtuala.
2. Memoria holografic permite stocare de date mult mai
mare si mai rapid dectmemoriile clasic.Deoarece o
hologram poate s stocheze o cantitate foarte mare de
informaie, sepot realiza memorii mult mai mari i mai
rapide dect cele existente, dar tehnologia defabricaie a
acestora nu este nc pus la punct pentru o producie de
serie. Tehnica destocare holografic de date, prin care
este stocat informaia cu o densitate foarte mare
ncristale sau fotopolimeri are ansa s devin urmtoarea
generaie dup tehnica blu-ray(care este limitat de
difracie).




3. n Securitate, hologramele i-au gsit primele utilizri :
pe bancnote, pe biletele deintrare la diverse evenimente,
pe ambalajele unor produse, pe cardurile de credit,
pecodurile de bare, etc.Holograme mici au fost introduse
iniial pe cardurile de credit pentru a prevenifalsificarea
acestora, sunt folosite azi tot mai des pe bancnote, pe
biletele emise pentruintrarea la diferite manifestri
culturale sau sportive, pe ambalajele originale
aleprogramelor pentru calculator, precum i pe alte
produse n acelai scop. Un alt exempluimportant al
aplicaiilor hologramelor in securitate sunt codurile de bare
de pe mrfurilevndute n marile magazine. Cititorul de
coduri citete informaia de pe o reea holografic.Aceast
industrie mare a codurilor de bare a fcut din holografie un
succes industrial
4. n Automobilistic i Aviaie sunt utilizate monitoarele
HUD (head-up displays)care permit piloilor s vad pe un


ecran instrumentele de pe bordul avionului/ de subcapot,
acestea fiind proiectate prin tehnologia holografic.
5. n Criminalistic, una dintre uimitoarele aplicaii const
n posibilitatea de fixaren relief a locului faptei, ct i la
descoperirea urmelor infraciunii.
6. n Publicitate aceast tehnic este atotputernic, fiind
pe picior de egalitate deholografia artistic al crui prin
susinator i practician a fost Salvador
Dali.Dezvoltareaholografiei a oferit lumii o modalitate
efectiv de a crea imagini tridimensionale de calitate.Astfel
apare o nou arie independent a holografiei creative:
holografia reprezentaional.Holografia artistic, ca
important stil n acest domeniu al holografiei, a devenit
onou art a frumosului. Primul artist ce a folosit
holografia a fost Salvador Dal.Acestea sunt cteva dintre
cele mai utilizate aplicaii ale holografiei, n afar
deacestea, tehnica este utilizat n astrologie,
microscopie, biosenzori.