CURS - PROIECTAREA SI MANAGEMENTUL

PROGRAMELOR EDUCATIONALE
I. Proiect si program Defii!ii" De#imitari
cocept$a#e" Tip$ri
Managementul programelor si al proiectelor este un domeniu destul de recent
aparut, iar importanta sa a cunoscut o crestere majora datorita faptului ca, la
scara europeana si internationala, tot mai multe actiuni se desfasoara n cadrul
unor programe i proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte (mai ales cele
financiare) au un rol din ce n ce mai mare (exemplu: sumele derulate prin
programele PHR! sau "PR#) n dez$oltarea economica iar aria lor de
aplica%ilitate este n crestere.
1. Proiecte si programe
#in punct de $edere teoretic, exista o distinctie ntre notiunile de proiect si
program, desi de cele mai multe ori acestea se folosesc cu ntelesuri
ec&i$alente. 'n managementul proiectelor un program include mai multe
proiecte( dupa cum un proiect se poate descompune mai departe n
subproiecte, grupuri de activitati si actiuni.
PROGRAMUL - ela%orat de )inan*ator, gestionat de o utoritate de
Management( include axele i domeniile de inter$en*ie pentru un sector al $ie*ii
economice i sociale.
PRO!"#UL + ela%orat de solicitantul finan*,rii, se ncadreaz, n Programul
)inan*atorului i r,spunde unui domeniu de inter$en*ie. Pentru un Program $or fi
depuse, apro%ate i implementate o multitudine de proiecte de finan*are.
Exemplu: In cadrul Programului Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
pot fi elaborate atat Proiecte pentru practica Studenilor cat si Proiecte pentru burse
doctorale.
Pe de alta parte, din multe puncte de vedere di$erentele dintre
programe si proiecte sunt notabile. -ata c.te$a dintre acestea:
%R. "aracteristica Programul Proiectul
/ Anvergura 0izeaza componente
de politica nationala,
sectoriala sau
0izeaza initiati$e
institutionale, sau
organizationale
1
regionala, ce
tra$erseaza linii
generale de dez$oltare
(su%programe) focalizate
asupra rezol$arii unor
pro%leme specifice
1 &urata
#urata foarte mare (5-10
ani), uneori nedefinita c&iar
#urata limitata, precisa (2
luni+3 ani)
3 'ugetul
4uget alocat glo%al si
modifica%il de la an la an
4uget fix, limitat, cu alocari
precise, pe di$erse
capitole de c&eltuieli
5 Rolul ec(ipei
Managementul
programului (planificare,
coordonare,
control)
Managementul proiectului,
cu acti$itate focalizata pe
implementare si urmarirea
unor o%iecti$e specifice
6 Orientarea !$aluare focalizata
asupra impactului
general al programului
si asupra atingerii unor
criterii generale de
performanta
!$aluare focalizata
asupra unor
performante precise,
de multe ori punctuale,
legate de o%iecti$ele
propuse
). "e este un proiect*
!timologie - 7u$antul proiect se pare ca pro$ine din cu$antul latin projicere,
care inseamna a arunca mai departe, sugerand miscarea, progresul, traiectoria,
o anume relatie cu spatiul si timpul. m putea interpreta ca fiind un proces in
care, de la un punct de plecare, cine$a sau ce$a se arunca (se misca) mai
departe spre un alt punct (tinta, scop, o%iecti$) dorit.
&e$inire
8n proiect este:
8n plan sau o inten*ie de+a ntreprinde ce$a, de a organiza, de a face un
lucru( Prima form, a unui plan (economic, social, financiar etc.) care
urmeaz, s, fie discutat i apro%at pentru a primi un caracter oficial i a fi
pus n aplicare (#!9).
O intreprindere individuala sau colaborativa care este atent planificata si
elaborata pentru a atinge, indeplini un anume tel (#ictionarul !nglez
:xford).
O dezvoltare bine organizata a unui produs final. Proiectul trebuie sa aiba
un produs final bine definit, o colectie de activitati care sa culmineze cu
produsul final, activitati cu puncte de start si puncte de final, activitati care
pot fi ordonate ; <oan =nutson et al., How to Plan and Manage a
Successful Proects, M7:M, />>/.
2
O colectie de activitati legate intre ele, conduse intr!o maniera organizata,
care au un inceput si un sfarsit clar definite si care sunt indreptate spre
obtinerea anumitor rezultate... ; ?. 4i%u, 7. 4randas, Managementul prin
proiecte, M-R@:?, 1AAA.
Proiectul poate fi definit ca fiind B un grup de acti$it,*i ntreprinse ntr+o
succesiune logic, pentru a atinge un o%iecti$ sta%ilit de client C.
: alt, defini*ie identific, proiectul ca fiind B ncercarea de a atinge
anumite o%iecti$e ntr+un timp delimitat C (@re$or, D., Eoung, 1AAA, p./3 ).
'n sens larg, B proiectul reprezint, inten*ia de a ntreprinde o ac*iune cu
caracter ameliorati$ B (P.Petrescu, D. Firianu, 1AA1, p./G/ ).
Proiectul reprezinta o suma de activitati care conduc la realizarea
unui scop comun si necesita un consum important de resurse (umane,
materiale, financiare, ec&ipamente, informatii documentare si timp).
Punerea n practica a unui proiect presupune un moment initial si un
moment final al proiectului, deci o durata de realizare. Momentul initial
este considerat cel n care se ia decizia de a se trece la conceperea unui
proiect, iar cel final este cel n care se nc&ie ultima acti$itate pre$azuta de
proiect.
Proiectul reprezint, o serie de acti$it,*i organizate, desf,urate n
$ederea atingerii unor o%iecti$e predefinite,care necesit, resurse i efort i
care reprezint, o ntreprindere unic,, pe %aza unui %uget i a unui
program %ine sta%ilit. Munca depus, n cadrul unui proiect nu este
permanent,, proiectul ncet.ndu+i existen*a dup, ce a fos realizat.
+. #ipuri de programe
+.1. nstrumente $inanciare si Programe ale Uniunii !uropene n
Rom,nia
sisten*a finaciar, din partea 8niunii !uropene oferit, Rom.niei poate fi
mpar*it, n trei categorii :
A. -onduri ; accesul la acestea presupune urm,torii pai:
Dansarea pu%lic, a apelurilor de propuneri de proiecte (pe -nternet:
HHH.infoeuropa.ro) n cadrul c,reia sunt definite: grupurile *int, eligi%ile
pentru finan*are (:?I, -MM, autorit,*i locale etc.)( termen limit, i locul
unde se depun propunerile de proiecte( documente necesare (formulare,
3
alte documente aditionale, precum: plan de afaceri ; pentru programele
care sprijin, dez$oltarea afacerilor, statut ; pentru :?I etc.)
!$aluarea proiectelor depuse ; n func*ie de criteriile pu%licate odat, cu
lansarea apelurilor de propuneri (ex. expertiza organiza*iei respecti$e ntr+
un domeniu anume, rele$an*a proiectului pentru sectorul respecti$, analiza
financiar, etc.)
"elec*ia celor mai %une proiecte
nun*area pu%lic, a proiectelor selectate
"emnarea contractelor de finan*are
'. nvesti.ii publice, categorie care include, n cea mai mare parte, proiecte
mari de infrastructur, pentru transport i mediul nconjur,tor. Priorit,*ile de
finan*are sunt sta%ilite mpreun, cu Iu$ernul Rom.niei iar proiectele sunt
propuse de c,tre autorit,*ile localeJcentrale, regiile autonome etc, din acest
sector. ccesul la fondurile alocate pentru aceste proiecte consta in contractarea
de ser$iciiJlucr,ri necesare pentru implementarea proiectelor i implic, urm,torii
pai:
nun*area licita*iei pu%lice (n presa na*ional, i pe -nternet:
&ttp:JJeuropa.eu.intJcommJscrJtenderKen.&tml)
!$aluarea ofertelor pentru lucr,ri pu%liceJser$icii
"elec*ia celei mai %une oferte, at.t din punct de $edere te&nic c.t i
financiar
"emnarea contractului pentru lucr,ri pu%liceJser$icii cu c.tig,torul
licita*iei
". /pri0in institu.ional direct ; priorit,*ile de finan*are sunt sta%ilite n urma
unui proces de negociere ntre Iu$ernul Rom.niei i 7omisia !uropean,.
"prijinul const, de o%icei n asisten*, te&nic, i ec&ipamente oferite institu*iilor
pu%lice %eneficiare (ministere, agen*ii etc.), iar contractarea acestor acti$it,ti
urmeaz, aceiai pai men*iona*i la punctul 4.
"e pun n e$iden*, urm,toarele nstrumente $inanciare pre-aderare :
. P1AR!
PHR! este primul instrument financiar neram%ursa%il conceput de 8niunea
!uropean, pentru a sprijini !uropa 7entral, i de !st n e$olu*ia c,tre o
societate democratic, i o economie de pia*,. 'nfiin*at la nceputul anului />L>
pentru Polonia i 8ngaria (primele dou, *,ri n care s+a realizat trecerea de la
regimul comunist la democra*ie), programul s+a extins treptat, incluz.nd astazi
zeci de *,ri partenere din regiune. 7a urmare a acestor e$olu*ii, sfera de
acti$itate a programului PHR! s+a l,rgit, acesta adres.ndu+se dez$olt,rii
economice pe termen lung i in$esti*iilor necesare procesului de aderare.
Programul se concentreaz, asupra a dou, aspecte:
#ez$oltare institu*ional,, sprijinirea administra*iilor *,rilor candidate n
implementarea legisla*iei comunitare (acMuis comunitar)(
4
-n$esti*ii, sprijinirea *,rilor candidate n efortul de a+i alinia industria i
infrastructura la standardele 8!, prin mo%ilizarea in$esti*iilor solicitate.
'ntre />>A si 1AAA, Rom.nia a %eneficiat de peste /,6 miliarde !uro prin
programul PHR!. -n perioada 1AAA ; 1AA2, sumele alocate prin PHR!
se ridic, la aproximati$ 16A milioane !uro anual, Rom.nia fiind cel de+al
doilea mare %eneficiar, dup, Polonia. 'n prezent, PHR! se concentreaz,
n Rom.nia asupra a trei mari sectoare:
dez$oltare regional,
dez$oltare institu*ional,
sprijinirea in$esti*iilor n $ederea implement,rii acMuis+ului
. /PA
/PA 2nstrumentul pentru Politici /tructurale pentru Pre+Aderare3 este cel
de+al doilea instrument financiar neram%ursa%il conceput pentru sprijinirea *,rilor
candidate n procesul de aderare la 8niunea !uropean,. -"P ofer, sprijin
financiar pentru in$esti*ii n domeniul transporturilor i al protec*iei mediului,
pentru a accelera procesul de armonizare a legisla*iei *,rilor candidate cu
normele europene n aceste dou, sectoare.
Principala prioritate a programului -"P n domeniul protec*iei mediului
este sprijinirea Rom.niei n procesul de adoptare a legisla*iei europene. :
aten*ie special, este acordat, apei pota%ile, trat,rii apelor uzate i e$acu,rii
reziduurilor menajere.
/APAR&
/APAR& (Programul /pecial de Pre+Aderare pentru Agricultur, i
&ez$oltare Rural,) este cel de+al treilea instrument financiar neram%ursa%il
conceput pentru a sprijini *,rile candidate n reforma structural, n sectorul
agricol i al dez$olt,rii rurale, precum i n implementarea acMuisului comunitar
referitor la P7 (Politica gricol, 7omun,) i a legisla*iei aferente.
'n perioada 1AAA+1AA2, Rom.nia a primit 56A milioane !uroJan, fiind cel
de+al doilea mare %eneficiar dup, Polonia. Da aceast, sum,, se $a ad,uga
contri%u*ia de 6A milioane !uro a Iu$ernului Rom.niei.
"PR# finan*eaz, proiecte majore din domeniul agricol i al dez$olt,rii
rurale. Rom.nia a identificat patru domenii care s, fie finan*ate cu prioritate n
cadrul acestui program:
m%un,t,*irea acti$it,*ilor de prelucrare i comercializare a produselor
agricole i piscicole(
dez$oltarea i m%un,t,*irea infrastructurii rurale(
dez$oltarea economiei rurale (in$esti*ii n companiile cu profil agricol(
di$ersificare economic,( sil$icultur,)(
dez$oltarea resurselor umane (m%un,t,*irea form,rii profesionale(
asisten*, te&nic,, inclusi$ studii menite s, sprijine preg,tirea i
monitorizarea programului, campanii de informare i pu%licitate).
5
+.). Programe comunitare
Programele comunitare au fost concepute de 8niunea !uropean,
pentru a promo$a cooperarea dintre "tatele Mem%re n di$erse domenii legate
de politicile comunitare, pe o perioad, de c.*i$a ani. ceste programe au fost
extinse i asupra statelor candidate pentru a le sprijini n procesul de preg,tire
pentru aderare, ca o completare adus, celor trei instrumente financiare care le
sunt destinate n exclusi$itate (PHR!, -"P i "PR#).
ceste programe sunt caracterizate de urm,toarele principii:
aceleai condi*ii i criterii de selec*ie a proiectelor se aplic, at.t statelor
mem%re c.t i *,rilor candidate(
participarea la programele comunitare implic, o contri%u*ie financiar, din
partea *,rii participante, precum i compati%ilitate legislati$, n sectorul
respecti$.
/peci$icitatea lor ; comparati$ cu celelalte instrumente financiare cum sunt
fondurile structurale i fondul de coeziune ; deri$, din faptul c, nu includ nici
un $el de criterii na.ionale de acordare a sumelor disponibile.
Redam in cele ce urmeaza cate$a programe comunitare la care a participat
Rom.nia: Programul 7adru 6 ()P6) pentru cercetare i dez$oltare, D-)! pentru
protec*ia mediului, Deonardo da 0inci, "ocrates i Eout& ; n domeniul educa*iei
i 7ultura 1AAA.
a3 Program "adru 4 pentru cercetare, de5voltare te(nic6 7i demonstra.ii
1889-)::) 2-P 43
Programul 7adru 6 ()P 6) este alc,tuit din diferite programe pentru cercetare+
dez$oltare i ino$a*ie, care au %ugete, o%iecti$e i reguli de participare %ine
definite. @ipurile de programe din cadrul )P6 sunt urm,toarele:
1. Programul specific Calitatea vieii i managementul resurselor de via-
LIF!
:%iecti$ul programului: s, m%un,t,*easc, ni$elul calitati$ al administr,rii
resurselor naturale printr+o mai %un, informare referitoare la producerea i
exploatarea resurselor naturale (inclusi$ p,duri), n str.ns, leg,tur, cu ntregul
lan* de produc*ie, contextul competiti$it,*ii interna*ionale i cu cerin*ele de
adaptare continu, la politicile 8! referitoare la s,n,tate, agricultur, i pescuit,
precum i prin crearea unei %aze tiin*ifice pentru legile i standardele 8!.
". Program specific #ocietatea informaional-I#$!
:%iecti$ul programului: s, $alorifice %eneficiile societ,*ii informa*ionale n
!uropa, at.t prin accelerarea dez$olt,rii acesteia, c.t i prin asigurarea faptului
c, exigen*ele persoanelor i ale ntreprinderilor sunt ndeplinite. Programul se
6
concentreaz, at.t asupra dez$olt,rii te&nologice a societ,*ii informa*ionale c.t i
asupra sta%ilirii unei comunic,ri str.nse ntre cercetare i politica necesar,
pentru o societate informa*ional, coerent, i complex,.
%. Program specific Cretere competitiv i dura&il - '()*$+!
:%iecti$ul programului: "prijinirea acti$it,*ilor de cercetare care contri%uie la
asigurarea competiti$it,*ii i sustena%ilit,*ii, n mod special acolo unde aceste
dou, o%iecti$e interac*ioneaz,. Rolul industriei nu $a fi doar acela de a identifica
domenii de cola%orare, ci i de a al,tura i integra proiectele, n mod special
proiectele referitoare la mai multe sectoare, n aa fel nc.t asimilarea te&nologiei
i ino$a*ia s, fie asigurate mai eficient la ni$el european.
,. Program specific nergie- .ediu i /ezvoltare /ura&il -#/- care
con.ine dou, su%programe Mediu i !nergie(
:%iecti$ul programului: s, contri%uie la asigurarea unei dez$olt,ri dura%ile,
concentr.ndu+se asupra acti$it,*ilor c&eie, esen*iale pentru %un,starea social, i
competiti$itatea economic, la ni$el european.
0. Program orizontal Confirmarea rolului internaional al Cercetrii
Comunitare -I1C)"!
:%iecti$el programului:
", promo$eze cooperarea tiin*ific, i te&nologic, interna*ional,(
", nt,reasc, capacit,*ile 8! n domeniul tiin*ei i te&nologiei(
", sprijine atingerea unui ni$el de excelen*, n domeniul tiin*ific la ni$el
interna*ional(
", contri%uie la implementarea politicii externe a 8!, n $ederea
extinderii.
2. Program orizontal Promovarea inovrii i 3ncurajarea participrii I..
-#.!
:%iecti$ul programului: s, m,reasc, impactul economic i social al acti$it,*ilor
de cercetare, prin asigurarea unei mai %une disemin,ri a rezultatelor, prin
ncurajarea particip,rii -MM i prin ncurajarea transferului i disemin,rii
te&nologiilor din di$erse surse, lu.nd n considerare necesit,*ile clien*ilor i ale
utilizatorilor.
4. Program orizontal 5m&untirea potenialului uman de cercetare i a
&azei cunotinelor socio-economice-I.P()6I1'
:%iecti$ele programului:
", m%un,t,*easc, i s, dez$olte poten*ialul de cunotin*e al
cercet,torilor europeni, al inginerilor i te&nicienilor, printr+un sprijin sporit
acordat instruirii, mo%ilit,*ii i accesului la infrastructur,(
", mo%ilizeze i s, nt,reasc, %aza de cunotin*e socio+economice, n
$ederea identific,rii tendin*elor i cerin*elor economice i sociale, at.t
actuale c.t i $iitoare, pentru a contri%ui la asigurarea competiti$it,*ii 8! i
a calit,*ii $ie*ii cet,*enilor.
7
b3 /O"RA#!/ 2):::-)::;3
:%iecti$ele programului: sa promo$eze dimensiunea europeana in educatie, s,
nt,reasc, sistemul educa*ional la toate ni$elele i s, faciliteze accesul la
resursele educa*ionale in !uropa( s, promo$eze cooperarea i mo%ilitatea prin
sc&im%uri ntre institu*ii, s, dez$olte sc&im%ul de informa*ie( s, ncurajeze
n$,*,m.ntul desc&is i la distan*,, s, fa$orizeze recunoaterea diplomelor i a
duratei studiilor n str,in,tate, sa incurajeze ino$area in practica pedagogica
'n cadrul programului ":7R@!" exist, dou, tipuri principale de c*iuni:
Ac.iuni centrali5ate ; pentru care procedurile de depunere a cererilor, de
selec*ie i contractare sunt efectuate de c,tre 7omisie. 'n general, n cazul
fiec,rui proiect una dintre institu*ii are rolul de coordonator i este responsa%il,
pentru proiect n fa*a 7omisiei.
Ac.iuni descentrali5ate ; pentru care procedurile de depunere a cererilor, de
selec*ie i contractare sunt efectuate de autorit,*ile na*ionale din *,rile
participante, asistate de gen*iile ?a*ionale. 'n general, fiecare institu*ie implicat,
are o rela*ie direct, cu gen*ia ?a*ional, din *ara unde este situat,. cti$it,*ile
care implic, mo%ilitate indi$idual, (pentru profesori, ele$i, studen*i etc.) sunt
administrate de gen*ia ?a*ional,, fie direct cu persoanele implicate, fie indirect
prin institu*iile de n$,*,m.nt la care persoanele respecti$e lucreaz,Jstudiaz,.
c3 #%!R!#
Programul E:8@H (@-?!R!@) promo$eaz, mo%ilitatea, ini*iati$a, rela*iile
interculturale i solidaritatea tinerilor din !uropa. @ineri pentru !uropa se
adreseaz, tinerilor cu $.rste cuprinse ntre /6 i 16 de ani i i propune s, le
ofere acestora o experien*, concret, a statutului de cet,*ean !uropean,
ncuraj.ndu+i astfel s, de$in, mai acti$i.
d3 L!O%AR&O &A <%"
Programul promo$eaz,:
#ez$oltarea a%ilit,*ilor i competen*elor tinerilor angaja*i n procesul de
preg,tire i instruire profesional,.
'm%un,t,*irea calit,*ii i acces sporit la instruire permanent,, pentru a
dez$olta capacitatea de adaptare i a face fa*, sc&im%,rilor te&nologice i
organiza*ionale(
M,rirea contri%u*iei pe care o are instruirea profesional, la ino$a*ie,
m%un,t,*ind astfel ni$elul de competiti$itate i spiritul antreprenorial, n
scopul cre,rii de noi locuri de munc,( cooperare ntre institu*iile de
instruire profesional,, inclusi$ uni$ersit,*i i companii, n special -MM.
8
e3 L-!
:%iecti$ul general al acestui program este sprijinirea implement,rii i dez$olt,rii
politicilor de mediu i legisla*iei 8!, n special integrarea politicii de protec*ie a
mediului n cadrul altor politici i dez$oltareadura%il, n cadrul 8!. Prin cele dou,
componente ale sale, D-)!+Mediu i D-)!+?atur,, programul finan*eaz, m,suri
de protec*ie a mediului i de conser$are a &a%itatelor naturale i a faunei i florei
s,l%atice.
$3 "UL#URA ):::
cest instrument financiar, creat pentru o perioad, de cinci ani (1AAA+1AA5), s+a
centrat pe oferirea de sprijin pentru proiectele de cooperare cultural, n toate
sectoarele artistice i culturale (art, dramatic,, arte $izuale i plastice, literatur,,
patrimoniu, istorie cultural, etc). 7ulture 1AAA si+a propus s, ncurajeze
creati$itatea i mo%ilitatea, accesul pu%lic la cultur,, diseminarea artei i culturii,
dialogul intercultural i cunotin*ele referitoare la istoria popoarelor europene.
Programul s+a concentrat asupra rolului culturii n integrarea social,.
Programele comunitare ce se des$asoara in intervalul )::=-):1+ sunt:
"P ; Programul cadru pentru 7ompetiti$itate i -no$are (1AAG+1A/3)(
P" = > -P = ; al G+lea Program cadru pentru cercetare, dez$oltare
te&nologic, i acti$it,*i demonstrati$e al 7omunit,*ii !uropene (1AAG+
1A/3)(
P" =- !URA#OM ; al G+lea Program 7adru al 7omunit,*ii !uropene
pentru !nergia tomic,, !8R@:M, pentru acti$it,*i de cercetare si
formare n domeniul nuclear (1AAG+1A/3)(
NL-!?O ; -nstrumentul )inanciar pentru Mediu (1AAG+1A/3)(
Programul @Anv6.are Permanent6B (1AAG+1A/3)(
Programul N#ineri n Ac.iuneB (1AAG+1A/3)(
PROGR!// + Programul pentru ocuparea for*ei de munc, i solidaritate
social, (1AAG+1A/3)(
Programul N"ultura )::=B (1AAG+1A/3)(
Programul P"et6.eni pentru !uropaB (1AAG+1A/3)(
Media )::= ; Programul de sus*inere a sectorul audio$izual european
(1AAG ; 1A/3)(
Programul cadru n domeniile /6n6t6.ii 7i Protec.iei "onsumatorilor
(1AAG+1A/3).
9
@oate aceste programe se adreseaz, destinatarilor cu rol determinant n
convergen.a economic6, cum sunt: ntreprinderile mici 7i mi0locii (MM-
urile), sistemul de nv6.6m,nt 7i de $ormare pro$esional6, universit6.ile 7i
institutele de cercetare, organi5a.iile neguvernamentale din domeniile $izate,
etc.
Principalele instrumente $inanciare Cpost-aderareB sunt -ondurile
/tructurale 7i de "oe5iune 2-/"3D
-ondul /ocial !uropean 2-/!3
-ondul !uropean de &e5voltare Regional6 2-!&R3
-!&R constituie principalul instrument al politicii regionale comunitare i are ca
scop reducerea dezec&ili%relor regionale. Reformat n mai multe reprize, acesta
regrupeaz,, pentru perioada 1AAG+1A/3, 3 o%iecti$e principale: con$ergen*a,
concuren*a regional, i ocuparea for*ei de munc, i cooperarea teritorial,
european,.
-ondul /ocial !uropean 2-/!3 este instrumentul principal prin care 8niunea
!uropean, finan*eaz, o%iecti$ele strategice ale politicii de ocupare. #e 6A de
ani, )ondul "ocial !uropean a in$estit n programe dedicate creterii gradului de
ocupare n statele mem%re 8niunea !uropean,.
Pentru perioada de programare 1AAG+ 1A/3, scopul inter$en*iilor )ondul "ocial
!uropean este de a sus*ine statele mem%re s, anticipeze i s, administreze
eficient sc&im%,rile economice i sociale. Regulamentul Parlamentului !uropean
i al 7onsiliului nr. /AL/J1AA2 pri$ind )ondul "ocial !uropean propune domeniile
i principiile prin care se poate realiza dez$oltarea resurselor umane n perioada
urm,toare.
"uma totala a )ondurilor "tructurale si de 7oeziune alocate Romaniei pentru
perioada 1AAG ; 1A/3 este de />,22L miliarde !uro din care /1,22/ miliarde
!uro reprezinta )onduri "tructurale in cadrul o%iecti$ului de 7on$ergenta, 2,661
miliarde !uro sunt alocate prin )ondul de 7oeziune si A,566 miliarde !uro sunt
alocate o%iecti$ului 7ooperare teritoriala europeana.
-n$estitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de 7oeziune, $or fi
completate cu fondurile Politicii gricole 7omune si Politicii 7omune de Pescuit a
8!. Romania $a %eneficia in perioada 1AAG+1A/3 de )ondul gricol !uropean
pentru #ez$oltare Rurala si )ondul !uropean pentru Pescuit, a$and alocat un
%uget de cca. /1 miliarde euro.
10
)ondul "ocial !uropean finan*eaz, urm,toarele priorit,*i:
7reterea adapta%ilit,*ii lucr,torilor i ntreprinderilor(
7reterea accesului i a particip,rii pe pia*a muncii(
Promo$area incluziunii sociale prin lupta mpotri$a discrimin,rii i
facilitarea accesului pe pia*a muncii pentru persoanele deza$antajate.
"tatele mem%re i regiunile 8niunii !uropene au acces la finan*are din )ondul
"ocial !uropean n cadrul unei perioade de programare de apte ani. ctualul
exerci*iu de programare se desf,oar, pe perioada 1AAG+1A/3. Pentru a
%eneficia de asisten*a )ondului "ocial !uropean, statele mem%re ela%oreaz,
programe opera*ionale prin care se sta%ilesc priorit,*ile de finan*are
'n regiunile mai pu*in dez$oltate care se nscriu su% o%iecti$ul con$ergen*,,
)ondul "ocial !uropean sus*ine:
-n$esti*iile n capital uman, n special prin m%un,t,*irea sistemelor de
educa*ie i formare(
c*iuni a$.nd drept scop dez$oltarea capacit,*ii institu*ionale i a
eficien*ei administra*iilor pu%lice, la ni$el na*ional, regional sau local.
ceste fonduri pot fi accesate prin intermediul PLA%ULU %AEO%AL &!
&!F<OL#AR! 2P%&3 )::=-):1+ (ce reprezint" documentul de planificare
strategic" #i programa financiar" multianual", aprobat de $uvern #i elaborat %ntr!
un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio!economic" a &om'niei %n
conformitate cu Politica de (oeziune a )niunii Europen* si respecti$ prin
PROGRAMUL OP!RAEO%AL R!GO%AL 2-!&R3 7i prin PROGRAM!L!
OP!RAEO%AL! /!"#ORAL! 2-/!3.
Programele operationale sectoriale
Programul National de De!oltare "urala # PND"
Programul $%erational &'i'tenta (e)ni*a # P$&(
Programul $%erational De!oltarea +a%a*itatii &dmini'trati!e # P$ D+&
Programul $%erational "egional # P$"
Programul $%erational ,e*torial +re'terea +om%etiti!itatii -*onomi*e # P$, ++-
Programul $%erational ,e*torial De!oltarea "e'ur'elor .mane # P$, D".
Programul $%erational ,e*torial de /ediu # P$, /-D0.
Programul $%erational ,e*torial (ran'%ort # P$,(
Programul $%erational %entru Pe'*uit # P$P
-/! n Rom,nia va $inan.a dou6 programe opera.ionaleD
11
/. Programul :pera*ional "ectorial #ez$oltarea Resurselor 8mane (P:" #R8), cu
o alocare financiar, )"! de 3.5G2 mil. Q (/L,/R din )ondurile "tructurale i de
7oeziune ()"7)(
P:" #R8+ 9! PR-:R-@R!:
+ xa Prioritara /: !ducatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii
economice si dez$oltarii societatii %azate pe cunoastere
cces la educatie si formare profesionala initiala de calitate
7alitate in in$atamantul superior
#ez$oltarea resurselor umane din educatie si formare
7alitate in )P7 formare profesionala continua
Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii
+ xa Prioritara 1: 7orelarea in$atarii pe tot parcursul $ietii cu piata muncii
@ranzitia de la scoala la $iata acti$a
Pre$enirea si corectarea parasirii timpurii a scolii
cces si participare la formare profesionala continua
+ xa Prioritara 3: 7resterea adapta%ilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
+ xa Prioritara 5: Modernizarea "er$iciului Pu%lic de :cupare
+ xa Prioritara 6: Promo$area masurilor acti$e de ocupare
+ xa Prioritara 2: Promo$area incluziunii sociale
+ xa Prioritara G: sistenta te&nica
1. Programul :pera*ional #ez$oltarea 7apacit,*ii dministrati$e, cu o alocare
financiar, )"! de 1AL mil. Q (/,/R din )"7).
-nstitu*iile responsa%ile de implementarea )"! n Rom.nia sunt:
Ministerul Muncii, )amiliei i Protec*iei "ociale , prin utoritatea de
Management pentru Programul :pera*ional "ectorial #ez$oltarea Resurselor
8mane (MP:"#R8) .
Ministerul dministra*iei i -nternelor , prin utoritatea de Management
pentru Programul :pera*ional #ez$oltarea 7apacit,*ii dministrati$e
(MP:#7).
G. #ipuri de proiecte
12
!xista o foarte mare $arietate de proiecte. :rice ncercare de epuizare a
su%iectului $a a$ea totdeauna deza$antajul limitarii. Proiectele sunt de obicei
clasi$icate astfel:
&upa amploarea lorD
1. organizational( institu*ional(
). local (localitate, judet, grup de judete)(
+. national(
G. regional (proiectul este de interes pentru mai multe judete din
regiunea geografica respecti$a)(
4. european(
;. international.
&upa domeniul obiectivului si activitatilor proiectuluiD
1. proiecte industriale(
). proiecte comerciale(
+. proiecte culturale(
G. proiecte ecologice(
4. proiecte stiintifice (de cercetare)(
;. proiecte educationale(
=. proiecte de management.
4. #ipuri de proiecte educationale
1. Proiecte de atragere a resurselor $inanciare 7i de de5voltare a ba5ei
materiale
cest tip de proiecte sunt centrate pe:
ec&ipamente
mijloace de n$,*,m.nt
materiale informati$e
te&nic, de calcul
softuri i alte categorii de resurse ce pot asigura formarea unei %aze de
date suport pentru acti$itatea didactica i acti$ita*ile nonformale din coal,
). Proiecte de de5voltare a resurselor umane
7entrate pe:

informarea cadrelor didactice
formarea personalului didactic
+. Proiecte de interven.ie educa.ional6
13
7entrate pe:
identificarea unor aspecte pro%lematice specifice comunit,*ii educa*ionale
i rezol$area acestora prin ela%orarea unor proiecte de inter$entie
prompta in plan educational
Exemple:
- Proiecte de con#tientizare #i rezolvare a fenomenelor sociale
- Proiectele de asistent" psi+opedagogic" specializat"
G. Proiecte de de5voltare a rela.iilor comunitare
xate pe:
identificarea la ni$elul comunit,*ii a unor categorii speciale de resurse
educationale (lim%a, tradi*ii, o%iceiuri, ar&itectur, local,, port popular) i
integrarea acestora cu succes, n procesul instructi$+educati$, prin crearea
unor parteneriate ntre coal, i comunitatea local,.
Exemple:
- Parteneriatele cu p"rin,ii #i alte institu,ii ale comunit",ii la nivel local -ziua por,ilor
desc+ise, clubul p"rin,ilor, ini,ierea #i derularea unor companii de con#tientizare a unor
probleme cu care se confrunt" comunitatea *
- Parteneriate %ntre #coli la nivel na,ional -pot aborda fenomene reale #i provocatoare atat
pentru copii, cat si pentru cadrele didactice: cunoa#terea modelului cultural na,ional, prin
includerea unor domenii diverse: literatur", art", istorie, rela,ia dintre minorit",i #i
maoritate, promovarea unor #anse egale pentru minorit",ile dezavantaate, comunicare
intercultural" etc. *
- Parteneriate %ntre #coli #i institu,ii la nivel interna,ional ! aceste tipuri de proiecte au fost
%ncuraate #i sus,inute prin unele programe europene, unele devenite familiare #i %n
sistemul nostru de %nv","m'nt:
Programul /ocrates ; program de ac*iune comunitar, n domeniul educa*iei,
nfin*at pentru promo$area dimensiunii europene n educa*ie, dez$oltarea
cooper,rii i a mo%ilit,*ii n domeniul educa*iei precum i ncurajarea ino$,rii n
practica pedagogic,.
An acest program se g6sesc proiecte de tip:
"omenius ; accesi%il in$atamantului preun$ersitar (n aceast, categorie
intr, parteneriatele scolare intre tari diferite( formarea initiala si continua a
cadrelor didactice din in$atamantul preuni$ersitar)
!rasmus ; accesi%il n$,*,m.ntului superior care include mo%ilit,*i
pentru studen*ii i personalul didactic uni$ersitar
Arion - sc&im% de informa*ii i experien*, pentru factorii de decizie din
domeniul educa*iei
14
!uropean Label H certificare european, pentru proiecte din domeniul
lim%ilor str,ine
Grundtvig H educa*ia adul*ilor, educa*ia de+a lungul ntregii $ie*i
Lingua H promo$area n$,*,rii lim%ilor str,ine
Minerva H n$,*,m.nt desc&is i la distan*,
!urIdice H sisteme i politici educa*ionale la ni$el european( $izite
preg,titoare (pentru actiunile centralizate "ocrates)
Programul Leonardo da <inci ; program de ac*iune comunitar, n domeniul
form,rii profesionale care $izeaz, creterea calit,*ii, a caracterului ino$ator i a
dimensiunii europene a sistemelor i practicilor de formare profesional,.
An acest program intr6 proiecte pilot, mobilit6.i, competen.e lingvistice,
re.ele transna.ionale.
Programul P(are ; orientat c,tre consolidarea institu*ional, i sus*inerea
in$en*iilor, nt,rirea institu*iilor democratice i a organiza*iilor care au
responsa%ilitatea implement,rii efecti$e i eficiente a legisla*iei comunitare (de
eJempluD Cacces la educatie pentru grupuri de5avanta0ateB, parte a unui
program P(are multianual).
Programul de Granturi pentru de5voltarea 7colar6 - program educa*ional,
dez$oltat la ni$elul sistemului rom.nesc de n$,*,m.nt, prin care unit,*ile de
n$,*,m.nt i comunit,*ile locale sunt ncurajate s, identifice mpreun,
pro%lemele cu care se confrunt,, s, formuleze i s, implementeze propriile
solu*ii pentru rezol$area acestora, concretizate n proiecte de dez$oltare colar,.
An cadrul acestui program se reg6sesc $inan.ate urm6toarele categorii de
proiecteD
"ategoria A H Proiecte care spri0in6 mbun6t6.irea calit6.ii educa.iei prin
$ormarea pro$esional6 7i o$erirea de oportunit6.i de de5voltare n carier6 a
cadrelor didactice. Proiectele din aceast, categorie au drept scop creterea
calit,*ii n educa*ie prin formarea continu, a cadrelor didactice i a directorilor de
coli.
"ategoria ' H Proiecte care spri0in6 reducerea decala0ului eJistent la nivelul
accesului la in$orma.ie 7i a metodelor 7i mi0loacelor moderne de predare-
nv6.are. Proiectele din aceast, categorie au drept scop stimularea moti$a*iei
pentru n$,*are i creterea calit,*ii educa*iei prin doatrea cu materiale didactice,
mijloace @-7, carte colar,, ec&ipamente pentru ateliere colare etc.
"ategoria " H Proiecte care spri0in6 mbun6t6.irea procesului de predare-
nv6.are prin activit6.i eJtracurriculare. Proiectele din aceast, categorie au
drept scop do%.ndirea de c,tre ele$i a competen*elor i a%ilit,*ilor necesare
inser*iei sociale a $iitorilor a%sol$en*i, prin acti$it,*i extracurriculare (de exemplu:
15
excursii, $izite de studiu, realizarea de sereJli$ezi cu scop didactic, sau a gr,dinii
%otanice a colii, acti$it,*i literar+artistice, acti$it,*i de orientare colar, i
profesional,, editarea re$istei colii, nfiin*area postului de radio al colii etc.).
"ategoria & H proiecte care spri0in6 integrarea 7colar6 7i pro$esional6 a
copiilor>tinerilor cu cerin.e educa.ionale speciale 7i a celor din sistemul de
protec.ie social6. Proiectele din aceast, categorie au drept scop dez$oltarea de
ser$icii educa*ionale (consiliere colar,, consiliere pentru orientarea
profesional,, consiliere pentru p,rin*i i cadre didactice, centre pentru terapii
specifice, centre de documentare+informare etc.) i crearea de ateliere protejate
pentru tineri cu deficien*e sau tineri care p,r,sesc sistemul de protec*ie social,.
II. Caracteristici#e geera#e a#e $$i proiect. Cic#$#
%e &ia!' a# $$i proiect
1. "aracteristicile generale ale unui proiect.
Proiectele reprezinta modalitatea prin care organizatiile se adapteaza contextelor
in sc&im%are, unei realitati dinamice.
"copul unui proiect este, in primul rand, de a rezol$a o pro%lema, de a sc&im%a
practicile, mijloacele, organizarea, de a anticipa o situatie, o dificultate, un risc,
pentru a trece de la o situatie existenta, nesatisfacatoare, la o situatie dorita, mai
satisfacatoare.
Proiectul se desfasoara in cadrul unei forme de organizare care se creeaza doar
pe durata existentei proiectului. "tructura nou creata se numeste PconsortiuO sau
PparteneriatO. Mem%rii consor*iului tre%uie s, ai%, competen*e profesionale n
domeniul pro%lematicii o%iecti$elor de a%ordat. Performanta parteneriatului se
masoara in functie de capacitatea de realizare a o%iecti$elor proiectului.
)inalizarea proiectului conduce la desfiintarea parteneriatului proiectului
respecti$.
Pentru n*elegerea sa este util ca proiectul s, fie conceput ca un instrument de
sc(imbare, ntruc.t dup, $inali5area cu succes, proiectulD
va avea un impact asupra oamenilor,
prin sc(imbarea modului de via.6 al acestora sau
prin sc(imbarea mediului.
"e pot distinge c.te$a caracteristici importante ce deosebesc proiectele de
activit",ile de rutin":
Proiectul este un instrument al sc(imb6rii, fiind n acelai timp unic.
16
8n proiect are un nceput 7i un s$,r7it clar de$inite.Pentru a ajunge de
la nceputul la sf.ritul proiectului, tre%uie ndeplini*i o serie de pai sau
faze.
Activit6.ile proiectului sunt unice si nerepetitive.
Proiectele $olosesc resurse alocate special derul6rii lor (resurse
umane, materiale, de timp i %ani). Resursele umane au la %az, o serie
de calit,*i, specializ,riJcalific,ri i a%ilit,*i personale.
Re5ultatele $inale implic6 obiective identi$icabile, de calitate 7i
per$orman.e speci$icate n proiect.
Proiectul are un scop precis. "copul depinde de dimensiunea
proiectului( el determin, c.te resurse, c.t timp i c.t de mare este
produsul final al proiectului.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, proiectele urmea56 o abordare
plani$icat6, organi5at6.
Pentru desf,urarea unui proiect este nevoie de un conduc6torH
Managerul de Proiect (conduce o ec&ip, de oameni ;ec&ipa manage+
rului de proiect).
Principalele componente structurale ale unui proiect sunt:
o :%iecti$ele
o Popula*ia *int, (%eneficiarii)
o gen*ii J resursele umane (ec&ipa de proiect)
o "trategiile de inter$en*ie J acti$it,*ile
o Resursele materiale i financiare
o @impul
o "istemul managerial + e$aluati$
Raportarea la o%iecti$e este central, pentru orice component, a proiectului, de
$reme ce fiecare dintre aceste component, poate fi supus, analizei i e$alu,rii
din perspecti$a eficien*ei i a eficacit,*ii.
Pentru a $edea dac, proiectul parcurge drumul de la Nstarea de faptO la Nstarea
dezira%il,O este ne$oie de o a%ordare con$ergent, a acestor componente.
'n cadrul unui proiect tre%uie s, poat, fi identificate cu claritate urm,toarele
componente:
Rezultatele ateptate
4eneficiarii
!c&ipa de proiect
Resursele (materiale, financiare, de timp)
Procedurile (de decizie, de comunicare, de
raportare, de monitorizare i e$aluare)
17
/#RU"#URA
PRO!"#ULU
"OMPO%!%#!L!
PRO!"#ULU
Planurile de ac*iune (ce se face, cine face, cu ce
face, c.nd face, cu ce rezultate etc.)
-ndicatorii de performan*, (n raport cu care se
m,soar, succesul proiectului)
). #riung(iul proiectului
/uccesul tuturor proiectelor este re5ultatul unui ec(ilibru ntre trei $actoriD
a).#imp + necesarul de timp asa cum este el reflectat de planificarea initiala a
proiectului.
%). 'ani + %ugetul proiectului, %azat pe costul resurselor necesare.
c). Obiective + scopurile proiectului, acti$itatile cerute de punerea lui n practica
si rezultatele o%tinute.
cesti termeni definesc @triung(iulB proiectului. Modificarea oricaruia dintre ei
determina sc&im%area celorlalti doi. #esi n general sunt la fel de importanti, de
o%icei numai unul dintre ei este predominant n cadrul unui proiect. #e altfel,
relatiile dintre acesti trei termeni $ariaza de la un proiect la altul, ceea ce
determina de fapt pro%lemele pe care le a$em de rezol$at si solutionarea lor.
:rice informatie pri$itoare la acesti trei termeni tre%uie a$uta n $edere pentru un
%un management al proiectului.
#in punct de $edere al clientuluiJ%eneficiarului, la sf.ritul proiectului apare un al
patrulea $actor: satis$ac.ia clientului din punct de vedere al calit6.ii.
+. "iclul de viata al proiectelor
)iecare proiect are un ciclu de $iata, care este definit ca perioada de timp in care
se desfasoara acesta, incepand cu prima etapa a identificarii pro%lemei si a
ela%orarii propunerii de proiect, pana la ultima etapa a inc&eierii proiectului.
@erminologia asociata acestor etape ale desfasurarii proiectului difera in functie
de finantatori. 7u toate acestea, exista un set de acti$itati, care definite intr+o
forma sau alta, se regasesc in toate proiectele si anume:
18
-igura . 1. Activit6.ile ciclului de proiect
",teva Modele privind ciclul de via.6 al unui proiect
/. Modelul / corespunde unui ciclu de $iata al proiectelor propuse pentru
finan*are prin programe europene
:%ser$am ca notiunea de e$aluare se foloseste n managementul proiectelor n
doua situatii, din doua etape diferite, cu ntelesuri diferite.
S !$aluarea n momentul propunerii unui proiect (etapa a treia) (e$aluarea ex+
ante). ; dupa finalizarea conceperii proiectului, n $ederea apro%arii finantarii si
implementarii ulterioare
S !$aluarea efectelor proiectelor n etapa a sasea (e$aluarea ex+post).
8ltima etapa poate constitui premisa unui nou proiect care $a porni de la
rezultatele celui precedent si astfel ciclul este reluat.
1. Modelul 1 prezint, o structur, general, a unui proiect ce participa la o
competitie de finantare
3. Modelul 3 prezint, un model generic al ciclului de $ia*, al unui proiect, finan*at
sau nefinan*at.
). -ormularea
7i preg6tirea
proiectului
1. denti$icarea
problemei
4. !valuarea
$inal6 a
proiectului
G. mplementarea
proiectului
+. Anali5a 7i
evaluarea
preliminar6 a
proiectului
19
-igura . ). Perspectiv6 comparativ6 privind modele ale ciclului de via.6 al
proiectelor
!lementele componente ale ciclului de via.6 al unui proiect
a cum se o%ser$, n figura 1, ciclul de $ia*, al unui proiect cuprinde
urm,toarele etape generale:
/. denti$icarea si anali5a
1. Pregatirea, asumarea proiectului
3. mplementarea, monitori5area proiectului
5. !valuarea $inala
denti$icarea si anali5a poate cuprinde urmatoarele acti$itati componente:
/. adunarea unui $olum cat mai mare de informatii
1. definirea ideii proiectului
3. sta%ilirea o%iecti$ului general al proiectului
Programare
Aprobarea
finanrii
Evaluare ex-ante
Implementarea
Evaluarea
ex-post
Identificare Identificarea
problemei
Formularea i
pregtirea
Analiza i
evaluarea
preliminar.
ecizia de
finanare
Implementarea
Evaluarea final
Identificare!
analiz
Pregtirea!
asumarea
proiectului
Implementare!
monitorizare
Evaluarea
final
"odelul # "odelul $ "odelul %
20
5. analiza situatiei prezente
6. identificarea necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute
2. sta%ilirea prioritatii acestor necesitati
G. realizarea unui plan de c&eltuieli sau a unui %uget orientati$
L. decizia de oportunitate pri$ind proiectul
>. sta%ilirea grupului tinta
/A. consultarea cu potentialii parteneri
//. consultarea cu potentialii %eneficiari
Pregatirea, asumarea proiectului cuprinde urmatoarele etape:
/. sta%ilirea o%iecti$elor specifice si a rezultatelor asteptate
1. identificarea resurselor necesare pentru derularea proiectului
3. identificarea resurselor disponi%ile pentru proiect
5. distri%utia proiectului de acti$itati
6. distri%utia responsa%ilitatilor intre parteneri
2. conceperea formei finale si planificarea proiectului
G. asumarea de catre promotor si parteneri a o%ligatiilor ce decurg din
proiect
mplementarea, monitori5area proiectului se refera la urmatoarele acti$itati:
/. mo%ilizarea resurselor pentru fiecare sarcina si o%iecti$
1. consultarea continua cu mem%rii ec&ipei proiectului, cu partenerii de
proiect si cu potentialii %eneficiari asupra unor pro%leme cum ar fi:
+ asteptarile legate de proiect si de e$olutia acestuia in timpul
fazei de implementare
+ furnizarea de informatii despre e$olutia proiectului pe tot
parcursul desfasurarii acestuia
+ adaptarea continua a proiectului in functie de asteptarile
potentialilor %eneficiari
+ respectarea termenelor+limita
3. monitorizarea permanenta si dez$oltarea unor forme de raportare intre
mem%rii proiectului, intre parteneri sau intre ec&ipa proiectului si
finantator (daca este cazul)( monitorizarea si raportarea ofera
informatia necesara unui management de proiect corespunzator
5. ac&izitionarea de %unuri si ser$icii
6. monitorizarea o%iecti$elor de ansam%lu ale proiectului, asigurarea unor
ser$icii de calitate, urmarirea mentinerii unor costuri cat mai scazute
2. diseminarea rezultatelor si a %unelor practici
G. identificarea e$entualelor esecuri dar si a solutiilor care sa conduca la
eliminarea acestora
L. modificarea rezultatelor planificate si a o%iecti$elor proiectului cu unele
realiza%ile, atunci cand se constata discrepanta gra$e fata de
planificare initiala
21
!valuarea $inala cuprinde urmatoarele etape in derularea proiectului:
/. e$aluarea indeplinirii integrale a o%iecti$elor generale si specifice de
catre promotor si parteneri (e$aluarea interna)
1. e$aluare financiara si auditare in cazul in care este $or%a despre
proiecte finantate din di$erse surse( de regula, in functie de $olumul
finantarii si de exigentele specifice, finantatorii pot impune structuri de
e$aluare independente (e$aluare externa)
3. $alorificarea experientei castigate, prin identificarea unor idei pentru
proiecte $iitoare
5. identificarea unor potentiale surse de finantare pentru $iitoare proiecte
6. identificarea necesitatilor pentru proiecte $iitoare
/inteti5and, toate proiectele au, de obicei, trei etape ma0oreD
/. conceptia si scrierea propunerii de proiect, ce $izeaza de o%icei
acti$itati teoretice si de documentare
1. desfasurarea proiectului ce are in $edere acti$itatile practice de
implementare si de management al proiectului
3. acti$itatile legate de finalizarea proiectului, ce implica si e$aluarea
finala a acestuia
III. E#a(orarea )Desig-$#* proiect$#$i
1. denti$icarea si anali5a problemei
denti$icarea problemei
Un proiect este o pro%lema programata pentru solutionare.
O problema este o situatie care se doreste a fi sc&im%ata.
Re5olvarea problemei inseamna sc&im%area situatiei actuale in situatia
dorita.
ProblemaD
fecteaza oamenii si nu institutiile
!ste rezol$a%ila
!ste de actualitate
re legatura cu misiunea organizatiei
Anali5a problemei
7are este contextul pro%lemeiT ; ce alte elemente, conditii sunt conectate
cu pro%lema propriu+zisa.
22
7are sunt posi%ilele cauze ale pro%lemeiT 7are sunt cauzele principale
ale acesteiaT
7are este impactul pro%lemeiT 7are sunt consecintele daca nu se
actioneaza asupra pro%lemeiT
7are sunt ne$oile generate de pro%lemaT
). denti$icarea solutiilor alternative si selectarea celei mai
bune solutii posibile si luarea deci5iei
denti$icarea solutiilor posibile
"unt utile pentru identificarea solutiilor posi%ile ale pro%lemei urmatoarele
intre%ari:
7um ar putea fi inlaturata pro%lemaT
7um s+ar putea reduce ne$oile generate de pro%lemaT
7e modalitati sunt posi%ileT 7e alte posi%ilitati as putea a$eaT
-n ce fel s+ar putea reduce ne$oileT
#electarea celei mai &une solutii posi&ile
8rmatoarele intre%ari sunt utile in e$aluarea unei solutii:
7um s+ar putea aplica aceasta solutieT
7u ce costuriT
7are sunt resursele de care am ne$oie pentru a o putea implementaT -n
ce cantitate si la ce ni$el calitati$T #ispun de aceste resurseT
7are sunt a$antajele solutieiT 7e aduce ea %unT
7are sunt deza$antajeleT 7e riscuri presupuneT
7e sc&im%ari ar aduceT
7e alte ne$oi ar aduce cu sineT
7um ar fi daca n+as aplica aceasta solutieT 7e as pierde in acest cazT 7e
as e$ita in acest cazT
/ecizia propriu-zisa H alegerea, selectarea unei modalitati in urma evaluarii
tuturor variantelor propuse
-ntre%arile utile pentru luarea deciziei sunt:
7are este cea mai %una solutie in acest cazT 7are este solutia optimaT
Prin ce este mai a$antajoasa fata de celelalteT
7e $a aduce %un fata de alte solutii posi%ileT
7e ma face sa cred ca este cea mai %una alegereT
7um $oi sti ca am ales solutia cea mai %unaT
23
7um imi $oi da seama ca a fost cea mai %una alegere in acest momentT
"unt sigur ca e o alegere pe care n+o sa o regretT 7&iar daca nu o sa iasa
asa cum am anticipat, $oi putea considera ca e cea mai %una alegere in
respecti$ul momentT
+. !nuntul problemei
!nuntul unei pro%leme tre%uie sa tina cont de: tipul pro%lemei, grupul tinta
afectat de pro%lema, locul unde se desfasoara pro%lema si incadrarea ei in timp.
-ntre%ari de $erificare:
7ineT
8ndeT
7are este pro%lemaT
7and apareT
-n formularea enuntului putem utiliza formule precum: Nprea mult, Nprea
putinO, Nprea desO, etc
G. &e$inirea /copului Proiectului
"copul pro%lemei reprezinta:
Raspunsul direct la pro%lema identificata
7eea ce dorim sa realizam
"tadiul in care dorim sa ajunga pro%lema
rata o situatie poziti$a, ameliorata a pro%lemei
-igura . 1. !lemente de $ormulare si veri$icare a scopului
&ontine'
-nunt *lar 'i *on*i'
.n ideal
.n reultat urmarit %e termen lung
.n !er1 la forma *on2ungti!a3 'a
realiee 444'au un 'u1'tanti!
!er1al444realiarea
(u contine'
-lemente ma'ura1ile
+on2un*tia ,04444a*ea'ta de'%arte 2
'*o%uri
+u!antul P"0N4444a*e'ta de'*rie
metoda
Intrebari de verificare a scopului'
"eie'e '*)im1area %e termen lung din
formularea '*o%ului5
6ormularea '*o%ului e'te *lara5 Poate
fi ea intelea'a de *ine!a *are nu
*unoa'te %roie*tul5
,+$P.7
24
4. &e$inirea obiectivelor proiectului
Obiectivele sunt rezultate scontate ce tre%uie o%tinute in efortul de a atinge
scopul, telul proiectului.
"omponentele unui obiectivD
Rezultatul
-ndicatorul de performanta
"tandardul de performanta
@impul necesar
"on$orm teoriei manageriale, obiectivele trebuie sa $ie de tipul C/MAR#B
/pecifice ; pentru a defini foarte clar ceea ce $a fi realizat.
Masura%ile ; rezultatul o%tinut tre%uie sa poata fi masurat.
A%orda%ile (@angi%ile) ; sa poata fi atinse
Realiste ; pentru a putea fi ndeplinite
#imp precizat ; sta%ilirea unui inter$al de timp realist pentru a le realiza.
Pentru evaluarea obiectivelor cu $ormula /MAR#, avem cateva intrebari de
veri$icareD
7eT 7andT 8ndeT Pentru cineT
#aca ai raspunsuri la aceste intre%ari inseamna ca ai un o%iecti$
/P!"-"
7e cantitate de rezultat $oi o%tineT
#aca raspunzi la aceasta intre%are inseamna ca ai un o%iecti$
MA/URA'L
Rezultatul pe care ti l+ai propus poate fi indeplinit de organizatia ta cu
resursele de care dispune (persoane, timp, %ani)T
#aca ai raspuns afirmati$ inseamna ca ai un o%iecti$ A'OR&A'L, adica
poate fi atins.
!xista in realitate posi%ilitatea sa indeplinesti rezultatul pe care ti l+ai
propusT
#aca da, ai un o%iecti$ R!AL/#
:%iecti$ul exprima clar inter$alul de timp necesar pentru realizarea saT
@impul se exprima in zile sau luni.
#aca da, atunci o%iecti$ul este incadrat in #MP
25
#aca ai raspunsuri pentu toate aceste intre%ari legate de o%iecti$ul pe
care l+ai scris inseamna ca o%iecti$ul tau este /MAR#
;. GRUP #%#A versus '!%!-"AR
Grupul tinta se refera la un grup de persoane prin intermediul caruia
actiunea isi atinge scopul. tunci cand se defineste grupul tinta tre%uie
precizate urmatoarele detalii:
?umarul exact al grupului,
Dimitele de $arsta intre care este incadrat grupul
!lementele de identificare a grupului
7aracteristica lor comuna
Irupul tinta ?8 tre%uie sa se identifice cu mem%rii
organizatiei aplicante
'ene$iciarii sunt persoanele fizice sau juridice in folosul carora se
produce sc&im%area urmarita( ei sunt participanti n cadrul proiectului.
4eneficiarii se impart in 1 categorii:
4eneficiarii directi : reprezinta grupul de persoane, institutiile,
structurile care %eneficiaza in mod direct de rezultatele i efectele
proiectului.
4eneficiarii indirecti : reprezinta grupul de persoane care
%eneficiaza in mod indirect de rezultatele i efectele proiectului.
=. /tabilirea activitatilor proiectului si "alendari5area
acestora
cti$itatile proiectului sunt un mijloc de a atinge un o%iecti$.
cti$itatile tre%uie sa cuprinda:
/. !nuntarea fiecarei activitati in parte. (7eT)
1. "pecificarea responsabilului acti$itatii respecti$e. (7ineT)
3. "pecificarea resurselor de care este ne$oie (personal, timp, %ani).
5. -ncadrarea activitatilor in timp (7at timpT)
6. 'n ce fel actiunile sunt dependente una de cealalta.
7el mai cunoscut instrument de realizare a calendarizarii acti$itatilor este
&iagrama Gantt. #e altfel acest instrument este si solicitat de unii finantatori.
#iagrama Iantt consta intr+o matrice pe a carei axa orizontala este reprezentata
perioada de timp pe care se intinde proiectul, impartita in unitati de masura (zile,
26
saptamani sau luni) si pe a carei axa $erticala sunt reprezentate sarcinile de
proiect.
27
-8em%lu de Diagrama 9antt
)biectiv Activiti A( $**+ A( $**,
I F " A " I I A - ) ( I F " A " I I A -
)b. #
&414 ,tudiul do*umentelor euro%ene,
legi'la:iei na:ionale ;i a do*umentelor interne
*u %ri!ire la im%lementarea a'igur<rii
*alit<:ii, *a o1ie*ti! al Pro*e'ului =ologna,
>n *adrul .P(4
&424 ,ta1ilirea dimen'iunilor, *riteriilor ;i
indi*atorilor, referitor la im%lementarea
%ro*e'ului de a'igurare a *alit<:ii edu*a:iei >n
uni!er'itate, %e 1aa *<rora 'e !a realia
'tudiul de *a4
&434 "ealiarea 'tudiului de *a %ri!ind
im%lementarea a'igur<rii *alit<:ii edu*a:iei >n
*adrul .P(4
&43414 -!iden:ierea *a%a*it<:ii
in'titu:ionale a .P( de a 'e ada%ta
%ro*e'ului de a'igurare a *alit<:ii im%u' de
Pro*e'ul =ologna4
&43424 ,ta1ilirea modului >n *are au
fo't atin'e *riteriile im%u'e de Pro*e'ul
=ologna >n %ri!in:a -fi*a*it<:ii -du*a:ionale,
*a dimen'iune a a'igur<rii *alit<:ii >n *adrul
.P(4
&43434 &nalia modului >n *are '-a
realiat im%lementarea dimen'iunii a'igur<rii
*alit<:ii referitoare la /anagementul +alit<:ii
>n *adrul .P(4
&444 -8tragerea ;i reda*tarea unor *on*luii
referitoare la datele o1:inute %ri!ind
im%lementarea %ro*e'ului de a'igurare a
*alit<:ii >n .P(4
28
29
9.!stimarea resurselor
Pentru fiecare sarcinaJacti$itateJstadiuJfaza a proiectului se aloca si se
finalizeaza centralizarea resurselor necesare de timp, oameni, ec&ipamente,
materiale etc.
'ugetul proiectului
'ugetul proiectului+ reprezinta toate resursele financiare pre$azute pentru
realizarea o%iecti$elor si repartizarea lor pe categorii,
#ipuri de "osturi 2"(eltuieli3D
1.&irecteD
"(eltuieli de personal: salariile mem%rilor proiectului, salariile
cola%oratorilor, taxe si impozite legate de salarii
Alte c(eltuieli de personal: deplasari (cazare, diurna, transport)
"(eltuieli materiale si sevicii (materiale, consuma%ile, o%iecte de
in$entar, lucrari, ser$icii, executate de ter i, studii, anc&ete statistice)
Alte c(eltuieli legate direct de proiect
). ndirecteD sunt c&eltuielile angajate pentru %una derulare a proiectului (c&irii,
intretinere, telecomunicatii, costurile utilizarii infrastructurii specifice unei
institutii)( de regula aceste c&eltuieli sunt exprimate su% forma unei regii (o cota
procentuala din totalul finantarii proiectului)
+. "(eltuielile pentru dotari includD ec&ipamente, mo%ilier, aparatura, te&nica
de calcul, periferice etc.
8n %uget %ine intocmit, %azat pe c&eltuieli realiste, care nu presupune excese
financiare, constituie unul dintre factorii importanti in adoptarea deciziei de
finantare. 7&eltuielile propuse tre%uie sa fie ec&ili%rate si in stransa legatura cu
o%iecti$ele si rezultatele propuse prin proiect.
#intre aceste c(eltuieli doar cele considerate eligibile pot fi luate in considerare
pentru a fi finantate. #in aceasta perspecti$a, %ugetul realizeaza, pe de o parte,
o estimare a costurilor, iar, pe de alta parte, vizeaza cuantumul costurilor
eligibile.
7osturile eligi%ile tre%uie sa fie exprimate prin costuri reale si nu pot lua forma
unur sume glo%ale.
Pentru a $i considerate eligibile in cadrul unui proiect, costurile trebuie sa
indeplineasca o serie de conditiiD
30
"a fie strict necesare pentru derularea proiectului
"a raspunda cerintelor unui management financiar judicios
"a do$edeasca o eficienta cat mai ridicata in ceea ce pri$este raportul
costuriJrezultate
"a fie efectuate in timpul derularii oficiale a proiectului
"a fie inregistrate in conformitate cu legile conta%ile si sa fie sustinute cu
documente originale
"a fie in conformitate cu preturile pietei si costurile locale ale fortei de
munca.
"unt considerate c(eltuieli neeligibile acele costuri care nu au legatura cu
proiectul, care implica c&eltuieli suplimentare sau c&eltuieli considerate de lux,
fata de cele strict necesare atingerii o%iecti$elor propuse.
4ugetul se poate realiza su% forma unui de$iz antecalcul sau postcalcul.
7&eltuielile cuprinse in %uget se repartizeaza pe etape de realizare a proiectului
si pe fiecare an de derulare a acti$itatilor acestuia.
Pentru a realiza un buget cat mai realist tre%uie a$ute in $edere urmatoarele
aspecte:
4ugetul tre%uie sa fie feza%il si sa includa toate c&eltuielile necesare ; sa
asigure functionarea acti$itatii in economia reala, nu doar pe &artie.
"a nu se depaseasca plafonul maxim de c&eltuieli impus de finantator
pentru fiecare categorie %ugetara.
?u incercati sa o%tineti suma maxima oferita de finantator pentru un
proiect.
7ofinantarea (contri%utia proprie) poate constitui un element suplimentar
de eligi%ilitate in cadrul unui proiect.
!stimarea e$entualelor $enituri aduse de proiect tre%uie sa tina cont si de
modificarea conjuncturii economice care poate inter$eni in perioada
respecti$a.
!tape n reali5area bugetuluiD
/. Planificarea acti$itatilor proiectului(
1. !stimarea c&eltuielilor n detaliu pentru fiecare acti$itate si
su%acti$itate(
3. !stimarea potentialelor surse de $enituri(
5. Realizarea unei planificari n timp a c&eltuielilor si $eniturilor(
6. "upunerea %ugetului spre apro%are organizatiei(
2. "ta%ilirea unor proceduri de supra$eg&ere permanenta, n timpul
implementarii, a c&eltuielilor comparati$ cu %ugetul(
G. Re$izuirea si actualizarea periodica a %ugetului.
31
Recomandari privind ntocmirea bugetului:
'ntocmirea unui %uget corect $a dura destul de mult, deci tre%uie nceputa
din timp(
'ntocmirea %ugetului tre%uie facuta de toate persoanele implicate n
utilizarea lui(
4ugetul tre%uie sa corespunda cu contractul de finantare.
/ituatii n care $inantatorul nu acorda suma solicitataD
nu s+au explicitat destul de clar actiunile si costurile aferente(
nu au fost esalonate corect fondurile necesare(
nu a fost asigurata contri%utia proprie a organizatiei(
din principiu finantatorul nu acorda finantare pentru anumite categorii de
c&eltuieli (cumparari de terenuri, costructii, dotari, etc).
'ugetul unui proiect poate $i structurat n mai multe moduriD
%uget pe categorii de c&eltuieli(
%uget pe acti$itati:
%uget pe surse de $enit(
com%inatie ntre acestea
alte $ariante
Exemple'
#..uget pe categorii de c/eltuieli
&*e't ti% de 1uget gru%eaa !eniturile 'i *)eltuielile %e *ategorii3
%er'onal in'truire organiare de e!enimente
tran'%ort %u1li*atii *)eltuieli indire*te
e*)i%ament admini'trati!e
$..uget pe activitati
&*e't ti% de 1uget gru%eaa *)eltuielile %e *ategorii 'i a*ti!itati in a*adrul %roie*tului
"(eltuieli 'uget Activitatea K Activitatea L
#e personal:
+salarii
+consultanta
@ransport
!c&ipament
32
!tc.
&*e'ta e'te ti%ul de 1uget *u *are 'e o%ereaa atun*i *?nd 'e ela1oreaa 1ugetul %roie*tului4
%. .uget pe surse de venit
&*e't ti% de 1uget gru%eaa *)eltuielile %e *ategorii 'i %e 'ur'e de finantare *are %arti*i%a *u fonduri4
"(eltuieli 'uget -inantator K -inantator L
#e personal:
+salarii
+consultanta
@ransport
!c&ipament
!tc.
&*e't ti% de 1uget 'e folo'e'te atun*i *?nd 'e %reinta finantatorului alte 'ur'e de finantare ale
%roie*tului4
0. Alt model de structurare a unui buget
"ategori
e de
c(eltuieli
Unitate %r. de
unitati
"ost>unitat
e
"ost
#otal
/uma
solicitata
Alte
contributii
"e'ur'e
umane
(ran'%ort
-*)i%amente
'i 1unuri
+o'turi
aferente
%roie*tlui
&lte *o'turi
!c(ipa de proiect
!c&ipa poate fi definita ca un grup de persoane unite prin dorinta de a realiza un
o%iecti$ comun si de a ajunge la rezultate.
Persoanele care formeaza ec&ipa proiectului si care implementeaza proiectul
sunt:
Personal dministrati$ (coordonator, asistent, economist etc.)
"pecialisti (juristi, psi&ologi, a$ocati, asistenti sociali, profesori, medici
etc.)
7ola%oratori
7onsultanti
33
@raineri
0oluntari
!tc U
8. Monitori5area si evaluarea proiectului
!c&ipa interna de e$aluareT
!$aluator externT
7e tre%uie ($or) sa stie finanatoriiT
7e date tre%uie sa fie stranseT
7um $or fi stanse si pastrate dateleT
!xista instrumente de strangere a datelor sau tre%uie sa fie dez$olateT
7ine $a strange dateleT
7and $or fi stranse dateleT
7um $or fi analizate dateleT
"unt incluse atat masuri formati$e cat si sumati$eT
"unt adunate atat date cantitati$e cat si calitati$eT
7ine tre%uie sa primeasca informatiile de e$aluareT
1:.#itlul proiectului
"aracteristiciD
sa fie atracti$ si scurt
sa fie orientat pe %eneficiile grupurilor tinta, pe rezultate
sa nu contina acronime, cu$inte putin uzuale, termeni te&nici
sa nu depaseasca un anumit numar de cu$inte (/A+/1)
I+ MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Managementul proiectului este procesul de organizare i supra$eg&ere a
proiectului pentru a asigura realizarea acestuia conform planific,rii, n limitele
%ugetului i conform specifica*iilor sta%ilite.
Managementul de proiect consta n plani$icarea, organi5area si gestionarea
2controlul3 sarcinilor si resurselor ce urmareste atingerea unui anumit
obiectiv, n conditiile eJistentei unor constr,ngeri re$eritoare la timp,
resurse si costuri.
1.Principiile managementului proiectelor
34
-ndiferent de tipul de proiect, independent de personalitateac si stilul managerului
sau si de metoda specifica adoptata, managementul de proiect $a respecta
urmatoarele principii:
/. Unicitatea obiectivuluiD un proiect are un singur o%iecti$ principal (general).
cesta este moti$ul pentru care proiectul exista si este finantat. tingerea
o%iecti$ului nseamna rezol$area pro%lemei care a fost identificata la nceputul
ciclului de $iata al proiectului.
1. Managerul de proiect 2coordonatorul3 + proiectul este condus de un singur
manager (Pteam leaderO) care are, pe l.nga competenta necesara, ntreaga
autoritate si completa responsa%ilitate n ceea ce pri$este conducerea
proiectului. 'n functie de capacitatea sa manageriala, de talentul si stilul sau de
lucru, managerul de proiect poate delega cola%oratorilor din ec&ipa sa (Pproject
teamO) luarea unor decizii. !ste important ca delegarea sa se faca prin notificari
scrise, pentru ca fiecare sa+si asume responsa%ilitatea, potri$it rolului sau n
proiect. Mem%rii ec&ipei raspund pentru propriile decizii (fie ca sunt sau nu
delegate de seful de proiect) n fata managerului de proiect.
3. &escompunerea structurala a proiectului: n functie de complexitatea
proiectului, acesta se mparte n su%unitati structurale (su%proiecte, sarcini,
grupuri de acti$itati, acti$itati) pentru a utiliza competenta fiecarui mem%ru al
ec&ipei. ?ici un manager de proiect nu ar putea conduce singur proiecte cu sute,
mii sau c&iar sute de mii de acti$itati care se desfasoara de cele mai multe ori
simultan si n locatii diferite.
5. Abordarea pornind de la obiectiv catre resurse: alocarea resurselor
necesare realizarii o%iecti$elor proiectului se face numai dupa ce sunt identificate
toate acti$itatile necesare( resursele se calculeaza si se aloca numai pentru
punerea n practica a acestor acti$itari. ?iciodata nu se $or ela%ora proiecte al
caror o%iecti$ este numai consumarea unor fonduri.
6. !valuarea>Reevaluarea: este recomanda%il ca, nca din faza de conceptie,
dupa fiecare etapa sau stadiu al proiectului sa fie pre$azuta o etapa de
ree$aluare care sa permita luarea deciziilor impuse de practica. ceasta
deoarece pro%a%ilitatea sa$.rsirii unor erori este mai mare n faza de conceptie a
proiectului, iar consecintele acestora se pot identifica relati$ t.rziu, a%ia n faza
de implementare. 7ostul remedierii lor este cu at.t mai mare cu c.t sunt
identificate mai t.rziu. Prin ree$aluari si analize succesi$e se pot identifica
e$entualele erori nca din faza de NproiectareO, c.nd costurile sunt minime.
2.Monitori5area si evaluarea: proiectele sunt o%ligatoriu permanent
monitorizate intern (de managementul proiectului) si pot fi monitorizate extern (de
e$aluatori din afara proiectului, de finantator etc).
). "ele cinci elemente care constituie cadrul principal al preocup6rilor n
managementul de proiect suntD
oameni, organiza*ii i institu*ii
35
ac&izi*ia i controlul resurselor
planificarea i programarea
procurarea i contractarea
interac*iunea cu mediul.
+. -unc.iile managementului de proiect
)unctiile managementului de proiect tre%uie n*elese n rela*ie, astfel nc.t
parcurgerea uneia pro$oac, influen*e asupra celorlalte. !xist, un ciclu al
func*iilor, indiferent de tipul proiectului, procesele n cauz, fiind necesare pentru
ndeplinirea misiunii asumate.
anali56 (studiul asupra naturii situa*iei n care se solicit, ac*iunea
managerial,( implic, analize te&nice, logistice, administrati$e, sociale
economice i politice)
plani$icare (planul ofer, direc*ia i cadrul procesului de management(
presupune n*elegerea a ceea ce ar tre%ui f,cut pentru a constitui
proiectul. #e men*ionat este faptul c, forme ale planific,rii se reg,sesc n
toate etapele parcurse)
organi5are (asigurarea resurselor umane, materiale i financiare
necesare desf,ur,rii acti$it,*ilor proiectului( precizarea responsa%ilit,*ilor
i asigurarea coordon,rii pentru acti$it,*ile desf,urate)
autori5are (ea confer, legitimitate tuturor celor care lucreaz, n proiect(
managerul, prin func*ia de autorizare i mputernicire, Pface lucrurile s,
mearg,O)
monitori5are (permanenta monitorizare a acti$it,*ilor desf,urate pentru a
$edea dac, ele se nscriu n parametrii sta%ili*i de proiect( pe %aza
informa*iilor do%.ndite, managerul exercit, supra$eg&erea i controlul).
G. Arii ale managementului de proiect
riile managementului de proiect descriu acele cunotin*e i practici specifice
care contureaz, componentele proceselor ce urmeaz, a fi derulate. 7onform lui
Villiam R. #uncan (. $uide to t+e Proect Management /od0 of 1nowledge) pot
fi identificate nou, mari arii ale managementului de proiect, n interiorul fiec,ruia
put.ndu+se discrimina su%componente:
,.1. .anagementul integrrii proiectului
-nclude procesele menite s, asigure o coordonare adec$at, ntre diferitele
elemente ale proiectului. 8n lucru important n aceast, faz, este negocierea
o%iecti$elor i a strategiilor alternati$e de ac*iune pentru a putea asigura ne$oile
36
i atept,rile celor implica*i. 'n aceast, arie putem analiza c.te$a procese
majore.
/. 2ezvoltarea planului proiectului: sintetizarea rezultatelor altor
procese de planificare i punerea lor mpreun, ntr+un document
coerent i consistent.
1. Executarea planului proiectului: derularea efecti$, a planului de
proiect prin performarea acti$it,*ilor propuse.
3. (ontrolul global al sc+imb"rilor: coordonarea sc&im%,rilor implicate
pe toat, durata derul,rii proiectelor.
'n cele ce urmeaz, $om a%orda detaliat fiecare dintre aceste trei procese.
3. 2ezvoltarea planului proiectului.
'n prima faz, el este un document desc&is i se completeaz, pe m,sur, ce toate
datele necesare de$in disponi%ile. Planul proiectului este folosit, aadar, la:
g&idarea execut,rii proiectului
documentarea deciziilor i argumentarea alternati$ei alese
facilitarea comunic,rii ntre persoanele implicate
determinarea unor re$izuiri la ni$el managerial n ceea ce pri$ete
con*inutul, extensia sau calendarul proiectului
furnizarea cadrului pentru m,surarea progresului i pentru control.
4. Executarea planului proiectului.
Marea parte a %ugetului din cadrul proiectului $a fi alocat, pentru derularea
acti$it,*ilor specifice acestui proces. Da acest ni$el, managerul i ec&ipa
managerial, a proiectului tre%uie s, coordoneze i s, direc*ioneze diferitele
aspecte te&nice i organiza*ionale specifice proiectului. Procesul este afectat n
cea mai mare m,sur, de aria de aplicare a proiectului. !xecutarea planului
proiectului implic, trei categorii de factori: inputuri, instrumente i te&nici i
outputuri:
37
I1P7$
/. Planul proiectului
1. Politicile
organiza*ionale
3. #etalii suplimentare
care sprijin, proiectul
5. c*iuni corecti$e
%/#RUM!%#!> #!1%"
/. %ilit,*i manageriale
generale
1. 7unotin*e i competen*e
legate de produsul final
3. "istemul de lucru din cadrul
proiectului
5. 'nt.lniri de nregistrare a
stadiului (steering comitees)
6. Proceduri organiza*ionale
)7$P7$
Rezultatele muncii
"c&im%,ri necesareJ
solicitate
5. (ontrolul global al sc+imb"rilor. !ste centrat pe:
a) influen*area factorilor care creeaz, sc&im%area pentru a asigura sc&im%,ri
%enefice(
%) determinarea producerii sau neproducerii sc&im%,rii
c) managementul sc&im%,rilor curente, atunci c.nd acestea se produc.
7ontrolul glo%al al sc&im%,rilor presupune respectarea unor proceduri.
Men*inerea integrit,*ii liniilor de for," care dirijeaz, m,surarea
performan*ei.
@oate sc&im%,rile apro%ate tre%uie s, fie reflectate n planul proiectului,
dar numai sc&im%area scopului proiectului poate s, afecteze aceste linii
de for*, ale m,sur,rii performan*ei. 'n contextul lucr,rii citate liniile de
for," sunt aproximati$ asimilate mai mult utilizatului concept de indicatori.
7oordonarea sc&im%,rilor ntre diferitele arii de cunoatere i ac*iune ale
proiectului. #e exemplu, o sc&im%are a calendarului propus ini*ial $a
afecta cu siguran*, costurile, gradul de risc, personalul implicat i uneori
c&iar calitatea presta*iilor.
'n urma controlului glo%al al sc&im%,rilor se produc actualiz,ri ale planului
proiectului, se propun ac*iuni corecti$e i se constituie %aze informale de
aa+numite P%une practiciO.
,.". .anagementul scopurilor proiectului
ceast, arie include procesele rele$ante pentru a asigura c, proiectul
nglo%eaz, toate acti$it,*ile necesare i numai pe cele necesare pentru
completarea cu succes a proiectului.
38
stfel, se face definirea clar, a ceea ce este sau nu inclus n proiect.
Managementul scopurilor proiectului con*ine procese precum:
/. 6ni,ierea. ceasta const, n recunoaterea formal, a faptului c, un nou
proiect a luat fiin*, sau c, un proiect deja existent tre%uie s, treac, n faza
urm,toare. -ni*ierea formal, leag, proiectul de celelalte acti$it,*i ale
organiza*iei. 'n anumite organiza*ii procesul de ini*iere formal, nu se
produce dec.t dup, realizarea unui studiu de feza%ilitate, a unui plan
preliminar sau a altor forme ec&i$alente de analiz,.
1. Planificarea scopului const, n dez$oltarea scris, a unor scopuri clare
pentru proiect, care s, ser$easc, ulterior n luarea de decizii. !le pot fi
transformate cu uurin*, n criterii cu ajutorul c,rora se determin, dac,
proiectul ca ntreg sau anumite faze ale acestuia au fost finalizate cu
succes. :dat, cu procesul nregistrat n derularea proiectului poate
ap,rea ne$oia de a re$izui sau de a redefini anumite aspecte cuprinse n
definirea scopului.
3. 2efinirea scopurilor proiectului. 'n definirea scopurilor tre%uie s, reg,sim
direct sau indirect:
justificarea proiectului
o scurt, descriere a produsului final
su%produsele (realizate la finalul di$erselor etape)
o%iecti$ele detaliate ale proiectului.
5. 7erificarea scopului const, n acceptarea oficial, a scopurilor proiectului
de c,tre persoanele implicate (sponsori, clien*i, %eneficiari etc.).
0erificarea scopului nu este acelai lucru cu controlul calit,*ii pentru c,
principala sa preocupare este aceea a accept,rii rezultatelor muncii, n
timp ce controlul calit,*ii este preocupat mai ales de corectitudinea
rezultatelor o%*inute.
6. (ontrolul sc+imb"rii scopurilor. cesta este preocupat de influen*area
factorilor determinan*i pentru a asigura sc&im%,ri %enefice la ni$elul
scopurilor. 7ele mai multe sc&im%,ri sunt pro$ocate de:
8n e$eniment extern
: eroare sau o omisiune n definirea scopurilor proiectului
: sc&im%are care urm,rete $aloarea ad,ugat,.
Pentru a ilustra cele subliniate mai sus, iat" o secven," a formularului de cerere
de finan,are din cadrul proiectelor PH.&E (oeziune economic" #i social" 8
componenta 2ezvoltarea capitalului uman.
1. &escriere
39
/./ @itlul
/.1 Docalizare
<ude*(e), regiune, ora(e)
. se vedea sec,iunea 4.3.5. din $+idul solicitantului pentru 9 localizare:.
/.3 "uma solicitat, de la utoritatea 7ontractant,
@otal costuri eligi%ile
(7ostul total al proiectului )
"uma solicitat, de la utoritatea
7ontractant,
R din costul total al proiectului
W !8R X W !8R X R
/.5 Rezumat
Maximum /A r.nduri (include*i informa*ii pri$ind (a) scopul proiectului, (%) grupurile *int, i (c)
principalele acti$it,*i. 0, rug,m s, indica*i clar prioritatea, acti$itatea i zona geografic,
specificate n I&idul "olicitantului, n care se ncadreaz, proiectul.
. se vedea sec,iunea 4.3.5 din $+idul Solicitantului #i $losarul de ;ermeni -.nexa <* privind
definirea localiz"rii proiectului #i grupurilor ,int" .
Scopul proiectului #i principalele activit",i trebuie s" se reg"seasc" #i %n Matricea (adrul =ogic.

/.6 :%iecti$e
Maximum / pagina. #escrie*i o%iecti$ul generalJo%iecti$ele generale i o%iecti$ul specific al
proiectului.
Obiectivele trebuie s" se reg"seasc" #i %n matricea cadru logic.
. se vedea Scurta prezentare a Matricei (adru =ogic -.nexa 1* #i $losarul de ;ermeni privind
definirea corect" a termenilor de obiectiv general #i obiectiv specific - scop* al proiectului.
/.2 <ustificare
Maximum 3 pagini. )urniza*i urm,toarele informa*ii :
Pentru toate subsec,iunile de mai os, v" rug"m s" urm"ri,i #i 9$rila de Evaluare: - Sec,iunea 4.
&elevan,a* din $+idul Solicitantului #i $losarul de ;ermeni pentru %n,elegerea corect" a
termenului 9 &elevan,":.
40
(a) rele$an*a proiectului fa*, de o%iecti$ele programului.
7um va contribui proiectul la atingerea obiectivelor programului >.
(%) rele$an*a proiectului fa*, de priorit,*ile programului .
?u este cazul. ?u se completeaz" acest subpunct.
(c) identificarea ne$oilor i constr.ngerilor din regiunea@ zona ,int" %n care este localizat proiectul
(are sunt nevoile relevante privind 2ezvoltarea &esurselor )mane din zona ,int" %n care
este localizat proiectul #i cum au fost ele identificate >
& 'e !edea ;i analiele ,@$( ;i o1ie*ti!ele %ri!ind De!oltarea "e'ur'elor .mane
'%e*ifi*e regiunii >n *are e'te lo*aliat %roie*tul (&ne8a 7)
(d) lista grupurilor *int, i num,rul estimat al %eneficiarilor direc*i i indirec*i .
6dentifica,i grupurile ,int", beneficiarii direc,i #i indirec,i ai proiectului -conform defini,iilor din
$losarul de termeni.*
7" rug"m s" men,iona,i aici %n mod explicit numrul persoanelor care vor beneficia %n mod
direct de serviciile furnizate %n timpul implement"rii proiectului -ex: num"r de persoane
angaate, instruite, beneficiare de consultan,", consiliere etc.*
(e) moti$ele alegerii grupurilor *int, si a acti$it,*ilor.
Explica,i care au fost motivele pentru care a,i selectat grupurile ,int" identificate mai sus, ale
c"ror nevoi dori,i s" le rezolva,i prin proiectul dumneavoastr".
(f) rele$an*a proiectului pentru grupurile *int,.
6n ce m"sur" activit",ile prev"zute %n proiect conduc la rezolvarea nevoilor identificate ale
grupurilor ,int" selectate.
@re%uie remarcat faptul c, descrierea clar, a scopului i a o%iecti$elor proiectului
constituie un element c&eie n succesul unei cereri de finan*are.
,.%. .anagementul timpului 3n cadrul proiectului
'n aceast, arie se pot distinge urm,toarele procese:
/. 2efinirea activit",ilor: identificarea acti$it,*ilor specifice care tre%uie
performate pentru a produce rezultatele ateptate ale proiectului. #efinirea
acti$it,*ilor tre%uie s, se fac, astfel nc.t toate o%iecti$ele proiectului s, fie
atinse.
1. Secven,ierea activit",ilor: identificarea i documentarea tipurilor de
interac*iuni ntre diferitele etape. : sec$en*iere clar, a acti$it,*ilor este
41
a%solut necesar, pentru a putea dez$olta un calendar realist. Pentru
realizarea acestei acti$it,*i se pot utiliza softuri computerizate sau alte
tipuri de metode i te&nici existente n manuale de management de
proiect (metoda diagramelor cu s,ge*i, metoda diagramelor condi*ionale,
metoda re*elei etc.)
3. Estimarea duratei activit",ilor: aici sunt sta%ilite unit,*ile de lucru cu care
se m,soar, cantitatea de munc, ce $a fi depus, pentru fiecare etap, din
proiect, precum i alocarea acestora pe tipurile de acti$it,*i ca urmare a
unor e$alu,ri calitati$e i a unor estim,ri.
5. 2ezvoltarea calendarului: determinarea datelor de nceput i de final
pentru acti$it,*ile din proiect. Planificarea calendaristic, este foarte
important, ntruc.t de ea depinde ncadrarea proiectului n parametrii de
timp i de costuri sta%ili*i ini*ial. #e cele mai multe ori calendarul este
prezentat ntr+o form, grafic, pentru a uura utilizarea lui ca instrument pe
toat, durata derul,rii proiectului.
6. (ontrolul calendarului: presupune $erificarea ac*iunilor i realizarea
corecturilor necesare.
,.,. .anagementul costurilor proiectului
'n acest context se are n $edere ncadrarea c&eltuielilor n %ugetul apro%at
ini*ial. Principalele tipuri de procese care se reg,sesc la acest ni$el sunt:
3. Planificarea resurselor: se determin, ce resurse (personal, ec&ipamente,
materiale) i ce cantitate din fiecare tre%uie s, fie folosite n realizarea
diferitelor acti$it,*i.
4. Estimarea costurilor: se face o aproximare a costului resurselor necesare
pentru completarea fiec,rei acti$it,*i.
5. /ugetarea: alocarea costurilor glo%ale estimate pentru fiecare sec$en*, de
lucru
A. (ontrolul costurilor: monitorizarea i $erificarea sc&im%,rilor care inter$in
n %ugetul proiectului.
Pentru a avea o imagine concret" asupra componentei de buget, red"m mai os
formularul pentru buget specific proiectelor men,ionate anterior -P+are 8
2ezvoltarea capitalului uman*.
AneJa '. 'ugetul proiectului
1
Anul 1
"(eltuieli Unitate %um6rul de "ost unitar "osturi
42
unit6.i
2n !URO3
2n
!URO3
)


1. Resurse umane
/./ "alarii (cost total, personal local)
3
A
/././ @e&nic pe lun, A
/./.1 dministrati$J personal auxiliar pe lun, A
/.1 "alarii (cost total, personal din afara t,rii,
international) pe lun, A
/.3 #iurna pentru deplas,riJc,l,torii
5
A
/.3./ -n afara *,rii (personalul proiectului) pe zi A
/.3.1 Docal (personalul proiectului ) pe zi A
/.3.3 Participan*i la seminariiJconferin*e
6
pe zi A
#u&total (esurse umane :

). #ransport
;

1./ @ransport interna*ional
G
pe z%or A
1.1 @ransport local
G
pe lun, A
#u&total $ransport :

+. !c(ipamente si bunuri
9

3./ 7ump,r,ri sau inc&irieri de $e&icule
>
pe
$e&icul A
3.1 Mo%ilier, ec&ipamente, computere,
ec&ipamente de instruire etc. A
3.3 Piese de sc&im%Jec&ipamente pentru
maini,scule
/A
A
3.5 ltele ($, rugam specifica*i) A
#u&total c8ipamente si &unuri :

G. "osturi birou local proiect
11

5./ 7osturi $e&icule ( %enzin,, $erific,ri
te&nice, etc) pe lun, A
5.1 7&irie %irou pe lun, A
5.3 7onsuma%ile + rec&izite de %irou pe lun, A
5.5 lte ser$icii :
+ telJfax, -nternet , electricitateJnc,lzire,
intre*inere(
+ alte ser$icii de %irou(
+ materiale promo*ionale preg,tire de solicitant
n proiect, %rouri, pliante, c,r*i, adres, internet,
etc
pe lun,
A
#u&total costuri &irou local9proiect :

4. Alte costuri, servicii
1)

6./ Pu%lica*ii
/3
(ex. materiale promo*ionale,
%rouri, pliante, c,r*i, pagini He% , s.a) A
6.1 "tudii, cercet,ri
/3
A
6.3 7osturi de audit (costuri de auditare a
proiectului)
/5
A
43
6.5 7osturi de e$aluare A
6.6 @raduceri, interpre*i A
6.2 "er$icii financiare (garan*ii financiare etc.) A
6.G 7ostul conferin*elorJseminariilor
/3
A
6.L 7osturi pentru $izi%ilitatea proiectului A
#u&total :lte costuri- servicii :

;. Altele
2./ softHare, licente A
2.1 materiale de instruire i surse de dez$oltare
profesional, (%enzi $ideoJaudio, 7#+uri, c,r*i,
a%onamente la re$iste profesionale i alte
materiale similare rele$ante pentru proiect) A
2.3 alte costuri direct legate de acti$it,*ile
proiectului, care nu sunt incluse n liniile de
%uget de mai sus, sunt justificate i nu sunt
total su%+contractate A
#u&total :ltele :

=. /ubtotal costuri directe proiect 21-;3 :
L. 7osturi administrati$e (maximum GR din lina
G, total costuri directe proiect )
8. #otal costuri eligibile proiect 2=? 93 :
Pentru a $edea explica*iile suplimentare care se dau pentru a completa un astfel
de %uget, $iziteaz, HHH.infoeuropa.ro, proiecte P&are.
,.0. .anagementul calitii proiectului
!ste un domeniu forte dez$oltat i foarte complex i de aceea ne $om referi aici
doar sumar la principalele procese care apar n acest context. Managementul
calit,*ii proiectului face referire la acele procese prin care se asigur, satisfacerea
ne$oilor pentru care proiectul a fost derulat.
/. Planificarea calit",ii: identificarea acelor standarde de calitate rele$ante
pentru proiect i descrierea modalit,*ilor de a le satisface.
1. .sigurarea calit",ii: e$aluarea performan*elor glo%ale ale proiectului pentru
a conferi ncrederea c, acesta $a satisface standardele de calitate
men*ionate.
3. (ontrolul calit",ii: monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului pentru
a $erifica dac, acestea corespund standardelor de calitate i identificarea
modalit,*ilor de a elimina factorii care produc performan*e
nesatisf,c,toare.
44
,.2. .anagementul resurselor umane ale proiectului
-mplic, o serie de procese prin care se urm,rete folosirea c.t mai eficient, a
oamenilor implica*i n proiect. ceast, arie cuprinde:
3. Planificarea organiza,ional": identific,, documenteaz, i distri%uie
rolurile i responsa%ilit,*ile n cadrul proiectului. "unt sta%ilite rela*iile
ierar&ice i structura raport,rilor.
i. Pentru a asigura o aplica%ilitate continu, planificarea
organiza*ional, este reluat, periodic. Principalele rezultate
ale acestui proces sunt, aadar, distri%uirea rolurilor i a
responsa%ilit,*ilor, planul de personal (momentul Pintr,riiO i
al PieiriiO din proiect a resurselor umane implicate) i
organigrama (structura ierar&ic, i rela*iile de raportare.
1. .ngaarea staff!ului: identificarea i angajarea resurselor umane de care
este ne$oie n proiect. desea se nt.mpl, ca cele mai dorite J %une
resurse umane s, nu fie disponi%ile. #e aceea tre%uie asigurat, o atent,
selectare a personalului astfel nc.t toate acti$it,*ile s, fie duse la %un
sf.rit i o%iecti$ele proiectului s, fie atinse. 'n func*ie de ne$oile
proiectului angajamentele pot fi integrale (full+time) sau n regim de
cola%orare, de consultan*,, angajamenteJcontracte pe sarcin,, etc.
3. Bormarea ec+ipei const, n dez$oltarea competen*elor indi$iduale sau de
grup care pot s, creasc, performan*a proiectului. 8n important accent se
pune aici pe competen*ele interac*ionale i pe capacitatea de a lucra n
cadrul unei ec&ipe. 'n cele mai multe structuri de proiect exist, un director
al proiectului, care ndeplinete mai ales func*ii de reprezentare, de
negociere, de asigurare a coeren*ei ntre cererile i ne$oile
persoanelorJinstitu*iilor implicate i un lider al ec&ipei, care ndeplinete
func*ii executi$e, de coordonare complet, a acti$it,*ilor derulate.
Pentru constituirea unei ade$,rate ec&ipe se utilizeaz, mai multe instrumente i
te&nici, ntre care amintim: acti$it,*i de construire a ec+ipei #i lucru %n ec+ip",
sisteme de recunoatere i premiere, acti$it,*i de perfec*ionare.
5. (oabitarea: spa*iul comun de lucru pentru mem%rii ec&ipei.
,.4. .anagementul comunicrii 3n proiect
7uprinde procesele prin care este asigurat, generarea, colectarea, diseminarea
i colectarea informa*iilor rele$ante n cadrul proiectului. "e sta%ilesc astfel
leg,turile necesare ntre oameni, idei #i informa,ii. :rice persoan, implicat, n
45
proiect tre%uie s, fie preg,tit, s, trimit, i s, primeasc, informa*ii n Plim%ajulO
proiectului.
ceast, arie include la r.ndul ei c.te$a procese:
/. Planificarea comunic"rii (7ine are ne$oie de informa*iiT #e ce tip de
informa*ii are ne$oieT 7.nd i sunt necesare acesteaT 7um poate intra n
posesia lorT)
1. 2istribuirea informa,iei nseamn, a face disponi%ile informa*iile necesare
persoanelor implicate n proiect ntr+un timp util.
3. &aportarea informa,iei const, n colectarea i diseminarea informa*iilor
referitoare la raportarea stadiului de realizare, m,surarea progresului i
efectuarea unor pre$iziuni.
5. Binalizarea administrativ": colectarea i diseminarea informa*iilor
necesare pentru a putea considera complet, din punct de $edere formal
(oficial) o faz, a proiectului sau ntregul proiect.
,.;. .anagementul riscului 3n proiect
-nclude procesele care se preocup, cu identificarea, analiza i generarea unor
r,spunsuri la riscurile pe care le implic, proiectul. -deea de %az, este aceea a
maximiz,rii rezultatelor J e$enimentelor poziti$e i minimizarea consecin*elor pe
care le au e$enimentele ad$erse.
Procesele care *in de managementul riscului sunt:
/. 6dentificarea riscurilor posibile: determinarea factorilor de risc ce pot afecta
proiectul i sta%ilirea caracteristicilor acestora.
1. (uantificarea riscului: e$aluarea riscului i a m,surii n care elementele de
risc pot afecta rezultatele ateptate ale proiectului.
3. Elaborarea unor strategii de r"spuns la riscuri: definirea pailor care sus*in
i m,resc oportunit,*ile i dez$oltarea unor modalit,*i de r,spuns la
posi%ilele amenin*,ri.
5. (ontrolul r"spunsurilor la risc: presupune ela%orarea unui mini+plan
managerial care s, asigure r,spunsuri posi%ile la e$enimentele de risc ce
pot s, apar, de+a lungul proiectului. 7&iar dac, mare parte a riscurilor nu
pot fi pre$,zute i identificate de la nceput este necesar, luarea lor n
considerare n toate etapele de derulare a proiectului.
,.<. .anagementul ac8iziiilor 3n proiect =engl.: procurement*
46
Reprezint,, de asemenea, o acti$itate te&nic,, incluz.nd procesele prin care se
ac&izi*ioneaz, %unuri i ser$icii necesare proiectului. ceste %unuri i ser$icii
pro$in din afara proiectului. Procesele prezente n aceast, arie presupun
ela%orarea unor planuri de procurement, organizarea unor licita*ii, contractarea
furnizorilor etc.
4. Managerul de proiectD roluri, competen.e, responsabilit6.i
: cerin*, fundamental, a tuturor proiectelor, este ca o%iecti$ele s, reflecte cu
stricte*e necesit,*ile societ,*ii i ale grupurilor de interese i nu doar necesit,*ile
interne ale institu*iilor.
M,sura n care un proiect reuete sau nu depinde de un num,r de factori care
pot fi controla*i de conducerea proiectului, c.t i de o serie de al*i factori externi,
care scap, controlului exercitat. Pe parcursul fazelor de planificare i
implementare este important s, se identifice, monitorizeze i analizeze factorii
externi.
Majoritatea teoriilor despre managerul contemporan se distan*eaz, de a%ord,rile
mecaniciste i se orienteaz, c,tre flexi%ilitate i desc&idere, lu.nd n considerare
complexitatea situa*iilor manageriale. ?o*iunea de roluri a de$enit foarte
important, n acest context, ea suger.nd faptul c, managerii pot fi recunoscu*i
at.t prin ceea ce sunt, c.t i prin ceea ce fac.
Mintz%erg indic, o di$ersitate a muncii managerilor, dez$olt.nd ideea rolurilor
multiple pe care acetia le ndeplinesc. "intetiz.nd, aceste roluri se pot rezuma
la trei categorii: coordonator, lider i diplomat.
-igura <. 1. Rolurile managerului de proiect
8n %un manager de proiect ar tre%ui:
Managerul de
proiect
"oordonator
&iplomat Lider
47
# conducD competen*e manageriale generale,
capacitatea de a produce rezultatele ateptate de
%eneficiar.
# cluzeascD n str.ns, leg,tur, cu
competen*ele anterioare, leaders+ip ar nsemna
capacitatea de a formula o $iziune i de a
determina sc&im%,rile care s, conduc, la ea,
moti$area i inspirarea ec&ipei care lucreaz, n
proiect, con$ingerea persoanelor i a institu*iilor de
a c,ror implicare este ne$oie pentru a asigura
succesul proiectului(
# comunice> sta%ilirea unor leg,turi de
comunicare precise i a unui climat propice
sc&im%ului de informa*ii sunt elemente esen*iale
pentru %unul mers al proiectului(
# negocieze> capacitatea de a sta%ili acorduri,
medierea sau ar%itrarea sunt atri%u*ii pe care
managerul de proiect tre%uie s, i le asume
frec$ent. 'ntr+un proiect, de o%icei, se negociaz,:
scopul costurilor i calendarul(
termenii i condi*iile contractului(
resursele implicate(
responsa%ilit,*ile.
# rezolve pro&leme> aceast, competen*, este o
com%ina*ie ntre definirea pro%lemelor i luarea de
decizii. #ac, definirea pro%lemei solicit, distinc*ia
dintre cauze i efecte, luarea de decizii presupune
identificarea unor solu*ii $ia%ile i alegerea celei mai
potri$ite.
# influeneze organizaia: pentru exercitarea
acestei competen*e este ne$oie de o %un,
cunoatere a rela*iilor de putere i a culturii
organiza*ionale de ansam%lu.
Cn perioada de %nceput a #tiin,ei managementului se considera c", pentru a
conduce eficient, managerii trebuie s" cunoasc" foarte bine natura sarcinii@
muncii de %ndeplinit #i apoi s" aib" capacitatea de a!#i exercita autoritatea pentru
a!#i diria #i controla subordona,ii c"tre realizarea scopurilor. 2ar, odat" cu
sc+imb"rile survenite %n toate domeniile de activitate, componenta uman" a fost
ROLURL!
MA%AG!RULU
&! /U""!/
48
considerat" prioritar" pentru organiza,ie. .stfel, c'#tig" teren capacit",ile
interpersonale.
'n urma cercet,rilor, s+a ajuns la concluzia c, acti$itatea managerial, este una
complex, i multidimensional,, moti$ pentru care este ne$oie de un model
integrat pentru perfec*ionarea managerilor, model care s, poat, fi ajustat i
utilizat de c,tre practicieni, indiferent de natura acti$it,*ii lor sau de amploarea
proiectului, de organiza*iile implicate, de diferen*ele culturale. Pe %aza studiilor lui
naloui s+a constituit un model integrat al competen*elor manageriale structurate
pe trei componente ($ezi 7usHort&, />>>, p.G3):

-igura <. ). Laturi ale competen.ei manageriale
#o%.ndirea unui tip de capacit,*i n lipsa celorlalte $a conduce la o perfec*ionare
par*ial, i ; n consecin*, ; la o competen*, par*ial, a managerilor de proiect.
Competenele te8nice> se refer, la cunotin*ele i capacit,*ile specifice naturii
sarcinilor de ndeplinit. #in aceast, categorie a competen*elor fac parte cele care
se refer, la managementul ariei financiare a organiza*iei, la capacitatea de a
efectua sc&im%,rile planificate, la cunotin*ele adec$ate din domeniul
computerelor necesare planific,rii i monitoriz,rii proiectului. !le sunt
competen*e generale, importante pentru managerii de proiect, indiferent de
natura proiectului sau de contextul socio+cultural.
Competenele interpersonale> cele de conducere a oamenilor n procesul
muncii. rta de a conduce oamenii este adesea su%estimat, la acest ni$el c,ci,
de multe ori, ea reprezint, o categorie de cunotin*e i capacit,*i considerat, de
la sine n*eleas,. Managerilor de proiect li se cer permanent capacit,*i precum:
rezol$area de pro%leme, rezol$area conflictelor de munc,, moti$area i
"OMP!#!%EA
MA%AG!RALM
7unotin*e i
capacit,*i te&nice
7unotin*e i
capacit,*i interumane
7unotin*e i
capacit,*i de
autoperfec*ionare
49
comunicarea, conducerea ec&ipelor. cetia recunosc ca fiind general $ala%il,
importan*a competen*elor de comunicare, c&iar dac, mijloacele i metodele de
comunicare ntre oameni difer, n func*ie de contextul social i organiza*ional.
Competenele de autoperfecionareD aceast, categorie de competen*e
manageriale este poate cea mai rele$ant, pentru perfec*ionarea muncii
managerilor de proiect. !i i ndreapt, aten*ia c,tre autoperfec*ionare i
do%.ndirea capacit,*ilor fundamentale pentru a+i e$alua propriile calit,*i, dar i
punctele sla%e, poten*ialele domenii de perfec*ionare pe termen lung. Metoda
tradi*ional, punea accentul pe do%.ndirea capacit,*ilor i cunotin*elor necesare
pentru a fi un P%unO manager. 'ns, nu erau ncuraja*i s,+i contientizeze propria
identitate, necesit,*ile personale i profesionale. 'n organiza*iile moderne
perfec*ionarea managerilor este parte integrant, a perfec*ion,rii glo%ale a
organiza*iei.
;. Monitori5area 7i evaluarea proiectelorD c,teva repere
Monitorizarea i e$aluarea sunt dou, acti$it,*i complementare care reprezint,
sec$en*e fundamentale n ciclul de $ia*, al unui proiect. Monitorizarea i
e$aluarea sunt, n primul r.nd, procese de n$,*are despre succesele i
aspectele critice J pro%lematice ale proiectului. 7olectarea, analiza i
interpretarea datelor din cadrul proiectului, completate de reflec*ia critic, asupra
acti$it,*ilor derulate, constituie un instrument eficace de p,strare a proiectelor n
orizontul realiz,rii rezultatelor ateptate, prin furnizarea informa*iilor necesare
procesului decizional la ni$el de management de proiect.
Monitorizarea este o func*ie a managementului de proiect, cu rol reglator.
Monitorizarea sprijin, alte dou, func*ii importante: raportarea i e$aluarea.
)n proiect poate fi supus procedurilor de evaluare intern", ca parte integrant" a
proceselor proiectului, dar #i a evalu"rii externe, din partea unui evaluator
independent de activit",ile #i de ec+ipa de proiect. 2e regul", evalu"rile interne
au rolul de a oferi feedbacD #i de a fundamenta deciziile manageriale interne, iar
evalu"rile externe pot fi cerute de finan,ator, pentru a vedea %n ce m"sur"
proiectul produce rezultatele dorite sau pentru a m"sura satisfac,ia beneficiarilor
%n raport cu interven,iile propuse de proiect.
!tapele de %az, ale proiectului:

P"$0-+(&"- 0/P7-/-N(&"- -A&7.&"-
50
-igura <. +. !tapele proiectului
#e regul,, scopurile definirii i oper,rii unui sistem de monitorizare i e$aluare a
proiectului este du%lu:
a. :ferirea de informa*ii rele$ante i acurate pentru persoanele implicate J
interesate (staDe+olders) ; de la %eneficiarii proiectului i p.n, la
finan*atori ; cu pri$ire la e$olu*ia proiectului i la m,sura n care acesta
produce rezultatele ateptate.
%. 'nzestrarea ec&ipei manageriale cu aparatul metodologic i cu ansam%lul
de date necesare pentru a se angaja ntr+un management pentru impact.
'n acest tip de management este ne$oie s, se r,spund, circumstan*elor
n sc&im%are i mai %unei n*elegeri a realit,*ii n care se deruleaz,
proiectul, prin adaptarea acestuia astfel nc.t s, se apropie c.t mai mult
de realizarea impactului n direc*iile dorite.
8n sistem de monitorizare i e$aluare al unui proiect se focalizeaz, pe:
Rele$an*a proiectului (structur,, corela*ii ntre componente, impact
general, o%iecti$e, acti$it,*i)
Progresul n atingerea o%iecti$elor(
-mpactul inter$en*iilor specifice proiectului(
"atisfac*ia %eneficiarilor direc*i i indirec*i ai proiectului.
Pentru a a$ea un $oca%ular de %az, pentru acest domeniu, s, $edem c.te$a
defini*ii culese din materialele de management de proiect ale unor mari
organiza*ii interna*ionale.
.onitorizare
Monitorizarea reprezint, e$aluarea J urm,rirea continu, a
implement,rii proiectului n raport cu calendarul agreat i a
utiliz,rii intr,rilor, infrastructurii i ser$iciilor de c,tre
%eneficiarii proiectului
-E/
3
8 Proect Monitoring and Evaluation, Operational 2irective*
Monitorizarea sprijin, auto+e$aluarea continu, prin
furnizarea de date care pot genera o mai %un, n*elegere n
cadrul proceselor formale i informale. Monitorizarea formal,
1
51
implic, colectarea de date despre indicatori selecta*i i
standarde de performan*,. Monitorizarea se centreaz, pe
colectarea regulat, de informa*ii i pe $erificare frec$ent, a
progresului pe termen scurt, analiz.nd implica*iile pentru
proiect
-6B.2
4
8 Managing for impact in &ural 2evelopment*
Monitorizarea poate fi definit, ca o func*ie continu, care ,i
propune n primul r.nd s, ofere managementului i
principalilor staYe&olders ai unei inter$en*ii indica*ii imediate
ale progresului, sau a lipsei acestuia n atingerea
rezultatelor.
-)?2P
5
8 HandbooD on Monitoring and Evaluation for &esults*
valuare
!$aluarea este aprecierea periodic, a rele$an*ei,
performan*ei, eficien*ei i impactului (ateptat i neateptat)
proiectului n raport cu o%iecti$ele sta%ilite.
-E/ 8 Proect Monitoring and Evaluation, Operational 2irective*
!$aluarea nseamn, a aprecia sau a judeca $aloarea sau
meritul proiectului. Misiunile de e$aluare au un caracter mai
degra%, periodic i $izeaz, progresul glo%al i %unul mers al
proiectului. -mpactul are n $edere sc&im%,rile n $ia*a
personal,, social, sau profesional, a celor care sunt $iza*i
de acti$it,*ile proiectului.
!$aluarea este un exerci*iu selecti$ care i propune s,
aprecieze sistematic i o%iecti$ progresul n atingerea unui
rezultat. !$aluarea este un proces, un exerci*iu de durat, i
nu un e$eniment izolat( ea este permanent legat, de
atingerea rezultatelor ateptate i mai pu*in de procesul de
implementare i ieirile imediate.
Indicatorii de performan
sunt m,sur,ri ale inputului, proceselor, outputului,
rezultatelor i impactului specifice proiectelor, programelor
sau strategiilor de dez$oltare. tunci c.nd sunt sprijini*i cu
colectarea de date credi%ile ; implic.nd poate anc&ete
formale ; analiz, i raportare, indicatorii le ofer, managerilor
posi%ilitatea de a urm,ri progresul, de a demonstra
rezultatele i s, ia m,suri corecti$e pentru a m%un,t,*i
ser$iciile oferite.
2
3
52
-E/ 8 Monitoring and Evaluation: Some ;ools, Met+ods and
.pproac+es*
!$aluarea unui proiect se situeaz, n $ecin,tatea imediat, a acti$it,*ii de
cercetare, pentru c, presupune colectarea, procesarea, analiza i interpretarea
de date. -nstrumentele de colectare a datelor depind de scopurile e$alu,rii, de
furnizorii datelor. "e folosesc c&estionare, focus+grupuri, o%ser$,ri, inter$iuri, etc.
53