1

REFERAT-IGIENA SOCIETAILOR
AGROALIMENTARE










Dumitru Andreea
An 2013/2014
Univ.Politehnica Bucuresti
Fac.ISB Grupa 746

2


CUPRINS:


1.CE TREBUIE S TIM DESPRE MICROBI......................................................3

2.Bacterii ascunse n mncare............................................................................3

3.Rspandirea bacteriilor- Contaminarea incruciata.......................................4

4.Analize microbiologice......................................................................................5

5.DEZINFECIE,DEZINSECIE,DERATIZARE.....................................................6
5.1 DESPRE DEZINFECIE...........................................................................................6
5.2 DESPRE DEZINSECIE.........................................................................................10
5.3 DESPRE DERATIZARE..........................................................................................10
6.Efectele nocive ale microbilor asupra organismului uman...........................11







3

Apecierea gradului de contaminare microbian a
suprafeei de lucru

1.CE TREBUIE S TIM DESPRE MICROBI :
Microbii sunt organisme microscopice si invazive si cuprind: virusuri, bacterii, fungi, spori.
Microbii pot fi agresivi multi dintre ei pun in pericol sanatatea, provocnd boli. (exemplu: e-Coli,
Listeria, Salmonella, HIV, Virusul Gripei Aviare, Virusul A-H1N1).
Microbii au aceleasi nevoi primare ca toate vietatile - hrana, apa si adapost.
(https://sites.google.com/site/zeromicrobiscoala133/project-updates)
Microbii pot fi de 2 feluri:
Microbii saprofiti - se gasesc in mod obisnuit in organele omului care comunica cu mediul exterior. Ei
nu sunt patologici pentru om si in unele cazuri sunt chiar necesari (prezenta lor previne dezvoltarea
unor microbi mai periculosi). In tubul digestiv acestia ajuta la digerarea resturilor alimentare sau
fabrica vitamine necesare organismului. Totusi, in unele situatii de slabire a rezistentei organismului,
unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi, invadeaza diferite organe ale corpului, producand
stari de boala.
Microbii patogeni - ei nu se gasesc in mod normal in corpul omului ci patrund in organism cu diferite
ocazii,cauzand boli.
Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau patologice, in orice produs
provenit din organismul omului(sange, urina, bila, secretii provenite din gat, urechi, organe genitale,
etc.). In toate aceste produse se gasesc milioane de microbi de diferite specii, dar laboratoarele
specializate folosesc o serie de metode pentru a depista numai pe acei microbi patogeni cauzatori ai
bolilor.
MITURI I ADEVRURI DESPRE MICROBI
MIT: Supermicrobii sunt rezisteni la splatul pe mini.

ADEVR: Dac v splai pe mini sau folosii un dezinfectant pe baz de alcool, vei fi protejat
mpotriva supermicrobilor la fel de bine ca mpotriva altor bacterii i virusuri. Supermicrobii pot fi
rezisteni la unele antibiotice, ngreunnd astfel tratarea infeciilor, ns sunt neajutorai n faa unor
bune practici de igien.
MIT: Trebuie s folosesc detergent de vase cu agent antibacterian pentru a m asigura c vasele sunt
bine curate i gata de folosire.

ADEVR: Spunurile i detergenii simplii sunt foarte eficieni pentru curarea vaselor i a hainelor,
curarea casei sau splatul pe mini. Agenii antibacterieni din spunuri i detergeni pot determina
apariia unor microbi imuni la antibiotice n mediul ambiant, care pot duce mai apoi la izbucnirea unor
infecii greu de tratat. (Ghidul Microbilor, dr. Bonnie Henry)
2.Bacterii ascunse n mncare
Cele mai frecvente i mai periculoase bacterii din alimente sunt:
E.coli-Bacteria Escherichia coli se gsete, cel mai des, n sucuri, ap, lapte dulce, carne de vit
nepreparat termic suficient.
Simptomele infestrii cu E.coli sunt: durerile de stomac, vrsturile i diareea severa sau (n cazuri
grave) insuficien renal.

4

Campylobacter-Bacteria Campylobacter poate fi prezent n carnea de vit sau la puii de gin, fiind
foarte primejdioas n cazul copiilor sau a btrnilor.

Listerioza-Acest fel de bacterie se gsete n sol, n ap, n alimentele crude, laptele nepasteurizat
sau mncarea procesat.
Semnele manifestrii acestei bacterii sunt: febr, frisoane, dureri de cap, vrsturi i se manifest
violent n cazul copiilor, a femeilor nsrcinate sau a persoanelor cu imunitate foarte sczut.
Norovirus-Responsabil pentru gastroenterit, Norovirusul se poate gsi n diverse alimente sau
buturi, de aceea boala este contagioas. Aceasta se manifest prin inflamaia intestinului i a
stomacului.
Salmonella-Bacteria Salmonella poate fi prezent n carnea psrilor de curte, n ou, carnea de vit,
pe fructele sau legumele nesplate. Ea poate fi distrus prin gtire la peste 60 de grade.
Aflatoxina-Aflatoxina este o substan extrem de periculoas descoperit, cel mai des, n lapte i
care poate provoca cancer. Femeile nsrcinat sunt cele mai expuse acestui risc.
Gsit i n alte produse, cu proprieti detoxifiante, aflatoxina aduce prejudicii doar n cantiti foarte
mari.

3.Raspandirea bacteriilor- Contaminarea incrucisata
(http://retete.eva.ro/sfaturi/poti-preveni-contaminarea-cu-microbi-a-alimentelor-articol-3737.html )

Una din cele mai periculoase metode de raspandirea a bacteriilor,in industria alimentara, este
aceea de la carnea cruda la alte ingrediente, ustensile de bucatarie sau suprafete,si poarta denumirea
de contaminare incrucisata.
Principala sursa de contaminare incrucisata o reprezinta amestecul carnii crude cu produse gata
preparate. Aceasta importanta si multi-fatetata categorie include urmatoarele componente:

Carne cruda, carne de pui si de peste:

- Intotdeauna separa carnea cruda de mancarea gata preparata sau care este deja pregatita pentru a
fi consumata.
- La alimentara, roaga vanzatoarea sa iti impacheteze carnea cruda in pungi separate, daca este de
tipuri diferite.
- Acasa, intotdeauna depoziteaza carnurile crude pe ultimul raft al congelatorului, astfel incat sucurile
si zeama de carne sa nu curga pe alte ingrediente si produse.

Dulapurile, sertarele si blatul de bucatarie:

Spala bine cu apa fierbinte si sapun aceste suprafete si apoi aplica un dezinfectant.
Nu lasa animalele de companie sa calce in zona si suprafetele de lucru si nu transforma nici tu
aceste zone in unele de "lenevit".
De fiecare data cand ai terminat de pregatit o mancare sau de manevrat un anumit ingredient, spala
foarte bine blatul de bucatarie, inainte de a te apuca de o noua reteta.

Tablii pentru taiat sau fundurile din lemn:

- Este o idee buna sa ai tablii sau funduri din lemn separate pentru taiat - unul pentru carne de porc
sau vitel, de pui sau de peste si altul pentru ingredientele si produsele care se pot servi crude.

- Tabliile pentru taiat confectionate din plastic pot fi curatate in mod igienic cu ajutorul unei solutii de
inalbit sau spalandu-le in masina de spalat vase. Pentru a obtine aceasta solutie de inalbit, foloseste o
lingura de agent de inalbire la un sfert de litru de apa rece.

- Tabliile pentru taiat, in special cele din lemn, trebuie cercetate "din ochi", pentru a te asigura ca nu
au patruns in crapaturi resturi de alimente.

5

- Arunca aceste ustensile cand s-au uzat excesiv sau in clipa in care apar crapaturi care devin dificil
de curatat.


Prosoapele, carpele, buretii si sorturile de bucatarie:

Daca folosesti in permanenta aceeasi carpa sau acelasi burete pentru a sterge dulapurile si blatul,
nu vei reusi decat sa imprastii microbii. Aminteste-ti sa speli prosoapele de bucatarie in masina de
spalat, cat de des posibil, si sa speli buretii in masina de spalat vase sau manual.

Evita sa te stergi de apa de pe maini pe sortul de bucatarie, pentru ca nu vei face altceva decat sa
"colectionezi" pe pielea mainilor bacteriile de data trecuta cand ai facut aceeasi operatiune...

Cand speli vasele, lasa-le sa se usuce natural - nu folosi prosoape ca sa le stergi, pentru ca vei
imprastia microbii.

Ustensilele si vasele pentru servit mancarea cruda sau gatita:

- Daca prepari carnea cruda - de vita sau porc, pui sau peste - la grill-ul sau gratarul din curte, este
important sa ai la indemana un alt vas, in care vei aseza friptura, dupa ce s-a prajit.

- Spala sau foloseste alte ustensile si tacamuri decat cele pe care le-ai utilizat la prepararea mancarii,
cat timp aceasta era cruda.


Ingredientele crude:

Salata trebuie spalata cat se poate de bine, chiar pre-spalata, "inecand-o" intr-un bol cu apa
proaspata, potabila, foarte rece.
Fructele se spala cu apa curenta - apa va spala bacteriile, praful si microbii.
Este foarte important sa speli pepenii si alte fructe sau legume de mari dimensiuni care nu vor fi
gatite. Tine intotdeauna cont de faptul ca au fost cultivate la o ferma, intr-o gradina, ca au crescut in
pamant si ca foarte multa lume a pus mana pe ele. Daca tai un pepene nespalat, bacteriile de la
suprafata vor fi impinse spre miezul fructului, din cauza cutitului.
Pentru a preveni contaminarea incrucisata, intotdeauna spala ingredientele intr-un vas sau bol si nu
intr-o chiuveta plina cu apa.
Daca trebuie sa speli carnea cruda de pui, porc, vita sau peste, spala foarte bine si chiuveta, pentru
a preveni contaminarea incrucisata.
Spalatul frecvent pe maini este crucial in prevenirea contaminarii incrucisate

4.Analize microbiologice
Aceste analize au scopul de a pune in evidenta o serie de microbi, care pot cauza infectii acute si
cronice. Deoarece microbii sunt "fiinte" prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber (de 1-10
microni) ei se pun in evidenta prin doua metode si anume:
- prin examinarea lor la microscopul optic - care poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic
care mareste de cateva zeci de mii de ori; microbii vazuti la microscop au diferite forme,exemplu:
punct (coci), betisor (bacili), spirale (spirochete), virgula (vibrioni). Cocii,cei mai des intalniti, se aseaza
de obicei in gramezi sau chiorchine (stafilococi) sau in siruri (streptococi) .
- prin cresterea microbilor pe medii de cultura (substante hranitoare speciale, lichide si solide);
cand microbii cresc pe mediile lichide, ei tulbura mediul, asa cum se intampla in cazul fermentarii
vinului; pe mediile solide(se prepara in niste cutii de sticla acoperite) microbii cresc formand fiecare
cate o colonie ce contine miliarde de microbi.


Pentru controlul eficienei dezinfeciei suprafeelor se utilizeaz dou procedee de control, care mai
sunt numite i teste de sanitaie: testul bacteriilor coliforme i testul stafilococilor.

6

4.1 Teste simplificate i mai rapide pentru aprecierea gradului de contaminare a suprafeelor: Hygicult
(Enterobacteriaceae; Yeast & Fungi; Total Bacterial Count); Hycheck; Petrifilm (E. coli Count Plates;
Coliform Count Plates), Chromocult Coliformen Agar, Envirocheck Rodac, TMT etc. (Sala, 2000).
Hygicult se prezint sub form de lamele, din material plastic, acoperite pe o parte cu mediu de
cretere i nchise ntr-o fiol. Petrifilmul este o pelicul din material plastic acoperit cu un mediu de
cultur deshidratat i un agent de gelificare care este solubil n ap rece. Se poate utiliza pentru
determinarea numrului total de microorganisme aerobe mezofile, a bacteriilor coliforme i a E. coli
din lapte, produse lactate, dar i de pe suprafee. Petrifilmele pentru determinarea bacteriilor coliforme
conine sruri biliare, rou violet, lactoz. Este destinat pentru determinarea numrului total de
microorganisme, a enterobacteriaceelor, drojdiilor i a mucegaiurilor). Citirea rezultatelor se face prin
compararea cu o scar etalonat.
4.2 Tipuri de aparate pentru detecia prezenei microorganismelor. Dintre acestea sunt utilizate mai
ales trusa LIGHTNING (Ehrenfeld, 1997) i trusa HY LITE (Merck), care se bazeaz pe fenomenul
de bioluminescen.
Bioluminescena permite evaluarea indirect a cantitii de ATP n prezena unei enzime substrat
specifice i anume sistemul luciferin luciferaz. Luciferina reacioneaz cu ATP n prezena ionilor
de Mg2+ i a luciferazei. n urma reaciei rezult o emisie luminoas proporional cu concentraia n
ATP. Metoda este eficient, dar extrem de costisitoare, fiind recomandat pentru industria
farmaceutic i unele sectoare de industrie alimentar.
Pentru aprecierea strii de igien a suprafeelor de lucru, ustensilelor, ambalajelor, etc., se
folosete examenul microbiologic aplicnd tehnici de lucru bazate pe recoltri fcute prin
metoda tamponului, Hygiene SwabCheck i nsmnri n medii nutritive.
(http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/industria-alimentara/aprecierea-gradului-de-contaminare-
microbiana-a-suprafetelor-de-lucru-176189.html)
5.DEZINFECIE,DEZINSECIE,DERATIZARE
Pentru a obtine o eficienta cat mai mare in combaterea microbilor(din incaperi/utilaje sau ustensile)
este necesara efectuarea urmatoarelor operatii,in aceasta ordine: dezinfecie-dezinsecie-deratizare
(la intervale de minim 1-2 ore intre acestea).
5.1 DESPRE DEZINFECIE
Dezinfectarea procesul de indepartare a microorganismelor producatoare de boli. In procesul de
dezinfectie, sporii bacteriilor nu sunt distrusi. Dezinfectantii sunt utilizati pe obiecte statice, spre
deosebire de antiseptice, folosite pe tesuturi vii. Dezinfectia implica, de obicei, chimicale, temperaturi
ridicate sau lumina ultravioleta. Natura dezinfectiei chimice depinde de tipul produsului utilizat.
Metode de realizarea a tratamentului de dezinfecie:
Dezinfectarea se realizeaz de obicei folosind substane dezinfectante, dei exist i alte metode:
- Expunerea la ultraviolete,
- Expunerea materialului infestat la temperaturi ridicate, la care microbii nu rezist
PLAN DE DEZINFECIE PENTRU ABATOARE, CARMANGERII , INSTITUII PUBLICE, UNITI
SANITARE I UNITI DE PRODUCIE ALIMENTAR
PENTRU CE ? CND ? CUM ? CU CE ? DIN CE ? CINE ?
MINI De mai multe
ori pe zi;
nainte de
operaie.
Splare
4 ml 3 min.
Frecare
2-4 ml. 30
sec.
-sapun lichid cu
dezinfectant;
- dezinfectant
lichid ca atare
Dozator spun
lichid
(dozimetru
flacon)
Tot personalul.
7

MOBILIER Dup fiecare
operaie
tergere
Pulverizare
- Mop sau lavete
mbibate n soluie
dezinfectant
- pulverizator sau
nebulizator (cea
rece)
Dezinfectani
clorigeni sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral,
hidroalcoolic
Personal
operator;
Personal de
serviciu.
GRUP
SANITAR
(SPLTOR,
WC,
CHIUVETA,
PIOAR)
Zilnic Splare;
tergere.
- Mop sau lavete
mbibate n soluie
dezinfectant
Dezinfectani
clorigeni sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral.
Personal de
serviciu.
AP
FNTN
(PU FORAT)
Lunar Splare bazin
stocare;
Sleire de 2 ori
pe an
(primvara i
toamna)
- Soluie
dezinfectant pe
baz de clor
- Curare
mecanic a
izvorului
(desnisipare
=sleire)
Dezinfectani
clorigeni (clor
gazos, clor lichid,
dicloroisocianurat
de sodiu, cloramina
t)
Personal
operator.
UTILAJE Dup
terminarea
programului
tergere;
Pulverizare .
-lavete mbibate n
soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral.
Personal
operator.
USTENSILE
DE CURAT
Dup folosire Introduse n
soluie;
tergere
(anticorosiv).
Imersie n soluie
dezinfectant
minim 30 minute.
Dezinfectani
clorigeni sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral.
Personal de
serviciu.
SUPRAFEE
(PAVIMENT)
Zilnic ;
Dup fiecare
tur.
Splare;
tergere
- Mop sau lavete
mbibate n soluie
dezinfectant

Dezinfectani
clorigeni sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral.
Personal de
serviciu
INCINTE RISC
RIDICAT (hal
producie
alimentar,
sli operaie,
cabinete, etc.)

Boli
transmisibile ,
risc ridicat de
infecii sau
toxiinfecii
(dezinfecie
sptmnal
de nivel nalt)

Splare;
tergere
Pulverizare
sau nebulizare
- Mop sau lavete
mbibate n soluie
dezinfectant
- pulverizator sau
nebulizator (cea
rece)
Dezinfectani
oxidani sau pe
baz de sruri
cuaternare de
amoniu, glutaral,
hidroalcoolic.

Personal de
serviciu
(http://www.biocid.ro/dezinsectie_dezinfectie_deratizare.php)


8

Dezinfectantele sunt substane antimicrobiane care fie distrug toate microorganismele duntoare de
pe un material, fie le aduc la un nivel sigur. Foarte puine dezinfectante sunt capabile s sterilizeze
materialul pe care sunt aplicate, dar acest lucru depinde i de modul cum sunt aplicate
dezinfectantele.
Proprietile dezinfectantului.Dezinfectantul perfect ar trebui s sterilizeze perfect materialul pe care
este aplicat, fr a provoca daune organismului infestat sau mediului, s fie ieftin i non-coroziv. Din
pcate, dezinfectantul ideal nc nu exist, acestea putnd fi prin natura lor chiar mortale.
Dezinfectantele fabricate pentru folosiin n gospodrie au de obicei o substan n plus: bitrexul, o
substan amar care s descurajeze pe cei care ncearc s ingereze
dezinfectantul.(http://www.pestcontrol-expert.ro/dezinfectanti_info.html )
Clasificarea dezinfectanilor:
Dezinfectant Bacterii Spori Fungi Virusuri Utilizare
Oxidante:

Acid peracetic bactericid sporocid fungicid viricid Suprafee, Instrumente
Peroxid (ap
oxigenat)
bactericid lent
sporocid
fungicid viricid Suprafee,
Instrumente, Ap, Piele,
Mucoas
Hipoclorit de
sodiu
bactericid sporocid fungicid viricid Suprafee, Instrumente,
Ap
Clor, Bioxid de
clor; Ozon
bactericid lent
sporocid
fungicid viricid Ap, Instrumente; Ozon:
Camioane
Cloramin T bactericid sporocid fungicid viricid Suprafee, Ap,
Instrumente, Piele,
Mucoas
Iod bactericid lent
sporocid
fungicid viricid Piele, Mucoas
Alti
dezinfectanti:
Aldehide bactericid sporocid fungicid viricid Suprafee, Instrumente
Oxid de etilen bactericid n-are
efect
fungicid viricid Suprafee, Instrumente, ,
Medicamente, Alimente
termostabile
Alcooli bactericid n-are
efect
fungicid in parte
viricid
Piele, Mucoas,
Suprafee, Instrumente
Fenoli bactericid
/ bakteriostatic
n-are
efect
fungicid viricid
(variabil)
Piele, Mucoas,
Suprafee, Instrumente
Substane cu
azot
(ex.Amoniu
quaternar)
bactericid
(limitat la gram-
negativi)
n-are
efect
fungistatic viricid Piele, Mucoas
Detergeni bactericid
(variabil)
n-are
efect
fungistatic n-are
efect
Piele, Mucoas
Clorhexidin bakteriostatic n-are
efect
fungistatic virostatic Piele, Mucoas


9

Exemplu :clorigen cu substanta activa clorul-BICLOSOL(un dezinfectant cu o gama variata de
intrebuintari)(http://www.biclosol.ro/dezinfectia-in-domeniul-sanitar)
Poate fi utilizat pentru:
Destinaia
Nr.Tb./
[l APA]
Timp de contact (procedura)
Dezinfectia suprafetelor
(pereti, pavimente, bai,
grupuri sanitare, cai de
acces, birouri, etc.)
1/10
Stergere cu lavete imbibate, 15
min. sau prin stropire pentru
suprafetele mari.
Bureti de spalat vase, vase
ptr. pastrarea apei si
alimentelor
1/25
Imersie in solutie min. 15 min.
apoi clatire cu apa.
Dezinfectia veselei,
tacamurilor, paharelor,
recipiente pentru pastrarea
bauturilor
1/10
Spalare cu detergent apoi
imersie in solutie min. 2 min.,
clatire cu apa.
Dezinfectia legumelor si
fructelor
1/80
Imersie in solutie cel putin 15
min. urmata de clatire cu apa
curenta.
Dezinfectia/albirea lenjeriei
ALBE
2/10
Imersie in solutie cel putin 15
min. urmata de clatire cu apa
curenta.
Dezinfectia echipamentului
de protectie: cisme, halate,
manusi, bonete, etc.
1/10
Imersie in solutie cel putin 15
min. urmata de clatire cu apa
curenta.
Dezinfectie oualor de
pasare
1/10
Se pulverizeaza solutia pe toata
suprafata oului sau stergerea cu
o laveta imbibata. Se lasa sa
actioneze pana se usuca. Nu se
clateste.
Dezinfectia navetelor de
transport alimente
1/10
Imersie in solutie sau stropire,
timp de actiune 15 min. urmata
de clatire cu apa curenta.
Dezinfectia pubelelor,
recipiente cu resturi
1/10
Stropire cu solutie sau stergere
cu lavete imbibate, timp de
actiune 15 min. urmata de
clatire cu apa curenta.
Dezinfectia ustensilelor si
recipientelor din apicultura
1/10
Imersie in solutie, timp de
actiune 15 min. urmata de
clatire cu apa curenta.
Dezinfectia ramelor stupilor
de albine
1/10
Imersie n solutie cel putin 15
min. urmata de clatire cu apa
curenta. Ramele se albesc si se
protejeaza contra cariilor.
10

5.2 DESPRE DEZINSECIE
Dezinsecia este aciunea de eliminare, prin orice mijloace, a insectelor duntoare pentru sntatea
omului, animalelor sau culturilor agricole.
(https://sites.google.com/site/serviciideratizare/servicii/dezinsectie )

n funcie de natura i scopul ei, o dezinsecie poate fi:
- Profilactica, de prevenire, i are ca scop mpiedicarea apariiei i rspndirii insectelor duntoare.
n mod uzual dezinsecia profilactic se face o data la un intzerval de cel puin 3 luni dar nu mai mult
de 6 luni.
- Curativa, de eliminare, i are ca scop distrugerea definitiv a insectelor dintr-un spaiu infestat. n
cazul unei infestri grave, dezinsecia trebuie s se realizeze repetat cu o frecven de 10-15 zile, i
trebuie urmat n mod obligatoriu de dezinsecii profilactice.
Dezinsecia se va efectua la intervale de timp conforme cu specificul activitii desfasurate.,variind
intre 1-3 luni (conform cu metodologiile in vigoare). La calculul suprafeelor pentru operaiunile de
desinsecie se va aplica un coeficient de 2,5 dat de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare , prin
Ordinul nr. 76/1981, n care se regsesc tavanele, pereii despritori, uile , caloriferele si altele,
indiferent daca nlimea este mai mare de 2,5m (sau mai mica), ntruct nu se trateaz numai
colturile si pardoseala. In cazul aplicrii de ceata calda sau rece se va calcula volumul spaiului ce
urmeaz a fi tratat.
Este necesar efectuarea cureniei la locul unde se face dezinsecia ,nlturarea surselor de hran
care pot fi accesibile insectelor trtoare pentru mrirea eficienei dar i aplicarea unor barierelor fizice
pentru insectele zburtoare (izolarea cu plase a geamurilor i uilor) pentru mrirea eficienei
operaiei. Operaiunile n prima faza se repeta la max.18-21 zile din considerente pur biologice i n
funcie de remanen. Nu se efectueaz concomitent operaia de dezinfecie cu cea de dezinsecie (
ordinea este: dezinfecia , dezinsecia, deratizarea la intervale de minim 1-2 ore).
Insecticidele sunt clasificate ca insecticide generale (universale cu rezultate satisfctoare pe toate
categoriile de insecte), insecticide specializate (zburtoare sau trtoare) sau larvicide ( antilarvare).
Aspecte privitoare la remanena insecticidelor n funcie de formularea (forma de condiionare)
substanei active :
-insecticide formulate ca ULV(volum ultraredus) au o remanen de 24 ore; cele formulate ca pulberi
umectabile WP sau SC au o remanen de 10-12 sptmni; cele formulate ca emulsii uleioase EW
au o remanen de 8-10 sptmni; cele formulate ca EC sau CE (concentrat emulsionabil) au o
remanen de 2-3 sptmni; cele formulate ca granule dispersabile n ap WDG au o remanen de
12 sptmni; cele formulate ca microcapsule au o remanen de 12-24 sptmni; cele formulate ca
gel au o remanen de 24-54 sptmni;
Pstrarea remanenei insecticidului presupune ca acesta sa nu fie ndeprtat prin splare sau acoperit
cu praf. Remanena este influenat de temperatura mediului nconjurtor, umiditate, gradul de
curenie al suprafeei tratate, natura suprafeei tratate (lucioase, poroase , uleioase). Exemple:
remanen pn la o sptmn pentru suprafeele murdare sau lucioase (vinil, sticla); perete zugrvit
i lemn pn la 6-8 sptmni;

5.3 DESPRE DERATIZARE
Deratizarea este folosita in combaterea roztoarelor prin metode chimice , fizice i biologice.
Deratizarea prin metode fizice folosete capcane mecanice (curse de plas metalic sau suporturi cu
adeziv puternic). Deratizarea biologic are la baz dumanii naturali ai roztoarelor (pisici, psri,etc.).
Deratizarea prin metode chimice se face prin substane chimice active impregnate pe diverse suporturi
alimentare. Substanele folosite sunt, momeli raticide/rodenticide pe baza de cereale , carne, snge si
grsimi animale care nu mucegiesc, avnd n componen substanele active din generaia a treia de
warfarin (bromadiolona, brodifacoum, clorofacinona, coumatertralyl, difenacoum).
11

6.Efectele nocive ale microbilor asupra organismului uman
In industria alimentara unul din cel mai des intalnit efect pe care il au microbii asupra corpului
uman este acela de toxiinfectie alimentara. ( http://www.sanatateplus.ro/content/cum-ne-pazim-
de-toxiinfectiile-alimentare)

Toxiinfeciile alimentare sunt boli care se apar brusc, cu manifestri relativ intense, n urma
consumului de alimente contaminate cu microbi sau toxinele lor. Aspectul, gustul sau mirosul
alimentelor contaminate poate fi neschimbat aa nct consumatorul nu este contient de pericolul la
care s-a expus. Toxiinfeciile alimentare apar de multe ori n colectiviti (cantine, tabere, restaurante,
nuni sau alte mese comune etc.) i survin mai ales n sezonul cald al anului

Cum se manifest?
Primele semne ale bolii se fac simite dup cteva ore sau cel mult la una-dou zile dup
consumarea alimentului contaminat. Boala debuteaz brusc prin stare de ru general, oboseal
accentuat, dureri de cap, ameeli, greuri, vrsturi, dureri abdominale sub form de crampe. Starea
general a persoanei se poate altera rapid i n ciuda faptului c pielea pare palid i rece, febra
poate ajunge pn la 39-40C n decurs de numai cteva ore. n faza urmtoare semnele se pot
accentua. Vrsturile i diareea pot fi alarmante i foarte frecvente iar febra se poate agrava. Un
pericol foarte serios l reprezint pierderea lichidelor din organism care duce la deshidratare.

Cine sunt vinovaii?
Specialitii arat c cele mai frecvente toxiinfecii alimentare sunt cauzate de microbi din grupa
salmonelelor i de unii stafilococi. Statistic, pn la 90% din totalul de toxiinfecii alimentare se
datoreaz acestor doi germeni infecioi. Alte microorganisme incriminate sunt bacterii de tipul
Shigella, Coli, Proteus, bacili de tipul celui botulinic sau al antraxului i diverse tipuri de
streptococi.
Alimentele cel mai des incriminate n transmiterea toxiinfeciilor alimentare sunt: carnea crud,
preparatele din carne, oule crude, laptele nepasteurizat, petii i produsele din pete crud. Pe lng
acestea, riscul de toxiinfecie alimentar este prezent i n cazul produselor vegetale proaspete,
netratate termic, mai ales cele care nu sunt splate corespunztor.

Intervenia specialitilor
Ancheta epidemilogic efectuat de specialiti trebuie s depisteze sursa de infecie i cile de
transmitere. De la caz la caz se vor lua msuri specifice de poliie sanitar pentru izolarea la domiciliu
sau la spital a celor infectai, dezinfecia mediului, etc.
Tratarea pacienilor afectai de toxiinfecii alimentare este de competena medicilor. n funcie de
simptome i gravitatea lor se va institui repaus i diet corespunztoare, cu revenirea progresiv la
alimentaia obinuit, msuri pentru combaterea greurilor i vrsturilor. Asigurarea echilibrului hidric
(apa necesar) i acido-bazic este esenial..



12

Reguli pentru prevenirea toxiinfeciilor alimentare
Chiar dac avem de-a face cu un inamic invizibil, putem s luptm pentru contracararea atacurilor
toxiinfecioase ale acestora prin respectarea ctorva reguli elementare, n special n buctrie la
gtirea alimentelor dar i n general la manevrarea i depozitarea alimentelor. Mai exact este vorba de
patru reguli simple.
1. Igienizarea
Splai-v pe mini cu ap fierbinte i spun nainte s ncepei prepararea mncrii, dup folosirea
toaletei, sau dup ce v-ai jucat cu vreun animal de cas. Tehnica eficient de splare a minilor
presupune, mai nti, umezirea minilor cu ap cald, apoi spunirea i frecarea minilor timp de 20
de secunde. Abia, ultima faz const n cltirea complet cu ap curat.
Splai frecvent ustensilele i suprafeele de lucru din buctrie! Splai cu ap fierbinte i detergent
dup prepararea fiecrui fel de mncare. Procurai-v ustensile de buctrie uor de sterilizat. Folosii
crptoare de plastic sau din alte materiale fr pori. Pe ct posibil utilizai prosoape de unic folosin
(din hrtie) pentru a terge suprafeele de lucru. Dac folosii prosoapele de pnz, acestea trebuie
splate des cu ap fierbinte.
Splai cu grij fructele, legumele i zarzavaturile proaspete sub jet de ap, nainte de preparare sau
de consumare. Pentru nlturarea impuritilor care ader la suprafaa neregulat a unor produse
vegetale se va folosi o perie i la nevoie se va recurge la splarea cu ap i detergent de buctrie.
2. Separarea
Evitai contaminarea prin atingere a diverselor produse alimentare pstrndu-le separat! Aezai
separat produsele din carne crud i pete nc din magazin, aezndu-le pe grtarul de jos al
cruciorului de cumprturi. Odat ajuni acas, aceste produse trebuie pstrate pe raftul cel mai de
jos al congelatorului (pentru ca sucul sau zeama de la ele s nu picure pe alte alimente).
Nu servii niciodat o mncare gtit pe un platou pe care a fost nainte carne crud sau pete crud.
3. Prepararea
Gtii la temperaturi potrivite! O mncare este bine gtit dac a fost nclzit la o temperatur destul
de mare i o durat de timp suficient de lung pentru a distruge agenii patogeni ai toxiinfeciilor
alimentare. Se recomand folosirea unui termometru special alimentar.
Evitai reetele n care oule rmn crude sau sunt numai parial coapte (ex. ochiurile, maioneza etc.).
Cnd gtii n cuptorul cu microunde asigurai-v c alimentele s-au nclzit uniform. Dac platoul pe
care aezai farfuria nu se rotete singur, rotii farfuria odat sau de dou ori n timpul coacerii.
Cnd renclzii supele, sosurile, mncrurile cu sos, lsaile s dea n clocot nainte de a le servi!
nclzii celelalte mncruri la temperatur mare. Dac nu avei certitudinea asupra vechimii i
condiiilor de pstrare ale unei mncri, este mai bine s renunai la ea deoarece unele toxine
microbiene sunt termorezistente, aa nct nici renclzirea lor la temperaturi mari nu poate ndeprta
cu totul riscurile unei toxiinfecii.
Produsele din carne tocat trebuie gtite la temperaturi mari pentru c sunt un mediu prielnic pentru
dezvoltarea bacteriilor. Nu consumai produse din carne tocat care sunt nc roz la mijloc (ex.
mititeii). Dac folosii pete, acesta trebuie gtit pn devine opac i se rupe uor cu furculia. Fii
prudeni n cazul produselor de tip fast-food (de ex. hamburgeri), care uneori pot fi insuficient
preparate termic.
4. Refrigerarea
Pstrarea la temperatura de maximum 4C este una din cele mai eficiente ci de a reduce riscul
toxiinfeciilor alimentare. Meninerea la aceasta temperatura ajut la scderea ritmului de nmulire a
microbilor patogeni.
Pstrai la rece sau congelai alimentele perisabile, mncrurile gtite sau rmase! Nu inei mncarea
la temperatura camerei mai mult de dou ore (sau o or - dac temperatura este peste 32
0
C).
Germenii patogeni cresc rapid la temperaturi cuprinse ntre 4-60
0
C. Congelai alimentele perisabile pe
care nu intenionai s le consumai n urmtoarele zile. Evitai vasele mari. Nu suprancrcai
frigiderul. Aerul rece trebuie s circule pentru ca alimentele s fie bine pstrate.
Temperatura frigiderului trebuie sa fie consrant sub 5C. Totui, nu reglai frigiderul la temperaturi prea
joase. n vecintatea temperaturii de 0C ncep s se formeze cristale de ghea. Acestea pot s
modifice calitile unor alimente cum ar fi fructele crude, legumele i oule.Nu dezgheai alimentele la
temperatura camerei ci n frigider! Pentru o dezgheare rapid punei alimentele ntr-un recipient
impermeabil i scufundai-le n ap rece sau folosii cuptorul cu microunde.