Sunteți pe pagina 1din 3

Influenta personalitatii asupra comportamentul organizational

Conceptul de personalitate este oarecum unul controversat, fapt ce se datoreaza multitudinii


de interpretari care-i sunt atribuite. In cazul de fata vom trata personalitatea ca un set relativ de
caracteristici psihologice care influenteaza modul in care individul interactioneaza cu mediul
sau(G.Johns Comportament rganizational!. "ersonalitatea unui individ sintetizeaza felul sau de a
fi, de a interactiona cu lumea. #n e$emplu concludent in sustinerea acestei idei este diferenta
stilurilor personale ale celor din %urul nostru comandanti ,subordonati ,parinti etc. &a se reflecta in
modul distinct in care oamenii reactioneaza la oameni ,situatii si probleme .
"ersonalitatea consista intr-un numar de dimensiuni si trasaturi care sunt determinate
comple$ de catre'
"redispozitia genetica (
)recutul pe termen lung al persoanei(
"ersonalitatea are un caracter relativ stabil ,relativitatea acesteia decurge din aceea ca pot
aparea anumite schimbari structurale generate de experienta de invatare adulta.
*iind un concept care nu tine de partea concreta a lucrurilor , au aparut dificultati in
masurarea acesteia si implicit in efectuarea unor cercetari. "rogresele din domeniul tehnic au starnit
interesul pentru aceasta parte a cercetarii stiintifice si importanta acesteia creste continuu managerii
de varf fiind preocupati de stabilirea unor noi ideologii ce au la baza studii referitoare la
personalitatea umana.
Aplicatii ale acestor studii ' stabilirea unor strategii de promovare pentru organizatiile
prestatoare de servicii,preocupare pentru etica si integritate ca si interesul contemporan pentru
munca in echipa si cooperare(
+unt necesare cateva cuvinte de precautie referitoare la personalitate. ,ai intai ,cu toate ca
folosimadesea etichetari ca vanitos ,petru a descrie oamenii,va trebui sa ne reamintim intotdeauna ca
oamenii au o diversitate de caracteristici de personalitate.Clasificarea e$cesiva a oamenilor nu ne
a%uta sa apreciem potentialul lor unic de a contribui la succesul unei organizatii.In al doilea rand,
anumite caracteristici de personalitate sunt utile in anumite situati organizationale. -u e$ista o cea
mai buna personalitate si managerii ar trebuii sa invete sa aprecieze avanta%ele diversitatii
anga%atilor. #n concept cheie aici este acela de adecvare ,punand persoana potrivita sa faca munca
potrivita si e$punandanga%ati diferiti unor stiluri manageriale diferite. In final ,avem adesea tendinta
de a e$agera impactul personalitatii aupra comportamentul organizational."ersonalitea va avea cel
mai mare efect in situatiislabe. .cestea sunt situatiile cu roluri definite le%er,putine reglementari si
conte$te de sanctionare si consolidare slabe.Ca e$emplu ,ganditi-va la o organizatie locala nou
formata pe baza de voluntariat. In situatiile taricu roluri mai bine definite,reguli si
contee$tualitati ,personalitatea tinde sa aiba un impact mic. Ca e$emplu ,operatiuni militare
obisnuite .
/e-a lungul anilor au aparut o multime de concepte care descriu personalitatea umana. In
urma cercetarilor sa a%uns la concluzia ca personalitatea are cinci dimensiuni general
valabile'e$traversiunea , stabilitatea emotionala , gradul de agreare constiinciozitatea , deschiderea la
nou. .ceste dimensiuni sunt relativ independente si tind sa se mentina in diverse medii culturale.
.stfel ,oamenii aprtinand unor culturi diverse folosesc cu totii aceste dimnsiuni atunci cand descriu
personalitatile prietenilor si cunostintelor.
In general trasaturi precum e$traversiunea , stabilitatea emotionala , gradul de agreare conduc
la o functionare pe post mai buna. In acest sens s-a sustinut ca pentru manageri si personalul de
vanzari este importanta o e$traversiune mare si ca , pentru toate ocupatiile ,constiinciozitatea
usureaza performanta.In acelasi timp constiinciozitatea este un antidot important in cazul
comportamentelor contraproductive , cum ar fi furtul ,absenteismul si problemele disciplinare.un
studiu a aratat ca o constiinciozitate deosebita si e$traversiunea au contribuit mai mult la
performanta manageriala pentru conducatorii care au mai multa autonomie.
Cu o relevanta speciala pentru comportamentul organizational sunt urmatoarele caracteristici
specifice de personalitate' locul controlul ,automonitorizarea si autostima.
Locul controlului.un set de convingeri referitoare la faptul daca controlul comportamentului
cuiva este realizat in principal de catre fortele e$terioare sau interioare. .ceasta variabila se refera la
convingerile indivizilor despre localizarea factorilor care controleaza comportamentul . 0a un capat
al a$ei se afla internistii cei care cred ca sansa de a-si controla comportamentul se afla in ei insisi .0a
celalalt capat se afla e$ternistii ,care cred ca fortele e$terne le determina comportamentul . -u este
nici o surpriza sa aflamca in contradictie cu internistii ,e$ternistii vad lumea ca fiind imprevizibila
,un loc al norocului in care sansa , soarta si cei puternici le controleaza destinul.Internistii tind sa
vada lefgaturi puternice intre intre efortul pe care il depun si nivelul de performanta pe care il
ating.In plus ei percep intr-o mai mare masura decat decat e$ternistiifaptul ca organizatia nu va lasa
neobservata performanta inalta si o va recompensa./eoarece internistii cred ca recompensele pe care
le vor primi vor fi influentate de comportamntul lor legat de munca ,ei vor fi mult mai probabil
atenti lainformatia care ii va face capebili sa lucreze mai bine si o vor fructifica. &vident ,deoarece se
percepca fiind capabili sa controleze ceea ce li se intampla , oamenii care cred in controlul intern
sunt mai satisfacuti de munca lor ,castiga mai multi bani si a%ung in pozitii mai inalte in organizatii .
In plus , se pare ca ei sunt mai putin stresati ,suporta mai bine stresul si se anga%eaza in planificarti
mult mai ingri%ite ale carierei.
Cercetarile arata ca internistii nu lucreaza obligatoriu mai bine decat e$terrnistii .internistii
par mai degraba sa actioneze mai bine in munci care necesita initiativa si inventivitate ,in timp ce
e$ternistii se descurca mai bine in cazul sarcinilor de rutina. .stfel vom cauta sa anga%am un
internist penrtu o operatiune aflata la inceput si un e$ternist pentru a ocupa un post e$istent ,bine
stabilit. &$ternistii se pare ca trefera o supraveghere mai directiva. "e de alta parte participarea si
autoconducerea par sa fie mai potrivite pentru un subordonat internist.
Automonitorizarea reprezinta masura in care oamenii observa si regleaza apartenenta si
comportamentul in cadrul social si in relatiile umane. amenii deschisi au un nivel redus de
automonitorizare . &i sunt asa de preocupati de a se supraveghea si de a se adapta la cei din %ur.
pusii lor sunt cei cu automonitorizare inalta ,care se preocupa sa observe si sa controleze imaginea
pe care o lasa. In acest sens cei cu automonitorizare inalta se comporta cumva ca niste actori . In
particular ,cei cu automonitorizare inalta tind sa se preocupe de un comportament social potrivit ,
cautand sa receptioneze semnalele sociale si sa-si regleze comportamentul dupa aceste semnale.
Cei cu automonitorizare inalta se pare ca au tendinta sa se indrepte spre munci care cer prin
natura lor un anumit grad de interpretare a unui rol(vanzarile ,avocatura ,relatiile publice si politica!.
,anagerii sunt inclinati sa se automonitorizeze maimult decat nonmanagerii. In conte$tele
sociale canecesita mai multa interactiune verbala ,cei cu automonitorizare inalta tind sa acceada la
pozitia de lideri. .numite roluri solicita oamenilor sa actioneze contracurentului sau sa apere ceea ce
cred cu adevarat motiv pentru care cei cu automonitorizare inalta tind sa fie slab inovatori si sa
reziste greu la presiunea sociala.
Autostima reprezinta gradul in care o persoana se autoevalueaza pozitiv. amenii cu
autostima inalta au imagini favorabile despre ei insisi ,ceilalti au o imagine nefavorabila si tind sa fie
nesiguri asupra corectitudinii propriilor opinii ,atitudinisi comportamente. diferenta interesanta
dintre cele doua categorii de persoane o reprezinta faptul ca cei cu autostima scazuta sunt mai usor
de modelat ,de aici decurgand si faptul evenimentele si oamenii din mediul organizational au un
impact mai mare asupra anga%atilor cu autostima scazuta. &ste mai probabil ca oamenii cu autostima
scazuta sa isi asume personal feedbac1-ul negativ decat cei cu autostima inalta. .ceasta va induce
schimbarea ,dar aceasta schimbare nu este intotdeauna spre mai bine.In general nu exista o relatie
consistenta intre intre autostima si perrformanta.
preocupare e$cesiva pentru mentinerea autostimei poate deteriora abilitatile de negociere
si inhiba oamenii in a cere a%utor ul celorlalti . de asemenea oincredere in sine e$cesiva poate
conduce oamenii sa evite cautarea de informatii critice pentru rezolvarea unei probleme sau la
evitarea unor informatii care le ameninta propria propria imagine.
&$ceptand posibilele dezavanta%a ala unei stime e$cesive , organizatiile vor profita in
general de pe urma unei forte de munca cu o auto stima inalta. .stfel de oameni tind sa ia decizii
mult mai ambitioase privind cariera lor , prezinta o mai mare satisfactie in munca si sunt in general
mai rezistenti la tensiunile muncii de zi cu zi.