F

I
\
I
,
Incdpururire
isrorie i universale
coincid
cu momsi::l
l:
,
care s-3 rcalizat
*aiiut
de la animalitate
la om,
respectry
.
tt
rnomentul
in care
o fiinta biped6,
.
cu o capacitate
cranlana
r erativ
mic6 clar
pr*r.ntinb
d;lq u-*r.
modificari
caracteristice
ale aparatului
masticator
qi arq membrelor
.
a trecut
La un
cornporru#rri
tipic
unaan
lucreaad
unelte
rudimqntare'
consuma
carnel,
pib**deazi
la amenaiarea
spa[iului
de locr-rit'
cronologic
absorut
**.ntul
nu este ugor de
pre,,zat'
Dar, in ciuda
orJitutr.i
qi ne sigu
yangei datelor
cu
rcare se
opere azh, s,poate
afirnr a ch uralt,
"rnbrnent"
se intinde
pe o
durard de rimp
care
se *pii"o-
intre
cca 3 '
700 '
000
gi
1 '
800 '
000'
..o 1-tl*rr
*'
atci cd cea mai timpurie
Trebuie
s6 se rearffi nteasca
aLd't
:1-:::''":i;: ,',i
atesrare
a unor
riinie
uipecre
; .onstittrie
impresiunile
picioare-
ror icte ntiricate
d; Mary Leakey
ra tr-aelclil Ei
numard
aprox irn,iiiu
5,00o. oobani.
Din
pdcate hpsesc
aici alte. dovezi
afe
t:xistcilt,(:t
urllanc.
[)escol)crtrea
complex6
c-ea rnal
ttmpurle
r.rrlos(..ril l)rli'r
;l(.unr,
('()a rle la onrlr 7|
(h'tiopia) a dat un
t,.
rrrrmdr
de garere
sparie Infentionat
intre care o uneartd
de
Jrrund ,Jq-,iq chopper2
din quaif
amenajata prin
cinci lovituri
rrrrerne
bifaciale.
Dara esre inrr. i.ooo.000
- 2.500.000
de ani
l:^:l:ft: T!:lgi
de la Laetolil restut localiag
',entata,
in special, cele de la est Ae Ucurit n,l
$r barlngo
sht mai recenre (cca
2.000.000 _
i
letmut
ch in aceastd zond au fost descope
primitive
gi dovezi
ate activitagii
ior.
_
nivele de
rinelte gi degeuri
de la lucrarea'acestora,
Org.u.i
at
urrne de utirizare a focului.
Este nevore sd se facd subr
.ceastr umanitate
ndscind,
este extrem de vr.guroasa.
o atestd
numarur
rerafiv m.are gi desimea
stagiuniloflariliii.u*t.
pina
acum. Asrfer numai in iana de la est a. iu.ri R;;;;i;cunosc
5O de sragiuni plio-pleistocene.
Extrem de
.
lnteresante
pentru
definirea
tipului
de
comporrament,
grad
de dezvortare
a curturia;e*i"
u..I[ stagi-
unr esr africane
concenrrare
intre ni- runru"ifi-ioiio*uy,
I>,enini,,
.Laetolil),
lacul furkana'-_
Rudolf (Karari,
Melka
Kunture),
lacul Baringo (Cheso."unvul,
?""frit
po.?'t*.niuj.
fladar
gi omo (Eriopi;).
'ur*"ir
iii u..urr Ft zond provin
din
arii de rocuire
de densiiar*
si
iniino*ie
diferitd ceea ce a facut
posibila
chiar o crasifica.e
u'-"rrpurilo,
e,
-l"d;;e
din
permis
detagarea,,atelie-relor,,,
elor. Astfel,
cercetdrile
de la
micibrocurr'?fi
.,l;,il,il,tlro"ir?tlir,:t?'ft
Telodere
potu,iur*gp#',{;'i}ll*f::
i:fJffi;1l',if
,|iI
].000.000
- Z.SOO.OOO.
Deci JuJ.' ,u.. confirmd pe
cete
rb{inure penrru
rocalitdlire
--
o*"" r23 gi omo b+. De
irsemenea,
este atestatd
de varietatea
de unerte pe-g;.f,-
si
p,
Itgchii'
.ceea
ce presupune.o
ttrtnorgir
avansat' la o datd atit de
trmpurie'
cazur cer^mai frapant
ir leprezinre
l*"riteirr,
omo
s4 gi'
mai ales' omo rjg uno.'lJnumarul
mare de piese,
l:i:lt-"
"in
;f!u"
(0.:lr.
r ooo a.
-pLrJl
,. adaugd observaiia
cd
rrnele
agchii au urme de intrebuiniu.,
gi retuge.
In sfirgit,
'
iJnea.lLd pentru
tdiar, cu un srngur
tdius.
l5t
,'rlril.'
(),ts('rlt'
l;rpltrl
(,r
()its(.'
1)r'ttll
tt
t2
si
rtllltttt't
:rl r tt:ltttt: alu
de pe
clovedi t
Irlnlrlllll
rlt l'r
()lrlrt\\''lY
t l)ttr.lllll;ll t .ll ll('
l3
I n aceea$i categorie a pr-cgreselor inregistrate in paleo-
lrltt se inscrie gi expansiunea speciei umane pe glob. Pornjnd de
l,t rrrl fond biologic, mai mult sau rnai putin egal repartizat in
i t'lt: trei continente ale Lumii Vechi
lramapireCinele), saltul la
r ( )f rtli i, ia umand pare sd fi fost realizat intr*o arie geograficb
lt.'rjtrinsd, Africa de E,st, dupa cum o dovedesc descop}ririle din
Vrtlca Omo gi Hadar (Etiopia), Koobi Fora
{Kenyi), Karari,
(
)ltloway (Tanzania). Din aceasta arie restrinsA a inceput
''()(-:uparea"
globului' de cdtre om . Luarea in stdpini-r^e insd a
'
;rirlitrlui
locuibil a fost condigionatd de o serie de factori. Nu
I r t ttnai de progresele psiho.-somatice
Ei tehnice . Ea a fost
rlctcrminatd intr-o mdsurd irnportantd de flucrua[iile climatice3
t lt: schimbarile in c:mpozitia faunei qi florei, in repartigia
lramintului
gi apei.
$i
a depins, mai ales, de existenta unor
lr;triere naturale (pdduri, mari intinderi de ap4 ghegari) pe care
rrrrul, in absenfa oricdror mijloace de transport
,
"nu'li
putea
rlcpaqii.
Prirna etapd important5 ,in
acest proce.q se poate plasa
;rProximativ intre 1.800.000 9O0 000. Este perioada in care
tn
f ternanta pe rioaclelor glaciare gi inrerglaciare., ctrrelatd cu alte fenomene
i rrffl sint intinderea ghetarilor alpini, transgresiuni rnarine, deci schimbdri
J rl I'irpor t ap\/uscat , alternan
[a perioade lor ume de si uscate in em isfe r:l sudi-
t,i, schirnb6ri in cornpozitia florei
si faunei. Din p;icate nu a fost posibilA
r r tr()IlstiLtri rea, in ansambiu si in detaliu, a acestor modificari. Sigur este cit
I n urlrirnul etaj al poliocenului
con<jitiile climatice care au favor izaL
'
r- | inderca pedurilor s-au schimbat. Trecerea la un climat nrai arid a
,l.l('rminat inlocui.rea pAdurii ecuatoriale cu savana sau savana picluroarsi.
'
r sllectiv i] provocat park landizarea unor spa[ ii irnense, femlmen urmat cle
'[l1;tarea,
de citre unii hominizi, a statiunii bipede. Acest fenomen, clatabi]
rrrlrc I t)'{)00-OO0 5-O00.00{} a tost urmat, in emisfera nordicd cle o
', tt<'ccsiune rapicid de perioade glaciale (Biber, I)onau, Gttna Mindel, Riss si
'i\/ (lrryt'
cu maximum tle rdcire in WUrrn tl fiecare subcliv rzatit in stadii)
'si
I
r''t ioade inte rglaciare, nrai' calde. Coborirea caiotei glacierre
si a ghetari lor.
'
lttt rnunti a limitat ariiie de nomadi zare a omului si, in consecintd, a fdcut
'
lrl rt:iili ocupalrea intregului spaliu locuibil. Moclific6rile climatice au
, i, t('r minat schimbari in natura f'aunei si florei.
rnternperrrtul ut
6
":'i:'::'";'o"Io";;:;*:,;
forma de relief
energie
gi de ; le folosi, de a se adapta la orice
qi la"oriie conditii
t:limatice'
[n ciucla
vrgorii de care s-a vorbit
progresul umanitalii
oste lent. chiar cJaci se iau in considerare
grupu.rile care au
fficut mai dcvremc
saltul la o epoca istorica nou5, durata epoc]l
[)iile()liticc
ar)are extrcm
cfe lun git" Peste 3'o00'0o0
de ani
(ad it:r1 pina la
(:ca l.() Ooc -
q
.
gilo
i. Ft) . Aceasta
inseamn[
c6
ir(:r.rnrrlirrilc
cant rtative s-au constituit
cu foarte
rnare
incc:tirrcald.
I,a aceasta se acauga
qi faptul c6, penti:u noi, saltul
t;alitariv cste uneori apro ape
"imper.bptibil
. Fara indoiala ca'
dificultetile
pe care le intimpina
cercetarea
arheologica
in
ses iz.area salturilor
Tnregistrate
in aceasta etapd este explicabila
prin narura
pelsabila ; documentelor
cu care se opereaza
qi
claroritS
imposibilitatii
fosiliz5rii
tuturor aspectelor
pe care le
irnbrac6 comporramentut
uman.
pe
lungd duratd
insa,
pro-
gresele sint evidente-
Ele constau
in introducerea
a noi materii
prime, in pefe.cqionarea
fur,ni.ii
de lucrare a uneltelor,
in
crearea de noi riplri de unelte, in utilizarea
focuiui
gi in reali-
zarea unui
rnijroc de producere
a lui, in perfecfionarea
merodelor
de obgierea
a hranei, in special ,
a tehnicii
vindtorii
'
in organLzarea
,puti,riui
locuit, in aparitria
manifestdrilor
unei
spirirualita{i
mai in}lte exprimatd
in artd Ei
in religie'
t4
15
tt.
u fost descoPe
uropa de sud
il deline sude
este Jawa. O
disPun
de suficiente
elemente
trtei contemporaneitatea
unora
le din Africa de Est
(OldowaY
qt
6
Parte'
rmon
Ei
ultor tr
intrucit
Jra Hsihoutu
qi respecnv
'
pe aceast5 cale, sl
'Se
atragb
ice
Pe
care a indePlinit-o
acest
spntiu.
In accasta
inccrcare
nu trebuie si se piardd din vedere
totuqt
l'oat'tc nl,,'l*t
vechime a de
nume
5.O(X).(X)1, anr pcrrtru l'aetolil 9i.3'
l'larrl
r;,nr.iunifot-
puittjfitit
,J-1tU
irrdoiillA, tJil'uziunea
lor reali' ct st
mediu deschis,
de stePd sau I
acei african.
Deosebirea
este
Jefinegte Prin
unelte de mici
;i;;i;"t
gi de prezenga resturilor
de animale
vinate'
t6
lncepind cu paleoliticul inferior se poate vorbi deja de
tr nrlin
[a
de stdp?nire a intregii L.urni Vechi cu excep[ia zonelor
I r( I I
l)a
te pel-manen t sau ocazional de ghe
lari
. Afi rma|La se
'r
ll ('tne taz.A pe co.nstatarea cA Africa
$i
parti insemnate din
( ()ntinentirl
eurasiatic (din Anglia pina la Pacific) oferd mdrturii
t lit t't'le sau indirecte aie existen[ei urnane" Nu se poate vorbi
ln:iir de o distribugie uniformd in spaliu. Sint zone de mai mare
rlr:r)sitate
$i
de locuire continud
$i
zane care sint ocllpate
It'lnporar
$i
au o densitate ffiai micd. De exemplu, locuirea din
l):rleoliticul
inferior vechi in Eur-opa est-cen Lraie
$i
esticd este .
t u rare exc"eptir,ocazionalS. Singuriutr centru rnai puternic, este
r c[)rezentat de Cehoslovacia (Strdnskd Skala
,
Prezletice, Sedlec)
si lJngaria (Vertesszollos). De asemena, la sud de Him alaia, cea
ntai veclre culture paleolitici (cunoscutd sLlb denumirea de pre-
Soitn timpuriu) nu este mai veche de 700.000 ani. Aici
itspectele paleolitice cele rnai bine definite din punct de vedere
st t-&tigrafic
$i
cultural sint cunoscute din vaile riurilor Soan,
(lhenab
$i
Ravi (de reguld, pe cJune) pe panrele platoului
Siwalic, iar itt Est, in r-ona Kolhan. Silt-r aspect tehnologic,
rlom ini uneltele pe gale te
ai
agchii. De abia tnai rirziu, in
Soanian tirziu A apar piesele bifaciale
$i
nucleele multifunc-
l
ionale
$i
se asistd ia creqterea, pina la 3594), a Llneltelor pe
aSChii retu$ate. [n zona peninsulard propriu-zisd, ?n vdile Sirsa
$i l.altchura, evolueazd, pe fond Soan tirziu, culturi comparabile
cLl acheuleanul european. Din acest moment,procesul de
cvoiugie devine divergent, nici una din trdsdturile paleoliticuiui
nrijlociu sau t?rziu european ne mai reg5sindu-se in lndia.
De scoperirea ullor piese tzolate, cie obicei
,
in depozire
I-ernan iate (Bugiuleqti, vdile Dirjovului gi Arge$ului, Valea
Lupului) dau mdsura gradului de locuire uman5 in pleoliticul
i nfe rior pe teritoriul garii noasrre.
Abia in paleoliticul mijlociu, diferitele facies-uri
mLrsteriene sint cunoscute nu numai in Europa estici, dar gi in
rror-dul Er"rropei centrale (Belgia, sudui Poloniei)
Si
?n Asia
( 'en
trala (Asia centrald sovie t"ica, Mongolia).
Paleoliticul superior cunoa$te o cre$tere a densitaEii
i)opulatiei si o extindere a spatiului locuit in cimpia nord-
l7
ellropeand
(hamtrurgrcnii
din Cer,mania
de nord)'
ca Ei
in
Sibcria, sl
anumc'"''"i.niri.i,in
bazinul
Minusinsk
(culturile
Ac.antovskaia
qi Ko
in Sahalin -si
l.tokka
Cea rnai veche
Lilalinka situati Pe
m
inainte de ceea ce se
de 25.000
in H' Ea a
prin lucrarea
de unelte
interesant
in cazul acestei
agezart'
ca
.Sl .
--!:
'
asiatice, este u'octt"u
dintrb
o tehnologie
avansatd
q! cea
protopaleolitici,
a u
: de tip chopper
gt
chopping,
toarle
pr
rle)' Dam este mal
timpurie
decit
pentr
di; vestul Siberiei)
pentru care se ope
ioo in H' Abia dupa
il;;i"i iiiuii"Lu
i.
reqtere
v
&
(fie deschise,
fie in
e ex '
lin
lo
Kaverlyk,
la Denisr
agnaia 5i
1
;iiil#;"'io.u*i
estic al
e
;"""-iFi'{}ano'auiiu:i;",::;ixixTffi
'?*?'yi:.,:il'fr
:,S:Ti1;
t:ri
'arricularititli.lurtr.li
o dau uneltele
cle pruntl
5i
t
re supravietui"tt
aldturi
de uneltele
pe
lame ri I)c
i, nucleele,in
-fol"ma
de
pand
'si
cele
srrbprismatrce,
ca
ri'at"pitttit
rut*it oin totn de cerb' lntre
asezdrile
cele *ui inttitsante
d,in aceasta
zonb
'se -
numdri
agerarea
cu muttJ'ni;;['-dt
la Ustinovka
pe malul sting al r'
Zerkalnaia
ca ut
"t't*'.
.o;:f
ttniniitt'
bt Ia Kokorevko'
Novoselovo'
,oJ* Ouiiuilt
intre cca 20'000
(poate Qr
mar
timpuriu)
'si
.
19'0i
t in H' Cit
privegte
Horoco,
partrculari
rrmi de calapod'
untt
cercetatori
(l'Choh'
lzarea de la Ustinovka
considerind
cd ong
iutati
aici'
Referitor
la
lecesar s5 se regtna ca
observa{iile
din Po
;tabileasc[
momentul
in
care s-a transfera!
ntre Europa-vesticb
qi
cea orientald'
Conc
'orizante
au fost create
18
i,l,l'ioJ',1i3.".?
ghesarutui
u,r,yl1,_!*rirrn)
.
intre
1s.000_
i i
vi, rui;; Ddi'..id;,',i#Ti
;,"j"iiffi
*nti
n:,
.l,i:.J.,",j
rrrr rnome[t
foarte
t?rziu
ceea..a.i,
lustificd faptul
cd cea mai
vt-'che
prezen{d
ii_rgle
;.;;-;&;eniand.Ea
poate
fi expticati
'rrn
aceleagi
fenomene.g
qi in'tarutru
ceror dintii vinitori
de
I (:rr
in cimpia
din nodul
d.il;;
-;
a{ic5
a. a$a numifilor Ir;rmburgienl'
Descoperirea
-'..1""'*ui
timpurie
- pegtera
,fXffia
rte' cracovia,
.."
-rJ.sqo*42
in'p)
se reagi,
din
trareniene.
ologic,
de
rreschise
i,"-^r:i'
t,ieninyl
h ,oniuoilf,,L
f nreresant
fappl
ca in-polonra
agezirile
sin{
)ll^ll;_l f,fostl-
fnaungii s].i.u;ei.
rrebuie
s,
r)opurarea acestei
zone. gffigrafice
;_u-H;;"0;
Primul
val,
deia:::lgd*-il;;
il oou.. iat care a dus ta
$ r"i:^"/"a59fl;ii3t:,;:"',trJ;;
rfi:i*,,*lf
ll rp".tiu.
n"*oll.!l"it,
;on
s t i tu ie c-im p ia ail;
;;
"&"Jr*uniei,
fvrrsragii,
t-a timita-
sudica
a ghegarului,
intre
Berrin
-
var$ovn
- Bug au contribuit
la prinereabazelor
unei locuiri
de
tluratd
in hologen
in estul cim-"
.-""
Dar,
nici in etapete
mii nri*i^..r..: ,
'len-!?
locuirii-
inti-un
unumit
te,
oliticului
perma-
rle Rhin,
de
--- "'rsr.rr rLr
o reguli.
La est
riimine
neoc
re musteriani,
regiunea
, Difuziune
suPerlor'
tlincirea
Oifeieni ,o^.- ,--9rfe
strins legatd
de a_
,iirereiiiJrir"o."'.1 .
Este interesant
cd inieiuturite
1Tt:3
i$; ;.eds.s,?
iy,:1*tffl?i'llilliri:
ilfiTf
;zu*::
rcoutrc
se constatd
ln-oarecare
ciivE
cuttural.
De pildd,
la
Koob.i
Fora, predomind
.;il.b
p'e
aschii
sau fragmente
de
.r$ci1u"
in vreme
.",1i::g1i,1u
g,';
L,oo*un predornind
unel_
r(:le pe garete'
In chesowanya
c#actens.trca
o reprezintd
uner-
t r'le
de miez : choppers,
poh.eJr.lp*r'
a;.ioid.rrll"ra'iri.rJurc
p.
t9
unelte. r r^f^c la c urrv'!v'
odatd cu
paleoliticul
infer
a trei man
grupe iuituraie'
t)
ne
;.h";;.";;iri.roi
#'tJ#.:i.,
"ff
.u""il"*.heulean)
;
3)
.
stYll
-:Ti:terna-
.tpit*ffii
pe
'aqchie
(speciftcl
con-
In
pur.il.Jtitur
mijlociu
diferenlirea
se adincegte
prln
resrringereu
u.u,oi-'rriit'oiiuf.
uf. Oif'..it?loi.
facies-uri
cul-
turale.
Astfel,
ut tunoit.
rnut
tr1[:,
facies-urt
functie
de
prezenl"ii"
i9*"ga
tehnicii
Levallo
de
predominarea
i"iii
itp ai
:T:Iu
se fac
exemplu,
intre un *uttttiun
clasic
cu virf de m
in forma
literei
D" fi';ul;"1'-ll.o:-''o
Quina'
sau La Fernasste
sau cu
,,denticutaj.,l.
Alt crrreriu
A.'Sifiittiittq
tt-:,t-gferit
de
materia
prima uiiri'u'a"#'
la rindul
ei' determini
natura
uneltel0r
-
Pe de alta Parte
'
tendinga
de rnenl
culturale
arhaice
incepe
s? se"acc:il-1:tt
ac
cazul
*nrtrriunur"i
quarric din
regiunile
ir
SE EuroPei
al
Ohaba
Ponor,
musteriene
in
(44 ooo
i:z.ooo
36 'ooo
iardigravettian)
'Tot
Sile.ffi, ca 5i
in alte arii i:ult'uraie,
se prefera
denumiri
locale
pentru
desemnareasuc:Cesiunilordefazeclimatice.VezrrliferiteleclenumiripeBtru:
tJRSs.
pcronia, r:impia
din N-Germ.niei-
s tJ A'
'
Balcani'
lrrclia
20
f
irr,i,
r rrr :jitLr Moldova.In sfirgit,de acelaqi fenomen poate fi legat
i i :lrr
1
,l. t
u l cu unelte de prund caracteristic pleistocenului tirziu
i,,
rrriu r'oil mai mare parte a Asiei centrale
$i
de sud-est.
I'vlrrrea diversitate culturaie din paleoliticul miilociu expli-
,:i ,l varietat-ea de direc{ii de dezvoltare din paleoliticul
. u
t
,. I t( ) r Unele evotug ii particuiare, cufir este aceea a aurigna-
.:rirrrlur din Europa est centrala
$i
sud-esticd, pot fi arnintite in
:,, r".t t'r)Dtext. Exemple interesante sint aparitia unor culturi a*
Ir1,;1 1' ;rle paleoliticului superior cum este " gravattianul oriental"
,,ir Kostenkianul
$i
prelungirea unor culturi aurignacoide pind
I'r ',
I r rqitul paleoliticului superior a$a cum se intirnpla in
r. r,!iu)ca de la sud de Carpagii Meridionali.
Unific area cultural5 a unor arii mai ?ntinse nu se
, t , I lr r t:ttzd, decit prin expansiunea unor grupe rnai bine dotate
ir lrrrologic
$i
cultural. Pentru cea mai mare parte a Europei de
l,r ', I ilQitul pleistocenului aceasta este opera magdalenienilor
, I r ;rlr>rii celei mai strdlucitoare culturi paleolitice. Cauzele
:,, r's I or migcdri
$i
fluctuatii trebuiesc cdutate in modificdrile
, irrrrirtice, iD forma de economie
$i,
in unele cazr)ri, in tendinga
,l,' :it)ecializare excesiva a unor cornunitdfi umane cum este
r , | ,, l rl vindtorilor de reni.
E,coraorrlia
I
Nu existd nici o posibilitate de a reconstitui
,
in detaiiu,
!,I 111s de economie din paleolitic. Judecind ?nsd dupa nivelul
r',i:,rbil
aJ cuno$tingelor, gradul de dezvoltare al tehnicii (atit
rr
l)oate
fi surprins arheologic), natura agezdrilor, gradul de
i,rlrilitate al diferitelor comunitdti urnane
$i rapol.tind toate
rr r ste elemente Ia observatiile efectuate asupra unor populatii
| '
r I lrr irive actuale se poate caract errza forma de econornie din
rr cirstd perioadd cu termenul de economie "prddalnicd". Aceasta
ur'.('ilmne cd otnul igi obtine mijloacele de subsistenUe luind tot
r r r',1 ce natura ii oferd fdrd sd intervind in vreun fel in
jocul
se*
i, ,
r rc:i naturale. Dependenga strictd de meciiul inconjurafor a
il, r l;r[ ,, fdrd indoiald, ritmul de existenta al colectivitd{ilor
I 2l
umane,
pendularea
lor intre diferite
iocuri favorabile
vinato
culegerii, ;;inoerii
sau
pescuitului.
Pe ndularea
aceasta
nll
face insd
'ici
la intinrplare
gi nici
pe spatrii nesfirqite,
ci in
ldLg lILDcr
nutnite
limite
nflc
i.;
teritoriul
ale
i.on. si Ach d
de
Trebuie
t cd
rea det lne roiul
principal este etectut
unel llluu Lcrrr t t LtIr t
"'^Tl'
animald. $i
ceea ce esre
qi mai semnificativ.
este faptul ca
]:nr
clepenrJenEd
a speclei urnane
ll"^:-,.?t
supravrc{ut
(cca 3.00b.ooo
ani)-a imprim
nostru
genettc o sel
de comportamente
care se
t qi astdzi sub forl
agresivitatii
gi violent;i
Agresivirate
gi ,riotelgd care au trebr
sa cedeze sau s6 se
^tenueze-in
fata "contractului
social" '
;
Exista
citeva caractere
care deosebesc
vinatoarea um
de cea animald.
cet mai impor:tunt
dintre
ele rdmine faptul
in mod normal ,
omur apeieazd
ra serie de comodithtri
instrumerlte
pentru a-$i atinfe'scopul
ceea ce presupun?
gi
terpun
r*i *nei durate de i*p inre redksrea
acestsra'fl
moTrTsntul
utilizarii-
ior. cw-d;
a doue difereftgE
consflf
i'
Ratura
cooperativd
qi d iurna u-"indtorii
umane spre deosebi
de vindtoaiea
ind ividuala
proprie an imalelor
pradatoare '
E't
imporanr
de
prec
',at
cd pe acest
fond se va aJunge
stabilizarea
grupelor de lucdl
(=bflclelor
de vinftoare)'
pro(
care acontribuit
la dezvottarea'spiritului
comunitar si
la fixal
dimer.rsiunilor
comunitagilor
-p"*itive.
se adauga nr-a11icat
vinatorii
selective
., obiectul
rrinatului
fiind indeobgte
'
animal
rinere sau
puii. De ;rrf.l, tlnJ.i
srudiind
tehnicile de vindtoi
ale populaliilor-
oriJrii*- si
luind in considerare
procent'ul
'irst6
al aninrarelor
descoperite
in aseeflri
paleolitice a pu
Vlt-5ta 4l 6ltlrtrtc{r'\'r\'r
vvv--r-
re
ce stui
cle
Amat
ate;
:-;,'n; vvra^f
specii,
rh a actrvltatlr
oe v tIlaLU.r {- '
I tt
'il
serecgia
ru'obpendenil
grupurilor umane di
singura
n nurnar
restiins
o. specii aQa cum
pctrecut ?n cazul unor vindtori de reni magdalenieni. Consecin-
{rr ultirn6 a acestei trdsdturi a fost treptata restringere a libe-
rului acces la resursele naturale gi delimitarea riguroasd a teri-
r oriului de nomadtzare. Controlul teritoriului a avut drept efect
srimuiarea sedentarismului sau, ffiai exact spus, controlul
rromadisrnului ceea ce a impus migcarea obligatorie a bandelor
tle vindtoare intre nigte limite teritoriale fixe. De aici a rezultat
qi expansiunea popula{iei urnane pe glob. Cdci, sub dubla
lrre
siuile , cea demograficd gi cea a caracterului seiectiv al
vindtorii, unica alternativd de supravie[uire rdminea ocuparea
unor spafii de vindtoare noi. Este necesar s5 se atragd aten{ia
Ei
asupra faptului cd aproape in intreg paleoliticul (fac excep{ie
nivelele rnagdaleniene gi aziliene) grupurile umane nu au
practicat nici o formd de stocaj extracorporal, adicd nu au
obignuit sd realizeze rezerve de hrand. "Camara" oamenilor din
paleolitic o constituie rnediul inconjurdtor din care igi
extrEg eav, de cele rnai multe ori intr-o manierf, controlatS,
rnijioacele de subsisteng5: Ar mai fi de addugat cd norrna era
constl$rarea i$ffiAlraJ6 & anirnalului- Studli extrem de atents au
reugit sd identifice urfire de unelte de sitex care atestd
fracturarea intengionata a oaseleor lungi pentru detagarea
rnSduvei, c8 gi lErgirea gburii occipitale ?n vederea extragerii
creierului. In felui acesta se adduga un supliment insernnat de
hrand la carnea detagatd de pe carcasa animalutrui" In fine, dis-
continuitatea timpului de lucru gi putinttatea acestuia
t2-4
ore
rnedia zilnicd de efort), ca gi incornple ta utthzare a forfei de
rnuncd gi a resurselor naturale intregesc imaginea a ceea ce s-a
definit ca mod de viagd paleolitic. Acestea sint gi motivele
pentru care G.Carnps nu ezitd sd introducd conceptele "Virstei
de aur" sau a "paradisului pierdut" gi sd caute originile acestui
mit in schimbarea catas trofald. a condigiilor de via[d odatd cu
inceputurile cultivdrii, Intr-adevdr, primii cultivatori trebuie sb
se fi simgit extrem de vulnerabili in conditriile unei produc{ii de
7A kg cereale lA hectar gi al nesiguranfei provo catd de capriciile
naturii. Totod atf, cultiv area solului, ca gi dome sticirea gi
cregterea anirnalelor presupun mdrirea timpului de lucru,
sporinea forfei de munc6 gi un efort constant. De altfei ,
anahze
22
23
e in a$ezbri
ca Neumark'
Etiolles'
Pincevent
t*; ;"";;enii
aflagi
pe treapta
cea' mai de
io".r-.upuUili
ta atindd o relativb
abundentri
mir
aceaste Privinld'
Stud
erande Paroisse,
Frai
[rupului
de
.
vindtor
iemoorara'
gi anume,
consumarea
carne/individ/zi
la care se aoauga
suplimentare
rezultint
Trebuie
sd se mentl
aplicarea
la un materi
de duratd
efectuate
f uinaioti-.ulegdtori)
comparativ
.
cu une
iultivatori
primitin{ .f";"fi:e"ncluziite
datorate
lui Marshall
Sahlins
merg
in sensul
sus[nerti
unei existente
relativ
;;paradisiace"
pentru prima categorle'
Se
poate corichide
cd in paleolitic
ingeniozitatea
ql
spiritul
de colectivitate,
din r:oi nu au lipsit regulile
rbdistributriei
generalizate
au comPensat
slaba dezvoltare
a
tehnicii
gi u,.,
"r,gulJ
"n
nitir de tril suficient
de inalt
pentru a
face
posibila nu ,';;;i;d;u'ittuittu'
ci gi progresul
9i
o via16
spirituald
intens6'
-r
Locul
pe care-i ocupd vindtoarea
in
a. *uftltt."ia
tutt din ea-un aspect.
al ada
cu treapta
cea mai de
jos
-a.hominizdrii
-
a
dacd observagttte
din" Africa de Sud au
totalit;te;
descoPeririlor
lro'
roouil--Fo*,
rtyil
fi ?:i1
arabild
de existen[a
homm
1, in
dacd se inscriu Pe
c
asezarea
KBS din
Y-tkTu:^::80o'000
-
1.600.000
? de an
tt'
q1
oasc^sparte
de
porc, gazela etc., I
rc-ee1$i ulf^l^dat
res-
turi dintr-'un
slngu
z6' in principal'
faun6
de apd (hipopotam
vana
pdduroasd
(rino-
cer,ProbosciOe,r'ouittte'porci'tlt;uitlcc)'
Reuqita
in astfel de ope-
?A
,
dotatd din punct
de vedere
fizic
Ktrem de rudimentar
de unelte
iroare)
nu era posibild
fdrd dez_
resupun
deja, la acest nivel de
ncii gi gdsi_
practicarea
uri, metodd
r ;rrnll coapte
sau fripte.Mai
ales,
( lccte
benefice
asupra
structurii
| ('l_
aparatului
masticator,avind
ci
rrru.lui,
reducerea
torusului
rrp;
l,rr'ial.
t
2s
Cele
mat multe
din formele
de obginere
a mijloacelor
de
subsistenlf,
menri
i f,frarlTtf;t:l
clecit in mod exce
vt
:getale
etnografice-
Este
al
rranel v(
care este
rnal curind
prqsu,fpu
d
td' Arheologia
dispune
de unele.
a"""'i
indiiecte
cuni sint coproliteie
de ia
Terra Amata,
prriiiJ-'rotunde
care au
putut servl
pentru
srrartul
simburilor
Oeicoperite
in-'ariile
de locuire
din marea
siatiune
africand
Ot" ru tiotgttuittit'
citivd
simburi'
polen
gt
fruite
gdsite ru silru-iiun'"
Documentitrie
insuficiend
totugr
pentru ingelegerel-;"tte'^"
-fonderii
pe cale
1Y
jucat-o
culegerea
in
^t*ttltni"
;q*il*t^.iin
paleolitic'
'Un
indiciu
indirect este tutni'ut
de vindtorii-culegdfori
actuali'^'numal
ca
la aceqtia
ur. t"t'iJ-*ure
itportan{d
mediul
geografic'
in care
iSi duc existen[a'
-
Astfel'
v
-i
ain linuturile
periglaciare
lay
Ji"
piduttu
,
.i":tftX?fflti:
de vinat, clta
vreme
-t
:,
ecuatoriale
hrana vegetald
este mai importantS'
Posibil
ca
gi in
oateotitic
..t. coui"ii"Jel#;r
h;;t"sa
ii oscitat
in funclie
de
iondiliile
c.limati'"
vqlvbv'
oHH#tJu
3r Tt"*:
aiuns,
mai ,
I h;;.i
vegetale
a fost
presupune
pe
ri mai sc6zut,
chiar cu
mai mare in
t"noini.
O" u
llil Or oase de
paslre
,,
a.
?5gffTin
uq.d'i.tt
:^*^ra
ca
prinderea si
pescui-
tul reprezintd
dcupalii
;ionale
care 1nc-ep
se
'
capete
o
oarecare
,*oo"i'iff1tiu
in
pur"orii"oi
superioi'
mai exact'
in
magdalenian.
.
^^6ac,rx
cA forma
principale
de
RezultSdinaceastbprec]zu'.'
obtinere
-u
trunei
ramine
vinitoarea'
De altfel,
frecven[a
asocl-
erilor de faund
gi unelte
confirml
aceastd
idee'
o att6 achizitrie
a o*ui"f;^i;olitic
a fost focul Aceas-
16 imensa
realizare
este cunos..rta-iei?
9in
protopaleolitic'
Dupa .,r*.
rezulta
Oin descoferirea'
:1"
t
I;r:
oulr;-thltft
iHe':"f
-':lHi
tHij
i,i'
^iii,.H',
n,t?jfir
aproximativ
la 1.400.000
ani ,
urm ate
la scu rtd distant[
de urmele
d
26 27
cu[iile in legaturd cu interpretarea
acestui fenomen' rimine
faptul de existen[d -
cons
dovada suPlimentard
ci hot
Paleoliticul
mijlociu
elaborate de vinatoare, fdrd ca v
te. Aceste metode noi constau in
la
r suliga
(des-
cu un virf de
as
in inventarea
curse mai elaborate cum sint
Structura utilajului
litic in care
e dimensiuni
mai mici (virfuri'
de inovaliile tehnologice-, {Pr
tehnicii retuSArii
gi diversificare
gi de realizatea unor
vinetoarea cu curse' Ca
te tind sd evite contactul
-
referindu-se
urmdrirea
vinatului
de la distangd 9i
atacarea lui
animalul a fost f6cut inofens
metode a fqst de multd vreme
cr
Ehringsdorf
raPortat la numdrt
;i--;frfiur'ea'iigura
a gropilor-curse'
In vreme ce pre-
domionareu
ouriol. de
-animale
adulte aflate in conexiune
anatomicd sugereaza,
mai curind, o catastrof.d naturald sau un
cimitir de elefangi.
----
paleoliticul'
mijlociu reprezinrd oi
inceputul. specializdrii
vindtorii.F6rd
indoiald cd accst proces este consecinga
fireasca
28
r rlrrtlinlei
de
mai s1
r,lrIr:r.itelor
c
,r, rrnci
hrii
5lrX.'
uunriu cle atit.
rficienl
,r.rrrt
strict dependente
de ar
i,rriu'ca
anumito
,rr,,i de pe$terd
Irrrrir in Europa
{ lrilioslavia)
Si
,o
.'rrrrrrale
in degeurile
culinare
al
conexlune
naturald.
semnate
in economie.se
poate
29
prinderii
Pl
mosr nostrl
*uftUt O"
un surPlus, uneorl
din oasari {in
mod deosebit,
potirnichea
i"tit'tui. somonul
pare a fi fost specia
pr
cicre magdaknieni---rinomenui
este itestat
nu numai de
il"*"i^.-6"*iti
o"
n aqeziri' dar
gi de
locut
pe care rceste
rrezentirile
artietice'
Este interesanti,
de r
5uratiiloi.
de pegti pe
mSsur6 ce se avt,
I piteotiticllui' In
;;;"rdi"rrut
superior astfel de figuralii slnt exceptii, tn Yrem:
I- ii *"iC"f""i.i, abundi.
Un att argument
in favoarea cre'trlt
importaniei Pescuitului
fl
intinderii a5ezirilor
magd
mai ales, situarea
lor in
ferromen
care se poate explica
prin mig
sfirgit, unele din_
harponul Puteau
t
primitive cum erau
cu mdciuca sau cu
ffi;;:'P;;iirr,-.,
ne sau de aPd dulce'
il;;;rLilo,
.o,
Lt imPortant in hrana
IpipfrJJfitfiiior
din
-nordul
Africii
''u
ditt nord-estul
ltaliei'
$ea
Eviden lP'ioa
nu au
ln rnc
roti Jo."ti inchise natural sau
tarcuri
art
ii"e te fie folosite' Se pare chiar c5,
i, de exemPlu
groPt
ga), cursele cu
greutate
?Oordos,ne,
Franta), larcurile
la Niaux-
(Ari-
Ege, Fran{a;,
l-ascau* i6otOogne'-,Franta}
gi Font de Gaume'
chiar dacS ,ntuipi.iurl"
uno-ra dintre aceste figura[ii este
uneori fortrata, ,"T-
putln existenta
garcurilor nu poate fi pus6
s
r'r rrrtroiard'
stigiii:f
moriv
de i'nd^oiard
esre
dacd nu cumva
"rrrrrtrarea
animareror
in garcuri
ecnrvareaz'.gi
cu consumarea
rrri 11-gp1u15'
cee3-ce
ur *u!"ru
ioTfru,ta
g atia r**i
a. stocaj
| ,'rume
tor*:l:1.,d:
.;1.;9-i,i1,
oe, hran6,
fenomen
care
"'''''rrcazd $i
pi:ry.pr.
in- direclia
domesticirii
animareror.
'
; :
i
,,
j
;, f;#:'
?*',ilTH' ",ffi:.
fi:1 "
=,u
;
i
"i;
fu ;'n
e !
cum
; ;' : : :'r*o'"',X'#r:;?"':-Xi'fiilL:'-'Ft& lTJ
t;'#Jiffii:
I, iJ'
i:#igiionnrulF#':l,j*Ttff ;""i"iTii t:
I
I
;
j'
il
"ilf,
,*
"y:*t,,
i; fu 6."i.3i$:%,j;.,#,'*i?ig
,,rc,sc,*ii,,rl3:i",;Tf.,tf
3,:;::,*".1,m:.#*1{*?jif,;
,'i,'''.lii.?,"t1.:"#,#,1a!1ti1rcur'{#io.,,
.u 1...ul'ii
iina,ouro
'.
','|
Ina
d; ;##
if'#?
:'#i":y:t'-$i
h
;';o'e'ea tui
',,,,,,-critori, ;*:"rriiil
;H ;#llffiTffiT,r*,,#ff
;::,, lliiling
rnrgti..Dar,
nu eite
sine,
,r,
;rtcea
rrebuie
ruata
d ;;;;;;"[:ffi:H]il?,rr:r::fu,1
,r'
rrdd,
vinitoarea
corrtinue-;'il
o.activitate
colectivd,
iar
, rit,,roArea
izolatd
pijg_"iluula i.rUure
sd fi fost
rard. O probtemtr.{gart1
O;rcututi-.:rte
aceia
a dihoromiei 'rrrrrr ('
Europa
occidenarS
gi-
;-
grig.ntqrd
-
in funcfie
de ""'r;rrur
preferar
_{e
cqtp ui,rrraroiilpa;eoritici.
In moJ-iormar, ' ;r''r'rreile?
discugie
nici. nu *-;;;il,
.ga.
fie deschisS
intrucit
ttttrrirrlc
lorme
de specializ*.
u uinatorii
(zonald
sau sezlniera;
.
r unosc
incd
dj" musterian.
..De..attfel,
nici in cazul
r',ir,,,t,ticului
supe.t:::l_..
tou* #pi
"
evotu{ie
in rrmp
a
i,i. l,'r rrrtei
pentru."::g*
.ulrqi,prrir
.sau
g alteia.
Cici, in
i
' ''rrr;rrc,
cazurile
rn care este vinati-J'
srngur.
specie
constituie
:.';,;il,ll
ffl#"':,,r
*n,:lryi
i; i;6;-"J.i,,a
si
lrr i1'rJ.1f1,pi6
dt""'htt" I'r*^+
CU
in
fri r.i'r,f,rlt:tfi.
-
CU
in
I
' t't
t'truf
it
chwgi
I iii,.
|
'-t
(:X
nd.
L ?]
fe
r iIi,a|
|l'l (:X
t.t4. t-
te
,i i'rrtr
l/ittc,
*uilier
;-ffi'il[i*#t#tJffilrr-
fie
r-
31
r
t
I
I
\
aa si in musterian,
in pareoliticul superior
teritoriur
de
i r)nstituie un argument
imPorta
1'r
rr'l;u' [C.
lUl une]-
Stadiul
economic
este in
-ttt-i"*6
retat'i191"111e
1; l,r, Trebuie
p."#"it"it"[t[
b i""'ceput
ci io arara
de sal-
33
tul enonn datorat credrii uneltei insagi au fosr inregistrate
pu{in trei veritabile revolufii in acest sector de activita
uman6. Cea rnai importanti rimine, datorit5 gradului
inteligente pe care-l presupune, preconceperea fornnei unel
anterior operagiei de prelucrare a nucleului. Gabriel Carnps a
sociazd acest rnoment cu introducerea tehnicii levalloisiene ca
se caracterizeazl, prin nuclee discoidale sau in formd de carapa-
ce de broasc6
festoasi.
Autorul amintit socoate deci c5 ests
vorba de un proce.s t?rziu, petrecut la sfirEitul paleoliticului in-
ferior gi in mustrianul de tehnica Levallois. Ideea meritd sE fie
reanalizath gi sd fie pusd de acord cu stadiul actual al studiilor
de tipologie privind paleoliticul. 0 asemenea
'analizf,
devine
obligatorie ?n conditriile in care este greu de creeut cd
toporagele de mind in form6 de migdal6, c* gi cele rnicoquiene
ar fi fosf realizate din bulg5ri informi de silex. Fdrd indoialS c
se proceda la selec[ionarea acestora astfel
,,incit
forrna doriti gi
preconceputd
a uneltei si fie oo'tinuti cu rnai mare u$urin[6.
Cu aceasta s-a ajuns la cea de a doua transformare
semnificativi- Esre vorba de trererea de la pf,acri ca utilizarii
materiei prime aflate in aria de vieguire"a mui grup dat lff $-
Iec$ionanea materiei prirne
,
chiar
,
la organizare,a prirnelor
exploatAri de depozite de silex gi la distribufia, uneori pe arii
geagrafice foarte intinse, in raport cu sursa. Dependen[a colec-
tivelor umane de resurssle naturale ale unui teritoriu dat
explicd diversitatea tipurilor de materii prirne utilizate in
protopaleolitic galete rulate de ape, roci Mza.ltice, quarf,
jasp,
tuff vulcanic, lernn fosilizat ca gi folosirea concomitentd a
osului, cornului gi, fdra indoiald, a lemnului .
Din rnusterian existd dovezi privind explotarea sisterna-
ticd a unor depozite. Astfel, la Bois du Ru au fost identificare
urmele extragerii silexului cenugiu s!!u blond din depozitele de
aici precum qi preluc rarea prirnard a lui, pe loc. Dovada o con-
stituie cele doui colibe-atelier identificate aici. Un starut ase-
mdnitor pare sa fie avut ager;irea de la Combe de Brigoule
(Vaucluse).La nivelul paleoliticului superior se inregistreaefi o
serie intreagd de fenomene noi, extrem de interesante. Pe de o
parte, se constath ata$arnentul membrilor unei cornunitd[i date
34
r"
rrrr rrn set minim de unerte de silex pe care-l transporta in
r','r
rr:r rriirile lor sezoniere. Este cazur agizi.itoi o, ru-Errr".r"n,
':fr{
irr fvrnizat
un numrr de lame luciate ai, ,ii"iiranstucid
v*r,.rr sau maron arogep5 ar5turi de piese lucrate
din silex
l,rr,1l sirua[ia
a fost confirmati de u5,i, ru
gtioir..
cire a dar-
rlll
tr'(x:ent_ de 8,5% unelte (bu
rrijrr) r'onsiderate
a constitui e,
'..r | ;U ()
era transportat
dintr_ur
Inrr cste rezultatul lucrdrii, pe
r r':,lil
aprol
i,:,,..
riml era supusd unei duble operafii.
rr
l) in starea de nuclee brute cf,iar.pe
t,r 11l ei
-
de exploatare, upgi aceastea ;;il- r"*.ioLr,
'o
r!('/nr^e, in vederea prelucrarii
ulterioare.
De un interes aparte
I'r1',r:ot de-a fi rbugit si disting
, h.r. rJe proqstii
calitafe, folos'i
1rr,.sr'
de. folosin[I imediati gi
rr':rlrzarii
utilajului specializai, _
funcgional. In
a=(sr caz anume este evident
grUpului
nu s_a
rfilt{rl'at
eXCIU
rr*;rirra, pe Iu
nevoii de a se
,k.pozit
de sil
r u ai:eia din
,lr'1r1;1516q;fi
de folosirea silexulr
"r
('r'uce.
In sfirgit, trebuie sd se refind gi faptul cd atit
r-r,ils5,
cit gi arri shgiunr precum
ctt ii"i t*;;rr,'c'oumba
,lr'l Bonitou etc. demonstreaie.!apu1r
cd odain'ru uu.id'acianut
"r
1:erigordianul, forosirea
sireiului de oune cariiile este
r,'rrrltatul
trl('r;r) si-nt
lo'{,
din U
l'l
ll) aceea
.,rtuilte
I
0e peste
t,rrrrt: in
fia
materi
Irr cazul
vorba de
|('( r)r'tstituit
intre bazinul Brive
rlct r po
o distanl5 de BO-100 km.
35
Un alt aspect interesanr
pus in lumind de F{icole Pigeo-t
se refera la graciul rJe control
gi de
?rgan
rzare a o?er.aqiltl*
debital operalii care presupun, inclugiv stocarea naaterlel
pfime'
Local izarea diferittlot
tipuri Ot nuclee, a produselor obginute'
c
-
ujul.ri i*au
t ragh conclu zta ca, in ultimul
e
iticului, ex
qi prelucrarea. silexului, grTr
c
grup
,
cd s
chiai [a un fel de ierarhie in
funcgie de cornpetenta
tefinicfi, i.fi virtutea
de ca-
limfea gi produsele- derivate
'
erau dirija
r"
'
In
vrefirc ce 'ucenicii"
gi "neindeminaticii'
nuclee
refolosite sau f6ra valoare. Dupd toate p
p.oz1{ia
expertUst?ngaci
era gi loc.alizad, in teren, t*19i{:,.*t*ilor
fiind aceea de a ri-- piriferiza cith vrern exper[ii ocupau locul
r(.('csar
in ritualurile
care
rrrrrsterianul.
. .
Folosirea
lagurilor,
a bolasurilor gi a harpoanelor,
;upun o oarcare abilitate a pa-
ru sfori. In sf?rgit,
marea can_
Agez5ri
Si
locuinge
,.^.
Descoperirile
arheologice
rrrrdificat
in mari masurl
unile ,
t,tl
\'{ ':.;
,,'.':,
t
patru
co.ncluzii importante
a se mtemeiazd pe
faptul cd
privilegiat, adicb in
i.t-ttl
vetrei,
' -[n
sfirgit, evolugia tehnt
uneltetre ruultifuncgionale
sau t
rrierlru, toporag de rninb)
Propl
ticului inferior la unelte mc
rdzuttof, dhltige, virf de sulig
paleoliticul nnijtociu
gi,
.
*a1. cu
-Sigur,
ideea plurifuncgionalitEt
dar ea caPdtd alte materializdri
unei lanne la o dubl[ intrebuin
extremiffiti
aie sale (dubld
Tendinta accentu[rii
monofut
diversificarea
tipurilor, rnai bul
incit omul sE se
Poatd
sus[rage
o anumitd rnaterie Prirn6'
Osul,
mai rrtulti libertate in alegerea
i sau plurifunc{ionale
compuse
rn virf de silex; os, fildeg)'
)r complexe dau mdsura gradului
de ing
fiintrei urnane gi
?
progresului realizat.
hranei nu este singUra activitate
pe care o
desfaq
itatile paleolitice. Dacd deplasarea
spre sBrse
\rv,Jr sV
de materie primd cu eventuala instalare a unor ateliere
pentru
36
37
38
!ir, 11111i ri
incefuy.l
ocuparii
-pesterii.
le care suge_
r.;r/ir ()
trmpurie
cunoa$tere
a fbcului
nu
j.tli
**"rta ,r'ff{luzie,
Pe de o parte,
pantau-aa
numeroase
doveziatesti
l,ilr:lrr-ez'timpurie
a locuing'elo,
ir, aer li
de alt
I'r'rrtr u cd cea mai,veche
mtrrturie
a pteze
ului in
(\,.rn'ner,
Fran6a)
lu
esre
- --i
;-
i_',iri
r,r rrtrri
De aici rezultl cd ins
de
*iral?uruUiH,
t,r
lclstri este condigionatd
de
foilri"l
cit de ,tl'.r lvarea
climei
o
'ilrr'qrt,
s-a dovedi
ac-ialiunli
Mindel' ln
rrrtr:r.ior,
teritoriile
i
pind.
gin paleoliticul
, r. 11 ce mal restr
penduleazd
devin din
r''|( r(:$uri
curlurate
ei:e
-rspctati
cu -rrilr"ffiffi,o$:ttH";
rrarra concruzie
rezurd
din ionstatarea
tendinlei
de concentrare
'' 1'.rrpurilor uma'e
pe un terit;iil
Aut,-ar-.L*;ilinffiil;
rlrrirr.
nomadismur
.bntrorai
qi-t""d;"g, de inhfbare
a fluxurui
rrrrrlen[inr
ceea ce pe
durati
,.rrlti*utu
sedentarismur
sau
lrrri';rr
m$canea
inql
arie. geografic5
iirtri"ra-,"il.ti
;;
I
)rtl t('t
'rrnr
gi loc a cirui
irt;i'
dovezile
cele
'
"r:;riLure
concentrarea
unerreror,
a degeurilor
o"?tiirlx-:?J
'rr,,'ltt:lor.
.gi
a oaselor
de
"ni*uf".
Un numar mare de ,t,',,toperiFi
se incadreazd
in u*."rtd-
l,,tr tl srnguri zoni de Ia eSt de lacul
',1:1.,
t,
de astfel de asocieri
de unelte g,
',f
|r;
gP.
{ rlril la
!;rrr la
r,r{ r r. ca Ia Orangia (Afri
cu
(aractrul
acestor resturi,
absenfa- gropilor
de pari
''rrrr,'i
I'oiosiri:a
un'r stnrcturi
rudimenhr;
de"tifii' pur;*urui
r' r'ppr
sau a coribelor
ugoare oin ciengi. De pe
mum fnsi se , r,rr'.r:rlii
preferinfa-
pentiu
solurile permeabile,
nisipoasela[
,'frr.i
*o dubtu avantaj
- scursera
idid;;;;i'ui'ffLi.."*
39
de o surs6 de ape Esre o reguld care va fi respec tatd gi mai
tirziu. Tot de pe acurn se conJtata o_ anurnitd tendintra de pen-
dulare intre agezari
principale
gi agezari
temporare,
ultimele' fa-
cind oficiul de
"aielierd'ruu
halte de vindtoare' Singura
strucrurb
mai elabor atd este- u*r" de la Terra Amata
(Mindel
rI \
tL'*. \/rLrL'
poiitot gi vetre amenaiate cu pietre-
rr) ' -
trn
superlql.
nu numai ch se constatl
cre
"roi
artificiale,
,dar.
ss asistd la 0 mai
mattrorgiLauninceput{elegionahzarea
trpurilor.
se intirne*,
to.uing.* in pe $i*od
^
Exist[ insi aici o
oarecare evorutie
gi o *rru*ite s*i.*!ie-
se preferd pegterile
expuse Ia soare
qi ia ?nceput este ocupata
turai
intrat.?:
il::
nnai t?,rziu
i*"gdLlenian)
,
cind omul este dela in posesla unul
I
\[lrt|p.v'/t"
*ijfo. de iiuminare
a peg.teri! p[trunde
pentru scofuri comuil,.
ci din rnotive ri
'
vechi ex(
n afard c
i sub stinca
(ex' la Baume-
. In sfirl it, existd locuinte
it
aer liber de tipul sen {Kostenl,i,
u-s.s-), bordeiului
,
U-S-S.
'
Austria) sau-de tiPul
de vint
,
Molodova
I qi Vl,
te cu vetre, uneorl
arnenajate
5
'i?.r,
3i*
alteori simPle
{Ripiceni
IV c) Nu
. . V :1
- -
sil in ceea ce privegte
dimensiunile
locuingelor,
Existd locuinge cle dimensiuni
rnici
Ll I.If If-,rlrJrr-L]r4
destinate a fi l0cuite de o famili
este o oarec are concentrare
a
bordei,
paravan de vint f
i semi-borClet
ln
esticd. Aceasta
nu inseamnd cd lipsesc
pe$t
Ponor, Cioclovina,
Wierzchowie
Peqtera
sruu,irolonia)
dar numdrul locuintrelor
in aer iluc' rIrbt.raL.- pl
terase sau in depuneri de loess este impresionant
- Dupd cum m
!
1ir);tfc
vorbi de o predominare
exclusiv& a locuin[elor in
i
" '.
I i'r ir
ui
in ad6posturi sub sf?nc5 in Europa occidentald.
|
'
, , irii'(iil[ 5
, Les Sablon-s, Pincevent, Atrcy*sur-Cure, Etiolles
( | i ,.rr(' rn Franta) sfnt agez5ri in aer liber.
/t lte observa[ii intere sante s?nt ce]e care privesc
irir r
lirrttll cornpartimentdrii lccuintelCIr. Astfel, la Pincevent, lo*
i r iirrrt:lt-: pot fi divi zate in vatr6, spafiul destinat activitagilor
'
ir rf rrt'stice
t4
*2-) pe
care se gEsesc, ?n ascciere
, acr,, gi
irr'rl,r itatea uneltelcr de silex gi de corn, spa[iul penfru dormit
rr r it
(r
m2) gi $patii de evacuare chiar Oaia dimensiunlle ei
'iti'.('r't:azva
cE ocupan[ii.erau mernbrii unei famitii nucl.141rs.
$i
|
't
t tt r: vcn t nu constituie un unicat. Un rnodel distinct il
i r
i,t
{t/int5 U5 de la Etiolles. Sigur,
opozi[ia
, I u r I r (.
spa[ iul locuit sau dome stic
in juiul
\ . trr,r
Ei
delinnitat cu pietre si spag la r?ndul
i I r':;l(r de mari dimensiuni
{2
rn dtametru), este pavat5
cu pie-
Itr rir este marcatE de o patd, mare de ocru. In jurul
vetrei este
I rr
l',i trtit,at- spafiul interior (3 x. 4 rn) fragmentat ?n doud arii
lrrttt
tronale dispuse in doud cercuri, subdivtzate la rindul lor.
lir :;Pa[iu intermediar d
,
la origine, prin
r fi
| 'ir! rr I fi folosit drept de dormit.' In
[iul
r 'i l('r ior intins pe o su de 400 mz son
-
de
r lr';rrt/:tare
a nucleelor gi degeurilor alirnentare gi cele rezult?nd
'li
l;t debitaj . Este interesant cd structura locuingei {-15 de Ia
i r r,llr:s
mrit5gi
ir,rri.cc,
entrul)
i :;1lE[
pentru
'irilrrrit). trem de interesant faptut cd in
r!,tr ii de locuin{ele tzalate, intiinim uneori concentrEri de mare
rr i I lrtt f tlne, Trecassats gi L-es Sablons in Europa occidenfalh,
!
.
r i
r r r ir o$t dviga II
5i
llskaia in Europa est centrala gi
: '
lrt'ir po
te ca cele rnai caracteristice exemple. Est!
irrrr;x:tle
giile nu pot fi interpretate ca reflectind
, i t:;lt:r1
[& i aga de
t
",rl'lrlfiS
S
ha, iaf
,. , i i.r
1l
reta
c6 ne g6
rr r'i t ()?Ire
anale pentru acelagi grup sau grupe
40
4T
::
I
J
t
{
t
i
;
dezv*ltare,
Org;a.ffi
iffir1ea.
s{Dciat.a
Reconstinrirea
naturri
grupuril$r umane din palG
a raporturilor
dintre indivizii care Ie cornpuneau,
a sls
de rudeni* qi Oe c[satorie nu este posibil5 decit raport?n
f-apte de **iltenta h mcdefele scciate
i
tt:lofl::^ale
pri
gi ale
p"pulagiilor
primitive sf,tuale' O serie intra
ebser,natii arlreotogici
po,t fi utilimte ?n vederea rrec'on
evoluliibr sociale.
Srice ?ncercare de definire a societatii
paleolitice
posibila f[r# lusra in considerare
a c?rorva concepte
precum
$i
; seriei de constr?ngeri.
niof1e111
T*t::i:
care s*au exercitat
asupra
grupunlor umaue. [n plimu]
trsbuie avut in vdere'disniorfism*rl
sexual, op*zigi3
gi
plementaritatea celor doua sexe, nectsitatea
stabilizarii ff
duratf; a ,rrpt*rilor
din cauza duratei mari a sarcinei_
qi a
i !
'rr'('h
tle vindtori-curegitori
actuari, in plan rear, ai activi_
',,r,r
(rrrente,
ca
+i.r1
plan
simbolic bdrbatul este vazut ca in_
i, u, lrrl;itrc
-a
puterii
fizice gi
ril, lo,'ul
b5rbatului in vin"t
.iilr.il,:ir
simbolicl prin
arme {
i', ,lt: trlta parte,
femeile sint exr
',rrrt;l
lul cu armele gi ritualul k_
i, | .u o ostilitate,
re gi chiir se a
ima
lr rl nrii de mani
- organizare
tdt
de
l',rr lrirli.
Unele
e ab artei
ice
se
l:1,',,l::|,,:y r-,,t-oYitolnarea
gi socializarea
acesrei opazi][ii
rir.r,'.rc-
urn aceasti constringere
biorogici a rezurtai rolul
, .'rrt)lex
.
pe care-l
t-e familia" oorL*e
-ri'ra
din
rrr'rrrr;ntui
-
depdpirii
umanitdgii
-;a-;,
*'rl.r.n,
lrrrrtlirrnental
ir struct
tdgii gi i;-viuiu
.iJno*icd in
,,*lrrrl
diviziunii naturare a muncii".gi u i"iii .e"ciJrocitetii
!"'r(:r'alizat-
AIt grup
de. constringeri sau piesiuni
'sint
cere
'
'r
('
[in
de factori externi. Este vJrba o" pGi"ir"
"mediurui
'r(
(
Iimat. In sfirgit, trebuie sd fie
lrrat
,1. ,
inif,:flff:.,':"ix"H*T*iJ
ili,,l,,,.e
ce au rosr '"t'll;'H;.ilf"rj"tlrl#
f
, r'rlrl)ortare
sociald,
pr
;i ri Jost transferat
;
nrr'rrunerea
ace-ctora a devenit ob
| ,lr: vorba de constringeri
socia
,,.r'(:re pntru
a stivili orice t
rrrrrrrll
stabilite printr_un
cod c
r I tltl
Ilr tri
r l,rt I
1r'1r
rc, tendin[a de fisiune sau de fragmennre
a grupuriror,
asr-
rr'l
incit acestea si c'prindd numirul .onurniuil'oe'"memo.i
1ri''tru a asig-r{ra supravieguirea.
De aici, reguia o* .oiriituir. u
',rrrrr
band fixe de vinitoare
care nu d"puleau n-ii'iiaivizi.
v.a
;]'[-;;
ttotecgie
pe care g fesimte
-femeia,
c1
$i
*iit"*e
gi de durats dintrg rnama gi copil. Fari indoiah g
I
- ^-^-3.,
i? |,r aarrJ{*
v.
hrazardata incercara de a transpune acest set de Dpozi
Iogice in termeni socio-culturali-
Respecti:
,T.tftf::
U#Uat/femeie
cu opozitia naturdlculturfi,
rela[tf in care
ecLriva?,ffizh cu natura gi bdrbatul cu cultura-
tntr-o at
alternativi
opozitria bfirbat/femeie
s transfor$na
in o
dornestic/pubiic,
"
cr*u ce ofer6 iustificarea
s$peri
-,^r -X
I
bdrbatutui
gi dorninfiei masculine. Este adevarat {8
I
&
42
43
Coeziunea
si stabil itatea
por fi aei?
probate
prin fapte
arheologice
incepi"J ru paleoliticul
inferior- cel de al doilea set
de rendin[e conrruiii- i*' **pii*a
opozigia
intre preCIcupSrile
de conservare
a autpnomiei
sconorniie
a fiecarui
grup, sesi-
zabtl1deja,
arheologic,
la niuelut
pateoliticului miilociu
qi nevoia
de a stabiti alian[e,
cei putin,-t"
vederea schimbului
controlat
tle feme. Cu alte cuvinte
-
irnpunerea
exogamiei
-prcbgbila
in
paleoliticul superior.
Dintr
vezi Ju pot fi exclr-lse din
judecata acelea care ates$
socializ8rii
v'rn6torii, mai
,lt*Utoare
care Otff;l#:
prer.ente ?n Africa Orientald'
inferior
sL- ffiuttesc.
De piiOa, olorges
Site" a
dar pe linga l.ooit kg de *"J6 {intrl care 50o de agchii
gi
Uitt
W
rrr
topora$e) 5i
oase de babuini car
T'aubach sau Ripicent lv, 6ecl oul au'at I .,Lr'./rrrv\"'r*/ 3''i
rnusteli,-nc
tn naleoliticul tup*tior,
ill ciuda imbogl!:l
,1' flf IID Lr./t
perfecf
area unor anirnale care traiesc in.
turme
bizonulr. caluJ'
11t]l?11^11"t3,
posibild in afara unor operagil
colective-
Aceasta inseamna ct
supravie[oi.iu
individului Ji^ condi[ionata
de ii:-g:1i3"jl;
#r?'-ffi"t;i;tiu'*mai
mare
gi inti*o formi de existente
orsan tzatd Ce asemenea
colecttq *.i:-11
:ij,t :11,3':
u:u#:l
\r'
b{2r'L'rt'v'.
'
-:*^";^:'-.1-.oo
t
griodice a unul
stauititate
ne-o dovedegte
practlca revenlril
pr
srup
tntr-o halta
-d.
ui"aio*l?,,
dtYtiltu"*:f1:Lt::t:1
fi?:T tsr
u},r tr t{- r
Arnata, Ripiceni ,
Trcassats,
Ilskaia)
^$i..
intinderea
gi dura
*g*iunilot- irincipale
sau de baz6, (."
Etiotles) .
nn*o,_n,.e:
4v5/'6r"'Eur[';;;;l;ia
iera{iiior dintre indivizii care constieuiau
^^r.r,r#i-,i+x+
i rrrn
^rrp
este greu de reconstituit.
Din obsenvagiile
?
-
r--l
^X
AA #r^arrznt4 rle
de est apare sigur faptul cd, pe tr-eapta de
i este vorba de iolective
restrinse, bande de
vindto atein care, aqa cum s-a afirmat
rnai sus, familia nucleard
t i i I i r lit' l';tt'torul fundarnen tal" Este posibil ca cteja la acest nivel
;''| i li rcallzat diviziunea naturald a rnuncii gi sd fi inceput sd
I r ii 'r I rr )r)(:ze
rela(iile de reciprocitate gener alizat4 absolut
"l'1t,1'.rlorii pentru asigurarea supravituirii gnupului,
mai ales, in
'
i i,.r !l ( )rtl ului la care durata copilariei qi deci
-
a incapacitd6ii de
'
r i i ir r{ ;r r:sf.e mai iung5.
I-'
timp repr
'
!,
lit'ot
s-a cont
rrir,,tfir)[
brii unui
'ttt!
t:.;t
nU S_af
:tl"rliti;|
, nranifest6ri conqrete ale acestei
,,,1i,l;il.rtilti
semenul rnort, depunerea in acelagi
I I ir i I rt t rtr I a me familii (bdrbat, femeie gi patru copii
i:r I rt r-assie,
Fnan[a), posibilitatea
iupravief uirii
iilttir indivizi infirmit incapabili sa-Si asigure subsisientra
{ |
i,
'
lr r | , Ve stonice, Cehoslovacia,
Este posibil
r I
iior nind tocmai de Ia nev
tii
de grup a
i l, r,r'r | | I neces ard ?nldtu rarea
onflict
*intbrn
'1 t rr rr lrcierea unor aliange cu alte grupe. Sin gura catre de
t i';rlir;tt'e
a acestor deziderate a fost impunerea ligii exogami-
.
'
uti ica forrni institufionalizatd
care asigurd iontrolul la
'r'l
.':',trl la fenrei gi la schimbul organizat de femei intre grupe.
I rr l;t v oarea susg inerii pt*ticlrii
exoganriei ?n pateJliticul
i i
Pr
'r
t o t^ es te citatd dis tribugia
a gi cil"cufa{ ia celor
1,rri r; ripuri
{A,
B, C, D} de fis opomorfe.
o
l)e acest fond, la care se arigia congtiinfei ru-
'
|
'
| | lt
^l
t lr: s?nge unilat eralh, s -&
putut
constitui organi za[ia
Ben-
Itltr .t it t:;irei realitate, cel pu[in ta nivelul paleoliticutui
supeiior,
rr i irirlt)
sa Jie acceptatd. O oarecare regionalizare
a artei paleo-
irrri
'
irl' r)feri un temei concret in susfinerea constituinii unor
, i ,lr r t r
o istorie gi o. mitolo
Eie
i'tt irt t
deosebiri de detaliu in alefe-
',
, ,rr{
ria gi Asturia, ca gi intre arla
lt'ritr ()
i zona estic6 a Franfei cu lta\ta
t '
'
rr r
ntraIil est cen trald
"gi
esticd se
'tr
rr',r'f r1:E[3
sensibil, in ceea ce privegte arta, de Euiopa Occi-
rlrtt|.tl;t
Asenrenea
deosebiri pot fi consideraie drept
,
'.
l'r
.r,rrr unor tipuri de ideologie particularrzate.
45
M
Este
greu de stabilit'ce
principiu
de ruden
'i'ta
:"iJ'-*lemente' care
atesti
c
'"r*riijt"rui-superior'femeia
s-a
d' Astfel'
femeia
d'et'lne
un loc
u*lti"i'
'atii
in s:ulPlur1in
1o11
'a"'l'
tlPttitqt?;it;i$":t1il?
i:
cazul
inmt
se constati
o
ocrului
roqt
femei
-
folost
sint coliert
obiecte
de
po
r de leu
grar
(Saint-Germ
cerb, 'de
urs
sau.
":,-::i*
r mici
I
iltd..'
nranta).!i
chiar
ame
Germain
l-3.5tt-'",*)"'iliniit
tif"?rl
;rt*id1i.i3
n.,,.,u"rr,
pe o
unui
cffrc
d; bolovani' Pe
-o -rraril
rtAsl
I
bitn
cu flori
J.
narb[
mare,
bbtltarnt{a
st
c'aPa
rsc de asetnett**
dePune
ri de
respect
O*o**Uit
tPlacard)
'
I-
iunil["];
mrini
de la"C*ryj"
ilUit';*i^T;rneii
in ritualurik
illsgtcc'
marcd
de respegr,-'in_*o[ip
d;
acel
sentiment
prezenr
o*iu'
ra nl.unoerttral
poate
s[
I
s*or&vretuirea,
uJ*Hm
ir?1.
,T"T--{iru
qi columnan
'tonnFrrffl
dar sUfiC
,/e
,
chtar
pa
oar
citeva
eft*ente
'
dar
sufic
e eventuala
existenta
?
descenr
-
ste dacl
acest
sistern
de socottt
il",1,-.,i,r'l;,T:
;,",ilffi1\:'$trlfilH eliminare
femeii
din unele
'*'iou"
d;,i*ilh.rru
sa
L"SfioX?l|
*#h'*','Jtxl,,'"J'?'Jll"-,'*"'l'.'i:,i:tllJ1r"x.??L?r''
magdalenian),
.llTilrui.'u
remeito'.
din unere
ritualuri
c$rn I
s6 o suser
eze
d i sra1ili1,'di#:,TY[ji*T:l,l',J-Hli'
s6 o Suger
eze
disparltla
trllpr
eDtr'rrr':"'
rea frecven[a
pict*r*e
situate
in alincur
pe;terii
qi
_relattv
ma
iiguraliitoi";;;.uhne
*urrut.-
Este
posibil
ca aceste
tenorne
s6 marcheze
,r*.*rru
la descenden[a
pt;;iliniarl'
cei
pulin
, ir,. r r I v rniYrt.onilor de reni magdalenieni "
Situagia nu este fdrh
.rf r*f 1r1,r(f Caci un procent insemnat dinsre poputaliitre actuaie de
.iri,itrr-r prinzhfori pescari au descenden{a
p-artil.iniar6 gi
i { :rrlr-rrt,;r patrilocal6. E"plica{ia trebuie cdutatd ?n locul
Pe
care
i ! r f t.
t
r pe
v?n6 toarea. sau pescuitul in larg in cbginere8
, r r I i, , r:; I cn
[ei.
Aceasta insearnnfi c6 trecerea de le gtnta
.matern6
irr p, ,1 r t ir patern$ sau chiar structurarea directfi a gintei paterne
rrii r.:;to inr1isalubit legatf, de practicarfa agriculturii cu plugul,
, I r.
.,,
r (: r L:a animalelor in turme
Ei
o anumitd concentrare a
lrr ,Fir ( rt:i gi ct acest fenornen a putut ffirea loc in limitele epocii
i,:rh'r,litice.
I n sfirgit, este
justificat sE se p-una intrebarea dac5
.ir lrrrrrlrlrea
Ei
st"icta respectare a teritoriu]ui, clar atesfat6 inc6
, tr i r I rt ssterian este ufi argument suficient
pentru a adrnite o
r if
1,,.urza!^e social6 de un nivel supe.ri oy, respectiv ap_ariEia
rrri,,rlrri. O asemenea presupunere este excesivE_gi insuficient
,l,rr rlnrcntatb. FEr6 indoiat5 cE delimttarea ariei de nornadulare
Ft*: o realitate, dar rf,nrlrre sA sG anahtzet*
dac6 respectarea
F-r
irrrr
fei
cutir*ate mts efertul existes]tei
.uilei
organ'lzat]
,:i rrir .rfJ,cotilice sau este
'
efwtul reqp+tfrii unei tradigii
,,,,,,,rii uite
ig.npuf
se perind5 in nigte tirnite cunoscute) sau al
.
.i r.. t.n
[ei
11io.' bariere naturale pe care nu indrEznegte sd le
rr rr
t('/(:'
teva conclueii se lmpun in incheierea acestui capitol-
I r ir tl rnrii privegte caracterui egalitar al societ5gii,
paleolitice,
l,r'1 111 c6 s ?nscrie in ceea ce se nurne.te in antroPolggts
;,
''*l
smietg[ilor san cornrmitillilor cu un singir nivel &
:,t:rf *tc Cel de al doilea aspect care trebuie s5 fie retinul
t
, r )!r:,trf uie varietatea formeloi sirnbolice
prin care se exprirn6
,,,!irl;rr rtatea de grup: mitologie
particulard,
_prticiparea
Ia
, irr,,rlrrr-i distincte - ospe[e canibalic tKrapina,
Hortus, combe
, - ! r,ri:rl.,
$u-Ku-Tian),
ieremonii funerare
{shanidar,
Dolni
',', , I r )1rce etc
" ),
daniuri rituale vin*toresti asociate cu tatuaj
,:iir rrpgerea cerernonials a corpurilor
(Terra Amata, Pincevent
: ::
) i.r**onii religioase colbctive
(?n sanctHarele rupestre)
A{a
47
F[ri indoiald cd in paholiticul superior se elaborase $i
un mod cerernonial de infegrare a individului in grr1p, mai
precis, se ajunsese la crearC tipului de ceremsnial de inigiere.
Descoperirile de la Tuc d'Audsuhrt suslin o atare tpotefr.
Un asemenea tip de soeietaie nu exclude, ci presupunc
'detagarea unor indivlzi care s bucurd de un foarfe mare
pnestigiu gi, ?n ccnsecingi, exer citL un conhol nnoral asupra
viegii
-
sociale. In comunit5gile contemporane de vindtori-
de un statut privitegiat beneficiaed magicienii sau
ar gi cei mai dibaci v?nf,tori. Douf, serii de fapte
o situatrie asem6ndtoare gi in caeul co
paleolitice. Astfel, analiea atent6 a iconografiei gi
artei
pateolitice a dus la conctuzia c6, ac@sta reprezint4 oi
farrni de consemnare gi de cornunicare
I unor tenre sal;n
povr$tiri rnitologrce. Foarte probabil ci atari povestiri
,
c3
$i,,
maniera {or de reprezentare erau proprietatea unor perssane
unor catit5tri
rie
prin inlier-e, ui
Si
c6p6tau un
care
stabileau ce ii este ingilduit gi ee este interzis fiecirui membru
al cc:-pului social. Arta
$arnanisticd
era de asmenea o
proprietate individual6 gi oferea acetuia car o stEpinea
puteri
a$upra grupului din cars fEcea parfe. Rezult6 din aceasta cA,
degi eeeiit&re, comunit6gile paleolitice fiIno$teau opozilia intre
inigiat
ti
neinigiat, intre mernbru cu drepturi depline gi rnembru
cu drepturi reduse, evident in viaga social5
Si
culturale, nu in
c?na ce prive$te accesul la bunurile de subsistmrle: Dup6 curn
starea gamanistici presupune opozitia intre "inspirat:
--
gi
"neinspiiat". In sfirgit, obiervafia deia senmalat6 de Ia Etiolles
pare sa sugerero, o opozigie sau un criteriu de diferenfiere
fuzatd pe
iradul
de priceper in mtiviratile ecCIilornice, mai
e xact, gradul de abilitate tehnologich. un asernenea criteriu,
d6ugat, la rniiestria in materie de urmdrire gi de doborire
q
I t rr I tv | / rlor nu au fEcut insS posibil6 anularea prirrcipiilor
';r,f
rr l;rt itdgii
_de
grup
, a generozitbgii gi redistribugiei
r!.t'rrr'r.illirate. DupE cum nu au reugit sd elimine egalitarismul
'ii
l ! t'rn
, considerat de R. Layton drept expresia sdrlciei acestor
, rlilrUllitagi.
Itr{erata,Iitate.
R-eligie- ArtE'
.ltrdecind dupa natura
Si
divers ttatea resturilor nriateriale
r nrr:icl vate viafa spiritual5 a omului paleolitic trebuie sA fi fost
, lt' ( ) complexitate nebanuitS. Reflectii asupra propriei sale
r=rr'rlt:ttf
e gi asupra raportului dintre el gi lumea inconjurdtoare
rr;trrr'il)use
in legende gi rnifuri, ansambluri de practici magice
irirrl rt:ligioase din care nu puteau tipsi manifestdri ca daniul,
rrrrlrtcit, artele plastice, practice funerare, o viziune asupra lurnii
I'i (
;rr c simbolul ocupa locul principal. Nurnai cd aceste ginduri
'j I t t ltr ri, aceast6 stare erno[ional5 care poate fi numai benuita
;irltrtttd
de la un gest de tandrefe cllm este acela de a depune
if n ,:ttlavru pe un strat de flori (Shanidar)
sau de a ingropa un
r rrlrtf cu un numir exagrcrat de podoabe (La Madeleinel sint
',t | |
lrrlnse
intr-un moment tirziu al existenfei sale. Cele mai
1r . lrr dovezi explicite ale unui comporfament care drp6$rgte
;lr I ir rtevoilor cotidiene dafr;art din musterian" Este aciasta o
t | , t ri rrt lii cd abia &curn a fcst trecu tE bariera intre contactul
nr=rrirllrrcit
cu realitatea imediat5 gi incercarea de a explica I
'rr
fit
r! cste f_aftul cd existd extrern de pugine gi extrem de
lr,r;itlr: rlavezt privind preocupari nevegetafive la Hbmo Erectus.
l';tl t t I grupe de descoperiri sint de asociat acestei etape. In
l'rtrrtul rind este vorba de o cobcgie de cca 60 bulgari d-e ocru
I n'-,rf
, trnii purtind unne de folosinte, descoperigi in coliba de Ia
f r'r r,f Amata. Prezenfa acestora nu poate fi explica$fl in afara
| ,=r rf rr(raqterii simbolismului culorii rogii
Si
al integrdrii lui in
rrr
irt lrcile vindtoregti. Al doilea elernent interesant este furnieat
,f i rlt'scoperirea la West Tofts (Norfolk),
a unui toporag de
ttrrrr:r avind incastratfl in partea centralE a piesei o scoicd fosila
l',t''rrtlylus Spinosus). Kenneth Oakley crede cI esfr vorba de
t) :,t'lt't
Iie
intenEionatd. In al treilea r?nd, trebuie avut ?n vedere
vlnatului, poate de identifi c:rre a surselor de apl, de rnatern
prime gi de produse vegetale comestibite ar putea fi subsumate
opozi{iei dintre dibaci gi nedibaci.
Niciuna dintre aceste opozitrii sau criterii de ierarhizare a
48 49
posibila valoare simbolicd a canibalismului
dovedlt de desco
riri ca acelea de Ia Steinheirn
gi
$u-Ku-Tian.
In sfirgit, obs
vagii atente efectuate in localitatea 1 de la
$u-Ku-Tian
sugerel
z6 existenga unei solidaritdgi simbolice
inrre pesteralvatrd/can
balism/cristal
de st?ncd
Nu .*t. posibil de stabilit mbsura in care la acest nivel
dezvoltare se reahza capaci tatea de a exprima. diferitele si
bolur i in forme mai elaborate, adtcd in artd, mit sau text-
Sigur este cloar faptul cd manifest6rile care apar
Neanderthal nu pot sd fie decit rezultattll unui efort indelun
de a ingelege
gi de a explica lumea inconjurdtoare, de a crea
sistern de cunoa$tere. Un sistern de cunoagtere care de
i*Lput ; operat cu simboluri
gi care a folosit mai multe can
timUaj .ui. vehicula isrorii sicre ale tradigiei orale
.(mituri)
irnagini care nu repre zentau altceva decit hierophanii sau
tophanii.
I
Absen[a oricdror manifestdri concrete ale unui compo
tament religios in paleoliticul inferior, dA dreptul sd se afirm
cn pe scara evolugiei ufi]ane religta este un produs tirziu. tr
- r{L
cera.ra de a ciuta in practicih canihalice dccumentate
din Ct
na pind in Fran[a un argument in favoare& unei religii incipie
;; i" paleoliticui inferioi nu este suficient de consistent5. Ev
dent,pract icarea antropofagiei este un fapt
{ovedit'fta,r* !t?l
mentard a oaselor,
pr^e,Cltec{ia pentrll anumite
pdrti ale corp
lui, asocierea in rar. sint descoperite, alegerea indivizilor (!o
gi tjiri"il consrituie dovezi indiscutabile.Dar:cil
excepfia sitr
{iei
de la
$u-Ku-Tian
nu existd nici un indiciu cd in paleoiiti
inferior astfel de practici ar fi fost integr ate intr-un ststem
credin{e religioase .ldeea unui canibalisrn alirnentar
pare mal v
rosim il6. SitilaEla nu se mai poate pune in aceiagi tremeni pe
rru musterian
ii
paleoliticul superior, cind canibalisnrul
(Kr
pina, Hortus, lioii en Charente, Combe Grenal) se.asociazj
, l/rLL*
v^
----)
^
purta rea de obiecte-fetig sau de trofee realizate prin amena,
re* p6st-mortem , a unor par[i, din corpul uman (calote cta
iene transformate
in cupe la Placard, mandibul5 perforatd
f.oir-Freres,
panrjentive), la care se adaugd depunerile ritu
de cranii , inmormintdrile
gi arta.
50
odatd cu_ pareoritic.ur
mijlocru
se asisrd chiar ra o
'''r,r,rrii
compricare.a
vietii
spiriiuare
,nunir.rLil
i"n' depune.i
'rrr;rrr'
<re cranii (Monte
"ci..iu,
ituriu; ruir."atii,
nr*gu),
r1r.p11111.1'j
rituale
^d9,
tt l.
gi un.it. (EI
Guettar;
Grotte du I'r,rr, r.), in-mormi"r^t9q
uigi
lnegouiooui-iriun.i
d, o.r,
r'.
'rr)r'mrnte
gi in
ggzdri,
pirtirea.
cte amulete,
aparigia
celor
'
rrrrr rr rrrmormintdri
gi_treptafa
compricare
a ritualuriror
funerare
(rt{'r}'r)crea
de ofrande, presdrare-a-
corpurito.
cu--la.u
,.ogu,
lf
'f
'i I r ('ir
cadavrurui,
rearizarea
uno.
itnuu;;lrd'
.i.l).""
Indiferent
de cauza care a generat
apari6ia
celor mai ii r lrr r)mormintdri
-.teama de spiriiur ."iri [..rtui
,-)eafizarea
,r')r
rr ca destin inevitabir
ai individuiui-ruu
.irori"l"ridarimte
rrr'
lrrrr' care imbracd,
intie
;i.r",
si eiija-];ii*i""'r.,n.nrt
lrrrrrl
ceea ce trapegzd
este atingerea
unul anumit grad
de
"'
rr.'r'ilitate,
rncompatibild
cu
"ii'i-urri"
pe care omur modern gi_
:r r,r 111i11-e
-cu
privi.e
ra predecesorii
.?i pitJoii'rii.
"'"'
Cazul de
la .shanidar
a fost A.;u *n..rnnut.
Lui i se
i*lrrrrliii
mormintur
de copir de ra-ilgiktag
depus cu o coroand
lrrrrrrirrd
din coarne,de
cipra
siui.G, ca gi mormintul
coiectiv
:l;,,1il,3"f;,I"-.',"::-*;t1ta;
1iii".
:-$t ii
cffiino
trei
,, ;,,
{ip nuu*.j'?,#::
XXfll'Tl1#i'.itril,1?
;l"ii.i,';
'rrrirrtte
vutpe gi rlqalctiq
gi ra gii m"ergete oin-iirirsl"b.
o. ur-
l',
r':,r
rc, frapeazd
numbrul
,ar""o.
;dfi ;6fii'..1J'erija
si
,u ,' r,rrrtlr-[e
deosebitd.
Cjea
mai
-spectaculoasd
manifestare
rdmine
arta tr
i';t1"1,;nlurd prin
obiectere
de uz .o*un aeco.ate
ii.opir.ou.r, lr,rr;,,;1ns)
gi
obiectele
de p;do;;;
personale
(pandantive),
' r rrlrrr rrrile in ronde-bosse
(ex. .rLur.r.
.ve.nug-,rii
naieoriticel ''ir
| | r)irso-reriefurire
(bizonii'
de la ru. a'aooouieii'
sitit.ur.r, r,;r,;,
r'eliefuri
de h ifgc. de Sers, i..ngul
O,
pirii,.ii.
iirprrr*
rlrrr zrna franco_cantabricd
lxtaiira- rLJ.**j.-'-^'^'
. t
inainre
de a discuia
;i;;;;' probleme
con*ere
esre irr r
''iii*
s5 se atragd atentia
asupra rtatutrtui
urrrifiri.rori..,
il
t.r'norrl, gi a aceleia paieolitice,
in-rprarur.
frdrd indoiati_c!l.ayarigia
aitei presupune
o serie de rri_
rrrrrr l;iologice:
capacirafea
de n pri.ipr
rearitarea?rieJscopic
51
il rr
'!
lt lt:gllt de vatrd, gi de- fiinge nrit.ice antropomorfe spre
t l*''
'"t'lrlr-tl
dc sanctuarele colective in care erau reprezentate
itttltrtr ('entrate
in jurul
unor personaje
teriomorfizate. Ideea
rrfr.,' rrrittlri paralele
este sugerat5 qi de existenfa figurinelor
:tiiri(rl){)lrlorfe
gi, mai a]es, de asoci erea figurtn6
*
gfavurd
I't'
I tti ;l constatat"d, la ustiltro (Spania). ln ifirgit, Ia
' ,, r rr r |
( 'irr1
, t rei figuri
stial izate bcupd un loc cdntral,
'i
r'(
'r
('('
obligb tra rds mo,Celului prbpus cle Larning-
I tr I
| 't
r ir irelLeroi-Gourhan
cu privire la func gia marginalil a
I i tr t r . r Llmane in mit. Ideea lor paate suporta un corectiv
;,,rf lnrrtlrr-Se
de la situaEia de la Saint Cirq.
('rl
prive$te
con[inutul exact al acestor mituri nu se pcate
"
l
rr r , r t lcc;it cu ipo teze in care cea a lui A. Leroi-Courhin se
f rtrr rrr;l rJ
litate. Sint de notat ?n acest context gi
:tr t'l(' "wi
ne din zJna Kimberly care repreztnti,
i rr \' r/ | t III
spiritele gi puterea fiingelor mitice a
i :, ( ) r
t". De aici r ezultd gi
,r|'|rpi;r[,
iciare de a le intrefinl
;
rr'r n rirr
talh.
? ,
pictura gi gravura rupes trd.
itt
i' r I | ;r , ct.l deosebire
, o anurnitd incdic dturd simbolica. Vfil ale s
:!fl frr:;t luate ?n considerare reprezentarea sirnbctlica a celor
rl ti'r :;tiXe (catul
sexuI masculin; bisonul
- sexul ferninin),
"
ir! r l
'r
r l rs m ul sernnelol
_
(rana,
suliga, mina) qi ai mon$trilor
Ir i;rrf r('ltl*cerb,
oarfleni-bisoni, oarneni-mamut etc), rara aparigie
: i I t t' t t r'l I umane in repre zentdrtle picturale gi tratarea ei
"ip
:r'l i.,r:;l s[are de inferioritate in raport cu ]umea animaLd. Evi-
r lr'rr I t'ii nu se poate nega cd o parte insernnatd a acestei pro-
'fiit Irr nrtistice este expresia material5 a unor pracfici migice
I rrl'rlr r;r vintcrii gi a ritualurilor de inigiere
).
Dar, cea mai mare
i"tl !(' ir ci trebuie sd fie asociat5 de existenfa unui cult funda-
iiir rrl,rl qi de etraborarea unei mitologii in care anurnite perso-
!!'iJ'rr lri\tate de obicei de o manierd simbolica joacd,dupd
-caz,fie
l r r r ,l
lrrincipal, fie un rol secundar. Conform opiniei aceluiagi
'
i !ii'r;ttol aceastd poziTie rdrnine mereu fixa pentru ch ?n nlii
ilir'|
'IItt
reprezentdrile
cunoscute nu se intilne.sc cazuri in care
'
I'r
il trollstata inversdri de roluri. Titc Bustiilo, Saint-Cirq,
52
s3
La Marche si
Enlene
dil3?'J#^*,,x?,,,T.Jjl-
-'sT.'#t1ll
antropr*oiti,
gi in aceste
cazurl
serii de repreT'entflri
gi de statute
urnat.
Indiferent
ins6 de discutriile
privind conlinutul
?ns6gi al
lnotrgl trllt tti
ideilor
t*ligioase
nu se
poate' contesta
paleoliticului-
superior
repr?1'rntfi
dovada
existe
deja constituite
care benef rciazd
de un
persot
;i p"til speciultzat
("Ye1itorul"
cu arc rnrtzr
Freres)
gi UcagJii
'
desiin
ate
practicdrii
I
(pegterile
pictate, adSposturile
decorut.
cu frize sculpt
ate denul
mite de H.Breuil
"C;;rdraletJ;tt","Jiiit'"-
-^,
-otioii
.sfe i
care era tema
fundamentali
a acestei
religii ***
'dificif
de spus
lre era rGIIl'
I LrtrLrqL--- -
vedere
ut *u*blul
manifestdrilof
din
pare
oac6
fecun{itate,1
gi fertilitatea
rn,
toate cr
)scute
'
dacd se iau in considerart
studiile
statisti
lce a?e rnarilor
pegteri
pictate
$
daf,6 se adaugfi
la toate
u.r*tru
tipsa de inieres
n{eosebit ?l
sruces$rui
in
"d;;brutrol
s
qlo**iui
atuffii
trl
ideea unei
retigii
sau mitologil
centrate
in
Jury
principiului
fecun;iletii
qi at ferrilidtii,
avind ca expresl
simbolicdbisor[LtttaLttEr{JfLv..vL.*"itologiecareindepline
func[ia
de inr
-j a:
-rlplicare
?
lumir
Breuil
mer gea
,dtu in "vr6jitorul"
de
Trois-Frgres
eeaqi
linie de
gindire t
situeaza
gi Fr
-
)are oorb.gt
de diviniteti
solat
sau cereqri
masculine
in pateotiii..
sugestiile
sint
foar
discutabile,
dar in acest contexr
nu tieu"Cpierdutd
din
vede;
,,femeia
cu ,orrrui
abund.n{*i;
de pe reliefui de ia Laussel'
Arta.
Rispinditd pe o arie cu
, rrllrrtitlo,
Africa gi Asia Mic6
t,t;r.,trt.ii cuprinde
obiecti
de t
Ir.rr
1,11;y11g, bastoane
de com
r
;';rrrrl;rrrtiv), sculpturi
{statu(
rrr | | )l)omorfe),
basorelieiuri.
r
,, , r
Runcj de vedere
stitistic arta poate fi subdivizatd
in
, ,,;,,,,;;
3,
r#,?T4,."i,#li?,".ll"il,r"i??i
t,i
il rtr
m
aroane,,. O arta iconica-cu
Ooue ...-r
l {lt
, ,,,,
; ti*i;,1'%fiT,'*.r'lifi,
fliilf,.i;
, rrir,:;r.ule
identificate
la Abri d
.r r.r r(.onicd
este bidimensionald
,llrr, rr:;ronald
(figurinele
ztrltri
I rrrll'il
t'entrald, est centrale
si
t.)in princt
de vedere.i
vr,,lf r olliccte
de artd conginir
rr.iilr.,;rlt,
pe baza unei tradilii r
.rl,;rt
rrrl cxtraeuropean.
Este" vo.
rrr iri;rrrrbia
(pegtera
Apollo II) c
:
tttt)
irr
.P.:.
apgi
.de-
picturi
figurative pe
stinci tanzaniene
r.l
"'''.t()'r Ei.
singida;
c. outa cnlir mai
'ueche.--ieilezentari
.lr.tirl
,lt. tirnpurii
au fost recu
'
t,lilrr;r
lrradesh (25.000
in
p.),
, rr ,l,rrr.
rrr jur
de 20.000
_
lg'.'O
., r, rrr.rr vechi gravuri
se datea:
roate adiuga cd acest orizont
arte paleolitice_
din Spania gi
Australia.
tn afara acestui ceri
;' :, :,',",,
j
i,,,n
"
t' re t ief u rile d in B raziiia
i:iuti r:33f
'ltft#"i"'F)
;i
{c
54
55
calita tea acestei
productii
nu este aceeagi
pe toat6
ar'' 0l
,r^ -X^*rr.r
Ai."p
Frapeazh,
in *Oh deosebit,
valoarea excepEionalil
rlin r?P,a ce A
I !-*r
art6 din Europa
din ceg-a ce
it in afara 61i.i
f
u se ridicd
Aal
lL tll a'Lclr
(L {'rr
nivelul Prcduc[iei
din zone
de I
rar\
(com. Letca, iud
S*l*j)^tT
;;
(com- Lslca] Ju\l'
t,ar(rjt v*
tind o fazh dg tranztti;
intre *arur'Dlar
1*.. {rv wL e* occ-- -
cele siberiene-
Fdr*
,r ron'rrrrrx ,,,,,.,nrent| cu perioad?,,uf:t:1:Al^"
paleoliJ#
iu'prod*ctii
care
pun in lui
mind c ca
tendinga q:ib*:i':ii:*
mlna u Ld
-r--r-.:
,'a, orr<yFr ,nrp idei mai curint
i* uritizarea
simbolului,
de suger?re
a uner
:"t^:iTt^j
'
.
decit a reproduce
fid-f q
floddi
di1
l3':ti' ?:.'ut?f,:i:::il
l
'
r )lrot
Iie
egal5. Speciiie favorite s?nt bisonul care apare in
l'itrlrrrr-[ie de 91%, calul care apare in prapor{ie
de 86Vo gi {na-
tttiit,rr care apar in proporlie
de 587o. Restul speciilor
- cerbi,
'
'rlrr
tr)tre
, tapi ,
rinoceri, carnasrere apar in proporEii de mai
;'rr[tr) iJe rc%. La Font de Gaume, t1e eiemplu, din rele 2fiO de
i t'f r | ('/,entdri,
80 sint de bison gi 4A de cai. Cum un intere s
. t lrr ttt'tl totr^ pentru aceste doud specii nu este doveclit de statisti-
: i | ; ttt nei
{4
agezdri, rezultd cd frecve nta reprezentare
a biso*
'trlttr
qi calului in arta paleolitic5, in special, in picturi gi baso-
'
.
'
I rt'l tt t-i este legatd de o anumit5 simbolisticd, greu de
. lr ';t'rf rat. Acest sentirnent de mister gi de valoare tmbolica
r ' , | ('
in gra$at
de organizarea 'n savante" a figurilor. Cdci s-a
r ir I't'r-li
t cd izalarea figurilor in aceste ansambluri este numai
'tl
',
r I r:l ttd
,
iar numdrul, asocierea
,
pazifia animalelor in raport
i ri l{)l)ogrVfia pegterii este conforma unei iconografii conservate
.i rr;rrrsmisd
d.e la o generagie ra altd.
Figura urnand este rnarginal5 in arta paleolitic6,
fiu
rirrrrrilr
ca numdr, ci gi ca viziune. tr{u avem ?n vedere aici
! r;:r r r trte le antropomorfe gi reliefuri de genul aceluia de la
| ,trl:iscl- [n acest grup de monumente de aif corpul uman este
r r l t t :rl, dar inten
I
ia artistu lui transp are in interesul pe care- l
iti.ifrilt::;fd penfru pdrgle reproductive ale ferneii. N; acelagi
lrrt I lr se poate afirma in legaturb cu figuragiile umane di;
r
,r(
r r i r i le rupestre.
ciudate ta on
_cerb
(Trois
_
I i i rt.:s, Font de G (I-a Gabillou, Pech-Merle),
'
rii i rrritmut (Les C om-paslre (Lascaux). Ingelesui
I r! i I t::<act al acestor reprezentEri ne scap5. Poate sd fie vorba
'ii
lrrl f,apt. banal (mascarea vinitorului gi p6trunderea ?n turrna
.l' ;rrrlmutg)
sau de o povestire rnicologicb in a cdrei
[esdturd
un
!"
r:;ort,1lj fantastic ocupd un lg9 precis sau poate de un inceput
'l'
( ()rlstituire
a unei genealogii
mitice de cdire acele grupe care
''rr
r-:t rnai pot trasa originea dintr-un strdmo$ uman cunoscut.
Caracterul sacru al acestei productii ariistice nu poate fi
r i r i i I r's lat. Problema e ste dacd totalit atea artei paleolitice
este
i
'l
ll''t larea unor trdiri religioase sau redd teme mitolo gice.
"rrrr;rtii
ca cele de la Montespan
, cazttrile clarein care apar a-
I I I i I t, I l(' r-En ite sau arme confirmd c5 existb un procent important
;:t':Jr{"T
"#'J
Au* Huttk rantz intre o arta rizioplastic
caracte*^*i^x,*."r.^^r;*;^,1,,i
^gi^o
;;A ideop-lastic[
proprie neoliti
.,ft.nr{
:ffiiT;
^t;;
fond, ambele arre au o profundi
-, rent d; lirnbajul
cu care opercazl,
^--^2r-
?a
^.tg,.a
ficrrrfl
ca cele de la La Ferrassie
si
-lsturitz
in cafe figur
este reduse,
^i*f*ui
un*s, la c.urba.cervico-dorsalE
sil
sugestive
in weastd
priving6' Din aurignacian
anul tirziu din Europa orii"tnlx
se dateanh fi
anul tlfzru Lltrr Lil-rl vya L'r r
d.r- ---^^
'
steato
pi1e
{LespuItrt,-
q
Tursas; ur
I ur'''/r r*''l
rr
^'lr
sau
sraiurile
?
;1f ii:il'1ti;"li-trJ
Ddu
bL
Qr
intr.-o formd stiluara
rrg.',,a
,rslreii
. Marile ansambh
{Roc
de sers) s.a*-}i'Ii'
fllll1i:. *:^t.:1?,1::T
Trois-Frares,
Lascaux,'Altamira,
castillo)
in care se aJunge
o redare spro*ne
*t.,rrafica ; animalelor
riT:
*_d*:f I
;;;'#'t*TruT
an) Rep rezentarea
realisrd sd
naturalistd
a
--*oOiffd
",11"g,T^,:i1b:*:rl
nalul ilttJti
desenului
care este sublintatfr
d; asocieri de animale,
de modl
lor de dispunere
in ansambiuri,
de asocierea
cu anumite semn
sau cu figuri umane fantastice
fnaiierent
de stil, arta
paleolitica oqgreazt
cu un n
mdr constant
de elemente
semne
(suliga' rana' sem
recrifor*ril--?iguti
umane
(stiliz ete
sculnturl.q:,
gravu
t
J t
r r&ur r
caricaturale
sau fantastice
i; pictyri), animale,
rniini '
Dint
aceste erernente
rocur
princifal il ocupd anirnalele,
dar nu
56
57
de
repre
zenari
care
trebuie
sd
Dupb
cum
cdlciiele
de
coPil
O'XuOoubert
gi amPrentele
d
zd ritualuri
de
inigiere'
za t lLualLlt
I Ltr'-
lrrr3t\'/r
\1'
,
IUIUi
gUSt
pentfu
ffumCIS,
IIIaI alsr'
Lrtr!'r
vL'r'r,
'l
v^ Y--
de vz coffiun
dgcorate
, _,_.1^ lJ^^^
'-E
.:ff2
^?f,
L'\
In
pii*ipiu,
deci
se
poate accepta
ideea
cE arta
v
'',
:--'
multipte.
Niciu"u
{F
aceste.rddacini
nu
-j::"1:?:,1:
ui"[l"uuli;;i,
ui*uolili.
r.,rueia
,
rirualurile
d
sint actiuni
cu
oatoai"
simtoh
ea
in
posesie
ci
surl eL gllJeIJ'
vr'r
I a'r^v$^
unui animal
sau a unui
obiect
'
:i i
noud
viagd a ti"etoi"i
initriat
i3 i
ilOUA
YIAIi1 d Lltlcr Llr('r
rrrr g^'E
uitu
gi .-*rigiu
sint doud
laiuri
ortr ur"'*$t*'3vr -*-'
gi cd
primi?nr{"'li;";;
r"*t
^^ ^1
^,-#ai
tf;3:,.ff1"tffi:t;
#;J';;;
piricirros
aI artei,
interzicdrea
atms
sau
al mod
inii
'rf
andard
'
.
r .rrri crilor
sau
al
'ruu a.j ra t"tu
I artiqtilor'
fi
Evidenf ,
se
cuta
$1
asuprs
cirtdu-se
rnen{iunea
de
lo&et*
Oferi::i:fi:?
tli
;'##iT#;";#;
?n remere
un auxiliar
al
rngsterului,
tot
6rma"
b#fa-
iApe tn rnre
nrbyfi.e
F1^$*eIa
Russd
prffiul
Nrr ffi$Enm4'
uitttl
o
-
NU
;f
p*oiftt de
ntric
sustmut
,
trl
in raPort
cu ar-Ld
ur
r {t'
ble'
El
arbatuluiqialfemeiiinritual
nbzare
gi de segregart
a aceste
*
Fara
perfecgionarea
gr diversi.ficarea
uneltelor,
diversi
ficarea
formelor
A;
oUtinere
a rniiloacelil-jt^
*::-:::* TlcalCa
lultlLt,lLtr
\tv
v-s^^--;-
hrrrro
",
& colectivel
intdrirea
solidaritbgii
gi rnai buna
ofganfiare
unlane,
atingerea
.un.i
spiritualitatri.
*ul
tTtl?
,ff. :1?.
ffif,;:;ra;;;;
pui.oritifurui
superior
nu ar
fi fost
postht
.,!,-,"arrierrrirr.a
in .lnOigiile
climatiie
modificate
de
1a inceput
c: f^^# r-1\rr;1-;l; tr^p.fql.?A llg
mai
alei,
ilu ar
fi fost
posibila trecerea
pe
ard de dezvoltare '
58