Sunteți pe pagina 1din 5

EPILEPSIA

Definitii
Epilepsia reprezinta o boala cronica cerebrala, cu etiologii variate caracterizata, prin
prezenta unor crize epileptice repetitive
Criza epileptica- episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala,
comportamentala si/sau modificarea starii de contienta ce se datoreaza activarii bruste
necontrolate a unei populatii neuronale
Crize epileptice repetate apar la intervale scurte de timp (min, ore) separate de
intervale de normalitate clinica (interval liber)
Starea de rau epileptic crize repetate neintrerupte de intervale de normalitate
Sindromul epileptic reprezinta o entitate caracterizata prin anumit tip de crize, avand
un anumit tip de etiologie, particularitati EEG si in ceea ce privest varsta de debut,
prognosticul, raspunsul la tratament
Crizele acute determinate de tulburri acute ale structurii sau metabolismului
cerebral sau sistemic (ipoglicemie, droguri, sincope), !i care apar la mai pu"in de #$%
sptm&ni de la episodul acut nu sunt epilepsie'
Criza poate fi pur electric, fr manifestri clinice'
Criza poate fi doar clinic, fr modificri EEG, ea fiind generat de structuri
cerebrale profunde Etiologia epilepsiei este, de regul, multifactorial, str&ns legat de
v&rst, factorii genetici intric&ndu$se cu cei dob&ndi"i'
ETIOLOGIE
La aduli:
$ ()* idiopatic
$ epilepsie probabil simptomatic/criptogenic
$ traumatisme
$ tumori
$ boli cerebrovasculare
$ tulburri metabolice mo!tenite
$ alcoolism/droguri
$ scleroze temporale meziale
$ infec"ii(inclusiv +,-.)
$ scleroza multipl
$ boli degenerative
La vrstnici:
$ boli cerebrovasculare
$ alcoolism/medicamente
$ tumori
$ traumatisme
$ boli degenerative
FACTORI CARE SCAD PRAGUL CONVULSIVANT (precipit declanarea
criei!
Obinuii
$ deprivarea de somn
$ sevra/ alcoolic
$ stress
$ desidratarea
$ medica"ie/droguri0 interac"iuni medicamentoase
$ infec"ii sistemice
$ traumatisme
$ malnutri"ie
$ consum sau abuz de produse alimentare cu efect e1citant sau to1ic nervos
$ non$complian" la tratament
Ocazionali:
$ sevra/ la barbiturice
$ iperventila"ie
$ fotostimulare
$ anumite diete, abuz de dulciuri concentrate cu iperinsulinemie reactiv sau
lipsa alimenta"iei
$ triggeri specifici reflec!i'
$
Cla"ificare
$ din punct de vedere clinic pot sa fie simple sau comple1e, pot sa afecteze sau nu starea de
constienta, pot afecta orice parte a corpului si pot avea orice natura
$ crizele sunt clasificate in functie de comportamentul din timpul crizei si de caracterele EEG
$ acelasi tip de criza poate avea etiologii diferite.
Crize motorii simple (de lob frontal)
$ crize a!soniene motorii $ convulsii tonice urmate de clonii cu debut localizat
(de obicei la nivelul unui membru) !i e1tensie progresiv 2n pat de ulei cuprinz&nd
trunciul !i ulterior tot emicorpul'
$postcritic poate apare pareza postcritica 3odd deficit motor localizat in emicorpul
respectiv$ crizele adversive $ reprezint devia"ia con/ugata a capului si G4 spre partea opusa
focarului epileptic
$ pot fi urmate de o criz generalizat
$ ele au valoare localizatorie doar daca apar de la debut, precedand pierderea constientei
Crize senzitive simple
$ crize ac!soniene somatosenzitive (de lob parietal)
$ parestezii cu debut si progresie asemanatoare cu cele ale /ac5sonismelor motorii (6in pata de
ulei) cu durata de cateva
secunde
$ crize senzoriale vizuale, auditive, olfactive, gustative si vegetative se
caracterizeaza prin perceptii corespunzatoare paro1istice false cu sau fara obiect (iluzionale
sau alucinatorii)
$ crize ve"etative cu iperidroz, respiratorii,
diencefalice' cu grea", paloare, ipersudora"ie, midriaz, palpita"ii
- crize cu simptome psi#ice psiosenzoriale cu
alucina"ii comple1e
$ cu tulburri co"nitive $ senza"ii de de/a vu$ (pacientul recunoa!te persoane
!i lucruri strine ca fiindu$i familiare) sau /amais vu (nu recunoa!te peisa/e, persoane
cunoscute), depersonalizare, senza"ie de vis, ireal (dream7 state )
$ cu siptome afective team, depresie, furie, euforie
B. Crize pariale complexe (crize psihomototrii sau de lob temporal)
$ au originea de obicei 2n lobul temporal
$ sunt precedate de obicei de aur !i sunt 2nso"ite de alterarea strii
de con!tient
$ simptomele care apar 2n timpul crizei pot fi8
$ alterarea strii de contien
$ manifestri motorii stereotipii orale sau alte mi!cri automate stereotipe $
automatisme motorii simple (clipit,mestecat, 2ngi"it, frecarea m&inilor) sau comple1e8
gestuale (mi!cri de 2mbrcare dezbrcare, aran/are a ainelor), verbale (repetarea unor
2ntrebri sau fraze), ambulatorii (deplasarea 2n spa"iu pe durate variabile minute$ ore , 2n care
efectueaz activit"i normale, sau poate comite acte antisociale), gelastice (accese de r&s )
$ postcritic apare frecvent sindrom confuzional !i la persoane tinere cefalee
$ cele mai frecvente cauze sunt 8 scleroza ipocampului, amartoame, 9.:, astrocitoame gr'
,, ,,
II. Crizele generalizate
$) crizele tonico - clonice "eneralizate ("rand mal) se desfa!oar 2n mai multe etape
$ la debut strigt, apoi pierderea strii de con!tien" !i cdere
$ faza tonic #) $%) sec, cu contractura musculaturii a1iale, trismus cu
mu!carea limbii, oprirea respira"iei !i cianoza
$ faza clonic # min, convulsii generalizate violente
$ faza de com %) secunde $ ; minute cu u!oar
contrac"ie tonic, rela1are sficterian, taicardie, polipnee (respira"ie stertoroas), eliminare
de saliv spumoas
$ faza postcritic p&n la #; minute cu ipotonie generalizat, refle1
cutanat plantar 2n e1tensie bilateral, sindrom confuzional cu reluarea treptat a strii de
con!tien"
%) crizele de tip absen (petit mal)
$ apar de obicei la copii de <$#; ani cu istoric familial (<)*)
$ pot fi precipitate de iperventila"ie
$ se produce suspendarea brusc a strii de con!tien",timp 2n care pacientul rm&ne imobil,
cu privirea fi1, nu rspunde la stimuli e1terni
$ EEG traseu caracteristic, cu aspect de v&rf$ und =c/sec 2n toate deriva"iile
C) crizele mioclonice contrac"ii musculare generalizate,cu debut brusc !i de scurt durat
&) crizele tonice $ contrac"ie tonic bilateral, simetric, a musculaturii a1iale, frecvent cu
opistotonus
') crizele atone pierderea strii de con!tien" este 2nso"it de abolirea complet a tonusului
muscular !i cdere'
III. Crize secundar generalizate
criz focal comple1 care se continu cu criz generalizat
-iagnosticul de epilep"ie poate fi pus doar c&nd este dovedit caracterul recurent al crizelor,
etiologia acestora pe baza datelor anamnestice, clinice !i paraclinice (EEG, C3, >9?) dup
care se face 2ncadrarea 2ntr$unul din "indr#a$ele epileptice definite, 2n care se "ine cont !i de
v&rsta, factorii precipitan"i, severitatea !i prognoticul bolii (de e1' epilepsia mioclonic
/uvenil)
E%a$inari paraclinice in epilep"ie
$ doua investigatii trebuie efectuate obligatoriu8
$ o e1plorare de imagistica cerebrala (C3 sau de preferinta >9?) si EEG
Imagistica cerbrala are rolul de detecta modificarile structurale de la nivelul creierului
$ in cazul in care in faza postcritica sau dupa criza, pacientul nu prezinat semne neurologice
iar e1amenul C3 cerebral este normal, se opteaza pt >9? care poate detecta modificari
structurale de mai mare finete, fata de C3
$ +@EC3 si @E3 ofer informa"ii func"ionale 2n ce prive!te flu1ul sangvin !i metabolismul
regional, critic sau intercritic
EEG pune in evidenta modificarile specifice in diferite tipuri de epilepsie si astfel este utila
atat pt diagnosticul crizei cat si al tipului de criza
$ de retinut ca un traseu normal ?A e1clude diagnosticul de epilepsie, in timp de un traseu
patologic sustine diagnsoticul
Trata$ent
Mod de iata
>espectarea a B ore de somn /noapte
evitarea efortului fizic
respectarea orelor de masa pt a evita ipoglicemia care precipita crizele
e interzis consumul de coca$cola, cafea, ciocolata neagra, a bauturilor alcoolice
e interzis lucrul la inaltime si langa surse de foc sau apa
privitul la 3: sau calculador un trebuie sa depaseasca % ore/zi
!rincipii de tratament in epilepsie
primul principiu se refera la alegerea situatiilor in care se decide inceperea
tratamentului astfel8
$ criza epileptica unica nu se trateaza, daca investigatiile paraclinice nu evidentiaza elemente
patologice care sa sustina riscul de recurenta al crizelor
$ in acest caz se recomanda un regim de viata cu evitare factorilor precipitanti
$ acestia se tin sub observatie si tratamentul se incepe numai in caz de recurenta
al"doilea principiu este al monoterapieiCalitatea &ie'ii (n epilep"ie
Epilepsia, ca boal cronic, are impact asupra calit"ii vie"ii pacien"ilor din punct de
vedere, psiologic !i social'
(arametrii fizici vizeaz8
$ diagnosticul, care ia amploarea unui stigmat pe via"C
$ patologia boliiC
$ prezen"a crizelor a cror apari"ie este imprevizibilC
$ tratamentul de lung duratC
$ efectele adverse ale medica"iei antiepilepticeC
$ tratamentul cirurgicalC
$ comorbidit"ileC
$ leziuni fizice 2n crizD accidente fataleC
$ tulburri ormonaleC
$ risc crescut de suicidC
$ risc crescut de moarte subitC
$ frecven" crescut a migrene
$ tulburri cardiace8 edem pulmonar neurogen, aritmii, degenerare fibrilar
miocardic'
(arametrii psi#olo"ici se refer la8
$ starea emo"ional !i mental(frecven" crescut a an1iet"ii, depresiei, psioz,
agresiune, iperemotivitate, reducerea eficacit"ii !i a autoaprecierii)C
$ suportabilitatea simptomatologiei
$ sensul e1isten"ei
$ perceperea strii de sntate
$ somn, odin
$ status cognitiv
(arametrii sociali includ8
$ statusul func"ional, financiar, profesional !i socialC
$ izolare socialC
$ rat sczut a cstoriilor, a fertilit"iiC
$ dificult"i educa"ionaleC
$ e1agerarea protec"iei copiilorC
$ dificult"i de anga/areC
$ dificult"i economiceC
$ restric"ii(auto, etc)'
Trata$ent)l "tat)")l)i epileptic
$ eliberarea cailor respiratorii si prote/area pacientului de traumatisme
$ diazepam intravenos (# fiola de ; mg, lent, dizolvat in #) ml glucoza ;*) sau
intrarectal (gel,# tub cu #) mg/%';ml)
$ se mai administreaza gucoza ;)* %;$;) ml sau la copil %;* %ml/5g ( in
absenta determinarii glicemiei) si tiamina #)) mg iv
$ in cazul febrei se administreaza paracetamol ,:
$ monitorizarea 3., plus, .:, frecventa respiratorie
$ se administreaza o1igen pe masca
$ analize biocimice uzuale pt a detecta factorii declansatori ai crizei
$ stop respirator intubatie oro$traeala si ventilatie mecanica
$ la #) minute se administreaza a$doua doza de diazepam
$ daca nu se cupeaza criza in urmatoarele %) min se administreaza fenitoinC
poate determina aritmii cardiace si ipotensiuneCdaca statusul contiuna se poate
administra midazolam sau acid valproic
$ in urmatoarele =) min, necesita internare pe sectie de terapie intensiva cu
intubatie oro$traeala cu administrare de tiopental/propofol/pentobarbital