Sunteți pe pagina 1din 39

1

1. ARGUMENT
Planeele sunt elemente de suprafa plane care compartimenteaz cldirea pe verticala n
niveluri (planee intermediare), sau o delimiteaz de mediul exterior (planeul peste ultimul nivel).
Elementele componente de baza ale unui planeu sunt :
- elementul de rezistent care face parte din structura de rezistenta a cldirii ;
- pardoseala aezata peste elementul de rezistent ;
- tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioar a elementului de rezistent;
n alctuirea unui planeu mai pot fi incluse izolaii hidrofuge, termice (cazul planeelor
peste ultimul nivel sau a celor peste spaii reci (subsoluri, parcaje) sau fonice.
Ca element de rezistent planeul preia i transmite elementelor structurale verticale (pereii
structurali sau stlpii) ncrcrile gravitaionale i cele orizontale.
Planeul este un element complex a crui rezolvare este condiionat de o serie de factori,
spre exemplu: condiii de exploatare, echipamente i instalaii ataate, natura i intensitatea
solicitrilor, materialele folosite, tehnologia de execuie, implicaiile economice.
n mod principal planeul poate fi descompus, ntr-o rezolvare situat la partea inferioara, o
component central, o rezolvare situat la partea superioar.
O identificare a rezolvrii superioare este extrem de dificil de realizat datorita diversitii si
complexitii factorilor cu care planeul interacioneaz.
O modalitate de prezentare a soluiilor de rezolvare se poate face in funcie de poziia
planeului in cadrul cldirii astfel :
- planeu ultim, deoarece separa mediul interior de mediul exterior sau exterior de interior,
rezolvarea conine o componenta hidroizolatoare si/sau o componenta termoizolatoare, o
componenta specifica activitilor care se desfoar la acest nivel;
- planeul prim si intermediar, conine o rezolvare datorata funcionalitii cldirii, respective
pardoseala; rezolvarea este specifica activitilor ce se desfoar in cldire.
Funcie de destinaia cldirii aceasta rezolvare poate fi ntlnita la toate planeele sau numai
la o parte dintre acestea.

Exigene asociate planeelor
Exigenele atribuite planeelor sunt diverse i multiple i depind de muli factori. Spre
exemplu dac ne rezumm la planeele existente ntr-o cldire de locuit funcie de poziia sa n
cadrul cldirii, o enumerare a exigenelor ar fi urmtoarea;
planee ultime: rezisten i stabilitate (EE1), izolaie termic, hidrofuga i economie de
energie (EE5) etc.;
2
- planee intermediare: rezisten i stabilitate (EE1), protecie mpotriva zgomotului
(EE6), sigurana la foc (EE2) etc.
- primul plan seu: rezisten i stabilitate (EE1), izolaie termica i economie de energie
(EE5) ;
- planee pentru balcoane, logii: sigurana n exploatare (EE4) etc.
Rezolvarea elementului de construcia planeu
Planeul este un element complex a crui rezolvare este condiionata de o serie de factori,
spre exemplu; condiii de exploatare, echipamente i instalaii ataate, natura i intensitatea
solicitrilor, materialele folosite, tehnologia de execuie, implicaiile economice etc.
n mod principial planeul poate fi descompus, ntr-o rezolvare situat la partea interioar, o
component central, o rezolvare situat la partea superioar .

Descompunerea formala a planeului





































Componenta de finisare a feei superioare Componenta de rezisten
Componenta de finisare a feei inferioare
3

2. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Planeele sunt elemente de suprafaa care compartimenteaz cldirea pe vertical n
niveluri (planee intermediare), sau o delimiteaz de mediul exterior (planeul teras), sau interior
(planeul de pod, peste subsol etc.).
Pot fi integrate att subsistemului structural ct i celui cu rol de compartimentare.
Planeul este elementul structural dezvoltat, n plan, pe ntreg nivelul. Ochiul de planeu
este placa delimitat de fetele reazemelor care se vad ntre ele.

1. CLASIFICAREA PLANEELOR
Clasificarea planeelor se poate face dup mai multe criterii :

Dup poziia n cadrul cldirii, planeele pot fi:
- "ultime" sau planee de acoperi (planeele teras, de pod);
- intermediare, separ nivelurile cldirii pe vertical,
- "primul planeu", situat peste primul nivel,

Funcie de excitaiile termice care se exercit pe feele planeului putem avea:
- calde, sunt situate la interiorul cldii i separa nivele cu medii climatice identice;
- reci, sunt situate pe vertical n poziii limit (planee teras, de pod, peste un subsol
nenclzit etc.) sau n poziii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare, logii
etc.).

Dup funciunile pe care le deservete:
- pentru cldiri civile;
- pentru cldiri industriale;
- cu funciuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pist pentru
helicoptere, suspendate etc.).

Dup forma geometric a intradosului, planeele pot fi:
- plane;
- cu nervuri,
- cu reele de grinzi;
- curbe (boli).
4
Dup sistemul structural pe care sprijin, planeele pot fi cu rezemare pe:
- perei structurali;
- elemente de cadru (grinzi);
- stlpi.

Dup alctuirea constructiv a elementelor care l compun, planeele pot fi:
- din elemente identice (grinzi, fii, semipanouri, panouri etc.);
- din elemente diferite (planeele din grinzi i elemente de umplutur din diverse materiale
etc.).

Funcie de dimensiunile geometrice ale elementului structural folosit pentru
realizarea planeului poate fi:
- elemente liniare (grinzi sau fii);
- elemente de suprafa (plci).

Dup materialele utilizate, planeele se clasific n:
- planee din lemn,
- planee din zidrie,
- planee din metal,
- planee din beton armat turnate monolit sau prefabricat
- planee mixte (realizate din mai multe materiale);

Dup tehnologia de execuie, planeele pot fi:
- executate la faa locului (monolit);
- prin asamblarea de elemente prefabricate;
- soluii mixte

n funcie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale i modul lor
de dispunere, planeele se pot comporta ca:
- diafragme orizontale rigide care asigur conlucrarea elementelor verticale structurale ale
cldirii la preluarea aciunilor orizontale (vnt sau cutremur); spre exemplu planeele din beton
armat monolit, planeele realizate din elemente structurale independente solidarizate rigid n
planul lor;
- diafragme orizontale rigide care nu asigur conlucrarea elementelor verticale structurale
ale cldirii la preluarea aciunilor orizontale; n aceast categorie sunt incluse, n general,
planeele realizate din elemente structurale independente (grinzi metalice, grinzi din lemn,
grinzi din beton armat i corpuri de umplutur, fii cu goluri din beton armat etc.).
5
2. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A PLANSEELOR























a .- planeu cu pardoseala simpla;
1 - tavan ;
b - planeu cu pardoseala flotanta;
2 - planeu;
c - planeu peste subsol izolat termic la partea inferioara;
3 - pardoseala;
d .- planeu terasa;
4 - fonoizolaie;
e - planeu de acoperi cu termoizolaia suspendata; 5 - strat-suport pardoseala;
6 - termoizolaie;
7 - beton de panta;
8 - strat de difuzie si bariera contra vaporilor;
9 - strat-suport hidroizolatei;
10 - hidroizolatei;
11 - strat de protecie a hidroizolatei;


5. TIPURI DE PLANSEE
5.1. Planee din lemn
Au n prezent un domeniu limitat de utilizare la construcii cu caracter turistic, cldiri de
mic importan amplasate n general n mediul rural i la construcii provizorii.
Prezint o serie de avantaje cum ar fi: au greutate proprie redus; execuia lor este simpl;
ofer posibiliti largi de plastic arhitectural tradiional a tavanului; asigur condiii bune de
izolare termica i fonic; au o comportare bun n anumite medii agresive chimic.
Planeele din lemn au ns i importante dezavantaje, precum: durabilitate redusa; sgeile
la ncovoiere sunt mari; rigiditatea la ncrcri laterale este sczut, consumul de material lemnos
este mare; necesit masuri de ntreinere n timp costisitoare pentru ignifugare i antiseptizare.
Planeele din lemn sunt alctuite din grinzi, podina de rezisten, elemente de umplutur cu
rol de izolare i elemente de finisaj (pardoseala i tavanul).

6
5.2. Planee din zidrie
Se pot ntlni la construcii vechi i foarte vechi (castele, biserici). n prezent se utilizeaz
doar la lucrri de restaurare.
Sunt caracterizate de capaciti portante sczute, consum mare de materiale, greutate
ridicat, manoper dificil, execuia bolilor necesit cofraje, cintre i susineri din lemn, necesit
zidari masive capabile s preia mpingerile date de bolt, volume locuibile mari.
Materialele folosite pentru realizarea zidriei sunt: crmida (cea mai des ntlnita), piatra
naturala, blocuri din beton. Sau executat sub forma de bolti cu simpl curbur (bolti cilindrice) sau
cu dubl curbur (bolti spaiale). Grosimea bolii poate fi constant sau neuniform. Rezemarea
bolilor se face pe ziduri sau pe arce. Cnd grosimea zidului este mai mic de doua crmizi,
rezemarea bolilor pe zid se face prin intermediul unor console. Pentru preluarea mpingerilor
transmise de bolti, zidurile exterioare sunt prevzute cu contrafori. Pentru o mai bun repartizare a
mpingerilor se recomand ca la naterea bolilor s se realizeze centuri puternice din beton armat.

5.3. PLANSEE DIN BETON ARMAT
Betonul armat este materialul cel mai utilizat la execuia planeelor, datorit
avantajelor pe care le ofer:
> capacitate portant mare i comportare bun la aciunea ncrcrilor concentrate
sau dinamice;
> comportare bun la aciunea ncrcrilor orizontale (vnt, seism);
> asigur o bun rigiditate de ansamblu a structurii;
> posibilitatea de a realiza orice form geometric n plan i cu orice fel de distribuie
a elementelor portante (perei sau stlpi};
> durabilitate i cheltuieli reduse de ntreinere;
> sunt incombustibile
Dintre dezavantajele majore pe care le prezint planeele din beton armat se pot
enumera urmtoarele:
> greutate proprie mare;
> izolare termic i fonic deficitar;
> utilizeaz materiale energofage;
> imposibilitatea reciclrii
Funcie de tehnologia de execuie, planeele din beton armat pot fi executate:
> integral pe antier (monolite);
> din elemente prefabricate executate n fabrici sau ateliere specializate, transportate,
manipulate, montate pe antier (prefabricate);
7
> n soluie parial prefabricat completat cu o suprabetonare turnat la faa locului
(mixte).

5.3.1. PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT
Aceste planee se realizeaz integral pe antier prin turnarea lor n poziia definitiv de
exploatare .
Utilizarea acestor planee este indicat:
- la cldiri unicat precum i la cldiri cu forme n plan neregulate i deschideri derivate
- n cazul deschiderilor i ncrcrilor mari la nivelul planeelor
- n cazul existentei la nivelul planeului a unor goluri mari sau numeroase
- la cldiri amplasate in zone seismice
Avantajele planeelor din beton armat monolit sunt :
- capacitatea de a prelua solicitri mari, statice i dinamice
- planeele se comporta ca diafragme orizontale, asigurnd preluarea i repartizarea foarte buna a
ncrcrilor orizontale (vnt, seism) i confer o mare rigiditate de ansamblu structurii de
rezisten a cldirii
- au durabilitate mare i nu necesita costuri mari de ntreinere
- ofer posibiliti largi de alctuire constructiv i rezolvri de ordin arhitectural
Dezavantajele planeelor din beton armat monolit constau n:
- durata de execuie i consumul de manopera pe antiere mai mari, comparativ cu variantele
prefabricate
- necesitatea consumului ridicat de cofraje i susineri
- dependena execuiei de condiiile meteorologice
Planeele monolite din beton armat, n funcie de forma geometric i schema static se
realizeaz n urmtoarele alctuiri :
- din elemente identice geometric: placi plane care lucreaz static dup una sau doua direcii i
reazem pe perei portani sau pe riglele cadrelor
- din elemente diferite si anume: placi i grinzi de susinere n cmpul plcii dispuse pe una sau
doua direcii
- din elemente identice: plci care lucreaz static pe doua direcii i sunt rezemate numai pe stlpi.
Tipuri de planee din beton armat monolit :
> Planee din placi de beton armat monolit
> Planee cu nervuri dese
> Planee cu reele de grinzi - planee casetate
> Planee din placi, grinzi secundare i grinzi principale
8
> Planeu ciuperc - cu rezemare pe stlpi






















> Planeu dala groasa_ cu rezemare pe stlpi
Planee din placi de beton armat monolit

Acesta planee se utilizeaz la cldiri cu valori ale ncrcrilor la nivelul planeelor mici i
medii (cldiri de locuit n special) i cu distane ntre pereii de rezisten sau riglele cadrelor de
maximum 5....6 m. La cldirile cu perei portani din zidrie, plcile reazem pe perei prin
intermediul centurilor.
Avantajele pe care le ofer aceste planee sunt:
asigur un tavan plan, deci finisajele sunt minime;
necesit cofraje i susineri simple;
traseele pentru instalaii sunt simple i uor de realizat;
au greutate proprie relativ redus;
au o comportare mecanica buna

Planuri i seciuni pentru diverse tipuri de planee din beton armat monolit:
a plci rezemate pe contur; b planeu cu reea de grinzi (casetat); c planeu cu nervuri dese;
d planeu cu grinzi principale i grinzi secundare (nervuri); e planeu ciuperc; f planeu dal groasa:
1 plac; 2 centur exterioar; 3 centur interioar; 4 nervur planeu casetat; 5 nervuri dese; 6
grind secundar; 7 grind principal; 8 capitel; 9 stlp; 10 dal groas

9
Dezavantajele acestor tipuri de planee sunt legate de:
limitarea deschiderilor i ncrcrilor comparativ cu alte tipuri de planee monolit;
rigiditatea relativ sczut fa de celelalte tipuri de planee din beton armat monolit,
nu se recomand a se folosi n cazul ncrcrilor concentrate mari i a celor cu caracter
dinamic, precum i n cazul n care n planeu sunt necesare goluri mari.










Sunt alctuite din placi continue de grosime constant i nervuri dese (la maximum 70 cm.
distan) dispuse pe o singur direcie. Se pot realiza cu nervurile aparente sau cu nervurile
mascate cu un tavan fals. n cazul n care se realizeaz tavanul fals, ntre nervuri sunt aezate
corpuri de umplutur cu goluri din materiale ceramice sau din materiale uoare.
Aceste corpuri de umplutur sporesc gradul de izolare fonic i simplific execuia
cofrajului
Avantajele pe care le prezint aceste planee sunt:
> aspectul arhitectural plcut;
> permit folosirea cofrajelor de inventar metalice sau din mase plastice armate, cu
grad ridicat de refolosire, care elimina finisajele tavanului;
> preiau uor ncrcri concentrate din perei despritori;
> n varianta cu tavan fals se pot masca cu uurin instalaiile.
Dezavantajele acestor planee constau din:
> comportarea necorespunztoare n cazul solicitrilor dinamice (trepidaii, ocuri)
datorit faptului c prezint o diferena apreciabila de rigiditate pe cele doua
direcii;
> au greutate proprie mare;
> descrcarea planeului se concentreaz pe elementele de reazem
ale nervurilor (descrcare pe dou laturi ale planeului).
Planee din plci de beton armat monolit

10
> rigiditatea n plan orizontal este mai mare pe direcia nervurilor, motiv pentru care
se recomand dispunerea lor pe direcie transversal cldirii;









Sunt alctuite dintr-o plac continu, de grosime constant aezat pe o reea de grinzi cu
seciuni identice, dispuse pe dou direcii. Lumina casetelor se recomanda a fi, din considerare
economice, de 1,5/ 3,0 m. Din considerente estetice i arhitecturale, lumina casetelor se poate
reduce pn la limita minimala de 0.7 m.
Domeniul de utilizare al planeelor casetate n general cel al cldirilor social-culturale,
cldiri comerciale, hoteluri, cldiri administrative la care ncperile au suprafee i nlimi mari
unde se dorete obinerea de efecte estetice deosebite.
Pentru realizarea lor este recomandabil folosirea cofrajelor de inventar care au forma unei
cutii ntoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice armate.
Avantajele planeelor casetate sunt urmtoarele:
> aspect estetic superior comparativ cu celelalte tipuri de planee din beton;
> nlimea de construcie este mai mica dect n cazul planeelor cu grinzi
principale i grinzi secundare.
> capacitate bun de preluare a ncrcrilor concentrate (poziia pereilor
despritori sau a eventualelor sarcini concentrate este necondiionat);
> rigiditate bun pe ambele direcii ale planeului;
> descrcarea este aproximativ uniform pe toate elementele de susinere adiacente
ale planeului
Dezavantajele acestui tip de planee sunt:
> au consum ridicat de beton;
> greutate proprie mare;
> manopera este deosebit de ridicat i necesit personal cu calificare nalt;
> execuia pretenioas att la realizarea planeului ca element structural ct i la
aplicarea finisajelor,
> consumul de cofraje este mare, dar prin folosirea cofrajelor de inventar (care au
forma unor cutii ntoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice

Planee cu retele de grinzi - planee casetate

11
armate) se asigur un grad ridicat de refolosire a acestora iar calitatea finisrii
tavanului creste;
> sunt mai costisitoare dect planeele cu grinzi principale i secundare.



Planeu cu reele de grinzi (casetat)
Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale.

12

Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale.

Planeele de acest tip se compun dintr-o plac, de grosime constanta, care reazem pe o
reea ortogonal de grinzi. Grinzile dispuse paralel cu latura scurt a ncperii (numite grinzi
principale) au dimensiunile seciunii transversale mai mari dect ale grinzilor dispuse paralel cu
latura lung (numite grinzi secundare). Planeele cu placi, grinzi secundare i grinzi principale se
utilizeaz mai mult la cldirile industriale i mai rar la cldirile civile.

Avantajele acestor tipuri de planee sunt:
- au capacitate portanta foarte mare suportnd ncrcri mari i acoperind
deschideri largi,
- sunt foarte rigide pe ambele direcii;
- nu condiioneaz poziionarea pereilor despritori sau a sarcinilor
concentrate mari pe suprafaa plcii;
- se pot realiza n plac goluri cu dimensiuni mari;

Dezavantajele constau din:
- greutate proprie mare;
- consum de cofraje i eafodaje ridicat;
- aspect arhitectural nu prea plcut ;
- prezint o suprafaa mare a tavanului ce necesita finisaje importante;
- descrcarea planeului prin grinzile principale se face concentrat pe elementele
verticale .

















13




























Planseu ciuperca - cu rezemare pe stalpi
Aceste plansee sunt alctuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi prin intermediul
unor elemente intermediare denumite capiteluri. Pe contur, plcile se pot rezema pe grinzi
marginale care transmit ncrcturile la stlpi sau la ziduri portante. Avantajele planeelor ciuperc
sunt urmtoarele:
reduce nlimea de construcie i consumul de cofraje;
cofrajele sunt mai simple (panouri demontabile) i pot fi refolosite de un numr de ori,
micoreaz suprafaa finisajelor i se creeaz condiii pentru o mai buna ventilare i
iluminare natural a spaiului;
reduc manopera la confecionarea armaturilor;
se adapteaz oricrei forme arhitecturale etc.
Planeele ciuperc se folosesc n special la unele cldiri industriale ateliere, depozite
rezervoare subterane, depozite frigorifice etc. n general consumul de oel i beton este unul din
dezavantajele importante ale acestui tip de planeu. Grosimea plcii rezult n funcie de distanta

14
dintre stlpi i valoarea ncrcturii. La planeele curente grosimea plcii este n mod obinuit de
minimum 12 - 13 cm, iar la planeele de acoperi, de minimum 9 - 10 cm.










Planeu dal groas - cu rezemare pe stlpi

Aceste planee prezint avantaje de ordin economic i estetic i sunt folosite la cldiri de
locuit, cldiri administrative i chiar construcii industriale.






Planeu dal

Planeele dal sunt alctuite din placi de beton armat monolit de 14 - 22 cm grosime care
reazem direct pe stlpi.
Se recomand ca dimensiunile n plan ale plcilor, msurate ntre stlpi s fie de 3,50 - 5,00
m, iar raportul dintre laturile panoului se limiteaz la 1: 1,5.
Pentru reducerea ncrcturii din greutatea proprie n zonele centrale ale planeului se pot
ngloba n grosimea plcii, corpuri de umplutur prefabricate, din materiale ceramice sau din beton
uor.
Planeele dal sunt armate cu bare independente sau cu plase sudate. n zonele de rezemare
a plcilor pe stlpi pentru a mpiedica forfecarea (strpungerea) plcilor armate se executa sub
forma unei reele duble.
Aceste planee, fr grinzi sunt betonate fr dificulti deosebite ns este necesar s se
dea o mare atenie la betonarea zonelor de legtura a plcii cu stlpii.






15
5.3.2. Planee din elemente prefabricate din beton armat

Avantajelor utilizrii planeelor prefabricate :
> lucrrile pe antier sunt mult reduse;
> se realizeaz prefinisarea n fabrica deci o calitate mai bun;
> darea n exploatare este mai rapid,
> dependena execuiei de condiiile atmosferice este mult mai redus dect n cazul
realizrii planeelor n soluie monolit
Dezavantajele utilizrii planeelor prefabricate sunt:
> pierderea parial a monolitismului i al rigiditii, comparativ cu planeele din
beton armat monolit,
> lucrrile pe antier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretenioase ca precizie i
calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc.;
> dificulti privind transportul i montajul;
> costurile de transport mult crescute n ultimul timp;
> necesit spaii de manipulare i depozitare pe antier;
> elementele prefabricate se pot utiliza numai la cldiri modulate ca deschideri

Tipuri de planee din beton armat prefabricat
- Planee din grinzi prefabricate din beton i corpuri de umplutur
- Planee din grinzi prefabricate dispuse alturat
- Planee din fii prefabricate cu goluri realizate din beton armat
- Planee din elemente prefabricate mari ( panouri i semipanouri)

Planee din grinzi prefabricate din beton i corpuri de umplutur
Aceste planee se realizeaz din grinzi prefabricate sau precomprimate din beton care
reazem pe perei portani sau pe riglele cadrelor. ntre grinzi i rezemnd pe acestea se dispun
corpuri de umplutura prefabricate cu goluri, din ceramic sau beton uor, nalte ct grinda. Se mai
folosesc placi portante sau neportante aezate la partea inferioar sau superioar a grinzilor. Exist
o mare diversitate de grinzi i de corpuri de umplutur, dar n general alctuirea lor este
asemntoare.
Distana dintre grinzi este de 4060 cm, putnd ajunge la 1....1,25 m.
n regiuni seismice se recomand executarea unei suprabetonari generale de 3....4 cm
grosime, armata cu reea 6/20 cm.
16
Pentru a se putea face montajul grinzilor cu mai mult uurin se folosesc elemente
prefabricate uoare, cu armtura autoportant din profile de tabla ndoite la rece sau grinzi cu
zabrele uoare i care au partea inferioar nglobat ntr-o talp de beton prefabricat, care servete
la rezemarea corpurilor de umplutur.



















Planee din grinzi prefabricate dispuse alturat

Planeele din grinzi prefabricate dispuse alturat se folosesc pentru deschideri i ncrcri
mari. n zone seismice pot fi folosite dect cu suprabetonare general de 4..5 cm. Grinzile se
execut din beton armat sau precomprimat .
Avantajele grinzilor precomprimate :
- pot acoperi deschideri mari i foarte mari ;
- capacitate portanta mare ;

17
- asigur tavan nervurat uniform ;
- sunt mai uoare fa de planeele din beton armat obinuite;
Dezavantaje :
- necesit volum mare de finisaje pentru tavane;
- necesit mare exactitate de pozare a grinzilor i execuia monolitizrilor;
- transmit eforturi mari la reazemele de sprijin, fiind necesare, stlpiori, centuri, ca masuri de
ntrire .




Planee din fii prefabricate cu goluri realizate din beton armat

Fiile cu goluri sunt elemente cu seciune dreptunghiular, cu ambele fee plane i
paralele ntre ele, cu goluri ovale sau rotunde .
















Avantaje :
- izolare fonic i termic bun ;
- se execut rapid ;
- comportare bun la transport i manipulare ;
Dezavantaje:
- necesit monolitizare, centuri puternice, i suprabetonar;



Seciuni transversale caracteristice ale fiilor cu goluri:
1 fie cu goluri rotunde; 2 monolitizare ntre fii
18
Planee din elemente prefabricate mari ( panouri si semipanouri )

Planeele din panouri mari prefabricate se utilizeaz la cldiri de locuit, la cldiri
administrative, hoteluri spitale i altele, dezvoltate pe nlime la 8....10 niveluri, cnd acest tip de
planeu este inclus n structuri de rezisten realizate integral din panouri mari prefabricate (att
planeele ct i pereii structurali au n alctuirea lor elemente prefabricate de suprafaa). Pot fi
folosite pentru acelai regim de nlime la cldirile la care structura vertical este din beton armat
monolit.
Se folosesc mai rar si la cldiri cu structura de rezisten din perei de zidrie sau cadre din
beton armat cu regim de nlime de pana la 4-5 niveluri, cu condiia adaptrii formei geometrice
de contur a panourilor la condiiile de rezemare i montaj respectiv.
Panouri mari care alctuiesc planeele cldirilor se realizeaz de obicei, din placi de beton
armat de 10....14 cm grosime i mai rar sub forma de plci chesonate, casetate sau cu goluri, care
ridic o serie ntreag de probleme la prefabricare, la realizarea mbinrilor pe antier i la finisarea
problemelor. Panourile mari prefabricate au suprafee de 10-20 m iar greutatea lor nu depete n
mod obinuit 3-5 t, dar pot ajunge uneori la 7....8 t. n general ele au dimensiunea unei camere.
Semipanourile se folosesc pe antierele care nu dispun de utilaje de ridicare de capacitate
mare; planeul unei camere se realizeaz n acest caz din doua sau trei semipanouri care se mbin
prin monolitizri de 15....20 cm lime.








e





a
b c
Tipuri de panouri mari prefabricate pentru planee:
a tipuri de panouri mari; b panou mare prefabricat profilat pe contur; c planeu realizat din
semipanouri; 1 panou de planeu de tip plac plin; 2 panou chesonat; 3 panou casetat; 4 panou
de tip dal groasa cu goluri rotunde sau ovale; 5 semipanou; 6 axele elementelor de reazem ale
panoului (grinzi sau perei); 7 monolitizare ntre dou semipanouri

19






5.4. Planee din beton parial prefabricate (mixte)

Planeele din beton parial prefabricate se pot realiza n soluii variate, din elemente mici
sau mari. Planeele cu elemente de dimensiuni mici sunt din punct de vedere constructiv
asemntoare planeelor cu nervuri dese i corpuri de umplutur. Planeele cu elemente de
dimensiuni mari se realizeaz din plane denumite predele care au n general au dimensiunile unei
ncperi. Grosimea predelelor este de 5....7 cm, suprafaa pana la 25....30 m
2
. Predelele se
monteaz la poziie, susinute de un eafodaj provizoriu i peste ele se toarn o suprabetonare
generala n grosime de 6....20 cm. Predela se realizeaz cofrajul pentru suprabetonare i
nglobeaz totodat armatura de rezisten de la partea inferioar a planeului. Conlucrarea dintre
elementul prefabricat i betonul monolit din suprabetonare se asigura prin conectori sub form de
bucl sau ferme de oel-beton plane sau ferme spaiale.
Acest sistem constructiv de planeu prezint certe avantaje, cele mai importante fiind
monolitismul pe care l asigur precum i eliminarea cofrajelor .

Planeu din panouri mari;
a plan cofraj i armare al unui panou mare prefabricat; b rezemri ale panourilor de planeu pe perei
de zidrie; c rezemri ale panoului prefabricat de planeu pe perei de panouri mari; 1 panou mare
prefabricat de planeu; 2 beton de monolitizare; 3 centura de beton; 4 musti (bucle) de legtur;
5 sudur; 6 mortar de poz M100; 7 perete portant exterior din panouri mari; 8 perete portant
interior din panouri mari; 9 element de etanare (chit) a rostului orizontal; 10 limitele reazemului
planeului
20
Ca principale dezavantaje pot fi enumerate: fragilitatea predelelor i rigiditatea sczut pe
care aceste elemente o au la ncovoiere, din aceast cauz pe timpul transportului i montajului
sunt necesare msuri de protejare a lor pentru a nu fisura sau chiar rupe, foarte importante ntre
aceste msuri fiind folosirea unor dispozitive de ridicare cu compensatori precum i susinerile
provizorie pe care se aeaz predelele n vederea turnrii suprabetonari.
Tehnologia de executare a planeelor din beton armat monolit
Materiale folosite la planee

Betonul: este o piatr artificial obinut n urma ntririi unui amestec omogen de liant,
ap i agregate (nisip, pietri sau piatr spart)
Tipuri de betoane:
Dup densitatea aparent, n stare ntritla 28 de zile:
Betoane foarte grele (peste 2.500 kg/m
3
);
Betoane grele (2201 2500 kg/m
3
)
Betoane semigrele (2001 2200 kg/m
3
)
Betoane uoare (1000 2000 kg/m
3
)
Betoane foarte uoare (sub 1000 kg/m
3
)
Betonul greu are cea mai larg utilizaren realizarea elementelor i a structurilor din
beton simplu, beton armat i beton precomprimat.
Dup rezistena la compresiune, respectiv dup clasa betoanelor ntrite, betoanele pot fi de
clasele: Bc3,5; Bc5; Bc10; Bc15; Bc 20; Bc22,5; Bc30; Bc35; Bc 40; Bc 50; Bc60.
Cifrele indic rezistena medie minim la compresiune (n N/mm
2
).
Dup consisten:
Betoane vrtoase;
Betoane plastice;
Betoane fluide.
a b c
Predale din beton armat:
a - predala cu conectori; b - predala cu ferma plan; c - predala cu ferme spaiate ; 1 - coneclori sub form de
bucle; 2 - ferme plane; 3 - ferme spatiate; 4 - musti de legatura.
21
Dup destinaie:
Betoane pentru construcii civile i industriale;
Betoane pentru construcii hidrotehnice;
Betoane pentru drumuri;
Betoane cu destinaii speciale (antiacide, refractare, decorative, izolatoare etc.)

Cimentul - se folosete ciment silicios (Portland) unitar sau cimenturi silicioase
amestecate.
Tipul de ciment se alege funcie de domeniul de utilizare a betonului.

Agregatele: reprezint circa 80% din compoziia betonului.
Calitatea betoanelor depinde de calitatea agregatelor (rocile din care provin agregatele
trebuie s fie dure, rezistente, insrte fa de ciment, s nu fie alterabile i rezistente la ciclul
nghe-dezghe) i de granulozitatea agregatelor.

Apa de amestec: este necesar reaciilor de hidratare (25% din greutatea cimentului) i
pentru a da consistena necesar.
Apa nu trebuie s conin: grsimi, uleiuri, zahr, crbune, sruri solubile.
Trebuie s corespund condiiilor de calitate pentru a nu influena negativ calitatea
betonului

Prepararea betonului: se poate face manual sau mecanizat (staii CEDOMAL).
Prepararea manual a betonului se folosete pentru lucrri de mic importan importan
i const din amestecarea uscata a nisipului cu cimentul i pietriul i apoi adugarea apei pn la
obinerea consistenei dorite.
Prepararea mecanizat a betonului se face cu ajutorul betonierelor care au capacitatea ntre
155 1000 litri.
Pentru cantiti mari de betoane de rezisten (clase) diferite, prepararea se face n centrale
de betoane de tip CEDOMAL, cu grad ridicat de automatizare a proceselor de lucru.

Armturile folosite la planee sunt:
Bare din oel carbon obinuittip OB 37 cu diametre ntre 6 i 10 mm
STNB (srm trasa neted) cu diametre ntre 3 i 10 mm
STPB (srm tras profilat) cu diametre ntre 3 i 10 mm
Oel-beton cu profil periodic: PC 52, PC 60 cu diametre ntre 6 si 10 mm

Planeele din beton armat monolit se pot realiza n urmtoarele sisteme constructive:
- cu placi din beton armat fr grinzi;
- cu placi i grinzi dispuse pe o singur direcie;
- cu placi, grinzi principale i grinzi secundare;
- cu nervuri dese;
- cu reele de grinzi (planee casetate);
- tip ciuperc;
- sistem dala.
Tehnologia de execuie a planeelor din beton armat monolit cuprinde urmtoarele lucrri:
cofrare, armare, montare a pieselor i a elementelor de instalaii, turnare i compactare a betonului,
22
decofrare.
Lucrrile de cofrare.
n cazul planeelor cu placi din beton armat, fr grinzi, cofrajul se alctuiete din panouri
tipizate sau netipizate aezate pe grinzi metalice. Cofrajele demontabile tipizate sunt alctuite din
panouri i elemente de susinere i solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, cleti etc.).
Panourile de cofraj se dispun astfel nct s acopere n totalitate suprafaa planeului sau s
se foloseasc un numr minim de completri.











La cofrarea planeelor cu placi drepte se folosete i cofrajul din panouri metalice, care
asigur obinerea de suprafee plane i netede, n condiiile unui numr mare de refolosiri.
Un alt cofraj utilizat pentru planeele cu placi drepte este masa de cofrare care are avantajul
c poate fi reglat pentru diferite nlimi i dimensiuni ale ncperii.
Cnd planeul se realizeaz odat cu pereii, este indicat folosirea cofrajelor metalice
spaiale. Indiferent care este sistemul de cofrare a planeului cu placi drepte, succesiunea
operaiilor pentru cofrare este, n general, aceiai: curirea i nivelarea locului de montaj, trasarea
poziiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor i a elementelor componente pe locurile trasate i susinerea
lor provizorie, verificarea i definitivarea poziiei lor, fixarea definitiv.
La planeele cu placi i grinzi dispuse dup o direcie, cofrarea este aceeai ca la planeele
cu placi drepte, cu particularitile de execuie a cofrajului pentru grinzi. Cofrajul pentru planeele
cu grinzi principale i secundare se execut din panouri tipizate sau netipizate. O atenie deosebit
trebuie acordat cofrrii interseciilor grinzilor, pentru a se folosii minimum de completri sau de
materiale ce nu se pot refolosii.
n cazul planeelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar sub form de cutii de
lemn, de 11.2 m lungime, sau cutii metalice n forma de U, de 1 m lungime, executate din tabl de
2 mm grosime.
Cofrarea plcilor cu panouri tipizate de inventar:
1 grinda extensibila; 2 contravantuiri longitudinale; 3 grinda (bila) din lemn; 4 popi
telescopici; 5 contravantuire transversal; 6 eava de schela; 7 panou pentru cofrarea
plcii; 8 planeu de beton armat.

23











De asemenea se pot utiliza cofraje pierdute, alctuite din corpuri de umplutura (din beton
uor sau materiale ceramice) care rmn nglobate n structura planeului dup turnarea betonului.
La execuia planeelor casetate se folosesc cofraje de inventar din metal, azbociment,
materiale plastice, sub forma unor cutii ntoarse cu colturi rotunjite. Acest sistem de cofrare
permite realizarea de economii de material lemnos i obinerea de suprafee netede uor de finisat.
Pentru cofrarea planeelor de tip ciuperca i a planeelor-dala, se utilizeaz aceleai cofraje ca la
planeele din beton armat monolit cu plac dreapta.





Armarea planeelor. Armarea planeelor cu plase din bare independente se realizeaz de
obicei, direct n cofraj, ordinea operaiilor fiind urmtoarea:
- se aeaz barele drepte, legndu-se cu sarma de armatura din centuri sau din grinzi;
- se monteaz barele ridicate la 45
o
, care se ndoaie la bancul de lucru pentru >10mm, i n
cofraj, pentru 10mm;
- se aseaz armatura de repartiie i se monteaz clreii in direcia barelor drepte,
legndu-se de armatura de repartiie de la partea superioara a plcii.
n cazul plcilor dublu armate, se monteaz nti barele de rezistenta drepte i cele ridicate din
rndul inferior, peste care se aseaz i se leag cel de-al doilea rnd de bare de rezistent.
O importanta deosebita la armarea plcilor o are acoperirea cu beton, precum i meninerea
armaturii n poziia din proiect. Aceasta se realizeaz cu ajutorul distanierelor. La armarea
planeelor cu plase sudate, ordinea operaiilor este urmtoarea:
Cofrarea unui planeu cu grinzi:
1 grinda de beton armat; 2 grinda extensibila; 3 popi metalici; 4 contravantuire
transversal; 5 dispozitiv de centrare; 6 placa de beton; 7 panou tipizat de cofraj

Planee cu nervuri dese si corpuri de umplutura

24
- se monteaz plasele armaturii inferioare a plcii, conform planului de armare;
- se monteaz clreii de reazem si barele de montaj;
- se monteaz plasele de pe reazemele plcii.
n cazul planeelor cu grinzi, armatura din planee se leag cu sarma de armatura din
grinzi. Centurile si grinzile se armeaz cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile
prezentate anterior. Dup execuia armaturii planeelor, se monteaz piesele si elementele de
instalaii nglobate, precum i tiparele pentru realizarea golurilor i a traseelor instalaiilor realizate
ulterior betonaii planeelor.

Turnarea si compactarea betonului.
nainte de turnarea betonului n planee, se executa operaiile pregtitoare:
- se verifica cofrajele din punctul de vedere al dimensiunilor, calitativi si stabilitii, precum
i a poziiei pieselor nglobate;
- se verifica armaturile din punctul de vedere al alctuirii constructive i al poziiei;
- se curata cofrajul si armaturile i se uda abundent cu 23 ore nainte de turnare (la cofrajele
din lemn);
- se aeaz pe cofraje padinele de circulaie pentru muncitori, utilajele i materialele necesare
betonarii.
Se recomanda ca planeele sa se betoneze pe toata suprafaa lor, adic betonul adus la locul de
punere n opera sa se toarne odat n cofrajul plcilor i al centurilor sau n cofrajul plcilor,
grinzilor sau al nervurilor i s se vibreze.
La planeele cu grinzi, se betoneaz grinzile n straturi continue i se vibreaz cu pervibratorul
sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plcilor pn la nivelul superior marcat cu
repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaa (placi vibrante sau rigle vibrante).
n cazul planeelor cu placi drepte, betonul din centuri se toarn direct pe ultimul rnd de
crmizi care nu se acoper cu mortar i se uda bine cu apa, pentru a nu absorbii apa din betonul
proaspt. Betonul din centura se toarn i se vibreaz n continuare odat cu betonul din placi.
O atenie deosebit se acord betonarii interseciilor grinzilor sau zonelor de rezemare a
planeelor pe stlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complet cofrajul, sa nu
prezinte segregri sau goluri. Avnd n vedere volumul mare de beton necesar execuiei monolite a
planeelor este indicat folosirea pompei de beton.
n timpul betonarii planeelor, muncitorii i utilajele folosite trebuie s circule pe padine i pe
trasee special amenajate, care reazem pe cofraje; nu se admite circulaia pe armaturi, care ar putea
produce deformarea sau deplasarea lor, i nici crearea de aglomerri de beton prin descrcarea lui
ntr-un singur loc.
25
Daca nu se poate asigura turnarea betonului n tot planeul, se admite ntreruperea betonarii i
crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevzute n zonele de
solicitri minime. Cnd grinzile se betoneaz separat, rostul de lucru se las la 35 cm sub nivelul
inferior al plcii. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistent sau cu latura cea
mai mic i situat n zona cuprinsa ntre 1/5 si 1/3 din deschidere.
La planee cu grinzi i nervuri cnd se betoneaz n direcia nervurilor, rostul trebuie s fie n
zona cuprins ntre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor. Cnd se betoneaz perpendicular pe
direcia nervurilor, rostul este n zona cuprinsa ntre 1/5 i 1/3 din deschiderea grinzii principale,
pe cat posibil se va cuta ca n plac rostul s fie la sfertul deschiderii. Rosturile de la planee cu
grinzi i nervuri se recomand a se alterna ntre diferitele cmpuri, evitndu-se crearea unui rost
continuu.
Durata maxim admisa a ntreruperilor de betoane pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie s depeasc momentul de ncepere a prizei a
cimentului folosit.











Cnd sa produs o ntrerupere mai mare, reluarea turnrii este permis dup pregtirea
suprafeei rosturilor. Suprafaa rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la
placi, perpendiculara pe suprafaa lor. Suprafaa rosturilor se cura de betonul ce nu a fost bine
compactat i de pojghia de lapte de ciment, iar imediat, nainte de turnarea betonului proaspt, va
fi splat abundent cu ap.
Dup terminarea betonarii planeelor, se iau masuri care s asigure condiii favorabile de
ntrire i s reduc deformaiile din construcii.
Umiditatea betonului se menine minimum 7 zile dup turnare protejnd suprafeele libere
prin acoperirea cu materiale de protecie i stropirea cu ap, la intervale de 26 ore, dar dup 12 ore
de la turnare. Pe timp ploios suprafeele din beton proaspt se acoper cu prelate sau cu folii de

Pozitia rosturilor de lucru la planseele cu nervuri
26
polietilena, pentru a evita splarea pastei de ciment.
Daca temperatura aerului este sub +5
o
C, betonul nu se mai stropete, ci se iau masuri de
protejare contra zinghetului.
Decofrarea.
Dup ce betonul s-a ntrit, cofrajele se demonteaz prin desfacerea legturilor si
ndeprtarea elementelor componente ale acestuia.
In cazul planeelor fr grinzi, se scot scndurile de susinere a traverselor alternativ, se
slbesc si se scot penele de sub popi, se demonteaz treptat contravntuirile si se scot popii,
lsndu-se popi de sigurana (cel puin cat un pop la 12 m
2
de placa), care se ndeprteaz dup 814
zile.
Se definitiveaz decofrarea prin scoaterea traverselor si ndeprtarea panourilor de cofraj.
La construciile etajate nu este permisa ndeprtarea susinerilor cofrajelor unui planeu
aflat imediat sub altul care se betoneaz.
La planeele cu grinzi, se decofreaz nti panourile laterale grinzilor si pe urma prile
orizontale ale cofrajului si plcilor, la fel ca in cazul precedent.
Planeele peste subsol trebuie sa ndeplineasc si condiia de izolare termica. In acest scop,
planeul de peste subsol se izoleaz termic. O soluie eficienta de termoizolare o constituie
placarea lui la partea inferioara cu materiale termoizolante rigide.
Folosirea materialelor termoizolante rigide simplifica tehnologia de execuie a planeelor,
deoarece acestea se pozeaz in cofraj nainte de armarea si betonarea planeului. Legtura cu
planeul monolit este asigurata de musti din otel-beton sau agrafe legate de armatura planeului
si nglobate in beton.
Izolaia termica a planeelor din beton armat se realizeaz cu:
- materiale rigide (placi rigide de beton cu agregate uoare, placi din beton celular
autoclavizat, placi fibrolemnoase etc.) la partea inferioara sau la partea superioara a
planeului;
- materialele elastice (saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice
zgura,granulit etc.), numai la partea superioara a planeului.
Placajele executate la partea inferioara a planeului se protejeaz prin aplicarea unei tencuieli pe
o plas de rabi.
Termoizolaia amplasata la partea superioara a planeului de beton armat este protejata cu o
folie bitumata peste care se toarn o sapa de mortar, armata sau nearmata, ca suport al pardoselii.



27

























Izolarea fonica a planeelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora,
masurile suplimentare de izolare fonica lundu-se la realizarea pardoselii sau la finisarea
tavanului.
Astfel, se executa pardoseli dintr-un covor din PVC cu suport textil, cu substrat fonoizolant din
psla de fibre textile sau din pudreta de cauciuc aglomerata. Aceste covoare se aplica prin lipire.
O alta soluie de izolare fonica a planeelor de beton armat o constituie tratamentele
fonoabsorbante executate cu placi de vata minerala tip FA 140, lipite direct pe suprafaa-suport sau
montate pe un suport din metal, la partea inferioara a planeului. De asemenea se mai folosesc
placi de nisip monogranular, structuri fonoabsorbante din vata minerala de tip G, cu fata vzuta din
folie de PFL perforata (fig. 1.18) sau din PFL dur emailat perforat, placi din psla tip P9 a, placi

Alcatuirea planseelor peste spatii reci termoizolante la partea interioara:
1 tencuiala pe rabit; 2 termoizolatie; 3 planseu de beton armat.

Alcatuirea pardoselilor termoizolante:
a cu termoizolatie rigida; b cu termoizolatie elastica; 1 pardoseala; 2
sapa armata; 3 strat de protectie a termizolatiei; 4 termoizolatie rigida; 5
termoizolatie elastica; 6 strat de egalizare; 7 planseu; 8 strat de
tencuiala.


28
din lemn direct pe planeu (fig. 1.19), placi din fibre din lemn montate pe suport discontinuu,
membrane din placaj si PAL.































Placarea planseului din beton armat cu vata minerala tip G, cu fata vazuta din PFL,
perforat, prin lipire pe suport continuu:
a izolarea fonica a planseului; b placa perforata; 1 dibluri din lemn sau material plastic pentru
acoperirea rostului; 2 vata minerala tip G; 3 dibluri din lemn sau material plastic (40x40x20
mm); 4 impaslitura din fibre de sticla nebitumata; 5 placi PFL.


Prinderea placilor fonoabsorbate cu fata vazuta finisata, prin lipire pe suport continuu:
1 plci fonoabsorbante; 2 rosturi; 3 adeziv.

29
Norme de sntatea i securitatea muncii pe timp friguros.
La lucrrile de cofraje
nainte de montarea cofrajului, se curata bine locul de aezare al acestuia apoi, nainte de
turnarea betonului, se asigura stabilitatea si buna solidarizare a parilor lui componente.
Montarea cofrajelor la nlime trebuie fcuta de pe podin de lucru, aezate pe schele de
susinere, interioare sau cu console. Podinile trebuie sa aib limea minima de 0.7 m, sa fie
mprejmuite cu balustrade de 1.00 m nlime si cu scndura pe margine de minimum 0.25 m
nlime. Cnd se executa cofraj inclinat, padinele de lucru de pe care se monteaz trebuie
construite in trepte cu limea de cel puin 0.40 m. Spatiile de circulaie trebuie sa aib o nlime
libera de cel puin 1,80 m, prin aezarea corespunztoare a solidarizrilor. Materialele, panourile si
piesele confecionate se depoziteaz astfel nct sa nu se produc aglomerri. Susinerile si cofrajul
trebuie demontate numai cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in proiectul de
execuie si cu luarea masurilor de prevenire a cderilor elementelor de cofraj.
Depozitarea materialelor si a elementelor de cofraj demontate, pe padinele de lucru este
interzisa.
Construciile la care turnarea betonului se executa in cofraje alunectoare trebuie sa fie
mprejmuite la o distanta de 1/10 din nlimea acestora, iar circulaia in zona mprejmuita este
interzisa. Trecerile si locurile de lucru din aceasta zona se protejeaz acoperindu-se cu panouri si
cu ngrdiri laterale. Starea cofrajului glisat a mprejmuirilor, a podinilor si a scrilor se
controleaz zilnic, defectele constatate trebuie remediate imediat. La fiecare mutare a cofrajului,
toate obiectele nelegate de acesta trebuie ndeprtate. Golurile din podina de lucru trebuie sa fie
acoperite cu o plasa sau un grtar de lemn cu ochiuri de cel mult 7x7 cm.
Materialele nu se depoziteaz intr-un singur loc pe platforma superioara si in cantiti mai mari
de 100150 kg, iar platforma inferioara se tine in permanenta libera. Pstrarea de recipiente,
bidoane etc. cu lichide inflamabile pe platformele cofrajului este interzisa. Cofrajul trebuie sa fie
dotat cu stingtoare de incendiu, iar antierul trebuie sa aib instalaii de apa pentru stingerea
incendiului.
In timpul ridicrii cofrajului glisant, vor fi admii pe platformele de lucru numai muncitorii
special instruii si cu avizul medical pentru lucrul la nlime.
Demontarea instalaiei de iluminat este permisa numai in timpul zilei, iar subansamblurile se
demonteaz folosind macarale si respectnd succesiunea indicata in proiect.
La lucrrile de cofraje, care in general se executa la nlime, toi muncitorii trebuie sa
foloseasc in mod obligatoriu centuri de sigurana, bine prinse de prile fixe ale construciei,
casca de protecie si accesoriile necesare. La toate punctele de lucru se afieaz tblie avertizoare,
indicatoare si de interdicie specifice lucrrilor ce se executa.
30
La confecionarea armaturilor
Descolcirea si ndreptarea otelului pentru armaturi trebuie executate pe un teren de lucru
separat si mprejmuit. Barele mai scurte de 30 cm nu se in cu mana la tierea cu tana acionata cu
motor, iar ndoirea manuala a armaturilor de otel trebuie executata cu chei speciale in buna stare,
care se verifica zilnic nainte de nceperea lucrului. Circulaia pe armaturile carcaselor sudate este
interzisa.
Utilajele acionate cu motoare electrice sau cele care conin transformatoare statice (mainile de
sudat armaturi) se verifica, nainte de punerea in funciune, daca au legtura la pmnt si daca
componentele instaniei electrice si cablu de alimentare cu energie electrica sunt corespunztoare.
La maina de ndreptat otel-beton capetele barelor se fixeaz in mecanismul de tragere si
ndreptare numai dup oprirea motorului pornirea fiind precedata de acoperirea mecanismului cu
aprtoare de protecie. La mainile de tiat si ndoit plase sudate, manipularea si fixarea lor in
dispozitivele de prindere se executa numai in timpul oprii mainii. Praful metalic si rugina care
rezulta in urma prelucrrii si fasonrii armaturilor se ndeprteaz numai cu perii si maturi,
evitndu-se tergerea lor cu mana libera.
Muncitorii care lucreaz la sectoarele de sudura sau la mainile acionate electric trebuie sa fie
echipai corespunztor cu: ochelari, masca de protecie, mnui si nclminte electroizolante;
lucrul se efectueaz pe covoare electroizolante, iar zona se protejeaz cu paravane protectoare si
tblie avertizoare.

La lucrrile de betonare
Accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis. La betonierele acionate electric se
impune legarea la pmnt a tuturor instalaiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate
coninnd ntreruptoare si elemente de sigurana. Betonierele se monteaz pe platforme bine
consolidate, toate elementele in micare (lanuri, roti, curele) fiind protejate cu aprtoare de tabla.
Curirea tobelor betonierelor, ntreinerea sau repararea lor este permisa numai dup oprirea
mainii si deconectarea ei de la sursa de curent electric.
Coborrea muncitorilor in buncre si silozuri de agregate care se nclzesc pe timp friguros cu
ajutorul aburului, nu se permite dect dup completa rcire a acestora. In timpul funcionarii
instalaiilor de nclzire sunt interzise operaiile de ungere, curire i reparaiile accidentale. In
cazul utilizrii la prepararea betonului se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri.
Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipeaz cu cizme de cauciuc si sunt
supui periodic, la 6 luni, unui control medical.
Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi
corespunztoare la nceputul fiecrui schimb. Circulaia pe cofraje, pentru transportul betonului
31
dup montarea armaturii, are loc pe podin speciale de inventar, aezate pe capre. Schelele si
eafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aib o podina continua, cu limea de cel puin
1.2 m, mprejmuita cu balustrade si cu scnduri rebord.
In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia urmtoarele masuri:
- dup montarea instalaiei, conducta se incarna la o presiune hidraulica de cel puin de
30 bar;
- nainte de introducerea betonului pe conducte se verifica mbinrile si racordrile
tronsoanelor conductei;
- in timpul curatirii conductei, muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m, iar in fata
orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata.
Ianinte de inceperea turnarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a
cofrajului si rezistenta schelei de sustinere a podinelor de lucru. In cazul turnarii betonului de la o
inaltime mai mare de 1.5 m, podinele trebuie imprejmuite cu balustrade, iar la betonarea
suprafetelor cu o inclinaer mai mare de 30
o
, betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate
prin franghii de elementele de rezistenta ale constructiei.
La compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie legata la pamant,
iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stalpi sau capre.
Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24V, locul de munca fiind
foarte periculos datorita umiditatii mari. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod
obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dielectrice.
Dacaa frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau maner depaseste valorile admise
sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB, nu se lucreaza cu vibratorul.
La betonarea pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare, si anume:
- se verifica etanseitatea si se probeaza, conform normelor tehnice, instalatia de
distribuire a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin atingerea
conductelor;
- se incalzesc incaperile provizoriu pentru executarea lucrarilor si se prevad cu
ventilatoare;
- se izoleaza sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;
- se curata de zapada si gheata si se presara cu nisip sau sgura caile de acces pentru
oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.
La toate punctele de lucru care se incalzesc trebuie sa existe stingatoare de incendiu sau de apa.
Executarea izolatiilor termice si hidrofuge aferente
Cazanele cu bitum se amplaseaza la o distanta de cel putin 50 m de constructiile din lemn sau de
depozite, fiecare cazan fiind dotat cu un pichet de incendiu. Cazanele nu se umplu decat cu cel
32
mult din capacitatea lor, fiind prevazute cu capace etanse. Bitumul topit se scoate din cazan
numai cu canciocul cu coada lunga si se transporta in recipiente cu capac. Muncitorii trebuie sa
poarte cizme si manusi de cauciuc pe tot timpul lucrului cu bitum topit. Zona de ridicare pe obiect
a recipientului cu bitum topit se imprejmuieste, montandu-se si indicatoarele de avertizare
corespunzatoare. Se interzice diluarea masticului de bitum cu substante pe baza de pretol, acestea
fiind inflamabile.
La lucrarile cu vata de sticla muncitorii trebuie sa poarte, in mod obligatoriu, manusi de
cauciuc, masti si ochelari de protectie.
Sculele si uneltele folosite la taierea si montarea materialelor termoizolante trebuie sa fie nuami
acele indicate pentru fiecare operatie in parte si sa nu prezinte defecte.
































33




















Documentaie tehnico-economic

Pentru cofrare i armare plac peste parter: Locuina unifamilial P+1






















34
Lista consumurilor de resurse materiale (cantiti totale)

Lucrarea: Cofrare si armare placa peste parter
Deviz: Cofrare si armare placa peste parter
Nr
crt
Denumirea resursei
materiale
U.M Consumuri
cuprinse in
oferta
Pre unitar
exclusiv
TVA
RON
Valoare
Exclusiv
TVA
RON
Furni
zor
Greutate
(tone)
1 Oel beton profilat
periodic OB 37 S 438
D=5 mm
KG 344,00 2,6 894,40 0,334
2 Oel beton profil
periodic PC 52 S 438
D= 8mm
KG 430,00 2,6 1118,00 0,430
3 Oel beton profil
periodic PC 52 S 438
D= 10mm
KG 695,00 2,6 1807,00 0,695
4 Ciment metalurgic cu
adaosuri M 30 saci
S 1500
KG 3269,70 0,44 1438,67 3,302
5 Pietri ciuruit nesplat de
ru 7 15 mm
MC 2,85 45,00 128,45 4,567
6 Pietri ciuruit nesplat de
ru 15 30 mm
MC 3,65 45,00 164,42 5,846
7 Nisip sortat splat de ru
i lacuri 0,0 0,3 mm
MC 5,14 40,00 205,52 6,936
8 Nisip sortat splat de ru
i lacuri 0,3 0,7 mm
MC 2,49 40,00 99,65 3,353
9 Scndur rinoase
lung tivit clasa D
Gr=24mm L=4 m
S=942
MC 0,03 500,00 15,97 0,016
10 Dulap rinoase tivit
clasa A Gr = 48mm
L=3,5m S=945
MC 0,04 500,00 19,97 0,020
11 Panou de cofraj tip P fag
Gr, 8 mm, pentru perei
MP 5,19 36,12 187,52 0,119
12 Srm moale obinuit
D=1,25 OL 32 S889
KG 14,69 5,00 73,45 0,015
13 Cuie cu cap conic tip A1
3 x 70 OL34 S2111
KH 1,60 5,00 7,99 0,002
14 Ulei emulsionabil pentru
decofrare betoane S
11382
KG 9,58 3,00 28,75 0,011
15 Ap industrial pentru
mortare i betoane de la
reea
MC 1.92 1,60 3,07 1,920
16 Distanier din mase
plastice pentru
poziionare armtur n
beton tip cup
Buc 440 0,08 35,26 0,004
35
17 Diferena pre materiale
(cota aprovizionare i
spor material la deviz)
435,06
TOTAL RON 6664,06 27,592



Lista consumurilor cu mana de lucru
(cantiti totale)
Lucrarea: Cofrare i armare plac peste parter
Deviz: Cofrare i armare plac peste parter
Nr
crt
Denumirea meseriei Consumuri
(om-ore)
cu manopera
direct
Tarif
mediu/ora
RON
Valoarea
(Exclusiv TVA)
RON
2 x 3
Procent
100%
1 102 BETONIST 48,786 7,500 365,89 365,89
2 107 Dulgher construcii 55,110 7,500 413,33 413,33
3 111 Fierar betonist 90285 7,500 677,14 677,14
4 199 Muncitor deservire
construcii montaj
70.326 7,500 492,28 492,28

TOTAL

264,507

RON

194,64

194,64


Lista consumurilor privind transporturile (cantiti totale)

Lucrarea: Cofrare si armare placa peste parter
Deviz: Cofrare si armare placa peste parter
Nr
crt
Timp de transport Elemente rezultate din analiza lucrrilor
ce urmeaz a fi executate
Tarif unitar
RON/ton
Valoare
(exclusiv
TVA) tone
transportate
km parcuri ore de
funcionare
0 1 2 3 4 5 6
1 Transport auto
(total) din care pe
categorii
0,000 0,00
2 Transport pe calea
ferata (total) din care
pe categorii
0,00
3 Alte transporturi
(total)

TOTAL 0,000 RON 0,00





36





















































EXTRAS DE ARMARE
PLACA PESTE PARTER

Marca Nr L n metri OB 37 PC 52
bare a unei bare 6 8 12 14

1 14 8 3,2 25,6

2 14 72 3,5 25,2

3 14 20 3,4 68

4 14 4 4,15 16,6

5 14 4 4,15 19

6 14 4 3,3 13,2

7 14 4 2,4 9,6

8 14 26 2,8 72,8

9 12 10 2,7 27

10 14 26 3,2 83,2

11 12 10 3,1 31

12 14 4 3,4 13,6

13 14 4 2,4 9,6

14 14 8 3,5 28

15 8 533 1,05 559,65

16 8 72 0,8 57,6

17 8 39 1,25 48,75

18 8 39 0,97 37,83

19 8 153 1,2 183,6

20 6 70 0,35 24,5

Lungimi/ 24,5 887,43 126 543,2

Greuti/ml 0,222 0,395 0,888 1,21

Greuti / 5,44 350.53 111,89 657,27
TOTAL
Kg/buc

356

770








37

Deviz cofrare i armare plac peste parter


Obiectul: Cofrare i armare plac peste parter
Lista cu cantitile de lucrri

Preurile sunt exprimate n RON

=================================================================
NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
A R T I C O L PU UTI VAL UTI =
SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT PU TRA VAL TRA =
T O T A L =
=================================================================
001 CB13A1 MP. 79.870 3.26 260.20
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 6.29 502.78
CONSTRUCII CU H<20M,LA PLCI I GRINZI, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00
0.002 0 Total= 762.98

002 RPCD03A2 KG 1469.000 0.07 108.71
ARMTUR DIN OEL BETON N CONSTR. 0.46 677.14
OBINUITE,PLANEE DREPTE CU DISTANIERI 0.00 0.00
DIN MASE PLASTICE 0.00 0.00
0.000 0 Total= 785.84

002 2000509 KG 695.000 2.60 1807.00
OEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00
=10MM 0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 1 Total= 1807.00

002 2000470 KG 430.000 2.60 1118.00
OEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00
= 8MM 0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 0 Total= 1118.00

002 2000418 KG 344.000 2.60 894.40
OEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00
= 6MM 0.00 0.00
0.00 0.00
0.001 0 Total= 894.40

003 RPCB07B1 M.C. 10.380 196.51 2039.78
BETON ARMAT B200 TURNAT N PLAC PENTRU 74.06 768.72
DISTRIBUIREA EFORTURILOR 0.00 0.00
0.00 0.00
0.318 3 Total= 2808.50











38
Cheltuieli directe din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPER UTILAJ TRANSPORT TOTAL
4.959 6228.09 1948.64 0.00 0.00 8176.73

Alte cheltuieli directe:

- Cot aprovizionare 7.0% 435.97
- CAS:
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.20800 = 405.32
- OMAJ:
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00500 = 9.74
- FOND SNTATE (5.2%)
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.05200 = 101.33
- C.C.I. (0.85%)
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00850 = 16.56
- FOND DE RISC(0.01678%)
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00270 = 5.26
- FOND DE GARANTARE(0.0025%)
( 1948.64 + 0.00 * 0.000 +
0.00 * 0.000) * 0.00250 = 4.87

Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MANOPER UTILAJ TRANSPORT TOTAL
4.959 6664.06 2491.72 0.00 0.00 9155.78

Cheltuieli indirecte:
9155.78 * 0.0600 = 549.35
Profit:
9705.13 * 0.0800 = 776.41

TOTAL GENERAL DEVIZ: 10 481.54
TVA 10481.54 * 24.0% = 2 515.57
TOTAL cu TVA 12 997.10


BENEFICIAR, CONTRACTANT (OFERTANT)


DEVIZIER















39






BIBLIOGRAFIE


1. Alexandru Ciornei - CUM CONCEPEM CONSTRUCIILE CIVILE? - editura: Junimea
2. Gabriele Ecaterina Proca CONSTRUCII, ELEMENTE GENERALE PENTRU
CADASTRU editura: Matrixrom, Bucureti 2002
3. Mirel Florin Delia CONSTRUCII, SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE - editura:
Matrixrom, Bucureti 2004
4. Mihai Manole CONSTRUCII, ALCATUIRI CONSTRUCTIVE ALE
PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI - editura: Matrix rom, Bucuresti 2001
5. UTILAJUL I TEHNOLOGIA STRUCTURILOR DE CONSTRUCII Manual pentru
clasa a XI- a editura Didactic si Pedagogic