1.Argumentati proprietatea de spatialitate a domeniului economic.

-ideea de spaiu economic este la fel de veche ca aceea de economie.

- Spaialitatea domeniului economic se manifest prin abordare sistemic. Dup cum se tie conceptul
de sistem desemneaz o mulime de elemente aflate n interaciune. Ansamblul raporturilor (relaiilor)
dintre elementele sistemului formeaz structura acestuia.
2.Cum este posibilia ubicuitatea ca forma de manifestare a distantei economice?
Distana (a,b)
Efectiv Non-efectiv
Relaia a/b
Izolare Influen Interaciune Identitate Ubicuitate
R1 R2 R3 R4 R5
d(a,b) = a b a

b d(a,b) = 0 d(a,b) = F
Dei pare o
unui produs pe diferite piee. Acesta ar trebui s fie prezent n acelai timp pe mai multe piee, tocmai
pentru a amplifica evenimentul lansrii pe pia. Practic relaia R5 poate fi asimilate unei relaii
temporale de tip R4 (identitate temporale) i unei distane spaiale diferite de zero.
3.Ce inseamna defapt distanta infinita din punct de vedere economic?
-distanta infinita din punct de vedere economic inseamna ubicuitate
4.Cum abordau mercantilistii problema puterii economice si care erau consecintele teritoriale ale acestei
abordari?
- mercantilitii considerau concentrarea forelor economice n spaiul regatului ca strict necesar pentru
a triumfa n lupta economic
- De aceea ei vor susine dezvoltarea marilor centre urbane i a marilor manufacturi n detrimentul celor
mici
- Mai mult, vor considera populaia ca un factor al puterii militare i ca un important factor de producie.
Din acest perspectiv ei se vor opune emigraiei, dup cum considera i Jean Bodin (1530-1596
- Singura excepie n cazul emigraiei era aceea a formrii de noi colonii
5.Cat de mari ar trebui sa fie statele in viziunea lui Jean Bodin?
-Influena spaiului geografic asupra diviziunii muncii a fost prima dat analizat de Jean Bodin, care
consider lumea ca o "Republic universal" i o compar cu corpul uman, ideea diviziunii muncii ntre
popoare fiind fireasc n acest context
- Diviziunea spaial propus de Bodin este n principal pe direcia Nord-Sud i n secundar pe direcia
Vest-Est
- Nordicii sunt puternici, rzboinici i api pentru lucrul manual. Meridionalii sunt potrivii pentru lucrri
de spirit, pentru contemplaie i tiine. Locuitorii zonei mediane au aptitudini pentru comer, economie
i politic. n privina diviziunii Vest-Est ea este similar cu cea Nord-Sud, Apusul avnd afiniti cu
Nordul i Sudul cu Levantul.
6.Putem liberaliza exportul de cereale?
-In secolul al XVIII-lea Galiani si-a pus problema controlului exportului de grane. In acea vreme fiind
monarhie in Franta si Angli si fiinnd restrictionat comertul exterior, el sugereaza ca ar trebui sa se
liberalizeze acest comert, in special cel cu grane deoarece era un bun inferior si foarte important, fara de
care nu se trai, dar in acelasi timp sa fie reglementat de lege. Tot el spune ca, desi in teorie, este buna
aceasta solutie, in realitate ea este restrictionata de regimurile de la putere
7.Cum ar trebui amplasate terenurile agricole in jurul unui oras?
- Stuart s-a ocupat i de localizarea culturilor din jurul oraelor. n viziunea sa, amplasarea cercurilor
culturilor din jurul oraelor se va face n funcie de posibilitile de transport ale acestor culturi agricole.
- Astfel, zarzavaturile care sunt mrfuri perisabile vor fi localizate n imediata apropiere a oraelor. Apoi,
urmeaz produsele mai uor de transportat, produse lactate i carnea. Din acest motiv punile
destinate acestor animale vor fi amplasate n cercul urmtor. Grnele, care sunt mai puin perisabile, vor
fi amplasate n zona (arabil) urmtoare. n fine punile destinate animalelor pentru ngrat vor fi
amplasate n zona cea mai ndeprtat,
17.Se verifica legea lui Zipf in cazul reteli urbane din Romania?
Legea lui Zipf: populaia unui ora dat tinde, n medie, s fie egal cu raportul dintre populaia centrului
cel mai important i numrul de ordine al rangului oraului respectiv, rang determinat pornind de la
dimensiune sa demografic:
unde:
q
n
n
r
P
P
1
Pn populaia oraului de ordin n;
P1 populaia oraului celui mai important
r rangul oraului
q constant pozitiv
9. comparali aborddrile lui D. Ricardo qi H. von Thunen privind renta funciarr?
Diferentele intre cele doua rente rezulta din faptul ca Von Th. considera costul de productie fix si
constant, in timp ce la Ricardo costul de productie scade proportional cu gradul de fertilitate al
pamantului( sau invers,cu cat pamantul isi pierde fertilitatea, cu atat costul de productie este mai mare).
De asemenea, la von Th. costul care variaza este cel de transport, care creste proportional cu distanta
dintre locul de prodcutie si piata de desfacere.
Din grafic, se vede ca renta lui Ricardo este > von Th.Figura la pg 4 din rezolvare
subiecte
10. In ce consti solulia von Thunen de amplasare a culturilor agricole?
Acest model si propune sa gasesca o localizare optima a culturilor agricole n functie de distanta dintre
locul de productie si pietele de desfacere
IPOTEZELE MODELULUI
-terenul de cultura a plantelor este un plan uniform, de fertilitate constanta;
-izolarea terenului de cultura de catre un desert, sau o alta suprafata arida;
-facilitatile de transport sunt asemanatoare n toate directiile, rezultnd inexistenta cheltuielilor de
transport n procesul de productie, ci numai n cel de distributie;
-piata de desfacere este reprezentata de un oras si devine punctiforma n analiza.
11. Unde ar trebui localizatd o intreprindere industriald conform metodei "listei de principii"?
In timp ce teoria lui von Th are la baza localizarea zonelor agricole, teoria lui Weber se
concentreaza pe localizarea industriilor, a intreprinderilor, avand la baza economia moderna
industriala.
Ipotezele modelului lui Weber:
localizarea materiilor prime este cunoscuta
distributia spatiala a pietelor de desfacere este cunoscuta
nu exista diferentieri in costurile de transport, acestea depinzand strict de greutatea
bunurilor transportate cat si de greutatea acestora.
repartitia spatiala a fortei de munca este cunoscuta, aceasta fiind legata de localizare.
Nivelul salariilor este constant, dar totusi, diferntiat spatial.
Materiile prime utilizate se numara printre asa-numitele fluxuri de intrare, devenind
materii prime localizate, deoarece sunt disponibile doar in anumite puncte geografice. Acestea
se impart in:
materii prime omniprezente se gsesc pretutindeni. Sunt considerate ca fiind libere n
raport cu criteriul cheltuielilor de transport.
Materii prime pure nu-i reduc greutatea prin prelucrare. Presupun o neutralitate a
criteriului cheltuieli de transport,
Materii prime care pierd din greutate prin prelucrare. Presupun o anumit rat de
transformare a materiei prime n produs finit. Astfel, dac o ton de produs finit necesit
dou tone de materii prime, se consider c prin prelucrare material prim pierde
jumtate din greutate, iar indicele de prelucrare este 2.
Figurile geometrice de localizare trebuie sa fie figuri cu cel putin 3 unghiuri. Pt a det
localizarea intreprinderii, trebuie sa gasim locul care asigura cele mai mici cheltuieli de
transport.
Fie 2 materii prime care intra in procesul de fabricatie si produsele sunt comercializate
intr-un sg loc de consum, rezulta un triunghi.
Prod finit are 20 t, fiecare materie prima avnd 10 t.
Astfel, se pot calcula costurile de transport pt locurile alternative de productie M1,M2 si K.
Daca locul de productie este M1:
P=M1 transportul materilaului 2 catre M1+ transportul produsului finit catre locul de
defacere K adica
10t * 40 km +20 t * 100 km=2400 t/km
Daca locul de productie este M2
P=M2
10t * 40 km + 20 t * 70 km= 1800 t/km
Daca loc de prod = K
P=K
10 t * 100 km + 10 t * 70 km= 1700 km
Concluzia este ca pt alternativele de locuri de prodcutie M1,M2, K pctul min t/km este
localizarea cu cel mai mic cost de transport, adik K. Acolo trebuie aduse materialele si
prelucrate.
La utilizarea de materiale cu pierdere in greutate, calcularea localizarii optime este mai
dificila. La pierderi ridicate de greutate, pctu min t/km se afla aproape de locul de provenienta a
materialului( ex otel), iar la pierderi reduse, se afla mai arproape de locul de consum( ex bere).
Daca vom lua ca exemplu 2 materii prime introd in productie ca materii cu pierdere in
greutate, localizarea optima dpdv al costurilor de transport poate fi det geometric/mecanica.
Materialele cu pierdere in greutate fixeaza locul de de Q optim in locul de extragere al
materialelor. Daca G unui materiale depaseste suma G celorlalte materiale si a prod finit, at
prelucrarea are loc in pctul de exploatare.
M2=P daca M2>= M1 + prod finit
M1=P daca M1>= M2 + prod finit
Daca aceste conditii nu sunt indeplin, pct min al costurilor de tansport se afla intre
locurile de exploatare a materialelor si locul de consum. Pozitia depinde de ponderea
componentelor individuale ale greutatii.
14. In ce constd solulia delocalizare a ofertanlilorincazul unui duopol liniar?
Hotelling analizeaz un duopol spaial liniar , considernd o pia liniar i doi vnztori.
Exemplul clasic este plaja i doi vnztori de ngheat. Se conder un amplasament iniial al
vnztorilor de ngheat :
A B
(1)
Persoanele aflate pe plaj vor dori s cumpere ngheat a.. s se deplaseze ct mai
puin. Prin urmare cei ce vor fi amplasai n extremitatea stng a segmentului de plaj vor
apela la vnztorul A, iar cei din extremitatea dreapt a segmentului vor apela la vnztorul B.
Consumatorii dintre cei doi vnztori se vor apela la unul dintre cei doi vnztori prin partajarea
egal a segmentului AB. Cum cei doi vnztori sunt n competiie, fiecare ca cuta s acopere
un segment ct mai mare din clientel. Prin urmare vor avansa spre zona dintre ei .
Presupunem c vnztorul A se extinde mai mult :
A B
(2)
ncercnd s acapareze ct mai mult din piaa lui B, vnztorul A va deservi mai puin bine
extremitatea din stnga a plajei, a.. o parte din clieni vor renuna la serviciile sale (apelnd la
bunuri substituibile). Sesiznd noua oportunitate Vnztorul B va ptrunde n zona de pia a lui
A (care este mai mare) :
15. Ce fel de concurenli existh in cazul a doud firme care aclioneayi intr-un anumit teritoriu?
Odat amplasate ntreprinderile vor ncepe competiia pentru anumite piee locale. Dac vom
considera mai multe centre de producie i mai multe centre de consum apare problema
mpririi zonelor de pia ntre ntreprinderile localizate n acele centre de producie. Aplicat
n mod consecvent la problematica teoriei economice tradiionale, teoria localizrii sesizeaz n
mod corect c pieele au o dimensiune teritorial real, iar concurena dintre firme nu se
desfoar pe o pia adimensional abstract, ci pe piee extinse teritorial. Se pun astfel
bazele teoriei ariilor de pia.
16. Cum sunt distribuite locurile centrale in modelul Christaller?
In practica au fost obersvate de-a lungul timpului ca n majoritatea rilor exist exist un
numr mic de centre urbane (sau chiar unul singur) de dimensiuni foarte mari, situate n centrul
regiunilor intens populate, care devin localizri ale produciei pentru cele mai multe din
produsele realizate n cadrul economiei rii. In regiunile periferice, cu zone caracterizate printr-
o densitate sczut a populaiei, se ntlnesc centre urbane de dimensiuni succesiv mai mici, n
care se produce o gam mai restrns de produse n raport cu cea din marile centre urbane. In
acelai timp, pe msur ce scade dimensiunea, numrul centrelor urbane din clasa respectiv
crete. Astefl au aparut teoriile locurilor centrale, Christaller fiin unul dintre cei care le-au
dezvoltat.
Ipotezele modelului:
din punct de vedere economic rangul unui ora este dat de importana bunurilor
furnizate n zona nconjurtoare.
valoarea fiind direct proporional cu raritatea, => o ierarhizare a bunurilor n funcie de
frecvena n consum
furnizorii de bunuri i servicii care se consum zilnic s fie situai mai aproape ce
consumatori decat furnizorii de bunuri si servicii ce au o frecventa redusa in consum.
spaiu omogen, principiului pieei va impune ca orice punct din teritoriu trebuie s aib
acces la toate bunurile i serviciile
Christaller a observat ca ariile de atractie circulara lasau descoprite anumite teritorii
care nu aveau acces la bunuri si servicii ( nu erau acoperite de ariile de piata). El a construit un
model spaial particular, n care toate localizrile erau aprovizionate de la un numr minim de
puncte de distribuie, ceea ce a condus la forma hexagonala a suprafetei pietelor si la un sistem
de piete cu suprafata hexagonala ce se suprapun.
18. Ce fel de arii de pia{I definesc sturcturarea spafiului rural in model Losch?
Modelul lui Losch
#
August Lsch n lucrarea, Ordonarea spaial a economiei
Ipoteze:
Utiliznd for de munc pe scar larg, exploataiile agricole necesitau n proximitatea
lor numeroase localiti.
Localitile rurale se bazau n mare parte pe autoconsum, dar resimeau pregnant
nevoia de produse meteugreti .
gruparea localitilor rurale n jurul unui centru meteugresc .
Pe msur ce populaia localitilor rurale sporea, cretea i cererea pentru bunuri
manufacturizate, a.. centrul meteugresc cretea devenind ora.
Pentru a-i satisface cererea de bunuri specifice activitilor lor centrele meteugreti
se organizau la rndul lor n reele, n jurul unui centru mai mare, s.a.m.d.
Acoperirea cererii n teritoriu se realizeaz pe principiul pieei (Christaller).
teritoriul este un plan omogen Prin urmare costurile de transport sunt liniare n raport cu
distana.
Cosumatorii preiau costurile de transport (sunt incluse n pre).
Randamente de scar sunt cresctoare.
Obiective model
Cum se localizeaz centrele de producie;
Cum se determin ariile de pia;
Cum se fixeaz volumul total al producei;
Cum se stabilesc preurile n teritoriu.
Restricie: Toi consumatorii trebuie s aib acces la bunuri.
grafic 4.8 a
n cazul luat drept exemplu pentru analiz, Lsch a considerat o suprafa omogen cu un
numr de fabrici uniform distribuite. El a presupus c o fabric produce i vinde bere, pentru
care cererea unui consumator individual este d-d (figura 4.8.a). Dac preul fixat de fabrica de
bere este OP, cererea consumatorilor individuali situai lng poarta fabricii va fi PQ. Pentru
consumatorii aflai la distane mai mari, se adaug i cheltuielile de transport. Astfel, cu
cheltuielile de transport RP, cererea individual scade la RS. n sfrit, la preul OF cererea
individual este zero.
Grafic b
Cererea agregat la preul f.o.b. OP este obinut prin rotirea ariei PQF n jurul axei PQ,
multiplicat cu densitatea consumatorilor. Se ajunge astfel la curba (figura 4.8.b). Curba
reprezint curba costurilor. Acestea sunt costurile totale medii pe termen lung, care nu includ
cheltuielile de transport, pltite de consumatori. Atta timp ct curbele i se intersecteaz,
fabricarea berii este eficient, preul fiind cel care maximizeaz profitul.
Faza iniial a analizei genereaz o arie de atracie circular i profituri peste cele
normale pentru productor (figura 4.9.a). In consecin, conform ipotezelor 5 i 4, ali
productori vor intra pe pia. La nceput, productorii vor fi suficient de dispersai ca s nu-i
afecteze reciproc interesele. Ca efect, curba cererii agregate se va deplasa n jos i noi
productori vor intra pe pia pn cnd se va ajunge la un profit normal - cu cererea agregat
i preul f.o.b. OP .
Concluzii
Un ansamblu de sisteme de conuri cu baze hexagonale (cte bunuri exist). Se formeaz
un spaiu economic prin suprapunerea unor conuri diferite.
Exist totui o limit a numrului de ntreprinderi dat de compromisul dintre
minimizarea costurile de transport i maximizarea economiilor de scar.
Pentru o corelarea optim a principiilor optimizrii neoclasice cu optimizarea
funcional a teritoriului ar trebui rezolvat o problema major: determin piaa o soluie a
acoperirii teritoriului a.. aceast soluie s fie stabil i optimal (n sens Pareto)?
19. Fiind date dou6 orage mari legate de o $osea principalI, sE se determine distanla de exercitare a "atracfiei
gravitalionale" asupra localitdlilor mai mici situate de-a lungul qoselei?
Efectele gravitaionale.
Studiind rolul marilor orae n cadrul reelelor de localiti, economitii au observat c
acestea exercit o atracie deosebit asupra populaiei din teritoriile nvecinate. Astfel,
oraele mari reprezint centre de pia foarte interesante (locuri de cumprturi deosebite),
centre de cultur, oportuniti de locuri de munc i de afaceri etc. Din acest motiv a devenit
tentant utilizarea modelului legii atraciei universale (Newton), n studiul interaciunilor dintre
localiti. Utiliznd relaia de forei de atracie gravitaional:
2
2 1
D
M M
A F

23. De ce este haotici relalia pre! - distan!6 in cazul principalelor centre de produclie a grdului din SUA?
Piata graului din SUA
Preturile interne ale graului din SUA erau controlate de preturile de export.
Preul grului la ferm n Idaho, ar fi trebuit s fie cu 25 de ceni mai mare dect preul
similar din Kansas. Dar, aceast diferen de pre apare numai o dat n patru intervale de timp
pentru care exist date disponibile;
S-au obinut rezultate haotice cnd s-au analizat serii anuale i nu medii pe cinci ani;
Nu un singur set de condiii determin preul, dar fiecare factor determinabil este
influenat mai mult sau mai puin de alte elemente
26,27.
Fore centripete (de concentrare) Fore centrifuge (de dispersie)
Numrul i intensitatea conexiunilor dintre
piee
Factori de producie imobili
Piee slabe ale muncii Rente funciare
Economii de scar Dezeconomii de aglomerare
Externaliti de poziie i aglomerare
Existena unor difuzatori de cunotine Reele performante de transport i
telecomunicaii
Clustere Industrii n reea
40. Instituiile care implementeaz politica de dezvoltare regional n ara noastr sunt :
1. la nivel regional :
a) Consiliile pentru Dezvoltare Regional, sunt organismele regionale deliberative care
coordoneaz activitile de elaborare i monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare
regional. Ele sunt formate din preedinii consiliilor judeelor ce compun regiunea, i din cte
un reprezentant al fiecrei categorii de consilii locale municipale, oreneti, comunale din
fiecare jude al regiunii. n cazul regiunii de dezvoltare Bucureti-Ilfov consiliul pentru
dezvoltare regional este alctuit din primarul general al municipiului Bucureti, preedintele
Consiliului Judeean Ilfov, din cte un reprezentant al fiecrui consiliu local de sector i din
reprezentanii consililor locale din judeul Ilfov, la paritate cu reprezentanii sectoarelor din
Bucureti. Consiliile pentru dezvoltare regional astfel constituite i aleg cte un preedinte i
cte un vicepreedinte ;
b) Ageniile de DezvoltareRegional, ca organe executive.
2. la nivel naional
a) Consiliul Naional pentru Dezvoltare Regional este structura naional cu rol
decizional privind elaborarea i implementarea obiectivelor politicii de dezvoltare regional.
Acesta este alctuit din preedinii i vicepreedinii consiliilor pentru dezvoltare regional i la
paritate cu numrul acestora din reprezentani ai Guvernului desemnai prin hotrre de
Guvern i un preedinte;
b) Ministerul Integrrii Europene are misiunea de a asigura fundamentarea i
coordonarea procesului de pregtire a aderrii Romniei la Uniunea European, precum i
conducerea negocierilor de aderare. O sarcin important a acestui minister este i aceea de
programare, coordonare i monitorizare utilizare a asistenei financiare nerambursabile
acordate Romniei de ctre Uniunea European i statele membre ale acesteia i ndeplinete
rolul de coordonator naional al asistentei n relaia cu Uniunea European i statele membre
ale acesteia. Gestiunea financiar a fondurilor acordate este realizat Ministerul Finaelor
Publice prin Agenia Naional de Pli.
29.Care este diferenta dintre un cluster si o retea de afaceri?
-clusterul reprezinta: o mas critic de companii limitat spaial (acesta este suficient pentru a atrage
servicii, resurse i furnizori specializai) care au un anumit tip de relaii sistemice una cu alta bazate pe
complementariti i similitudini
-Reelele de afaceri sunt organizaii nchise care pstreaz pentru membrii lor economiile externale i
acei care vor s mpart cu ele costurile resurselor i informaiilor.
30.Cum poate sustine un cluster competitivitatea teritoriala?
-Realizarea de clustere este att rezultatul ct i ntrirea forelor care opereaz n diamantul
competitiv
-
Contextul pentru Strategia Firmei
i pentru Concuren
Condiiile privind
Factorii de
ppprProdproduci
Condiiile
Cererii
Industriile corelate i
susintoare
31.