Sunteți pe pagina 1din 3

REFERATE

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 164


ACTUALIT#I N ABORDAREA STRESULUI
ORGANIZAIONAL



D. BADESCU
1


SC LILIDOR MEDICAL GRUP SRL

Cuvinte cheie: stress,
resurse, stare de
sntate
Rezumat: Toata lumea experimenteaza stresul (Seyle afirma ca ,,nu exista viata fara stres). Asa cum ar
explica un consilier in problematica stresului, o mica ,,doza de stres este esentiala pentru o viata
sanatoasa si eficienta. Cu toate acestea, cand stresul erodeaza buna functionare a organismului, sursele
stresului trebuie eliminate sau reduse. Stresul ocupational fiind declarata boala sfarsitului de secol ,se
impune adoptarea cadrului legislativ si aplicarea unor masuri de optimizare a politicilor de sanatate
ocupationala. Efectele scontate ale aplicarii acestor masuri : reducerea stresului organizational si a
influentelor nefaste asupra celei mai importante resurse a oricarei organizatii- omul; diminuarea
costurilor psihologice ,sociale si financiare destinate sanatatii ocupationale la capitolul stresul
organizational si efectele sale; cresterea performantelor organizationale ca o consecinta directa a
reducerii in timp a cheltuielilor dedicate managementului stresului organizational; reorientarea
fondurilor nationale si organizationale devorate de costurile stresului organizational spre alte zone de
interes; cresterea productivitatii muncii si implicit a Produsului Intern Brut; creserea satisfactiei la
locurile de munca si reducerea migratiei personalului; prelungirea duratei de viata a populatiei prin
diminuarea efectelor directe si indirecte ale stesului organizational asupra starii de sanatate.

Keywords: stress,
resources, health
Abstract:Everyone experiences stress (Seyle say that there is no life without stress). As a counselor
would explain the problems of stress, a small dose "of stress is essential for a healthy life and efficiency.
However, when stress erodes the functioning of the body, the sources must be eliminated or reduced
stress. Occupational stress as the late declared disease, should be adopted legal framework and
measures to optimize the application of occupational health policies. Expected effects of such measures:
reducing organizational stress and negative influences on the most important resource of any
organization-man, reducing costs psychological, social and financial guidance for occupational health
in terms of organizational stress and its effects, increasing organizational performance as a direct
consequence reduction in stress management time devoted to organizational costs, redirecting funds
national and organizational costs devoured organizational stress to other areas of interest, growth of
labor productivity and thus GDP, creserea satisfaction from jobs and reducing migration of staff,
extension life of the population by reducing direct and indirect effects of Stress on organizational health.


1
Autor Corespondent: D. Badescu, SC Lilidor Medical Grup SRL, Bragadiru, Ilfov, Sibiu, Romania; e-mail: lilidormed@yahoo.com; tel +40-
724525292
Articol intrat n redac(ie n 28.12.2010 #i acceptat spre publicare n 21.03.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)164-165
ARTICOL *TIINIFIC DE SINTEZ# BIBLIOGRAFIC#
n Romnia anilor de tranzi(ie si integrare european
reconsiderarea rolului si locului medicinii muncii este o
imperioas necesitate. nsu#irea Directivei Cadru 89/391/89
ncepnd cu anul 1996 a condus pe un nou fga# serviciile de
securitate si medicin a muncii.
Domeniile componente ale medicinei muncii sunt n
plin dezvoltare: fiziologia muncii, bolile profesionale #i bolile
legate de profesiune, psihologia muncii, ergonomia medical,
igiena muncii / igiena industrial, promovarea snt(ii,
informatica, statistica, managementul medicinii muncii.
Globaliazarea, prin ea ns#i, este generatoare de stres.
Se constat o cre#tere direct propor(ional a nivelului de stres n
raport cu evolu(ia spre civilizare a societ(ii.
In 1991 ,Oficiul International al Muncii a declarat ca
stresul ocupational este boala sfarsitului de secol care nu va
ocoli nici o tara ,afectand toate nivelurile muncii.Intr-un raport
al Organizatiei Mondiale a Sanatatii s-a aratt ca pana in 2020
stresul va fi principala problema de sanatate a oamenilor din
tarile in curs de dezvoltare.
De ce in ultimii ani in rapoartele oficiale au fost
semnalate aceste cresteri ale nivelului stresului, precum si
ingrijorarea legata de consecintele negative ale acestuia? Exista
multe motive, dar schimbarile care au intervenit in mediul
muncii si in societate par sa ofere cele mai multe raspunsuri .
Toate acestea au determinat marirea timpului de lucru in cazul
multor angajati si o reducere constanta a timpului liber.
Problemele psihologice cu care se confrunta cei care muncesc in
invatamant, sanatate, serviciile de urgenta, domeniul militar, etc
au crescut. Structura muncii s-a schimbat in mod dramatic in
asa-zisa ,,munca pentru viata si a crescut diversitatea fortei de
munca pe masura ce femeile si minoritatile etnice se angajeaza.
Pe plan mondial, problematica snt(ii n munc a
cunoscut o revalorizare n ultimii ani, iar stresul ocupa(ional a
constituit o prioritate. Cercetri recente relev un fapt
ngrijortor #i anume acela c stresul organiza(ional este astzi a
doua problem de sntate n munc, dupa afectiunile musculo-
scheletale, peste 28% dintre lucrtorii din Uniunea European,
respectiv peste 40 de milioane de persoane fiind afectate n mod
direct; femeile sunt afectate mai mult dect barba(ii de stresul
REFERATE

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 165
profesional.
Cauzele comune includ lipsa siguran(ei locului de
munc, a controlului asupra muncii #i suprancrcarea
activit(ilor, stresul profesional fiind cauza a peste 50% din
absenteism. Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse
(29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii),
tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori
care cauzeaza stresul profesional.
De asemenea, se constat c numrul persoanelor care
sufer de stres cauzat sau agravat de condi(iile de munc s-a
dublat, n raport cu anul 1990. Aceast situa(ie alarmant
antreneaz, estimativ, costuri de peste 20 miliarde de euro, la
nivelul Uniunii Europene, reprezentnd pierderi n timp de lucru
#i costuri de sntate.(1)
Stresul n munc este cauza a peste un sfert din totalul
concediilor medicale a cror durat reprezint cel pu(in dou
sptmni de absen(e de la locul de munc.(2) Indivizii
reactioneaza la stres in moduri diferite: unii fumeaza mai multe
tigari, consuma mai mult alcool sau se drogheaza. Efectele
psihologice ale stresului includ problemele familiale, tulburari
ale somnului, probleme de dinamica sexuala, depresie, anxietate,
burnout. n afar de acestea, stresul antreneaz perturbri
considerabile pe planul productivit(ii, creativit(ii #i
competitivit(ii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului
legat de activitatea profesional, indiferent de domeniul de
activitate sau de mrimea ntreprinderii n care lucrm.
Peste 4 % din lucrtorii europeni declar c, n cursul
ultimelor 12 luni, au fost expu#i violen(ei provenind din
exteriorul organiza(iei n care lucreaz, iar 9% au reclamat
faptul c au fost intimida(i la locul de munc.
n plus fa( de efectele negative asupra economiei, nu
trebuie uitat costul uman al riscurilor psiho-sociale n munc; se
#tie c aceste aspecte afecteaz sntatea fizic #i psiho-social
n diverse moduri, de la boli cardiovasculare si gastrointestinale,
diabet zaharat, astm bronsic pn la problemele de sntate
mental.
In anul 2002 a fost organizat prima campanie pan-
european dedicat acestei teme, fiind cea mai mediatizat #i
popular manifestare a Agen(iei Europeane pentru Securitate #i
Sntate n Munc desf#urat pn la aceast dat. Sptmna
European pentru Securitate #i Sntate n Munc din anul 2002
a avut ca tem prevenirea riscurilor psiho-sociale. Aceast
manifestare a fost lansat la 2 iulie 2002, n cadrul
Parlamentului European, #i s-a extins n ntreaga Europ, prin
intermediul programelor specifice ce i-au fost dedicate pe plan
na(ional, n statele membre.
Prevenirea stresului n munc constituie unul din
obiectivele formulate n Comunicatul Comisiei Europene (3)
privind noua strategie n domeniul securit(ii #i snt(ii n
munc. Agen(ia European pentru Securitate #i Sntate n
Munc a elaborat o serie de fi#e informative destinate s ajute la
abordarea stresului n munc #i a cauzelor acestuia. Aceast fi#
informativ prezint o metod de evaluare #i prevenire a
riscului, care poate fi aplicat stresului la locul de munc,
precum #i cauzelor acestuia. Fi#a este destinat celor care doresc
s trateze problema stresului la locul de munc.
Stresul legat de activitatea profesional apare atunci
cnd solicitrile mediului de munc dep#esc capacitatea
angaja(ilor de a le face fa( sau de a le men(ine sub control.(4)
Starea de presiune, poate s mbunt(easc performan(ele #i s
aduc o anumit satisfac(ie n munc, prin atingerea obiectivelor
urmrite. Dar atunci cnd solicitrile #i presiunile dep#esc
anumite limite, ele conduc la stres. &i aceast situa(ie nu este
favorabil nici pentru angaja(i, nici pentru institutie.
In conditii de normalitate, oamenii trebuie sa-si
gaseasca echilibrul si raspunsuri noi fata de situatii noi. Stresul
nu este neaparat un fenomen negativ si, de aceea poate constitui
o greseala concentrarea doar asupra efectelor sale patologice. Un
nivel moderat de stres poate fi chiar un important factor
motivational sau poate fi un instrument in dobandirea unei
adaptari dinamice la noi situatii.
Daca sanatatea este considerata un echilibru dinamic,
stresul este o parte a acestuia. Nu exista stare de sanatate fara o
interactiune cu alti indivizi sau alte medii. Doar stresul excesiv
devine patologic. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva
normal si necesar, atat la serviciu, cat si in afara lui. In cazul in
care stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate
deveni un fenomen negativ ce poate conduce la imbolnavire
fizica si tulburari psihologice. In contextul organizational,
acestea genereaza adesea adaptari inadecvate la situatii.
Reactiile la stres sunt complexe, ele putand fi identificate in plan
fiziologic, cognitiv, emotional si comportamental.
Intr-un studiu privind stresul la manageri s-a stabilit ca
reactiile stresante se manifesta la palierul managerial cu o
intensitate crescuta, actionand pe trei directii principale:
conducerea companiei, care este stresata si afectata de
unele norme emise de guvern si de ineficienta strategiilor
manageriale;
la nivel orizontal departamental, coordonarea este
distorsionata din cauza deficientelor in aprovizionare si
adesea a dotarilor tehnologice invechite, la care se poate
adauga o criza de competente;
din partea angajatilor si a organizatiilor sindicale care fac
solicitari nerealiste, desi uneori corecte (greve, schimbarea
conducerii, etc.)

REFERIN.E BIBLIOGRAFICE
1. Ghid privind stresul la locul de munc Sarea #i piperul
vie(ii sau srutul mor(ii? - Comisia European,
Luxembourg, 1999. TE-02-02-002-RO-D,

Agen(ia
European pentru Securitate #i Sntate n Munc
2. Probleme de sanatate in munca in UE, 1998-1999, Eurostat,
Luxembourg, 2001
3. Comunicatul Comisiei Europene Adaptarea la schimbrile
din lumea muncii #i din societate; o nou strategie
comunitar n domeniul securit(ii #i snt(ii in munc,
2002-2006, Comisia European, 2002,
http://europe.osha.eu.int /systems/strategies/future/#270
4. Cercetari privind stresul la locul de munca. Agentia
Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, 2000,
Luxembourg 2000
5. T. Zorlentan, E.Burdus, G. Caprarescu, Managementul
organizatiei, Bucuresti, Ed. Holding Reporter, 1995
6. A. Tabachiu, I. Moraru, Tratat de psihologie manageriala,
Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1997
7. I.B. Iamandescu, Stresul psihic din perspectiva psihologica
si psihosomatica, Ed. InfoMedica, 2002
Copyright of Acta Medica Transilvanica is the property of Acta Medica Transilvanica and its content may not
be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written
permission. However, users may print, download, or email articles for individual use.