Sunteți pe pagina 1din 22

Partea II.

MEDICAMENTUL OBIECTIVUL PRINCIPAL AL FARMACIEI

Capitolul 12.

MANAGEMENTUL ȘI LEGISLAȚIA APROVIZIONĂRII FARMACEUTICE

12.1. Caracteristica generală a sistemului de aprovizionare farmaceutică

12.2. Ciclul de aprovizionare cu medicamente

12.3. Depozitul farmaceutic

12.4. Unele aspecte ale determinării necesarului de medi- camente

12.1. Caracteristica generală a sistemului de aprovizionare farmaceutică.

Noţiunea de aprovizionare provine de la franţuzescul “approvisionner” şi semnifică acţiunea de a procura resurse, în acest caz – produse farmaceutice. În afară de realizarea nemijlocită a funcţiei de aprovizionare, pentru acest sistem mai sunt caracteristice astfel de funcţii ca: determinarea necesarului de medicamente, încheierea contractelor cu producătorii de medicamente sau furnizorii intermedi- ari, transportarea, depozitarea, păstrarea, distribuţia (livrarea “en gros”), importul, exportul etc. Sistemul de aprovizionare cu medicamente ocupă un loc intermediar între în- treprinderile industriale-producătoare şi reţeaua de farmacii şi instituţii medico- sanitare. Propriu zis acest sistem include reţeaua de depozite farmaceutice. Sistemul de aprovizionare farmaceutică mai este nominalizat sistem de distri- buire angrosistă. Locul lui în procesul de circulaţie a medicamentelor este demon- strat în fig. 12.1.

Producătorul

autohton

Producătorul

străin

Distribuitorul

străin

autohton Producătorul străin Distribuitorul străin I m p o r t u l Tetis Intern. Sistemul
autohton Producătorul străin Distribuitorul străin I m p o r t u l Tetis Intern. Sistemul

I m p o r t u l

străin Distribuitorul străin I m p o r t u l Tetis Intern. Sistemul de aprovizionare
Tetis Intern. Sistemul de aprovizionare cu medicamente RihPan- GalFarma Dita Est- Sanfarm- Farm Prim

Tetis

Intern.

Tetis Intern. Sistemul de aprovizionare cu medicamente RihPan- GalFarma Dita Est- Sanfarm- Farm Prim

Sistemul de aprovizionare cu medicamente

RihPan-

GalFarma

Dita Est-

Sanfarm-

Farm

Prim

Vina-

mex

Becor

aprovizionare cu medicamente RihPan- GalFarma Dita Est- Sanfarm- Farm Prim Vina- mex Becor Etc .
aprovizionare cu medicamente RihPan- GalFarma Dita Est- Sanfarm- Farm Prim Vina- mex Becor Etc .

Etc.

aprovizionare cu medicamente RihPan- GalFarma Dita Est- Sanfarm- Farm Prim Vina- mex Becor Etc .
Farm Prim Vina- mex Becor Etc . Farmaciile Unităţile medico -sanitare Figura 12.1. Locul
Farm Prim Vina- mex Becor Etc . Farmaciile Unităţile medico -sanitare Figura 12.1. Locul

Farmaciile

Unităţile medico-sanitare

Figura 12.1. Locul sistemului de aprovizionare în procesul de circulaţie a medicamentelor.

Sistemul de aprovizionare farmaceutică are ca scop principal asigurarea pieţei farmaceutice cu un sortiment suficient de medicamente eficiente, inofensive, de bună calitate şi accesibile pentru populaţie. Procesul de deetatizare a serviciului farmaceutic realizat în perioada anilor 1995-1996 a condiţionat crearea sistemului național de aprovizionare farmaceutică.

306

În fig. 12.2. este prezentată dinamica dezvoltării rețelei de depozite farmaceu- tice pe parcursul anilor 1990-2010. A fost evidențiată stabilitatea numerică a aces- tor întreprinderi pe parcursul anilor 2007-2011.

168 180 160 123 140 93 120 100 72 80 60 40 3 20 0
168
180
160
123
140
93
120
100
72
80
60
40
3
20
0
1990
1995
2000
2005
2010

Figura 12.2. Dinamica dezvoltării rețelei de depozite farmaceutice

Cele mai răspândite forme juridico-organizatorice ale depozitelor farmaceuti- ce sunt societăţile cu răspundere limitată (59,2%), după ele urmează societăţile pe acţiuni (34,9%) şi celelalte forme – 5,9%.

12.2. Ciclul de aprovizionare cu medicamente.

Funcţiile principale ale sistemului de aprovizionare cu medicamente sunt ur- mătoarele:

studiul pieţei farmaceutice şi determinarea necesarului de medicamente selec- tate de către depozit pentru distribuire;

întocmirea contractului de furnizare;

obţinerea autorizaţiei de import (pentru cazurile de aprovizionare din import);

organizarea procesului de furnizare-import către depozit: transportarea, vămuirea;

recepţia produselor şi depozitarea lor;

organizarea controlului calităţii produselor depozitate;

organizarea păstrării corecte;

publicitatea şi informaţia despre medicamente;

participarea la licitațiile publice de achiziție a medicamentelor;

livrarea către farmacii şi spitale, inclusiv transportarea la locul destinat.

307

Funcţia de studiu al pieţei farmaceutice şi determinare a necesarului de medi- camente este obiectul de studii al cursului de marketing farmaceutic, fapt care a condiţionat expunerea în acest manual doar a unor noţiuni generale ce ţin de de- terminarea necesarului de medicamente pentru sistemul de sănătate. Sursele de aprovizionare cu medicamente. Principalele surse de aproviziona- re cu medicamente sunt: producţia autohtonă, importul, donaţiile, achiziţionările centralizate pentru necesităţi publice şi produsele depozitate în rezerva de stat. Producţia autohtonă de medicamente alcătuieşte doar cca. 15% din volumul pieţei farmaceutice. Caracteristica producţiei autohtone de medicamente este ex- pusă în capitolul 11. Importul reprezintă sursa principală de formare a pieţei farmaceutice a Repu- blicii Moldova. Dinamica importului de medicamente pentru anii 1990-2010 este prezentată în fig. 12.3. Dezvoltarea ulterioară a procesului de import a medica- mentelor este condiţionată de un şir de factori, principalul dintre care este cora- portul dintre cererea şi oferta din piaţa farmaceutică, motivată la rândul său de morbiditate, nivelul de trai, stabilitatea valutei naţionale etc.

mln. USD 171 180 160 140 120 67,8 100 80 37,7 60 11,7 16,2 40
mln. USD
171
180
160
140
120
67,8
100
80
37,7
60
11,7
16,2
40
20
0
1990*
1995
2000
2005
2010

* import direct din alte țări (suplimentar la aprovizionarea centralizată).

Figura 12.3. Dinamica importului de medicamente în Republica Moldova pentru perioada aa. 1996-2001 (mln $ USA)

Donaţiile au fost o sursă importantă de aprovizionare cu medicamente pe par- cursul perioadei de tranziţie la relaţiile economiei de piaţă. Declinul economiei naţionale, tendinţa de scădere a producţiei, dificultăţile cu care se confruntă sfera bugetară şi alţi factori negativi condiţionează acceptarea donaţiilor de medicamen- te oferite de diverse organizaţii din străinătate.

308

Întocmirea şi încheierea contractului de furnizare a medicamentelor. Contractul de furnizare este un document în baza căruia întreprinderea – furni- zor se obligă să livreze (să furnizeze) întreprinderii – cumpărător, în termenii stabi- liţi, un anumit sortiment de medicamente, iar întreprinderea – cumpărător să achite costul produselor respective, în termenii stabiliţi, conform preţurilor negociate. Contractele de furnizare a medicamentelor se întocmesc doar în formă scrisă. Forma scrisă facilitează examinarea contradicţiilor ce pot apărea între părţile con- tractuale şi creează stabilitatea necesară a relaţiilor între partenerii de contract. Aşa-dar contractul de furnizare a medicamentelor este un act juridic încheiat în urma înţelegerii între două (sau mai multe) persoane fizice şi/sau juridice pen- tru oferirea, modificarea sau limitarea unor drepturi şi obligaţiuni părţilor contrac- tuale. Semnat de ambii parteneri contractul devine “lege”, nerespectarea cărei soldează cu anumite responsabilităţi indicate în contract sau în legislaţia în vigoare. Contractele pot fi: bilaterale ori multilaterale, când în conţinutul contractului apare o serie de drepturi şi obligaţiuni pentru toate părţile, cu titlu oneros (care implică anumite obligaţii), când fiecare dintre părţi urmăreşte un folos în schimbul prestaţiei la care se obligă (contractele de vânzare – cumpărare, contractul de fur- nizare de mărfuri etc.); cu titlu gratuit, când se încheie în interesul exclusiv al unei părţi; în dependenţă de perioadă: de o singură dată, lunar, trimestrial etc. La etapa actuală în activitatea farmaceutică cele mai răspândite sunt contrac- tele de furnizare a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice. Pentru textele acestor contracte nu există formule – tip. În relaţiile contractuale între furnizori şi destinatari e necesar să se accentueze unele capitole, compartimente extrem de necesare în relaţiile de piaţă: preţ, condiţii şi formă de furnizare, responsa- bilitatea părţilor, termenul de valabilitate a contractului, forma de achitare etc. În tab. 12.1. se prezintă o schemă-model care poate fi utilizată la încheierea contractelor de furnizare a medicamentelor.

Importul medicamentelor. Autorizarea importului. Importul de medicamente prezintă un proces complex ce include următoarele operaţii: aprecierea sortimentului de produse farmaceutice şi determinarea necesi- tăţilor cantitative, selectarea producătorilor, negocierea condiţiilor şi încheierea contractului de import, obţinerea autorizaţiei de import, importul propriu-zis, con- trolul de stat al calităţii şi depozitarea. Regimul de eliberare a autorizaţiilor de import şi de control al utilizării lor de către titulari este unic pentru toate organizaţiile ce se ocupă de import, inclusiv şi pentru importul medicamentelor.

309

Tabelul 12.1. Schema–model de întocmire a contractelor pentru furnizarea medicamentelor şi a confecţiilor medicale

Nr.

d/r.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Denumirea com-

partimentului

Introducerea

Obiectul con-

tractului

Calitatea mărfu-

rilor

Modul transpor-

tării

Ordinea şi for- ma de achitare

Termenul acţiu-

nii (valabilităţii)

contractului

Obligaţiile părţi-

lor contractuale

Adresele juridi-

ce ale părţilor contractante

Legiferarea

contractului

Conţinutul

Conţine relatări despre părţile contractante: funcţia, numele, pre- numele persoanelor care încheie contractul în numele părţilor, manda-

tul de împuternicire; (Statutul, Licenţa pentru desfăşurarea activităţii farmaceutice), denumirea deplină şi abrevierile părţilor. Numărul, data şi locul întocmirii contractului.

Se descrie amănunţit obiectul contractului. Sunt enumerate medi- camentele cu specificarea denumirii, dozei, ambalajului, preţului cantităţii, sumei şi sumei totale prevăzute de contract. În cazul furni- zării a 5 şi mai multor poziţii se recomandă a întocmi anexă la con-

tract (specificare) după următoarea formă:

Anexă la contractul

din “

20

Nr.

Denumire

U.M.

Preţ

Cantitate

Sumă

În contract se specifică exigenţele faţă de calitatea mărfurilor fur-

nizate. Astfel, va fi concretizată necesitatea prezentării de către furnizor a certificatelor de calitate (conformitate) a mărfurilor enumera- te.

Se va indica succint care dintre părţile contractante va transporta lotul de produse şi tipul transportului.

Se indică forma şi termenul concret de achitare. Tot în acest com-

partiment poate fi concretizată sancţiunea faţă de destinatar în cazul neachitării plăţii în termenul indicat în contract.

Se va indica ziua intrării în vigoare şi valabilitatea contractului. Pot

fi enumerate cazurile când contractul dat poate fi modificat sau anulat.

Se enumeră obligaţiunile ce nu pot fi incluse în alte compartimente

sau cele privind problemele ce nu necesită indicarea amănunţită în contract, fiind bine cunoscute de ambele părţi precum şi modul de soluţionare a litigiilor posibile.

Se va indica aparte pentru fiecare parte contractantă: denumirea,

codul şi adresa poştală, telefonul, rechizitele bancare, codul fiscal şi alte date necesare.

Contractul va fi semnat de reprezentanţii ambelor părţi indicate în

contract şi se vor aplica ştampilele. În cazul întocmirii anexei pentru specificarea mărfurilor ea va fi legiferată prin semnătura şi parafa fiecărei părţi contractante.

Autorizaţia de import este un document, eliberat de către autoritatea publică abilitată unui agent economic pentru efectuarea tranzacţiilor de comerţ exterior (import) pe o anumită perioadă de timp şi în limitele indicate în ea. Autorizaţiile sunt eliberate agenţilor economici înregistraţi pe teritoriul Repu- blicii Moldova şi nu sunt transmisibile.

310

Modul de eliberare a autorizaţiei pentru importul de medicamente se expune în Regulamentul respectiv aprobat de Agenția Medicamentului. Agenția Medicamentului abilitată cu această funcție eliberează autorizaţii pentru importul medicamentelor, formatul formularului căror este prezentat în fig. 12.4. Autorizaţia este una nominală, eliberată unui agent economic concret pentru efectuarea unei anumite tranzacţii economice externe. Termenul valabilităţii autorizaţiei de import se indică în rubrica 11. Autorizaţiile se eliberează în decurs de până la 10 zile din data înregistrării documentelor respective. Pentru obținerea autorizaţiei agentul economic prezintă în adresa Agenției Medicamentului următoarele documente:

demers oficial de formă liberă;

cerere-model, care conţine informaţia necesară pentru întocmirea autorizaţiei;

contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu partenerul străin şi specificaţia la contract (3 exemplare). În specificaţie, în afară de denumirea produsului, uni- tatea de măsură, preţ, cantitate şi sumă se indică suplimentar numele producă- torului şi ţara de origine;

copia certificatului de înregistrare al agentului economic;

copia licenţei de activitate farmaceutică în conformitate cu legislaţia în vigoare;

autorizația Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor pentru impor- tul narcoticelor, psihotropelor și a precursorilor (în cazul autorizării importului narcoticelor, psihotropelor și a precursorilor aflate sub supraveghere și control pe teritoriul RM). Agenţii economici poartă răspundere pentru autenticitatea informaţiei prezentate. Pentru adoptarea deciziei privind eliberarea autorizaţiei, Agenția Medicamen- tului este în drept să solicite de la depozitul farmaceutic, organizaţia ierarhic supe- rioară sau organele administraţiei publice informaţiile suplimentare necesare, fiind obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate. Autorizaţiile se eli- berează numai pentru produsele înregistrate în Republica Moldova. În cazuri deosebite (cataclisme, catastrofe, epidemii etc.). Ministerul Sănătăţii poate autoriza importul din alte ţări în Republica Moldova şi eliberarea către popula- ţie şi instituţiile sanitare a medicamentelor, materiei prime medicamentoase, pro- duselor parafarmaceutice neînregistrate în ţară, dar înregistrate şi utilizate în ţara de origine. Importul medicamentelor, standardelor de referință și produselor de degrada- re folosite ca mostre pentru autorizarea de punerea pe piață, folosite pentru cerce- tări preclinice, studii bioechivalență și studii clinice sau în calitate de materiale promoționale, precum și alte materiale publicitare în domeniul medicamentului, destinate a fi folosite la expoziții, congrese, conferințe, simpozioane etc., se autori-

311

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA MEDICAMENTULUI AUTORIZAŢIE DE IMPORT 1.Importător, adresa:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
AGENŢIA MEDICAMENTULUI
AUTORIZAŢIE DE IMPORT
1.Importător, adresa:
cod OCPO
8. AUTORIZAŢIA Nr.
de IMPORT
ORDINARĂ
2.
Nr. Inr.
Din
/
/
din
/
/
3.
Producător, adresa
9. Vînzător ,adresa
10. Ţara vînzătoare
4.
Ţara destinaţiei
11.Termen de vala-
bilitate
Conform autorizaţiei
/
/
5.
Tara producătoare
6.
Vama
7. Codul vamei
12.
Tipul tranzacţiei
13.
Valuta plăţii
14.Denumirea şi
caracteristica mărfii
15.Codul
16. Unitatea
17.Canti-
18.
19.Valoarea
mărfii
de măsura
tatea
mii valută
20. Temei pentru cererea autorizaţiei
22.
AGENŢIA MEDICAMENTULUI
Contract
din
/ /
N.P.
anexa
din
/ /
Funcţia Director general
(specificaţia)
Data
/ /
21. Conducătorul organizaţiei importatoare
23. Secţia import-export de medicamente, alte
produse farmaceutice şi parafarmaceutice
Funcţia
DIRECTOR
N.P.
Funcţia Şef
Secţiei
Semnat şi legalizat
Data
/ /
Data
/
/
24. Condiţii şi precizări

Figura 12.4. Formularul autorizaţiei de import a medicamentelor

312

zează de Agenția Medicamentului. Solicitantul importului de mostre se adresează către Agenția Medicamentului printr-un demers oficial argumentat prin anexarea următoarelor documente:

factura proforma cu specificarea mărfurilor importate și având mențiunile obli- gatorii: “fără valoarea comercială”, “valoare pentru vamă”, mostre, etc.;

confirmare (procură) oficială din partea companiei producătoare străine privind abilitarea solicitantului cu dreptul de prezentare a intereselor sale în Republica Moldova;

aprobarea Comisiei Medicamentului cu privire la protocolul pentru cercetări

preclinice, studii de bioechivalență sau studii clinice (în cazul importului mos- trelor destinate utilizării pentru cercetări preclinice, studii bioechivalență sau studii clinice). Mostrele, în mod obligatoriu, trebuie să fie supuse unor operațiuni (secționa- re, divizare, desperechere, perforare, marcare, etc.), în rezultatul cărora nu li se poate da o altă întrebuințare decât cea de mostre, deoarece ele nu pot fi obiectul unor comercializări ulterioare sau utilizate pentru prestații către terți, aducătoare de venituri. Pentru mostrele importate în scopuri promoționale și de publicitate, agentul economic autorizat prezintă Agenției Medicamentului, rapoartele privind utiliza- rea lor conform destinației. La cererea motivată a solicitantului, în Autoritățile de import eliberate pot fi efec- tuate modificări și precizări. Modificările și precizările respective se expun în scris în capitolul 24 al Autorizației “Condiții și precizări”, fiind confirmate prin avizare de către persoanele abilitate și aplicarea ștampilei Agenției Medicamentului. Cererea de autorizare poate fi respinsă în cazul necorespunderii documentelor prezentate prevederilor legislației în vigoare. Decizia privind respingerea cererii de autorizare se transmite agentului economic solicitant în scris.

Autorizația poate fi anulată de Agenția Medicamentului la solicitarea agentu- lui economic autorizat, în cazul efectuării unor modificări în date inițiale sau în cazul încălcării de către titular a prevederilor legislației în vigoare. Decizia Agenției Medicamentului poate fi atacată în instanța de judecată con- form prevederilor legale. Agentul economic are dreptul de a-și retrage cererea de eliberare a autorizați- ei prin depunerea cererii de retragere a documentelor. Totodată agentul economic autorizat este obligat să anunțe Agenția Medicamentului despre orice modificare intervenită în documentația depusă la autorizare, în termen de 10 zile de la produ- cerea acesteia. Informațiile privind modificarea condițiilor de eliberare a autorizației inclusiv listele persoanelor fizice și juridice, ale căror tranzacții comerciale au fost tempo-

313

rar suspendate, se prezintă Serviciului Vamal în mod operativ. Evidența Autorizațiilor eliberate de către Agenția Medicamentului se ține prin înscrierea lor într-un registru special de către persoanele abilitate. Documentele prezentate pentru eliberarea autorizației de import a medica- mentelor, altor produse farmaceutice și parafarmaceutice, precum și exemplarul de control al autorizației, cu modificările efectuate pe parcurs, se păstrează la Agenția Medicamentului în decurs de 3 ani. După expirarea termenului de păstra- re, documentele indicate se lichidează în modul stabilit de legislație. Exportul medicamentelor, altor produse farmaceutice și parafarmaceutice se efectuează în conformitate cu legislația în vigoare, în baza contractului de vânza- re-cumpărare încheiat cu partenerul de peste hotare, anexei (specificației) la con- tract și Facturii proforma, coordonate de Agenția Medicamentului. Pentru coordonare agentul economic exportator se adresează către Agenția Medicamentului print-un demers oficial anexând, în 2 exemplare, contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu partenerul de peste hotare, anexa (specificația) la contract și Factura proforma. În scopul protejării resurselor necesare realizării producției interne și pentru asigurarea asistenței farmaceutice adecvate a populației, Agenția Medicamentului, în situația în care nu se asigură necesarul de medicamente pentru piața națională, își rezervează dreptul de a întreprinde măsurile, prevăzute de legislația în vigoare, în vederea stabilirii restricțiilor cantitative la exportul medicamentelor din țară.

Donaţiile de medicamente. Donaţiile de medicamente către Republica Mol- dova se efectuează în cazuri de situaţii catastrofale, calamităţi naturale, epidemii, epizootii şi alte situaţii excepţionale sau pot fi parte componentă a donaţiilor acor- date cu scopuri de dezvoltare în condiţii obişnuite. Autorizarea intrării în ţară a medicamentelor şi echipamentului medical, coordo- narea procesului de monitoring a necesităţilor în donaţii, conlucrarea cu donatorii şi destinatarii se efectuează de către Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministeru- lui Sănătăţii. Conform reglementărilor în vigoare, donaţiile trebuie să fie utile pentru desti- natar. Ele se bazează pe necesităţi reale şi nu pot fi oferite în surplus. Donaţiile de medicamente trebuie să se efectueze cu respectul deplin al nece- sităţilor şi cerinţelor destinatarului şi să prezinte un act de sprijin al politicii statu- lui în domeniul ocrotirii sănătăţii. În cadrul donaţiilor trebuie să fie excluse “Standardele duble de calitate”, Da- că calitatea unui produs se consideră nesatisfăcătoare pentru ţara donatoare, atunci acest produs se consideră inadmisibil pentru donaţie. Ele nu trebuie să fie expe- diate fără înştiinţarea destinatarului. Nu pot fi admise pentru intrarea în ţară donaţiile de medicamente cu termen

314

de valabilitate expirat, medicamentele şi echipamentul medical trimise fără docu- mente de însoţire de la furnizor şi certificate de calitate de la producător. Selecţia denumirilor de medicamente pentru donaţie se efectuează ţinând cont de morbiditatea, necesităţile reale din ţară şi acordul preventiv al destinatarului. În caz de situaţie excepţională, donatorul poate ignora acordul preventiv al destinataru- lui, cu condiţia, că medicamentele care urmează să fie donate sunt incluse în lista medicamentelor esenţiale, aprobată de OMS şi incluse în lista ONU de produse pentru ajutor excepţional. Expedierea medicamentelor donate trebuie să fie efectuată astfel ca la mo- mentul recepţionării lor de către destinatar, termenul valabilităţii restant să nu fie mai mic decât un an. Data expedierii medicamentelor donate se comunică destinatarului în prealabil. Medicamentele donate trebuie să corespundă standardelor de calitate atât în ţara donator, cât şi în ţara-destinatar. Se recomandă utilizarea sistemului OMS de certificare a medicamentelor puse în circulaţie pe piaţă farmaceutică internaţiona- lă. Medicamentele donate trebuie să fie permise pentru utilizare în ţara donator. Calitatea medicamentelor şi echipamentului medical donat se confirmă prin certificate de calitate eliberate de producător. Pentru echipamentul medical se pre- zintă copiile certificatelor de conformitate şi autorizaţiile de utilizare, eliberate de organizaţiile respective. Fiecare cutie (ambalaj primar) cu medicamente donate trebuie să conţină ur- mătorul minim de informaţie: denumirea comună internaţională (DCI) sau denu- mirea reprodusă; numărul seriei; forma medicamentoasă; conţinutul substanţelor active; denumirea firmei producătoare; numărul de unităţi în cutie; condiţiile de păstrare; data scadenţei termenului valabilităţii. Pentru soluţiile injectabile se va indica modul de administrare. Pe măsura posibilităţilor medicamentele se donează în ambalaje pentru spital. Recepţionarea, păstrarea şi eliberarea medicamentelor şi a echipamentului medical donat după cantitate, calitate, sumă şi asortiment se efectuează de către depozitul farmaceutic cu capital majoritar de stat – SA “SanfarmPrimsau nemij- locit de către IMSP, care la primirea şi specificarea ajutorului umanitar evaluează preţul pentru fiecare medicament şi echipament medical. Evidenţa se efectuează după cantitate şi sumă. Instituţiile nominalizate întocmesc trimestrial darea de seamă pe care o prezintă Ministerului Sănătăţii. Conducătorii acestor organizaţii poartă răspundere pentru respectarea regulilor de recepţionare a medicamentelor şi echipamentului medical din donații. Rezultatele recepţionării se autentifică prin întocmirea unui proces verbal în care se indică:

persoanele, participante la recepţionare şi la întocmirea procesului – verbal cu

315

indicarea funcţiilor de serviciu;

denumirea ţării donatoare;

denumirea produsului, data recepţionării;

numărul facturii şi altor documente în confirmarea recepţionării încărcăturii şi transportării;

denumirea destinatarului;

cantitatea produselor pentru fiecare denumire din sortimentul indicat în fişa de ambalare, specificarea şi alte documente de însoţire, cantitatea de facto, stabilită de către comisie, lipsa produselor după cantitate contra celei indicate în documen- tele de însoţire;

necorespunderea calităţii şi sortimentului produselor cu datele indicate în do- cumente, prezentate de furnizori (după caz);

starea ambalajului şi a ambalării, dacă ea putea să influenţeze păstrarea produselor. Procesul verbal se semnează de toţi participanţii la recepţionare, se aprobă, şi se prezintă în original la Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătă- ţii pentru perfectarea actelor de repartizare. Dacă medicamentele recepţionate nu sunt incluse în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor, Comisia pentru ajutoare umanitare a Ministerului Sănătăţii va decide utilizarea lor în practica medicală. La fel această Comisie întocmeşte Lista de repartizare a donaţiilor de medicamente sosite centralizat. Eliberarea ajutoarelor umanitare instituţiilor medico-sanitare se efectuează în ba- za procurii întocmite în modul stabilit, perfectând o factură cu titlul “Ajutor uma- nitar, indicând preţul medicamentelor şi echipamentului (în caz de necesitate cu anexarea rezultatelor controlului calității efectuat de către Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor al AM). Procesele verbale, facturile (bonurile) de eliberare a donaţiilor şi delegaţiile (procurile) se păstrează ca documente de evidenţă strictă în contabilitatea instituţi- ilor medico-sanitare. Donaţiile recepţionate de instituţia medicală de către comisia fondată prin or- dinul medicului şef se eliberează persoanelor gestionare din secţii conform bonu- rilor de comandă. În scopul asigurării categoriilor de populaţie socialmente vulnerabile cu pro- duse farmaceutice, în instituţiile medico-sanitare se creează rezerve din ajutoarele umanitare în volum de 50% din cantitatea donată. Lista categoriilor de bolnavi şi persoane cu maladiile ce pot beneficia de aceste medicamente se întocmeşte pen- tru fiecare unitate medicală în parte. Este interzisă eliberarea medicamentelor şi echipamentului medical primite în calitate de donaţii prin farmaciile comunitare, magazinele “Optica”, alte instituţii ce deservesc populaţia contra plată.

316

Evidenţa recepţionării şi eliberării medicamentelor şi altor produse şi confec- ţii de uz medical sosite ca donaţii în instituţiile medico-sanitare se efectuează con- form instrucţiunii respective a Ministerului finanţelor. Păstrarea medicamentelor şi altor produse farmaceutice sosite ca donaţii se efectuează în conformitate cu prevederile reglementărilor MS.

12.3. Depozitul farmaceutic.

Conform regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii, depozitul farmaceu- tic este o întreprindere ce aparţine sistemului de sănătate. El se fondează şi se lichidează în conformitate cu legislaţia Republicii Mol- dova şi cerinţelor stabilite de actele normative ale Ministerului Sănătăţii. Depozitul farmaceutic poate fi de stat sau privat şi poate activa sub orice for- mă organizatorico-juridică prevăzută de legislaţie. În funcţie de forma organizato- rico-juridică a depozitului farmaceutic el poate fi persoană fizică sau persoană juridică cu toate consecinţele ce rezultă din aceste două forme de statut juridic. Structura organizatorică a depozitului farmaceutic se determină în dependenţă de funcţiile şi volumul de lucru realizat. Depozitul farmaceutic, ca şi alte întreprinderi, are dreptul de a constitui filiale şi reprezentanţe în conformitate cu legislaţia în vigoare. Filialele depozitului far- maceutic trebuie să corespundă cerinţelor stabilite faţă de depozit. Sarcina principală a depozitului farmaceutic este aprovizionarea farmaciilor şi instituţiilor medico-sanitare cu medicamente, produse parafarmaceutice, reac- tivi chimici şi alte produse farmaceutice, precum şi cu mobilier şi utilaj farmaceu- tic şi medical. Genurile de activitate ale depozitului se specifica în licenţă. Realizând sarcina principală depozitul farmaceutic exercită următoarele funcţii:

încheie contracte cu furnizorii de medicamente şi alte produse farmaceutice din ţară şi de peste hotare în vederea creării unui sortiment satisfăcător, ţinând seama de dinamica evoluţiei procesului terapeutic precum şi de Lista medica- mentelor esenţiale aprobată de Ministerul Sănătăţii;

efectuează recepţionarea cantitativă, calitativă şi valorică a produselor farma- ceutice, depozitarea şi păstrarea lor adecvată în conformitate cu regulile de păstrare, reglementate de Ministerul Sănătăţii;

încheie contracte de furnizare şi livrare a medicamentelor şi altor produse far- maceutice către beneficiari;

asigură controlul asupra termenului valabilităţii medicamentelor şi altor pro- duse farmaceutice la toate etapele: de recepţie, depozitare, păstrare şi livrare a lor către beneficiari;

asigură respectarea strictă a sistemului de formare a preţurilor pentru produse- le farmaceutice;

317

realizează activitatea de informare şi publicitate referitoare la sortimentul me- dicamentelor de care dispune în conformitate cu prevederile actelor normative ce reglementează această activitate;

ţine evidenţa şi gestiunea cantitativă şi economico-financiară în conformitate cu volumul de lucru şi prevederile regulamentelor corespunzătoare; În depozitul farmaceutic este interzisă desfăşurarea altor activităţi în afara ce- lor prevăzute de regulamentul de funcţionare a depozitului farmaceutic şi indicate în licenţa eliberată de Camera de Licenţiere. Depozitul farmaceutic își desfășoară activitatea în conformitate cu Regulile de bună practică de distribuție (GDP) (compartimentul 7.5.). Structura organizatorică a depozitului. Pentru organizarea păstrării şi elibe- rării separate a unor grupe de medicamente şi confecţii medicale conform preve- derilor stabilite, în cadrul depozitului farmaceutic se organizează secţii de depozi- tare corespunzătoare. În funcţie de volumul de lucru ce se îndeplineşte, la depozi- tul farmaceutic poate fi organizat un număr diferit de secţii, în care se efectuează păstrarea, pregătirea comenzilor, ambalarea şi eliberarea medicamentelor. Structu- ra depozitului farmaceutic, poate să includă următoarele secţii de depozitare şi livrare: medicamente solide; lichide; toxice şi stupefiante; forme medicamentoase industriale, confecţii de sanitarie, igienă, materiale de pansament; secţia de recep- ţie, secţia de expediţie, etc. Depozitele cu un volum nu prea mare de lucru î-şi pot desfăşura activitatea fără organizarea secţiilor separate, cu condiţia asigurării obligatorie a cerinţelor faţă de păstrare. În afară de secţiile de depozitare a valorilor materiale și cele operaționale menționate mai sus, la depozite pot fi, după caz, organizate secţii auxiliare: de preambalare şi împachetare, spălătorie, secţie de transport şi altele. Conduc secţii- le de depozitare a medicamentelor farmacişti – şefi de secţie, care deţin responsa- bilitate materială pentru valorile încredinţate. Secţiile auxiliare pot fi conduse de persoane fără studii farmaceutice. În afară de aceasta, în secţii lucrează farmacişti sau laboranţi-farmacişti, ambalatori, infirmiere, expeditori, hamali, muncitori, care realizează diverse lucrări în dependenţă de obligaţiile funcţionale. Depozitele farmaceutice cu un volum mare de lucru pot avea în organigrama lor contabilitate, secţii de marketing, personal şi alte subdiviziuni separate. Spaţiul depozitului farmaceutic. Spaţiul depozitului farmaceutic trebuie să co- respundă normelor şi regulilor de construcţie. El trebuie să fie corespunzător din punct de vedere al dimensiunii încăperilor, iar compartimentarea lui să asigure desfă- şurarea raţionala a procesului de încărcare – transportare – descărcare a produselor farmaceutice. Numărul minim de încăperi trebuie să asigure crearea condiţiilor nece- sare de păstrare a medicamentelor ce vor fi achiziţionate, depozitate şi livrate. Supra- feţele minime recomandabile de Ministerul Sănătăţii sunt prezentate în tab. 12.2.

318

Tabelul 12.2. Componența și suprafeţele minime pentru încăperile de păstrare a depozitelor farmaceutice (m 2 )

Nr.

Denumirea încăperilor de păstrare

Suprafața

m

2

1.

Medicamente ce nu cer condiţii speciale de păstrare

50

2.

Medicamente termolabile

10*

3.

Medicamente stupefiante, psihotrope, precursori și toxice

10*

4.

Produse farmaceutice fotosensibile

10*

5.

Plante medicinale

10*

6.

Produse parafarmaceutice

10*

7.

Ambalaj de transport pluricirculant, materiale auxiliare

10

 

T O T A L

110

În afara încăperilor de păstrare depozitul va dispune în mod obligatoriu de biroul farmacistului-diriginte, oficiu pentru personal, bloc sanitar și după caz alte încăperi. *Încăperile marcate se organizează în cazul în care depozitul farmaceutic dispune de produsele respective.

Amenajarea, exploatarea şi înzestrarea încăperilor de păstrare a depozitului farmaceutic trebuie să asigure calitatea corespunzătoare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice. În conformitate cu cerinţele securităţii antiincendiare, încăperile de păstrare trebuie să fie amplasate la etajul I. Înălţimea încăperilor trebuie să fie nu mai mică de 3,0 m. Depozitele farmaceutice se înzestrează cu dispozitive de încălzire cen- trală. Este interzisă încălzirea încăperilor cu ajutorul aparatelor electrice de încăl- zire sau cu ajutorul aparatelor de gaz. Depozitele se înzestrează cu lavoare. În în- căperile de depozitare podeaua trebuie să fie confecţionată din material dur, iar pereţii şi podul se vopsesc cu vopsea de emulsie. În refrigerente pereţii trebuie să fie acoperiţi cu teracotă. Pentru menţinerea aerului curat, încăperile de depozitare, în conformitate cu documentaţia tehnică de normare, trebuie înzestrate cu mijloa- ce mecanice de ventilare cu caracteristicile: aflux 3, reflux – 4. În încăperile de depozitare trebuie să fie menţinută temperatura aerului +16° C şi umiditatea – 60%, periodicitatea controlului cărora trebuie să fie nu mai rară decât o dată în 48 ore. Pentru a urmări parametrii indicaţi, încăperile de depozitare trebuie să fie înzestrate cu termometre şi higrometre, care se fixează pe pereţi cât mai departe de instalaţiile de încălzire, la înălţimea 1,5-1,7 m de la podea şi la o depărtare nu mai puţin de 3 m de la uşă. Încăperile de păstrare ale depozitului farmaceutic trebuie să fie înzestrate cu un număr necesar de stelaje, dulapuri, suporturi etc.

319

Stelajele se fixează astfel, ca să se afle la distanţa 0,6-0,7 m de la pereţi, 0,5

m

de la pod şi nu mai puţin de 0,25 m de la podea, stelajele faţă de ferestre trebuie

fie aşezate în aşa fel, ca trecerile să fie bine iluminate, iar distanţa dintre stelaje

fie nu mai mică de 0,75 m, ceia ce asigură accesul liber la medicamente. Încăperile pentru păstrarea produsului vegetal medicamentos, remediilor dez-

infectante, acizilor şi lichidelor odorante trebuie să fie înzestrate cu canale de ven- tilare proprii. În încăperile destinate păstrării remediilor medicamentoase termolabile tre- buie să fie instalate frigorifere; în depozitele cu un volum mic de lucru – se folo- sesc frigidere. Depozitul farmaceutic trebuie să fie situat pe străzi accesibile, în clădiri adec- vate cu intrare din artera de circulaţie. Este interzisă amplasarea depozitelor farmaceutice în apartamente din blocuri

de locuinţe, în incinta instituţiilor medicale, în alte blocuri şi încăperi neadecvate. În depozitul farmaceutic se va respecta în permanentă ordine şi curăţenie per-

fectă în conformitate cu regimul sanitar aprobat de Ministerul Sănătăţii. În încăperile depozitului farmaceutic în care se păstrează mărfurile depozitate nu are acces decât personalul angajat. Dotarea depozitului farmaceutic. În scopul realizării funcţiilor atribuite de- pozitului farmaceutic, el trebuie să fie dotat cu:

mobilier, inventar, utilaj, aparataj, mijloace de transport şi de mecanizare a muncii, ustensile şi alte obiecte necesare în procesul de transportare şi păstrare a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice;

mijloace circulante: medicamente, produse parafarmaceutice, ambalaj şi alte active;

documente informative despre medicamentele de care dispune;

Farmacopeea de Stat, acte legislative şi normative ce reglementează activitatea farmaceutică, literatură informativă în domeniul farmaciei, formulare şi regis- tre de evidenţă farmaceutică;

utilajul necesar pentru asigurarea măsurilor antiincendiare.

Conducerea depozitului farmaceutic. Depozitul farmaceutic este condus de farmacist-diriginte. Farmacistul-diriginte şi farmacistul-diriginte-adjunct (după caz) sunt numiţi în funcţie precum şi eliberaţi de fondatorul depozitului farmaceu- tic în conformitate cu legislaţia muncii. Farmacistul-diriginte, farmacistul-diriginte-adjunct, precum şi ceilalţi specia- lişti încadraţi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele aprobate de conducătorul întreprinderii, elaborate în baza regulamentelor-model, recoman- date de Ministerul Sănătăţii. Încadrarea cu farmacişti şi personal auxiliar se face ţinându-se cont de volu- mul de lucru al depozitului farmaceutic, programul de funcţionare precum şi ca-

pacitatea valorică a fiecărui cadru în parte.

320

Pe lângă aspectele strict profesionale, farmacistul-diriginte sau farmacistul- diriginte-adjunct răspund şi de reprezentarea depozitului farmaceutic faţă de orice control autorizat. Recepţionarea produselor farmaceutice. Una din subdiviziunile principale ale depozitului farmaceutic este secţia (sau serviciul) de recepţie funcţia de bază a cărei este efectuarea controlului operativ la momentul recepţionării produselor farmaceutice. Personalul secţiei de recepţie poartă responsabilitate de recepţionarea produc- ţiei farmaceutice şi transmiterea ei în secţiile de depozitare; pentru evidenţa pro- duselor recepţionate precum şi pentru păstrarea lor. Organizarea eficace a lucrărilor de depozitare depinde în mare măsură de alegerea corectă a mijloacelor de mecanizare a muncii, utilizarea şi amenajarea raţională a încă- perilor depozitului. Depozitul îndeplineşte un volum mare de operaţii de transport. De aceia e raţional de a avea la depozit următoarele tipuri de automobile – autoîncărcătoa- re: cu macara, cu autoîncărcător cu bord, cu caroserie detaşabilă, stivuitoare etc. Pentru transportarea greutăţilor şi îndeplinirea eficientă a lucrărilor de încăr- care-descărcare se prevede folosirea următoarelor tipuri de containere: plate – mici, tip – ladă, pentru greutăţi mici, vălătuc (sau combitainere) etc. Recepţionarea produselor se efectuează conform regulii de recepţie după can- titate, calitate şi preţ. Pentru recepţia şi transmiterea producţiei sosite în secţiile corespunzătoare la depozitul farmaceutic se formează o comisie de recepţie cu un număr nu mai mic de 3 persoane. Preşedintele comisiei de recepţie este şeful sec- ţiei de recepţie, iar la depozitele cu un volum mic de lucru nemijlocit farma- cistul-diriginte al depozitului farmaceutic. În componenţa comisiei, intră şefii de secţii, controlori de calitate, în caz de necesitate – reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi alte persoane, ce au atitudine şi acces la recepţia producţiei farmaceutice. În unele cazuri, în componenţa comisiei se includ reprezentanţi ai camerei de comerţ sau ai altor organizaţii necointeresate. Toate bunurile materiale ce se recepţionează la depozit, se supun unui control minuţios. Persoanele, ce înfăptuiesc recepţia producţiei, trebuie să cunoască bine, regulile de recepţie a producţiei conform calităţii, cantităţii şi preţului, condiţiile de furnizare de bază şi speciale a producţiei medicale, proprietăţile fizice ale produselor medicamentoase, formele de livrare precum şi condiţiile contractului de furnizare. Nu va fi acceptată recepţia medicamentelor din al căror termen de valabilitate a rămas mai puţin de o treime dar nu mai puţin de 6 luni din termenul prevăzut de producător. Medicamentele toxice, stupefiantele şi psihotropele ce se recepţionează la de- pozitele farmaceutice se transmit imediat în secţia medicamentelor toxice. Contro-

321

lul cantităţii şi verificarea documentară se efectuează personal de farmacistul – diriginte al depozitului farmaceutic. Despachetarea producţiei în secţia de recepţie se efectuează în prezenţa şefilor sau lucrătorilor acelor secţii în care se vor trans- mite mărfurile, iar în caz de necesitate cu participarea reprezentanţilor organizaţii- lor necointeresate, care trebuie să posede certificatul corespunzător, ce permite să participe la recepţia produselor farmaceutice. În cazuri când în timpul recepţiei producţiei au fost evidenţiate abateri canti- tative faţă de numărul de ambalaje separate, indicat în documentele de însoţire, comisia de recepţie nu trebuie să deschidă ambalajul. În caz de lipsuri, recepţia producţiei se opreşte şi se întocmeşte un act, semnat de persoanele ce efectuează recepţia acestei producţii. În acelaşi timp preşedintele comisiei e obligat să invite ca participant la recepţia ce urmează a producţiei un reprezentant al furnizorului. Dacă în timpul recepţiei producţiei cu participarea reprezentantului furnizoru- lui, va fi confirmat neajunsul faţă de datele indicate în documentele de însoţire, sau spărturi, alterări şi rebut etc., atunci rezultatele recepţiei după cantitate se vor documenta printr-un act. Actul trebuie să fie perfectat în aceiaşi zi. În el se indică particularităţile neajunsului sau neconformităţilor. Actul se semnează de toate persoanele ce au participat la primirea producţiei. El se aprobă de conducătorul întreprinderii sau o altă persoană abilitată de el. Eliberarea medicamentelor de la depozitul farmaceutic. Cea mai importantă sarcină a depozitului farmaceutic este asigurarea unui proces continuu de aprovi- zionare a farmaciilor şi instituţiilor medico-sanitare cu medicamente şi alte produ- se farmaceutice şi parafarmaceutice. Procesul de aprovizionare include în sine mai multe elemente: întocmirea comenzii (cererii), prezentarea la depozit, întocmirea documentelor de însoţire, pregătirea comenzii pentru expediere, expedierea şi eli- berarea propriu-zisă a medicamentelor către solicitant. Relaţiile depozitului farmaceutic cu farmaciile şi unităţile sanitare trebuie să fie legalizate prin contract de furnizare, conţinutul cărui corespunde cerinţelor indicate în tab. 12.1. Suplimentar depozitul va mai ţine cont de faptul că nu este în drept să livreze medicamente întreprinzătorilor ce nu deţin licenţă pentru activitate farmaceutică sau în cazurile când valabilitatea licenţei a expirat. În deosebi ultima normă se referă la cazurile de livrare a medicamentelor din grupul toxicelor, stupefiantelor, psihotropelor şi precursorilor. De regulă, întreprinderile farmaceutice şi instituţiile medico-sanitare încheie cu depozitele contracte de furnizare pentru termenul de un an, iar eliberarea medi- camentelor se efectuează în conformitate cu cererile prezentate sau transmise.

322

Comanda (cererea) pentru medicamente poate fi întocmită şi prezentată la de- pozit în scris, oral sau transmisă prin mijloacele de comunicare: fax, telefon, mo- dem-direct în sistemul computerizat al depozitului. Principalul document de însoţire a produselor de la depozitul farmaceutic spre cumpărător este Bonul de expediere şi transport, forma căruia este prezentată mai jos (tab. 12.3.). Livrarea propriu zisă se efectuează sau nemijlocit la depozit în cazul în care cumpărătorul îşi transportă medicamentele procurate cu transportul propriu, sau la locul de destinaţie (în adresa Cumpărătorului) – atunci când depozitul expediază produsele cu transportul său.

12.4. Unele aspecte ale determinării necesarului de medicamente.

Necesarul de medicamente este supus studiului din diferite puncte de vedere şi de mulţi cercetători, scopul final al majorităţii fiind optimizarea achiziţionărilor şi îmbunătăţirea asistenţei populaţiei, precum şi aprovizionării unităţilor medicale cu medicamente. Lucrările integrale din punct de vedere a aplicării analizei sistemice în dome- niul necesarului de medicamente se realizează în 3 direcţii:

I pentru anumite grupe de medicamente; II pentru unele nozologii de boală; III pentru anumite zone teritoriale. Principii. Noţiunea de principiu provine de la latinescul “principium” (teme- lie, început) şi semnifică – cauza primară, ideea conducătoare, regulă fundamenta- lă. În sens logic principiul este noţiunea centrală, bază a sistemului care reprezintă generalizarea şi răspândirea vreo-unei teze asupra tuturor fenomenelor ale dome- niului din care principiul respectiv este abstractizat. Ţinând cont de această definiţie, vom menţiona că principiile determinării ne- cesarului de medicamente sunt acele cerinţe, care sunt stabilite şi nu se schimbă în funcţie de condițiile în care ele se aplică: economie de piaţă, perioadă de tranziţie, monopol al statului etc. Având în vedere cele expuse, sunt formulate următoarele principii ale determină- rii necesarului de medicamente:

I. La determinarea necesarului de medicamente se va ţine cont de caracterul complex, sistemic al procesului de consum al acestor produse, de influenţa unui mare număr de factori, de perioada pentru care se determină necesarul.

II. Determinarea necesarului de medicamente se efectuează cu un scop bine de- terminat.

323

Tabelul 12.3.

Modelul bonului de expediere şi transport

 

APROB

(denumirea unităţii farmaceutice)

 

Cod fiscal

 

(farmacist-diriginte)

Cont :

PROCES-VERBAL DE FORMARE A PREŢURILOR CU AMĂNUNTUL

Banca

 

BON DE EXPEDIERE ŞI TRANSPORT

 

Nr

data “

 

200

 

Destinatar :

 

Plătitor :

Contractul

 

din “

 

200

Prin

Procura

din “

200

         

Preţ de achiziţie

   

Comerciali-

     

Analiza*

Cantitatea

 

sau cu ridicata

 

Depozit (%)

zarea angro

A.C. farmacie ( % )

 

cu amănuntul

Denumirea

U

A.C.

   

Preţ

produsului

Seria

M

Preţ

Suma

Suma

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

A eliberat

 

A primit

 

Preţurile au fost calculate:

L.Ş.

L.Ş.

Total pe bonul de expediere pentru plată

* Denumirea, numărul şi data documentului ce atestă calitatea.

Notă: Unitatea farmaceutică angrosistă completează numai bonul de expediere şi transport.

III. Nu există metodă universală de determinare a necesarului de medicamente; pentru diverse grupe de medicamente, nozologii de boală, perioada de pro- nosticare se utilizează diverse metode adecvate procesului concret.

IV. Pentru determinarea necesarului de medicamente se utilizează baze de date statistice ce caracterizează optimal procesul supus studiului.

324

V. Principiul VEN: V vital, E – esenţial, N – “non esenţial” preconizează reparti- zarea nomenclaturii de medicamente solicitate pentru procurări în trei grupe:

V-vital necesare, E-esenţiale şi N- neesenţiale. Principiul VEN trebuie să fie aplicat în mod obligatoriu în cazurile achiziţionărilor centralizate sau decentralizate de medicamente cu utilizarea banilor publici.

Metode. Arsenalul metodelor de determinare a necesarului de medicamente este foarte vast şi corelează cu particularităţile grupei de medicamente pentru care se determină necesarul, perioada de pronosticare, precum şi cu esenţa metodei aplicate, disponibilitatea datelor iniţiale şi a factorilor, aplicarea tehnicii de calcul, nivelul pentru care se determină necesarul (întreprinderi, teritoriu administrativ, republică etc.), nivelul de calificare al specialiştilor şi mulţi alţi factori. Clasificarea sistemică a metodelor utilizate în scopul determinării necesarului de medicamente este prezentată în fig. 12.6. Specificul grupei medicamentelor esenţiale se manifestă prin necesitatea expri- mării consumului de medicamente în unităţi de măsură a substanţei medicamentoase. O particularitate esenţială a grupei de medicamente compensate este că nece- sarul pentru ele va fi neapărat corelat cu suma alocaţiilor bugetare respective. În grupa metodelor de normare se utilizează un normativ important - DDD (defined daily dose) – doza zilnică standard. În unele cazuri DDD se calculează pentru 1000 locuitori după formula:

M(mg) DDD 1000 = ----------------------------------- DDD(mg) · 365 · L

(12.1),

în care: DDD 1000 – numărul de doze zilnice standard ce revin în medie la 1000 locuitori; M (mg) – cantitatea de medicament care a fost distribuită pe parcursul anului;

DDD

– doza zilnică standard;

365

– numărul de zile în an;

L

– numărul total de locuitori.

În cazul calculului necesarului de medicamente pentru unităţile medicale în loc de normativul pentru 1000 locuitori se determină pentru 100 paturi-zi sau pen- tru un pacient. Evidenţierea metodelor de determinare a necesarului de medicamente în func- ţie de nivelul pentru care el se determină a devenit actuală în legătură cu deplasa- rea accentelor de importanţă în mod descendent: de la nivel internaţional la cel statal şi spre întreprindere. Acest fapt impune necesitatea specificării metodelor de determinare a necesarului pentru diverse nivele.

325

PRINCIPII DE CLASIFI- METODE Pentru necesitate curentă Pentru un an Perioada pentru care se deter-
PRINCIPII DE CLASIFI-
METODE
Pentru necesitate curentă
Pentru un an
Perioada pentru care se deter-
mină necesarul
Pentru un termen de 2-3 ani
Pentru 5 ani
Pronosticări pe termen lung
Spectru larg de acţiune
Specifice
Specificul grupei de medica-
mente
Normate strict
Analiza ABC şi VEN
Compensate
Esenţa metodei
De normare
O cură de
tratament
O proce-
1000
Un
1
1000
DDD
dură
locuitori
pat
bolnav
RP
De indici
De consum
De cerere
De sezon
Modelare
De trend
Factorială
Unifactorială
Multifactorială
Aprecierea de experţi colectivă, de comisie
Examen sociologic
Internaţional
Nivelul pentru care se determi-
nă necesarul
La nivel de stat
La nivel de raion, sector, teritoriu
La nivel de întreprindere
Figura 12.6. Clasificarea metodelor de determinare a necesarului de medicamente

326