Sunteți pe pagina 1din 21

STEMA ROMANIEI

Insemnele nationale : Stema, sigiliul si stindardul Romaniei- Simbolurile


unitatii,integritatii si suveranitatii nationale.


In istoria civilizatiei umane simbolurile au ocupat un loc deosebit,cu atat mai mult
cele national statale.
Fiecare popor/natiune se individualizeaza prin insemnele sale nationale prin care
acesta se distinge in concernul celorlalte natiuni. Acestea sunt: Stema
,sigiliul,stindardul si imnul.Insemnele nationale constituie obiectul de cercetare a
unor discipline stiintifice prcum : heraldic,sigilografia,
vexilologia,muzicologia.Pentru o intelegere cat mai corecta a insemnelor nationale
vom aduce cateva clarificari ai termenilor folositi in descrierea si analiza acestora.
Heraldica este o stiinta auxiliara a istoriei ce studiaza aspectele teoretice ale
blazonului, dar se preocupa si de aplicarea in practica , de realizarea
stemelor,devenind inaceasta situatie, arta heraldica.
Heraldica are drept obiect stbilirea principiilor teoretice, cercetarea, interpretarea si
evolutia stemelor,unui stat , oras, familie.
1
.corporatie etc.
Numele disciplinei provine din termenul latin medieval: heraldus in franceza
heraut= crainic. Heralzii in epoca medievala duceau mesajele de razboi dar faceau
si oficiul de prezentare a luptatorilor in turniruri si de introducerea acestora in
arena. In sunetele de trambita sau de corn , heralzii care trebuiau sa fie buni
cunoscatori ai simbolurilor heraldice, prezentau si blazoanele nobililor pe care ii
introduceau pe campul de lupta in turnir. Blazonul era un semn conventional
specific unui stat oras, familie persoana etc.
Temenul de blazon , avandu-si asadar originea in aceste manifestari a provenit din
cuvantul german blasen = a trambita, a suna din corn, a celebra. In heraldica
romaneasca , termenii: blazon, stema, armoarii,herb, au aceasi inteles.Arta
heraldica i-si are inceputurile in secolul XI in Germania, la concursuririle care s-au
desfasurat la Gottingen in anul 934 unde se pare ca s-au purtat de catre cavaleri
bucati de stofa potrivite in maniera de alcatuire ulterioara a stemelor.
Perioada de inflorire a ei a fost a fost secolele XIII XV. Dupa secolyul al XVI
lea importanta artei heraldice a scazut pentru ca sa revina in importanta in secolele
XIX XX cand s-au constituit statele nationale sic and simbolurile heraldice,
sigilografice si vexilologice au fost utilizate in realizarea idealurilor nationale:
unitate, suveranitate, independent etc.
2

Stema este semn conventional distinctiv, characteristic si simbol al unei tarii,
oras,institutie etc; ea constituie,,ansamblul semnelor distinctive si simbolice ce
alcatuiesc blazonul unei personae, instituie s-au stat exprimand atributele sale
In orice perioada istorica, o stema trebuie sa cuprinda, in principal urmatoarele
elemente: scut, elemente exterioare ale scutului, figenii heraldice si smalturi
heraldice.In heraldic stema este analizata si descrisa ca fiind purtata de posesorul ei
pe piept , respective este descrisa din spate. In consecinta, latura privita din fata la

1
Dictionar al stiintelor special ale istoriei,Bucuresti,Edit.st.si encicloped.1982,p130.Ibidem; Marcel Sturdza-
Saucesti Heraldica. Tratat ethnic, Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1974,p.11
2
Marcel Sturdza Saucesti, op cit.,p.12.
stinga (ecvestra) este socotita , de fapt, la dreapta,iar cea privita din fata la dreapta
este la stanga.
Scutul provine din (cuvantul grecesc Skutos= piele)este elemental principal al unei
steme; el este in acelasi timp si capul pe care se aseaza celelalte elemente de
heraldic: figurile si mobilele
3
.
Heraldica are la baza si culorile sau smalturile,termen care i-si are originea in
vopsirea stemelor pe mobile, arme, vase. Acestea se redau fie prin culoarea
propriu-zisa fie prin semen conventionale (sau neconventionale) Fenomenul de
smaltuire defineste totalitatea materialelor folosite la alcatuirea compunerii unei
steme, respective,metale, culori, blanuri.Arta heraldica foloseste 3 malturi
desemnate prin: 1. doua metale(aurul care este galben si argintul care este alb) 2.6
culori propriu-zise: rosu,verde, albastru,sau azur,negru, purpuriu sau violet,
portocaliu. 3. Doua blanuri: a) Hermina numita si cacom (alb cu pete negre) si
contra-hermina.b)sangeapul (singipie) sau voir si contrasangepul (albastru cu alb)
4

. Aceste smalturi se figurau pe steme prin intermediul culorilor sau a semnelor
conventionale: Astfel pentru aur culorile galben sau puncte; argintul se reda prin
culoarea alba; rosu prn linii vertical subtiri; azur prin linii orizontale subtiri;negru
pri linii incrucisate (verticale sau orizontale)etc.
Ornamentele exterioare ale scutului sunt
:coif,coroana,,cimier,mantou,suporti,tenanti,deviza,sustinatori, insigne si strigate.
Coiful este cel mai vechi ornament al scutului avadu-si originea in castile antice si
apoi in acoperamantul cavalerilor in armura.Prin urmare reprezinta cea mai nobila
piesa din stema unui nobil. Coiful timbreaza sau ocroteste scutul, dar prin el se
indica si rangul personal. Exista coif de suverani, de principi, daci,
marchizi,conti,baroni,bastarzi. La randul sau, coiful era impodobit cu un manunchi
de pene sau din alte material. Coiful constituie suportul cimierului (crestet) si se
supune regulilor heraldice. Astfel ca,rangul nobiliar va determina forma, metalul,
numarul grilei si pozitia sa pe scut (fata, profil, dreapta sau stinga) In functie de
aceste elemente poate fi: coif de imparat, rege,duce, conte,viconte, baron, etc.
Regula heraldica impune prezentarea castii asupra scutului, in cazul unui suveran;
in cazul nobililor, ea era asezata in profil dreapta,iar in profil stanga castile

3
Dictionar al stiintelor speciale ale istoriei p.222.
4
Marcel Sturdza-Saucesti, op cit.,p.23 si urmat;Aurelian Sacerdoteanu Curs de stiinte auxiliare ale istoriei; p.180-
181,Dictionarul de Stiinte auxiliare ale istoriei; p.219-220.
bastarzilor. Pozitiile acestea au fost fixate in secolul XV si au fost determinate de
pozitia suveranului care sta in mijloc si ceilalti il privesc din stanga si din dreapta.
Coroana constituie un alt ornament al scutului.Ea este specifica fiecarei tari,
fiecarui rang si fiecarei perioade istorice. Coroanele se deosebesc intre ele dupa
metalul din care sun confectionate, dupa podoabele care se afla pe ele si dupa
fleuroane.
Cimierul (crestet) asezat deasupra coifului constituie un element heraldic
important. Este elemental cel mai inalt dintr-o stema. Originea sa o gasim tot in
epoca antica,in pamatuful de pene sau din par de cal ce se afla pe coifurile grecesti
sau romane.Cimierul se compune de cele mai multe ori din: pene, coarne de
animale, elemente himerice, figure natural, capete de om, gulere, blanuri etc.
Cimierul a evoluat de la un semn distinctiv si obligatoriu pentru membrii unei
familii catre un semn personal. Dupa secolul al XIV- lea ,care constituie perioada
sa de maxima dezvoltare, importanta folosirii cimierului a scazut, devenind doar un
ornament.
Lambrechinele sunt fasii de stofa fixate sus, in spatele coifului, atarnand de o
parte si de alta.Originea lor se afla, probabil, in gluga purtata de cavaleri, fie in
fasiile de panza legate de coif, fluturand in vant si aducand astfel racoare. Pe
stema, lambrecinele sunt reprezentate din frunze de palamida. Pe blazon, fondul
lambrecinelor trebuie sa fie de aceasi culoare cu campul scutului, iar campurile
lordin smaltul pieselor care se afla in campul scutului.
Suportii si tenantii sunt animale naturale sau fantastice, fiinte omenesti, ingeri,parti
ale corpului omenesc, sau parti din corpul animalelor fantastice, sirene, grifoni,
centauri. Acestea se asezau in partile laterale ale scutului cu scopul de al sustine.
Figurile de forma umana sunt tenanti(tinatori), Animalele naturale sau himerice
sun suporti.Acestia sunt reprezentati, in general,in picioare sau in fata
(afrontati).Stemele clericilor si ale femeilor nu au suporti tenanti. Pentru vaduva,
scutul era inconjurat cu un snur de matase neagra si alba impletit si din loc in loc
inodat.
Sustinatorii includ plante (arbori, flori) si au rolul de sustine scutul.Steagurile,
fanioanele, carjele, tunurile,sunt semen simbolice intrebuintate la ornarea si
sustinera scutului.
Deviza heraldica este, de obicei, o cugetare referitoare al un sentiment, un
obiectiv anume etc.,exprimata cat mai lapidary cu putinta . Ea poate fi filosofica,
umoristica sau sinistra. De obicei se aseaza sub scut.
Toate elementele heraldice dintr-o stema sunt protejate de mantou (sau cortina).
Acesta poate fi de purpura,poate fi de catifea sau matase albastra sau poate fi din
postav. In functie de rang, de grad , ea poate fi captusita cu hermina, brodata cu aur
sau aurita in intregime.
Insitiune-impartire realizata in campul scutului prin trasarea unor diagonal astfel
incat in varful acestuia sa se creeze un nou cartier.
Rampant-termen ce desmneaza pozitia leilor si a altor animale heraldice, ridicate
pe labele inferioare.
Afrontat-plasarea fata in fata , adoua personaje, animale, obiecte
5
.
Sigilografia sau sfragistica este stiinta auxiliara a istoriei care se ocupa cu
studierea sigiliilorsub toate aspectele. Numele provine de la termenul grecesc
sfragis si de la cel grecesc sigillum,icare inseamn, sigiliu, pecete, sau tampila din
zilele noastre. In practica curenta,sigiliu desmneaza amprenta
(impresiunea,imprenta) ramase pe un suport in urma aplicarii matricei sigilare(a
tiparului).
Matricea sigilara sau tiparul reprezinta obiectul gravat, confectionat dintr-un
material rezistent si care serveste la realizarea amprentei sigilare.In mod curent se
folosesste termenul de sigiliu, atat pentru desmnarea matricei cat si a amprentei
sigilare. Sigilografia studiaza si cerceteaza atat matricele sigilarecat si
impresiunile sigilare din toate punctele de vedere: istoric, artistic, politic, tehnic
etc. Tot aceasta stiinta se ocupa si de modalitatile de aplicare ale sigiliului,de
depistarea falsurilor sigilare precum si de conservarea lor. De-a lungul timpului si
pana in zilele noastre , sigiliul/tampila/ pecetea s-a folosit sa ca dovada de
autenticitate si inegritate a unui act, ca semn al demintatii,(al rangului sau functiei
politico sociale)celui care efectueaza sigilarea,ca semn de validare a actelor, de
intarire a continutului lor.In perioada medievala sigiliuln il putea reprezenta pe
posesor daca acesta nu putea fi prezent si la incredintat unui reprezentant al sau.In
limba slavona peceati inseamna sigiliu, pecete
6
. Stamp in engleza inseamna :
tampila, amprenta,pecete, urma,timbru.
Sigiliul cuprinde doua parti:emblema cu reprezentarea simbolica si legenda (textul
gravat pe el)

5
Dictionar al stiintelor auxiliare p.73-74;90;92;100;152;161;221; Maria Dogaru, Stema Romaniei; p.23-31
6
Vezi si Dictonarul al stiintelor speciale ale istoriei, p.218. Maria Dogaru, Colectia de sigilii a Directiei Generale
a Arhivelor Statului, in Revista Arhivelor,1969,nr..2.p.155

Dupa imaginea aflata in campul sigiliului (suprfata dintre imaginile lui pe care se
graveaza emblema-legenda acestuia) s-au stabilit mai multe tipuri de sigilii.
a)tipul hagiografic, cnd amprenta si matricea sigilara are in reprezentare un sfant
(patronul unei localitati sau institutii religioase.E ste cazul stemei si sigiliului
Patriarhiei Romane si orasului Bucuresti.
b)tipul iconografic, avand in emblema un personaj(pot fi si mai multe) insotit de
atributele pe care le detine.
c)tipul de maiestate,cand este reprezentat suveranul tarii, sezand pe tron, cu mantie,
coroana si cu insemnele puterii.
d)tipul monumental (topografic), cand are in camp diferite monumente sau
constructii: poduri, cetati, edificii publice.
e)tipul heraldic, cand in emblema se afla o stema, un scut cu mobilele respective,
sau uneori numai simbolurile specifice, care sunt asezate direct in campul
sigiliului.
f)tipul arbitrar sau fantezist, cand are in camp scene, em bleme, rebusuri, obiecte
diferite.
Din secolul al XIX lea cand a inceput constituirea statelor nationale moderne,
acestea au avut si utilizeaza si in prezent, numai acest tip.
7

Cele trei culori prezente in insemnele noastre nationale: stema, sigiliul, stindard si
in anumite perioade si in imn sunt: rosu, galben si albastru.
Rosu reprezinta simbolul maririi, bravurii indraznelii, dragostei si generozitatii.
Este dovada de mare distinctie si se purta numai in steme princiare si cu acordul
suveranului.mai simbolizeaza si sacrificiul, jertfa, sangele varsat in lupte, puterea
de viata si energie stramoseasca precum si independenta, autoritate deosebita,
Galben/ aur si simbolizeaza marire, maretie, forta, putere, bogatie, si curatenie
sufleteasca . Aurul/ galbenul este folosit in steme statale si semnifica
suveranitatea. Mai semnifica si holdele aurii de grau.
Albastru (azur) reprezinta aerul si cerul si este considera cel mai nobil elment dupa
foc; este simbolul blandetii,frumusetii, puritatii si al bunei credinte, a loialitatii.
Aminteste si de legea crestineasca.
Heraldica, sigilografia si vexilologia cunoaste in perioada contemporana forme de
manifestare noi care le imbina si le sintetizeaza pe cele mostenite din vremurile
anterioare.

7
Dictionar al stiintelor speciale ale istoriei, p.214
Stema, alaturi de sigiliu, stindard si imn simbolizeaza reprezentarea totala, dorinta
de unitate, de progres, reprezinta insemne nationale de importanta deosebita
aidentitatii unei natiuni.In prezent, folosirea stemelor, stindardelor, si sigiliilor a
imnurilor s-a intensificat.
Fiecare stat este reprezentat si in prezent prin stema, sigiliu,drapel si imn,
inswemne nationale specifice fiecarei natiuni dar care reprezinta si drumul lor de-a
lungul istoriei, aspiratiile lor nationale statale etc.
Tratatele, acordurile si conventiile internationale orice act oficial se autentifica in
continuare printr-un sigiliu.Sigiliile institutiilor unui stat, ale oraselor, regiunilor,
asociatiilor etc reprezinta in continuare insemnele oficiale statale prin simboluri.
Nu trebuie scapata din vedere prezenta simbolurilor nationale: stema sau stindardul
/drapelul la granitele dintre state, pe placa de inmatriculare a
automobilelor;prezenta stemei fiecarei institutii pe actele emise de acesta etc.
Competitiile sportive prezinta concurentii in acordurile imnului si inaltarea
drapelului national si exemplele ar putea continua.
Heraldica, sigilografia, vexilologia constituie si in prezent ,,fenomene umane
permanente
Insemnele nationale, simbolurile nationale au avut au si vor avea in continuare un
rol deosebit de important in mentinerea sentimentelor nationale, in ridicarea
moralului, in mentinerea coeziunii nationale ,justificanduse astfel folosirea tot mai
intensa a simbolurilor nationale peste tot in lume.
8

Toate insemnele nationale, simbolurile identitare ale tuturor statelor se regasesc in
prezent si in memoria electronica a calculatoarelor. Ele pot fi puse la dispozitia
cercetatorilor, celor interesati de aceste aspecte, beneficiarilor si utilizatorilor
acestor surse informationale prin sistemele informationale actuale. Putem afirma,
fara teama de a exagera ca nu exista stat independent sau orice regim politic ar
avea ale caror insemne identitare sa nu fie prezente in memoria electronica.
9




8
Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei Album, Bucuresti,1994, p.20
9
Monitorul Oficial, nr. 92 din 24 iulie 1921; Dan Cernovodeanu, op. cit.,p.414.
Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei p.95.


Stema oficial tradiional recunoscut de autoritatea de stat a rii Romneti a fost
acvila valahica.Primele reprezentri ale stemei sunt pe un sigiliu al lui Mircea cel Btrn aplicat
pe tratatul de alian cu Vladislav,regele Poloniei,din 1390
10
.Aceasta se prezint astfel: un scut
pe care se afla o pasre heraldic (acvila) n dreapta,cu aripile strnse i nsoit la stnga de o
cruce;n colul stng al scutului se afla o stea cu ase raze i o lun.
Aceast reprezentare s-a pstrat pe sigiliul lui Mircea cel Btrn din 1390.Ulterior acvila
va ine crucea n cioc,hampa crucii se nfigea n spatele acvilei.
Din secolul al XVI-lea acvila a aprut cu aripile deschise i crucea n cioc nsoit de un
soare i o lun.Reprezentarea a devenit acvila valahica.n patrimoniul heraldic al rii Romneti
exist mult mai multe reprezentri ale stemelor folosite de-a lungul secolelor.Am socotit c
acestea ar constitui un surplus de amnunte care nu ar servi scopului nostru,acela de a prezenta
ct mai succint cu putin principalele momente din istoria stemei Romniei.
11
Stema tradiional a Moldovei s-a pstrat i ea n sigiliile voievodale din a doua jumtate
a secolului al XIV-lea.Era reprezentat astfel:vzut din fa,ntr-un scut,un cap de bour cu o stea
cu cinci raze ntre coarne care sunt recurbate prima oar spre exterior apoi ntoarse spre interior
i avnd n dreapta i la stnga o lun.Ulterior apare un trandafir cu cinci petale aflate n jurul
unui cerc.Acest tip de stema s-a meninut n secolele XIV-XVI.
12
Transilvania a beneficiat de o stem proprie abia n 1765 cnd mprteasa i marea
principesa a Transilvaniei, Maria Tereza ,a ridicat-o la rang de Mare Principat la 2 iunie
1765..Prin diploma acordat,stema Transilvaniei avea o cromatic tricolor (rou,galben/aur i
albastaru/azur) i urmtoarea nfiare:Un scut tiat de o band roie,avnd deasupra cmp
albastru (vnat,albastru deschis),n centru cu un vultur negru ieind n dreapta soarelui auriu i n
stnga luna argintie.n cmpul inferior de culoare galben,apte turnuri roii dispuse patru sus i
trei dedesubt.
13
Pn la acea dat Transilvania era reprezentat de stema familiei care o
guverna,voievozi i principi.
O dat cu Unirea din 1859,una din primele probleme care s-a pus i care se ddea a fi
rezolvat ct mai grabnic a fost stabilirea stemei.A fost o adevrat lupt n punerea aceste
steme,dus n mai multe etape.Heraldistul Dan Cernovodeanu a fixat patru momente: ianuarie
1859-februarie 1861,februarie 1861-martie 1863,martie 1863-aprile 1846,aprilie 1864-februrie
1866.nsemnele stabilite n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) au constituit

10
Prima stema color a Tarii Romanesti dateaza din 1616 cand scutul este azur (albastru) si acvila neagra-Dan
Cernovodeanu,.Stiinta si arta heraldic in Romania,p.43
11
Pentru informatii suplimentare vezi lucrarile mentionate ale Mariei Dogaru si Dan Cernovodeanu
12
Nici in cazul Moldovei nu am intrat in amanunte referitoare la alte tipuri de stema prezente in documente.Dan
Cernovodeanu,Stiinta artei heraldice
13
Maria Dogaru,Aspiratia poporului roman spre unitate si independenta oglindita in simbol.Album
heraldic,Edit.Stiintifica, p.51
Tansend Johre Nachbarschaft Deutsche in Sud-Osteneuroga,Bonn 1981,p.16-17
intial simbolul Unirii celor dou ri i apoi dorina de unificare complet a lor,marcnd
()aspiraiile de independen naional care au constitui de veacuri cea mai nalt nzuin a
poporului romn
14
.Proiectul de Stema a Romniei realizat cu sprijinul heralditilor francezi n
octombrie 1863 cuprindea:Scut sfertuit,ncrcat n cartierele unu i patru,pe albastru cu acvila
cruciata,n doi i trei pe rou cu capul cu stea ntre coarne;peste tot scut tripartit n
bruri,rou,galben,albastru (stema familiei Cuza).Scutul timbrat de o coroan nchis este
sprijinit de doi delfini afrontai i dou insigne legionare romane,pe o earf s-a scris deviza
TOI N UNU.Totul era plasat ntr-o coroan nchis,dar tot cu ciucuri i franjuri i cptuit cu
hermin.
15
Dup venirea n ar a lui Carol I de Hohenzollern i dup ncoronarea sa,s-a instituit o
nou stema prin Legea prinvind cinstirea noii steme a Romniei din aprilie 1867.nsemnele
heraldice ale statului aveau urmtorul aspect:Scut sfertuit,(primul n cmp de azur i al patrulea
n cmp de aur) cu o acvil cruciata,conturat,cu aripile coborte,culori naturale nsoit n
conturul superior senestru de un soare cu raze de aur;n al doilea i al treilea (n cmp de rou) un
cap de bou vzut din fa,culoare natural,cu o stea de argint ntre coarne,nsoit n conturul
superior dextru de o semilun ntoars acelai metal,scutul central cu armele familiei
Hohenzollern sfertuit,argint i negru.Timbrat de o coroan regal,scutul are drept tenani,la
dextra o femeie dac ce ine cu dextra un arpi (pumnal dac) n pal i senestra un leopard
leonat;tenanii stau pe arabescuri de aur de care este agat o earf azur cu deviza nscris n
aur Nihil Sine Deo (aparinnd familiei domnitorului,ns devenit deviza rii).Totul este
adpostit sub un mantou de purpur cptuit cu hermin,tivit cu franjuri de aur i timbrat tot de o
coroan regal.
16
Cum nsemnele heraldice din 1867 nu au ntrunit acceptul unanim,problema s-a reluat i
prin noua Lege din 6/18 martie 1872,stema de stat a Romniei s-a modificat :Scut sfertuit n
primul cartier,pe azur,o acvil de aur cruciata i ncoronat din acelai metal,purtnd n gheara
dextra spada i n cea senestra sceptrul,din acelai metal,flancat n conturul superior,dextru de
un soare tot de aur;n cartierul doi,pe rou apare un cap de bour de aur cu o stea cu 6 raze ntre
coarne,din acelai metal flancat n cartierul superior senestru de o lun mai nou din acelai
metal;n cartierul trei (simboliznd Oltenia) pe rou,aflm un leu de aur ncoronat ,ieind dintr-o
coroan antic,din acelai metal i flancat la dextra de o stea,tot de aur;n cartierul patru,pe azur
doi delfini afrontai de aur (simbolul teritoriilor maritime moldovene);n sfrit,ecusonul central
coninnd sfertuitul argint i negru al casei domnitoare.Scutul,timbrat de o coroan regal,este
susinut de doi lei cu coada trecut printre picioare i afrontai.Deviza,mantoul i coroana sunt
identice cu cele din stema din 1867.
17

14
Dan Cernovodeanu,op.cit.,p.374-395.Maria Dogaru,Din heraldica.p.59-61
15
Cernoodeanu,Dan.op.cit.p.404
16
Ibidem, ,p.404
17
Ibidem.,p.406
Dup rzboiul de independen 1877-1878,s-au adus unele modificri:Delfinii simbolizau
Dobrogea care revenise Romniei;cozile leilor au fost aezate pe spatele acestora;Coroana de
Oel
18
a Romniei a fost plasat n vrful mantoului,timbra mantoul;sub earfa cu deviz a fost
plasat Ordinul Steaua Romniei,instituit n mai 1877
19
de Carol I,prelund proiectul lui Al.I.Cuza
care nu a mai apucat s-l instituie.
Dupa 1 decembrie 1918, dupa realizarea Romaniei Mari,a Statului National Unitar, se impunea
modificarea stemei . Noua stema a Romaniei Mari strabilite in cadrul Comisiei consultative
heraldice a fost aprobat de regale Ferdinand prin Inaltul Decret Regal numarul 3572 din 23 iulie
1921 s-au fixat armele Romaniei.
Noua stema a Romaniei Mari, avea urmatorul aspect:,, Scut albastru incarcat cu acvila cruciata
de aur,incoronata, cu ciocul si ghearele rosii, tinand in gheare un sceptru si o sabie. Pe pieptul
acvilei scut sfertuit cu insitiune avand in cartierul prim, pe albastru acvila cruciata de aur insotita
de un soare si o semiluna de acelasi metal(Tara Romaneasca);in cartierul 2, pe rosu, un cao de
bour negru cu stea de aur intre coarne si flancat de o roza si de o semiluna de aceeasi
cromatica(Moldova); in cartierul 3, pe rosu, un leu de aur rampant, trecand pe un pod de acelasi
metal peste valuri natural(Oltenia si Banatul); in cartierul 4, scut taiat de un brau ingust rosu
cuprinzand in parte superioara pe azur, o acvila iesinda flancata de un soare si o semiluna iar in
campul inferior, pe aur, sapte turnuri dispuse 4;3. In insitiune, pe azur,doi delfini afrontati de
aur (regiunea maritime a tarii); Peste tot armele case de Hohenzollern,scut scartelat cuprinzand
in 1 sin 3, argint iar in 2 si 4 negru. Scutul timbrat de coroana de otel a Romaniei (..) are ca
sprijinitori doi lei afrontati (amintind unirea infaptuita de Mihai Viteazul)
Totul este plasat sub un pavilion de purpura, captusit cu hermina, prins intr-o coroana inchisa,
dotat cu ciucuri si franjuri de aur. In parte inferioara- colanul ordinului Carol I si deviza NIHIL
SINE DEO (NIMIC FARA DUMNEZEU)
20


Se stabilea ca stema va fi folosit n trei variante:varianta mare cu toate elementele componente,
descrise mai sus, medie, fara pavilian i mic numai cele trei scuturi negre pure cel mare, tribat
de Coroana de Oel a Romniei. Steaua n varianta mic urma sa fie aplicat pe sigilii i pecei
oficiale.

18
Ibidem,p.408
19
Coroana de otel a Romaniei a fost facuta din otelul primului tun capturat de la turci de armata romana in Batalia
de la Plevna (28 noimebrie 1877)
20
Monitorul official, nr. 92 din 24 iulie 1921 Dan Cernovodeanu, op. cit.,p.414.
Maria Dogaru, Din Heraldica Romaniei p.95.



De asemenea legea specific c steaua n varianta mare va fi folosit n actele oficiale ale statului
emise de Rege i n notele oficiale interne(...)mijlocii pentru uzul atmatei i al de stat. Urmau sa
se stabileasc stemele judeelor, oraelor i diverselor autoriti i institu sau religioase ale rii.
21

Stema aceasta a Romniei fixat prin Legea din 23 iulie 1921 a rmas n uz pn la abdicarea
regelui Mihai I, n 30 decembrie 1947 i proclamarea Republici Populare Romne.
Stema Romniei adugate prin Legea din 23 iulie 1921
22
a rmas n vigoare , fr alte
amendamente pan la 30 decembrie 1947, respectiv pn n momentul abdicarii regelui Mihai i
cnd a fost proclamat Republica Popular Romn.
n primele zile din ianuarie 1948
23
s-a alctuit o nou stem de stat, eliminndu-se complet,
absolut toate elementele heraldice naionale. Am fost singura ar devenit cunoscut creia nu i
s-a acceptat nici un nsemn heraldic de tradiie. Noua stem a fost realizat sub presiunea i cu
simbolurile impuse de la Moscova. Peste tot trebuia s se adopte simboluri care figurau i n
stemele republicilor din URSS: cununi de spice, steaua comunist, bogaii ale solului i
subsolului .a.
Prima stem a Romniei dupa 30 decembrie 1947, n vigoare n perioada:
1.8 ianuarie- 28 martie 1948 a fost instituit prin Decretul nr. 3 din 8 ianuarie cu privire la
atribuiile Prezidului R.P.R
24
. Aceasta era reprezentat de o cunun de spice de gru legat cu o
pamblic tricolor pe care scrise iniialele:R.P.R. n interior se afl un tractor arnd pe un cmp,
la marginea cruia se nlau trei furnele. Deasupra reprezentrilor se nal un soare cu razele
desfcute.
2.Pe 28 martie 1948 s-a adugat o nou stem, conform art. 103 din Constituie R.P.R care arat
astfel:
25
Emblema de stat a Republicii Populare Romne reprezint munii acoperii de pduri,
deasupra crora rsare soarele, la stnga se afl o sond, iar emblem este cuprins ntr-o cunun
de spice de gru nfurat la baz de o panblic tricolor.
Prin urmare, a doua stem se prezint cu aceeai cunun de spice legat cu o panglic tricolor cu
inscripie R.P.R, cu accelai soare cu razele rasfirate. Aspectul modificatt
26
a constatat n:
plasarea n centru a unei pajiti verzi, a unui plc de brazi, a unei sonde i n spate un lan de
muni. Aceasta stem a fost n vigoare ntre 28 martie 1948- 24 septembrie 1952.

21
Dan Cernovedeanu, op-cit., p. 415.
22
Mun. Oficial, nr. 92 din 29 iulie. 1921.
23
Dan Cernovedeanu, op.cit, p.429-430, idem, tiina, arte heraldic in Romania,, Bucureti, 1977, Ed.
Enciclopedic. P .163
24
Monitorul Oficial, CXVI, nr. 7 din 9 ianuarie 1948, p.154. Dan Cernovedeanu, op.cit, p.429 i plana C.
25
Monitorul Oficial, nr.1 din 30 martie 1948, Dan Cernovedeanu , op-cit, p.429 i plana C.


3.n 1952 Constituia din 24 septembrie art. 102
27
modific din nou stema, adugndu-I n partea
de sus, ntre capetele cununii de spice, pe razele de soare, a unei stele roii, cu cinci coluri,
simbolul communist mondial care avea o int final cucerirea i supunerea celor cinci
continente, la care fac aluzie cele cinci raze ale stelei
28
. Aceast stem a fost valabil ntre 24
septembrie 1952- 21 august 1965.
4. n 1965 prin Constituie R.P.R din 21 august s-a proclamat Republica Socialist Romn din
cnd n cnd la modificare, firesc prin titlul VIII , art. 109, n semnele naionale
29
. Astfel, cununa
de spice legat cu panglica tricolora a rmas dar pe panglica s-a scris : Republica Socialist
Romn , steaua cu cinci coluri, soarele cu razele desfurate au rmas de asemenea, dar cmpul
maroniu a fost transformat n albastru i rurile rii, a cror rurile rii, a cror n crescuse prin
extinderea reelei bideo-energetic.
Stema aceasta a fost n uz ntre 21 august 1965- 22 decembrie 1989, cu mici modificrii
cromatice n 1968. n timpul evenimentelor din 22 decembrie 1989, stema Romniei, plasat pe
steagul tricolor, a fost decupat de pe banda galben, fiind socotit a fi un simbol al
comunismului, un nsemn impus romnilor de ctre rusi.
Simbolul statului roman a fost preluat, pn la votarea unor noi legi, de steagul tricolor, la
nceput cu stema decupat apoi cu banda galben rentregit dar fr stem.
n 1992, prin legea 102 din 21 septembrie
30
privind stema rii i sigiliul statului, s-a stabilit o
nou stem, actuala stem a Romniei i sigiliul statului roman, revenindu-se la elementele
tradiionale heraldice dar eliminindu-se nsemnele monarhice. Elaborarea noi steme, a durat doi
ani, dup cum se poate observa, polemici intense ntre istorici, heralditi i oamenii politici.
31

Prin Legea 102, stema Romniei reprezinta .. statul roman naional, suveran i independent,
unitar i indivizibil. Stema se aplica pe sigiliul statului, al autoritilor publice, acte oficiale, pe
moneda naional, pe imprimatele i plcile indicatoare ale edificiilor acestora. Se menioneaz
deasemenea c sigilul statului este nsemnul suveranitii naionale i garanteaz autenticitatea
actelor, statului.
Conform Legii:Stema actuala a Romniei nfiseaz un scut albastru ncrcat cu acvilla
cruciata de aur innd pe piept un scut cu simbolurile provinciilor istorice romneti(ara
Romneasc, Moldova, Transilvania, Banatul i Oltenia) ca i doi delfini amintind regiunea
maritim a rii. Acvila ine n gheare nsemnele suveranitii: un septru i o sabie.

27
Monitorul Odicial, nr.1 din 27 septembrie 1952, Dan Cernovodeanu, op-cit , p-430 i plana C.
28
Dan Cernovedeanu , op-cit, p-430 i plana C.
29
Ibidem, p. 431, Buletinul Oficial, nr.1 din 21 august 1965.
30
Monitorul Oficial, an IV, p. I, nr. 236 din 24 septembrie 1992.
31
Dan Cernovodeanu , op-cit, p.431 i urmat, Maria Dogaru, Din Heraldica Romniei, p. 165.
, Acvila fiind simbolul latinitii.
32






LEGE NUMAR:102 DIN 21/09/92 privind stema tarii si sigilul statului
EMITENT:PARLAMENT
APARUT IN Monitorul Oficial Nr.236 DIN 24/09/92
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Stema Romaniei
ART. 1
Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suuveran si independent, unitar si
indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur pe caul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu
aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara
stinga un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si
ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la
dreapta si de o luna noua de aur la stanga.
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bou negru, insotit de o stea de
aur intre coarne, cu cinci raze, de o raza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la
stanga, ambele de argint.
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri natural, un pod de
aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos in laba dreapta
din fata.

32
Maria Dogaru, Din heraldica Romniei , p. 165.
d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut taiat de un
briu rosu ingust, in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur , iesind
din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la
stanga, in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenellate, dispuse pe doua rinduri,
patru si trei.
e) In insitiune sunt reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur
afrontati, cu cozile ridicate.


Art .2
Stema Romaniei poate fi confectionata din orice material, poate fi reprodusa in culori, in alb-
negru ori prin imprimare pe diferite material. Reprezentarea in alb-negru a stemei se face prin
semnele conventionale folosite in heraldic pentru desemnarea cromaticii: aur = puncte la egala
distant intre ele, argint = spatiu liber, rosu = linii vertical, albastru = linii orizontale, negru = linii
vertical suprapuse pe linii orizontale. Daca tehnica grafica nu permite reprezentarea
conventional, se poate utilize redarea prin conturare. In cazul reprezentarii conventionale in alb-
negru sau al redarii prin conturare, liniile care marcheaza contururile acvilei si ale scutului
exterior vor avea de doua ori latimea celorlalte linii din interiorul stemei.
ART.3
Stema Romaniei, in culori, va fi asezata in sediile tuturor autoritatilor publice, institutiilor de
invatamant, misiunilor doplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor comerciale ale
Romaniei in strainatate, precum si in saloanele navelor sub pavilion romanesc.
ART.4
Stema Romaniei va fi reprodusa pe sigiliile autoritatilor publice, pe acte oficiale, pe imprimatele
si placile indicatoare ale edificiilor acestora, pe moneda nationala si pe alte semen monetare
emise de Romania, pe insemnele si pe unele accesorii ale informelor militare, in conditiile
stabilite de Guvernul Romaniei.
ART. 5
Modelul original al stemei tarii este prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din
prezenta lege.
CAP. 2
Sigilul statului.
ART. 6
Sigiliul statului este insemnul suveranitatii nationale si garanteaza autenticitatea actelor statului.
ART. 7
Pe sigiliul statului este reprezentata stema tarii, cu Romania, in exerga, in partea inferioara.
ART. 8
Sigiliul statului se pastreaza la Ministerul Afacerilor Externe si se alica, potrivit dispozitiilor
ministrului afacerilor externe, pe actele international incheiate de Romania.
ART. 9
Modelul original al sigiliului statului este prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din
prezenta lege.
CAP.3
Dispozitii finale.
ART. 10
Autoritatile publice isi pot elabora insemne heraldice si sigilii proprii, in conditiile legii.
Stemele judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor se aproba de Guvern, la propunerea
consiliilor judetene sau, dupa caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Nationale de Heraldica
si Genealogie.
ART .11
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt si ramin abrogate:
Decretul nr.972/1968 privind insemnele Republicii Sociale Romania, publicat in Buletinul
Oficial nr.141 din 5 noiembrie 1968.
Decretul nr. 510/1953 privind folosirea sigiilor cu stema Republicii Populare Romane, publicat
in Buletinul Oficial nr. 55 din 23 decembrie 1953, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 10 septembrie 1992, cu respectarea
prevederilor art.74 alin.(1) si art.76 alin.(1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BIRLADEANU.
Aceasta lege a fost adoptata de camera deputatilor in sedinta din (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN.




BIBLIOGRAFIE

BERCIU, DRGHICESCU, ADINA, Introducerea n istorie i tiinele auxiliare ale istoriei,
Bucureti, Tipogr. Univer. Dimitrie Cantemir..1992, p. 95-107.
BOIANGIU, ANETA, Curs special de heraldic. Probleme controversate ale heraldicii
romneti, Bucureti, Tipogr. Univ., 1981
CERNOVODEANU, DAN, Bibliografia heraldicii romneti, Bicureti, 1977.
CERNOVODEANU, DAN, tiina i arta heraldic n Romnia, Bucureti, Edit. tiinific i
Enciclopedic, 1977.
Dicionar al tiinelor special ale istoriei, Bucureti, Edit. tiinific i Enciclopedic, 1982.
DOGARU, MARIA, Reconstituirea Daciei n simbol heraldic, n R.I, t. 33, 1980, nr. 4, p. 743-
758.
DOGARU, MARIA, Aspiraia poporului roman spre unitate i independen oglindit n symbol.
Album heraldic, Bucureti, Edit. tinific i Enciclopedic , 1981.
DOGARU, MARIA, Un armorial romnesc din 1813. Spia de neam a familiei Bal dotat ci
steme, Bucureti, DGAS, 1981.
GEVAERT, EMIL, L`heraldique, son esprit, son langage et ses applications, Paris, 1923
GUNNAR, C. SCHEFFER, U., Les couleurs heraldique, leur rehabilitation et leur determination,
Esbly, France, 1971.
L` histoire et ses methodes, sous la direction de Charles Samaron, Bruges, 1965, p. 740-767.
HUMBERT, FRANCK, La symbolique animale en heraldique, Toulouse, 1980. Hussmann,
Heinrich, Uber, Deutsche Wappenkurst, Berlin, 1973.
ILGEN, TH., Sphragistik. Heraldik, Leipzig, 1912.
LAUDA,J., Flaggen und Wappen der Welt von A-Z,Berlin, 1972.
MORINI, UGO, Araldica, Firenze, 1929.
NEUBECKER, OTTFRIED, Le grand livre de l` heraldique. L`histoire, l`art et la science du
blazon, Paris, 1977.
SACEDOREANU, AURELIAN., Curs de tiine auxiliare, p . 171-192.
SEYLER, G. A. ., Geschichte der Heraldik, Neustadt(Aisch), 1970.
SMITH, WHITNEY, Les drapeaux a travers les rges et dans le monde entire, Fayard, Paris,
1976.
TEFNESCU, MIHAIL, MNESCU, JEAN, Enluminures heraldiques des XVI-e-XVIII-e
sickles dans la collection de l`Academie Roumaine, n R.R.H. , serie Beaux Arts, t. XVII, 1980,.
P. 13-45.
STURDZA, D. N., Dictionnaire heraldique, Paris, 1983.
STURDZA, SUCETI,MARCEL, ., Heraldica. Tratat ethnic.Bucureti, Edit.tiinific, 1974.
BERCIU- DRGHICESCU, ADINA., tiinele auxiliare ale istoriei, partea I, Tipogr, Univ.
Bucureti , 1988, p. 98-111.
BERCIU- DRGHICESCU, ADINA, Introducere n istorie i tiinele auxiliare ale istoriei,
Tipogr. Univ. Dimitrie Cantemir..1992, p. 83-94.
CHASSANT, ALPH., DELIBARRE., P. J. .Dicionaire de sigilographie contenant toutes les
notions propres a facilier l`etude et l`interpretation des sceaux du Moyen Age, Paris, 1960.
DOGARU, MARIA., Colecia de sigilii a Direcii Generale a Arhivelor Statului Bucureti, n:
R.A., 1962, nr. 2 , p . 155-171.
DOGARU, MARIA, Sigiliile, mrturii ale trecutului istoric. Album sigilografic, Bucureti, Edit.
tiinific i Enciclopedic, 1976.
DOGARU, MARIA, Coleciile de matrice sigilare ale Arhivelor Statului Bucureti, DGAS,
1984.
DOGARU, MARIA, BERCIU- DRGHICESCU, ADINA. Dou tipare sigilare ale familiei
Mavrocordat din colecia Bibliotecii de Istorie-Filosofie, Bucureti. n: Caietul semestrului
special de tiine auxiliare ale istoriei. Opuscula numismatic., I 1989, p. 204-215.
DOGARU, MARIA, BERCIU- DRGHICESCU, ADINA, Sigilografie romneasc,
Bibliografie. n Caietul seminarului special de tiine auxiliare ale istoriei, Opuscula
bibliografic, genealogica, numismatica.II, 1990.p. 93-113.
Dicionar al tiinelor speciale ale istoriei, Edit. tiinific li Enciclop., Bucureti., 1982, p. 213-
218.
EDROIU, NICOLAE, Introducere in istoria i tiinelor auxiliare ale istoriei, Cluj- Napoca,
Tipografia Universitii,. Babe - Bolyai.,1977,p. 129-139.
EDROIU, NICOLAE, Introducere n tiinele auxiliare ale istoriei, Cluj- Napoca, 1992.
L Histoire et ses methodes, sous la direction de Charles Samaran, Bruges, 1961, p. 393-444.
JAKO, SIGISMUND, Sigilografia cu referire la Transilvania(pn la sfritul sec. al XV-lea) n
vol. Documente privind istoria Romniei, Introducere, Vol. II. E.A. Bucureti, 1956, p. 561-619.
LAURENT, V., Documents de sigilographie byzantine. La collection C.Orghidan, Paris, 1952.
MOISIL, C., Dou tiine surori:numismatica i sigilografia, extras din B.S.N.R., an XVII, 1922,
12. p.
ROMAN JOSEPH., Manuel de sigilographie francaise, Paris, 1912.
SACERDOEANU AURELIAN., Curs de tiine auxiliare, p. 146-170.
abrea, Ilie. Constantin Moisil, pionier al numismaticii romneti, Bucureti, Edit. tiinific i
Enciclopedic, 1970.
VARTOSU, EMIL, Din sigilografia Moldovei i a rii Rpmneti, n vol, Documente privind
istoria Romniei, Introducere, vol.II, Bucureti, E.A., 1956, p. 334-537.


















LEGE NUMAR: 102 DIN 21/09/92 privind stema tarii si sigiliul statului
EMITENT: PARLAMENT
APARUT IN Monitorul Oficial Nr. 236 DIN 24/09/92
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Stema Romaniei
ART. 1
Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar si indivizibil si se
compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile
deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stinga un
buzdugan.
Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti:
pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de
un soare de aur la dreapta si de o luna noua de aur la stinga;
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insotit de o stea de aur intre
coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stinga, ambele de argint;
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua
deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos in laba dreapta din fata;
d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana:
un scut taiat de un briu rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur,
iesind din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la
stinga; in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei;
e) in insitiune sint reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile
ridicate.


DESCRIEREA STEMEI MUNICIPIULUI BUCURETI
I SEMNIFICAIA ELEMENTELOR HERALDICE COMPONENTE
n prezentarea noii steme a municipiului Bucureti s-a pornit de la stema stabilit in 1921 de
ctre Comisia consultativ de heraldic, al crei preedinte a fost cunoscutul istoric Dimitrie
Onciu.
Elementele heraldice nsemnate (Sf.Dumitru, Acvila cruciat, Coroana mural, Acvila aflat
deasupra Coroanei murale, Deviza: Patria i Dreptul meu) sunt elemente care i au o deplin
justificare i care vorbesc n coduri plastice de istoria aezrii i rolul ei n devenirea istoric.

1. Descrierea stemei municipiului Bucureti:

ntr-un scut rou este nfiat Sfntul Dumitru aureolat i n poziie pedestr, purtnd
vestimentaia specific legiunilor romne i atributele unui sfnt militar: sulia i crucea.
Scutul este plasat pe pieptul unei acvile de aur, care poart o cruce n cioc i o coroan deschis
desupra capului.
Ciocul i ghearele acvilei au culoare roie, purtnd n ghiar dreapta o sabie de argint cu mner
de aur, iar n cea stng un sceptru n aceeai cromatic.
n partea inferioar a scutului este prezentat o earf tricolor pe care st scris deviza:
"PATRIA I DREPTUL MEU".
ntreaga reprezentare este plasat ntr-un scut albastru; deasupra se afl o coroana mural de
argint, format din 7 turnuri crenelate.
Deasupra coroanei murale se gasete o acvila cruciat, n zbor deschis.

2. Semnificaia elementelor heraldice componente:

- Sfntul Dumitru, patronul oraului Bucureti.
- Acvila cruciat este nsemnul cel mai important al statului roman. Acvila i are sorgintea i
simbolistica romn i face referire la originea latin a poporului nostru i la continuitatea sa.
Crucea purtat n cioc atest c rspndirea cretinismului n Dacia s-a fcut i prin intermediul
colonitilor romni, fenomen produs n mod natural i nu printr-un act de autoritatea al puterii
centrale.
- Coroana deschis, purtat de acvil, este coroana lui Mircea cel Btrn nume ilustru legat de
istoria Bucuretilor i n vremea cruia oraul a devenit Capitala de tranziie a rii Romneti.
- Sabia din ghiara dreapt a acvilei evoc necontenita lupta de aprare, iar Sceptrul din partea
stng simbolizeaz suveranitatea naiunii romne.
- Deviza : PATRIA I DREPTUL MEU, nscris pe earfa tricolor, este utilizat din a doua
jumtate a secolului trecut ca semn al legturii fireti dintre libertatea individual i statutul
politic al rii.
- Panglica tricolor subliniaz rolul pe care l-a avut tricolorul n cadrul evenimentelor din luna
Decembrie 1989 i statutul acestui centru urban n cadrul dezvoltrii spiritualitii romneti.
- Coroana mural, semn al centrelor urbane, simbolizeaz locul pe care oraul l ocupa n ierarhia
administrativ a rii. Cele 7 creneluri semnfic statutul de municipiu al Bucuretilor;
- Acvila cruciat n zbor deschis, plasat deasupra ntregii compoziii, arat c oraul a fost nc
din epoca feudal "Cetate de scaun".