Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie si Stiinte Sociale

Specializarea Asistenta Sociala
PROIECT E I!TER"E!TIE
Copilaria nu cunoaste #andicap
Ca$panie i$potriva discri$inarii copiilor cu #andicap
Studenti% &rea'an Alexandra(Adriana
Pocnet Stefana(Raluca
Panainte Andreea()i#aela
*ra$a "ictoria
Anul II+ *rupa ,
1
CUPRI!S%
I- Introducere: a) Partea teoretic
b) De ce am ales aceast tem?
c) Problemele cu care se confrunt grupul int
II- Scopul+ .rupul /int0+ o'iectivele cercet0rii 1i ipotezele
cercet0rii
III- *rupul /int0
I"- )etodol.ia pe care a$ aplicat(o% 20chestionare, 10
interviuri
"- &u.etul ca$paniei
"I- Interpretarea datelor% ( analia meto!elor !e cercetare)
"II- Concluzii 1i o'serva/ii
"III- &i'lio.rafie
2
I-Introducere
"# Partea teoretic
$e se cre!e !espre persoanele cu !eficiene ? %uli oameni au reticene fa !e
acestea !eoarece au o concepie gre&it !espre ele# 'nii &tiu !in trecut !espre persoanele
cu han!icap faptul c erau cer&etori sau lutari ori au (n acest !omeniu o slab
e)perien# *ici una !intre aceste i!ei nu ofer o imagine clar a persoanelor cu
!eficiene# +i ele sunt oameni ca &i ceilali : unii !epen!eni, alii in!epen!eni , unii
li!eri, alii persoane obi&nuite , unii bogai, alii sraci , unii gra&i, alii slabi# -nt.lnim
pretutin!eni oameni cu !eficiene# Perceperea lor social nu este (ntot!eauna constant,
ea varia !e la societate la societate, furni.n! semnificaii !iferite, (n funcie !e
cultura &i !e valorile promovate# /ste important &i !e !orit !e a !etermina participarea
(n msura posibilului a persoanelor cu han!icap &i a organiaiilor care (i repreint la
nivele !e elaborare a acestor politici# 0egislatia trebuie sa tina cont !e !repturile
persoanelor cu !iabiliti &i s favoriee, pe c.t posibil, participarea lor la viaa civil#
1n caul (n care persoanele cu han!icap nu sunt (n masur !e a2&i e)ercita (n mo! !eplin
!repturile lor !e ceteni, trebuie s fie a3utate s participe c.t mai mult posibil la viaa
civil, asigur.n!u2le a3utorul a!ecvat &i lu.n! msurile necesare#
Posibilitatea !e acces la informaie este cheia unei viei autonome# %ai mult,
profesioni&tii trebuie s (i informee asupra tuturor aspectelor vieii, iar persoanele cu
han!icap trebuie s aib posibilitatea !e a2&i procura informaia ele insele#
Dac natura, gravitatea han!icapului sau v.rsta persoanei nu permit reconversia sa
personala, chiar (n atelier prote3at, la !omiciliu sau (n centre !e a3utor pentru munca,
ocupaiile cu caracter social sau cultural trebuie s fie prevaute#

4
5# De ce am ales aceasta tem?
2Arta de a tr0i este p3n0 la ur$0 arta de a fi tu 4nsu/i- Cu toate ale tale%
'ucurii+ dureri+ speran/e+ decep/ii+ realiz0ri-
"ctualitatea temei noastre este anume problema ce ine !e !iscriminarea copiilor cu
han!icap fie o !iscriminare !irect sau in!irect# "ceast categorie !e populaie este
!eavanta3at fa !e alte categorii !e oameni, aceasta fiin! una !in problemele ma3ore ale
societii# /a poate fi soluionat numai prin efortul comun al tuturor oamenilor !e bun
cre!in !in !omeniile: politic, social, cultural, etc# 6ra!ul !e civiliare a societii (n mare
masur este !eterminat !e atitu!inea fa !e ace&ti copii# $rearea con!iiilor pentru e!ucaie &i
(nvm.nt constituie un obiectiv principal nu numai al 7om.niei, !ar al oricrui stat &i
comunitate mon!ial (n general# %ulte bariere !in societatea !e asti (mpie!ic acomo!area
lor la viaa social printr2o participare !eplin# 8chimbarile !in societate trebuie sa !uc la
e)clu!erea obstacolelor &i s permit integrarea acestora (n societate prin !iverse activiti !e
participare la anumite cursuri, traininguri, competiii# "sti (n 7om.nia numrul caurilor
copiilor cu han!icap este unul impunator &i asta !atorit uneori negli3enei unor prini,
ingnorana la sfaturile me!icilor &i nu (n ultimul r.n! ca urmare a calamitilor naturale !in
ultima vreme# *oi t.nara generaie ar trebui s seisim aceste schimbri care au loc (ntre
oamenii fr probleme !e sntate &i copiii cu han!icap# /i nu sunt !iferii !e noi, sunt &i ei o
parte !in sufletul nostru pe care noi comunitatea, oamenii !e alturi s le (ntin!em o m.n
atunci c.n! au nevoie !e a3utor#
*e2am ales aceast tem pentru ca vrem s facem s !ispar acea !iferen pe care unii
o evi!enia, !intre persoanele cu han!icap &i restul societii# "ce&ti copii sunt o ra !e soare
(n sufletele prinilor lor, o bucurie, un .mbet &i e pcat !e cei care (i consi!er o categorie !e
populaie aparte# Din !ragostea pentru aproapele nostru vom reu&i s (i acceptm pe toi fie c
au un gra! !e han!icap sau nu# / !ureros sa prive&ti (n 3ur &i s vei cum copilul tu e
neputincios &i firav, iar cineva !e alturi s (l priveasc ca pe un pericol pentru ali copii#
8perm ca (mpreun prin aceast campanie !e informare &i senibiliare s (ncercm s
(ncepem !e la noi (n&ine, a ne schimba atitu!inea fa !e ace&ti copii ce repreint punctul !e
ve!ere a lui Dumneeu potrivit cruia viaa trebuie s continuie#
9
$# Problemele cu care se confrunt grupul int
Probleme !e integrare a copiilor cu han!icaap,
Probleme !e acces la informaie,
0ipsa !esfasurarii unor activiti ce ar implica participarea acestor copii,
Discriminarea acestor copii (n unele locuri publice cum ar fi: mi3loace !e transport,
parcuri !e 3oaca pentru copii,
0ipsa participarii lor la viaa civil, social,
*eimplicarea lor (n anumite ocupaii cu caracter social sau cultural,
Probeleme !e asigurare a copiilor cu han!icap care sa le permit !evltarea normala a
vieii lor psihice (inclusiv se)uale)# "ceste msuri necesit informaii &i e!ucaie se)ual (n
&coli &i instituii,
0ipsa uneori a socialirii (n familie# $opilul !iferit se a!aptea greu la relaiile
interpersonale !e aceea parinii trebuie s 3oace rolul !e me!iator (ntre copil &i persoanele
strine# Pe !e o parte prinii refu s in cont !e !ificultile sociale !eterminate !e
!eficien# -n acest fel, ei (i (mpie!ic pe copii s (neleag &i s accepte toate aspectele legate
!e propria !eficien# Datorit acestui rol suplimentar, reaciile prinilor (n faa unui copil cu
han!icap capt o importan ma3or# Prinii reacionea prin supraprotecie, acceptare,
negare sau respingere,
0ipsa organirii 3ocurilor sociale, care sunt eseniale pentru copiii cu han!icap (ntruc.t
le ofer &ansa !e a se 3uca cu ali copii,
:
0ipsa integrrii &colare# ;ormele !e integrare a copiilor cu han!icap: clase !ifereniate
integrate (n structurile &colii obi&nuite, grupuri !e c.te 224 copii !eficieni inclu&i (n clasele
obi&nuite, integrarea in!ivi!ual a acestor copii (n acelea&i clase obi&nuite#
II- Scopul+ .rupul /int0+ o'iectivele cercet0rii 1i ipotezele
cercet0rii
<$=P10>71" *' $'*="+?/
@"*D1$"PA

Scop% < 1nformarea populaiei cu privire la fenomenul !iscriminrii copiilor cu
han!icap#
*rup /int0 % 27epreentat !e 1021: copii, (nscri&i (n centrul 8f# "n!rei !in
1a&i, !iagnosticai fiecare cu c.te un gra! !e han!icap#<
O'iective%
B
=1: 8ensibiliarea opiniei publice (n ceea ce prive&te !iscriminarea
copiilor cu han!icap#
=2: 1n!entificarea ariilor sociale (&coala, parcul !e 3oac, gr!inia) un!e
sunt cel mai a!esea !iscrimini copiii cu han!icap#
=4: 1n!entificarea efectelor ce apar la copiii cu han!icap (n urma unor
aciuni !iscriminatoare#
=9: 1n!entificarea principalelor motive !e !iscriminare a copiilor cu
han!icap#
Ipoteze% 121: $opiii cu han!icap sunt cel mai a!esea !iscriminai (n sfera
e!ucional#
122: Discriminarea asupra copiilor cu han!icap are ca efect
(nchi!erea acestora (n propria lor lume#
124: $opiii cu han!icap sunt !iscriminai !e ceilali !eoarece ace&tia
nu sunt Cla fel ca eiA, han!icapul !evenin! o barier !e comunicare, comportamental &i
chiar afectiv#
III- *rupul /int0
Popula/ia /int0 sunt copiii cu han!icap !in 3u!eul 1a&i#
*rupul /int0 sunt copiii cu han!icap ocrotii (n $omple)ul !e 8ervicii
$omunitare <8f# "n!reiA !in municipiul 1a&i#
escrierea .rupului /int0%
6rupul int este alctuit !in:
$opiii cu autism,
$opiii hiperactivi,
$opiii cu sin!romul 0ang!on !oDn,
$opiii cu paraliii cerebrale (hemiplegiile ceregrale infantile, !iplegiile spastice
sau 8in!romul 0ittle, eplilepsiile, tetraplegia spastic)#
Copiii cu autism
1olai (n lumea lor, copiii cu autism apar ca in!ifereni, incapabili s stabileasc o
legtur emoional cu alii# /i pot fi incapabili s (neleag g.n!urile, sentimentele &i nevoile
altora# "!esea, limba3ul &i (nvarea unor informaii sunt (nt.riate, fc.n! !ificile comunicarea
&i relaiile sociale#
E
Descrierea autismului
Prinii sunt, !e obicei, primii care observ comportamentul !iferit al copilului lor# De
multe ori copilul pare !iferit (nc !e la na&tere: nu reacionea la persoane sau 3ucrii sau i&i
fi)ea privirea pe un obiect pe o perioa! lung !e timp# Dar comportamentul !iferit al
copilului poate aprea &i !up o perioa! !e !evoltare normal, c.n! prinii realiea <c
ceva nu este (n regulA, <ceva nu mergeA#
De&i este important ca aceast afeciune s fie !iagnosticat !evreme, copiii cu autism
sunt rar !iagnosticai (naintea v.rstei !e 4 sau 9 ani# *u e)ist !iferene fiice viibile !in afar
(ntre un copil cu autism &i unul normal, singurele !iferene sunt comportamentale#
'n copil cu autism va manifesta cel puin c.teva !in urmtoarele:
1# Probleme (n comunicare:
vorbirea este re!us &i limba3ul este srac,
comunic mai mult prin mimic &i gestic, (ns nu (ntot!eauna corect,
contactul viual este re!us
pare a fi sur!,
preint ecolalie (repet ca un papagal)#
2# Probleme (n relaiile sociale:
nu arat c observ c.n! intr sau pleac persoanele !in aceea&i camer,
are !ificulti (n a relaiona cu ceilali,
nu se orientea c.n! este strigat pe nume,
nu pune (ntrebri ca ali copii,
ar putea s nu se foloseasc !e artatul cu !egetul atunci c.n! vrea s
!irecionee atenia cuiva,
nu iniia 3ocul,
imit cu greutate aciunile sau mi&crile altora,
nu arat bucuria sau tristeea celor !in 3ur,
ar putea s nu se (mpotriveasc atingerilor sociale, precum (mbri&rile,
preint teama neobi&nuit fa !e persoanele strine#
4# Probleme (n e)plorarea me!iului:
preint 3ocuri ina!ecvate, !e e)emplu copilul ar putea s (nv.rt (n continuu
roile unei ma&inue !e 3ucrie (n loc s o (mping, ar putea s aliniee 3ucriile sau alte
obiecte,
rm.ne fi)at asupra unei singure activiti sau obiect,
F
se autostimulea: se leagn, flutur m.inile, bate !in palme,
ar putea s mearg pe v.rfuri, s2&i agite m.inile,
poate fi agresiv cu cei !in 3ur &i cu el (nsui, pare s nu2l !oar c.n! se loveste &i
nu arat locul lovit,
insist s mearg pe acela&i !rum, accept.n! cu greu schimbrile,
vrea ca lucrurile !in cas s rm.n (n accea&i poiie,
ten!ina !e a se concentra asupra unor preocupri puine &i ciu!ate,
nu le arat altoara obiecte,
se sperie !e anumite sunete sau gomote: aspirator, mi)er etc#,
nu este con&tient !e posibilele pericole#
Cauzele autismului
"utismul nu are o singur cau# $ercetrile s2au baat pe !eechilibrul chimic,
!evoltarea creierului sau sistemului imunitar al pacientului# "lergiile la m.ncare, cantitile
e)cesive (n tractul intestinal &i e)punerea la un me!iu to)ic au fost vute ca posibile caue ale
autismului# -ns nu e)ist !ovei clare (n acest sens#
$.iva !inte cercettori consi!er faptul c thimerisolul (un ingre!ient al vaccinurilor) &i
vaccinurile pot avea legtur cu autismul !eoarece !iagnosticul bolii conchi!e cu v.rsta la care
copilul necesit vaccinuri# -ns nici (n acest sens nu e)ist !ovei clare, chiar teoria fon!at pe
acest subiect (n anul 1GGF a fost !iscre!itat (n 2009#
Copiii hiperactivi
@iperactivitatea cu !eficit !e atenie este !efinit ca o mi&care e)cesiv &i necontrolat#
De obicei este (nsoit !e nelini&te, lipsa capacitii !e concentrare &i imposibilitatea !e a fi
atent prea mult timp la un lucru# 'n copil afectat !e hiperactivitate este pur &i simplu incapabil
s stea lini&tit pe un scaun sau s (&i mic&oree ritmul activitilor#
Dignosticul necesit e)istena a nou simptome !e lips !e atenie, sau nou simptome
!e hiperactivitateHimpulsivitate, care s fi aprut (nainte !e v.rsta !e E ani, care au continuat
timp !e cel puin &ase luni &i sunt suficient !e severe pentru a afecta activitile normale pe plan
social sau &colar#
Lipsa de atenie
! puin atenie !etaliilor &i face gre&eli !in negli3en,
are probleme (n a fi atent,
nu ascult cn! i se vorbe&te,
G
nu reu&e&te s !uc sarcinile la bun sf.r&it,
are !ificulti (n a se organia,
evit sarcinile care cer efort mental susinut, sau concentrare,
a!esea pier!e lucrurile pentru &coal sau pentru alte treburi ilnice,
este u&or !e !istrat,
este a!esea uituc (n activitile ilnice#
Hiperactivitate/impulsivitate
a!esea se mi&c (n banc,
a!esea (&i prse&te locul, atunci c.n! ar trebui s stea 3os,
fuge !e colo p.n colo sau se urc pe lucruri, (n locurile cele mai nepotrivite,
are probleme (n a 3uca 3ocuri lini&tite, sau a se implica (n activiti ce nu
presupun mi&care,
este tot timpul (n mi&care, sau pare con!us !e un motor,
vorbe&te prea mult,
are ibucniri &i raspun!e (nainte s asculte toat (ntrebarea,
are probleme (n a2&i a&tepta r.n!ul,
a!esea (i (ntrerupe sau (i !eran3ea pe ceilali#
@iperactivitatea apare (ntre B210I la copiii sub 10 ani, baieii hiperactivi sunt !e
patru ori mai numero&i !ec.t fetele#
Cauzele hiperactivitii:
6enetice2 prinii preentau !iagnosticul unei tulburri psihice: alcoolism &i
sociopatie la tai, isterie la ambii prini,
De me!iu2 copiii provin !in cmine haotice# $onflictele psihologice interne pot
!etermina preocupare, orientarea ateniei spre interior &i !eci !isturbane ale
mecanismelor atenionale,
/)ist grupuri !e copii hiperactivi care manifest senitivitate &i alergii fa !e
anumite me!icamente,
5aa neurologic2 s2a observat c emisfera cerebral st.nga este !ominant la
copiii !iagnosticai cu hiperactivitate,
$onte)tul psihologic2 instabilitatea poate face parte !intr2o stare reacional la o
situaie traumatiant#
10

Copiii cu Sindromul Langdon Down
8in!romul DoDn repreint trisomia 21, ftul afectat av.n! trei cromoomi 21 (n loc !e
!oi, &i se pro!uce secun!ar unei erori !e !iviiune (n procesul !e formare a ovulelor sau a
spermatooiilor#
$aua acestei erori nu este cunoscut, !ar v.rsta avansat a mamei (peste 4: !e ani) se
consi!er a fi un factor favoriant# -n populaia general, inci!ena acestui sin!rom este !e 1 la
E00 !e na&teri# 0a 20 !e ani inci!ena este !e 1 !in 1:B0 !e na&teri, la 4: !e ani este !e 1 !in
4E: !e na&teri, iar !in 90 !e ani,!e 1 !in GE !e na&teri#
$opiii cu sin!rom DoDn se pot na&te prematur, au talia &i greutatea mai mic !ec.t
ceilali nou2nscui# 'nii copii pot preenta malformaii vicerale, cel mai a!esea car!iace, !e
tipul !efectelor !e sept atrial &iHsau ventricular# -n evoluie !evine evi!ent retar!ul mintal, care
varia !e la mo!erat la sever, nivelul ma)im !e cuno&tinte pe care le poate acumula un copil
cu acest sin!rom fiin! comparabil cu cel al unui copil !e B2F ani#
7itmul !e cre&tere este re!us, apare frecvent obeitatea, imunitatea este scut &i fac
foarte !es infecii recurente sau pot !evolta boli autoimune, !e la leucemii la !iabet#
"ce&ti copii au o fiionomie particular, un retar! psihic, (nvat mai greu s mearg &i
s vorbeasc, !e aceea el trebuie a3utat mai ales !e me!ici Jinetoterapeui# "stfel, Jinetoterapia
are un rol foarte important, poate fi fcut &i la un copil !e patru luni, iar ace&ti copii pot foarte
repe!e s (nvee s mearg &i s vorbeasc, !ac a3ung !evreme la un astfel !e specialist#
Prinii au, !easemenea, un rol foarte important, !e ei !epin.n! !evoltarea normal a
copillului, (ns e)ist prini care ascun! acest a!evar, c au copii care sufer !e sin!romul
DoDn# Pe !e alt parte, sunt prini care renun la Jinetoterapie !up ce copilul (ncepe s
mearg, ceea ce este !easemenea grav, !up prerea speciali&tilor#
Paraliziile cerebrale
11
Paraliiile cerebrale sunt invali!iti motorii neevolutive cauate !e leiuni cerebrale
cicatriciale fi)e# "cestea sunt un han!icap !efinit cu numeroase implicaii me!icale, e!ucative &i
sociale#
Cauze:
1# $aue perinatale2 acestea sunt legate !e momentul na&terii &i repreint o
pon!ere important, 122I, !in copiii nascui vii# "ceste caue inclu!: prematuritatea,
!ismaturitatea, ano)iile neonatale, traumatismele obstetriciale#
2# $aue prenatale2 inclu! leiuni !e cau circulatorie !in ultimul trimestru !e
sarcin, malformaii cerebrale, afeciuni ale ftului sau embrionului, malnutriia,
ira!iaiile, to)ice &i alte caue necunoscute#
4# Paraliiile cerebrale !ob.n!ite2 meningitele, sin!romul acut !e !eshi!ratare,
traumatismele craniene, acci!entele anesteice, into)icaiile acci!entale, encefalitele,
tumorile, abcesele cerebrale, malformaiile vasculare, tromboflebitele, malformaiile
congenitale !e cor! cianogene#
Hemiplegiile cerebrale infantile
"cestea repreint cam 40I !in paraliiile cerebrale#
-n ma3oritatea caurilor, caua hemiplegiilor este congenital, !atorit unor leiuni
circulatorii (nainte !e na&tere (B0I !in cauri)#
Diagnosticul precoce nu este u&or# /)ist un interval !e 92F luni (ntre na&tere &i primele
semne clinice !e boal# De obicei, mama, remarc mo!ificri la nivelul membrului superior:
m.na este inut pumn cu policele (n interior, iar copilul nu poate !eschi!e m.na &i nici nu
poate apuca un obiect# -n plus, tot mama este cea care are !ificulti la (mbrcarea sugarului at.t
cu blua c.t &i cu &osetele# %.na este rigi! iar piciorul este (n e)tensie cu !egetele !eprtate#
;amilia consi!er c mo!ificrile se !atorea faptului c un copil este !reptaci sau st.ngaci#
Pentru copiii hemiplegici este !ificil !e a (nva s scrie &i s citeasc, &i primele clase
sunt grele, chiar !ac inteligena este normal# /ste, !eci, bine ca, (nc !in perioa!a !e
pre&colar, copilul s beneficiee !e ore !e ergoterapie, !e psihomotricitate &i logope!ie# $opilul
va (nva, ca pre&colar, sisteme !e recompensare &i e)plorare la ma)im a capacitilor negli3ate
pentru o mai bun acomo!are (n cursul primar#
Epilepsia
/pilepsia 6ran! %al const (n: pier!erea brusc a cuno&tinei &i prbu&irea bolnavului,
faa !e convulsie tonic cu !urata !e 1:22: !e secun!e ce cuprin!e toat musculatura, reali.n!
12
o hipertonie generaliat, bolnavul este (n apnee, se cianoea, are fantele palpebrale larg
!eschise, cu globii oculari !eviai (n sus, faa !e convulsii clonice, cu o !urat !e 9:2E: !e
secun!e, intersectarea mu&chilor maseteri !uce la mu&carea repetat a limbii, treptat !ispare
hipertonia muscular, iar cloniile se rresc, iar bolnavul intr (n faa !e com epileptic cu o
!urat !e c.teva minute, se reia respiraia, o respiraie stertoroas !atorit secreiilor faringo2
traheo2bron&ice &i a hipotoniei velo2palatine, rela)area sfincterului veical, cu emisie
involuntar !e urin, refle) plantar cutanat inversat, pupile !ilatate, reactive la lumin# Dup
aceast fa bolnavul se tree&te sau intr (ntr2un somn profun!# 0a treire preint: cefalee,
confuie &i amneie asupra criei#
/pilepsia Petit %al
8e !escriu urmtoarele forme clinice:
1# Petit %al absent2 este forma cea mai frecvent (nt.lnit# 5olnavul preint
brusc o cri !e suspen!are a cuno&tinei cu o !urat !e c.teva secun!e, uneori absena
este at.t !e scurt (nc.t ceilali nu observ# 8f.r&itul criei este la fel !e brusc, iar
bolnavul are amneia complet a celor petrecute#
2# Petit %al mioclonic: (n timpul criei se pro!uc mioclonii mai ales la nivelul
feei care (ncetea o!at cu terminarea criei#
4# Petit %al amiotonic2aJinetic: (n timpul criei are loc &i o anulare a tonusului
muscular, astfel (nc.t bolnavul ca!e la pm.nt, alteori este abolit tonusul muscular,
astfel (nc.t capul ca!e (n piept#
I"- )etodol.ia pe care a$ aplicat(o% 20chestionare, 10
interviuri
Ghid de interviu adresat prinilor copiilor cu handicap sever ocrotii n
Centrul de zi S! "ndrei
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl !ifereniere?
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
14
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale !in caua
faptului c preint un han!icap?
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor forme !e
!iscriminare?
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu mai fie
!efavoriai?
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
K mulumesc foarte mult pentru timpul acor!atL
Ghid de interviu adresat anga#ailor din Comple$ul de Servicii
Comunitare % S! "ndrei& 'a(i
Pentru inceput ma voi prezenta voi specifica faptul ca voi respecta
principiul confidentialitatii si ii voi asigura pe cei intervievati ca aceste
informatii le voi folosi doar in scop informativ !
1# $are este relatia !umneavoastra cu copiii acestei institutii?
2# $are este relatia !umneavoastra cu parintii acestor copii?
4# $um relationeaa copiii intre ei?
9# $e legatura H relatie au acesti copii cu alte institutii ? ( biserica , scoala ,
alte institutii !e asistenta sociala )
:# $um ii a3uta aceste institutii pe copiii cu nevoi speciale ?
B# "u e)istat cauri in care se fac !iferente H !iscriminari intre acesti copii ?
Daca !a in ce situatii ?
E# $e efecte au aceste comportamente asupra copiilor ?
F# 8esieaa copiii aceste comportamente !iscriminatorii ?
G# Daca !a , cum reactioneaa ?
10# $um reactioneaa parintii copiilor !iscriminati ?
11# Dar in general , in societate in me!iul public , cum sunt priviti acesti
copii?
12# 8unt !iscriminati in vreun fel in locurile publice ? ( gara , teatru , stra!a
etc )
19
14# $e masuri sunt luate pentru a veni in spri3inul acestor copii ?
19# 8unt cunoscute !repturile acestor copii ? 8unt respectate aceste !repturi ?
iscri$inarea copiilor cu #andicap
5C#estionar aplicat p0rin/ilor6
5un iua# 8untem stu!eni la ;acultatea !e ;ilosofie &i +tiine 8ocial2Politice !in
ca!rul 'niversitii "le)an!ru 1oan2$ua, participm la un proiect !e cercetare pentru
<Drepturile omului &i strategii anti2!iscriminatoriiA si avem ca subiect !e stu!iu
!iscriminarea copiilor cu han!icap# 7spunsul la acest chestionar nu v afectea cu
nimic, iar !atele nu vor fi transmise altor persoane# /le sunt necesare !oar pentru a fi
prelucrate statistic#
K mulumim pentru participareL
1# 1n opinia !umneavoastr ce consi!erai c inseamn cuv.ntul !iscriminare?
#######################################################################################################################################
#######################################################################################################################################
######################################
2# $are consi!erai c sunt mi3loacele prin care putem !iscrimina o persoan?
#######################################################################################################################################
###################
4# $um v privesc cei !in 3urul !umneavoastr atunci c.n! mergei cu copilul pe
stra!?
a) ciu!at
b) in!iferent
c) insistent
!) altele #############################
9# K2ai simtit !iscriminatH (n vreun fel ?
a) !a
b) nu
:# Dac ai fost !iscriminatH, !e ctre cine?
1:
a) vecini
b) prieteni
c) colegi !e servici
!) oameni necunoscuti
e) altii ###########################################################################
B# $e prere consi!erai c au oamenii !in 3ur !espre copii cu han!icap?
a) rea
b) in!iferent
c) nepsare
!) altele ###########################################################################
E# $e fel !e activiti !esf&urai cu ei acas (n afara celor pe care copilul le face la
gra!ini?
a) activitati e!ucative
b) activitati !e ba
c) numai cele !e la gra!init
F# $um reactionati in momentul in care cineva va priveste urat, ra!e sau va
a!reseaa cuvinte neplacute?
a) nu reacione (n niciun fel
b) ii rspun! !ac imi spune ceva
c) incerc s (i e)plic c este !oar un copil, la fel ca si ceilalti
G# $um reacionai !umneavoastr (n momentul (n care suntei !iscriminatH?
a) rspun! la !iscriminare cu violen
b) sunt in!iferentH
c) pl.ng
!) altele ########################################################################
10# $um incercai s integrai copilul (n societate?
#######################################################################################################################################
#######################################################################################################################################
11# $onsi!erai c centrul 2 gr!inia la care merge copilul (n preent este un inceput
care (l va a3uta s se integree mai t.riu (n societate?
a) !a
b) nu
12# "i (ncercat s (l !ucei &i (n alte instituii specialiate pentru a2l integra (n
societate?
a) !a
1B
b) nu
14# "vei a3utor !in partea altor instituii !e a2l putea integra in societate?
a) !a
b) nu
19# De c.n! merge la centru, ai observat CschimbriA, (n comportamentul
copilului?
a) !a
b) nu
a) nu prea
b) puine
1:# $e prere avei !e mo!ul cum sunt tratai copii (n centru?
b) bun
c) acceptabil
!) se poate mai bine
1B# Pentru a nu fi iolat !e restul oamenilor, ce anume consi!erai c trebuie s
facei

?
########################################################################################################################################
1E# Dup prerea !umneavoastr, (n ce fel !e situaii un copil cu
han!icap ar putea fi !iscriminat?
a) c.n! merge la centru
b) c.n! merge pe stra!
c) (n parcuri
!) (n instituii
e) altele #####################################
ate socio(de$o.rafice
7- Sexul 1#%asculin 2#;eminin
8- "3rsta 5ani 4$plini/i6 -------------
1E
Chestionar aplicat anga"ailor instituiei
!r- C#estionar ata aplic0rii
Operator Institu/ia
iscri$inarea copiilor cu #andicap in societatea de ast0zi
8tu!enii anului 2 !e la ;acultatea !e "sisten 8ocial, 'niversitatea "le)an!ru 1oan
$ua, !esf&oar o campanie !e informare cu privire la fenomenul !iscriminrii
copiilor cu han!icap# K solicitm s rspun!ei la urmtoarele (ntrebri# K asigurm
anonimatul &i confi!enialitatea rspunsurilor# K mulumimL
1# *umele instituiei: M MMMMM #
2# =biectul !e activitate al !vs# M MMMMMMM#
4# $e v.rst au copii care sunt ocrotii !e $entrul !e Plasament 8f#"n!rei?
a) 02 B ani b) B2 12 ani c) 122 1F ani
9# 5eneficiarii serviciilor sociale !e la acest cenmtru c.t timp petrec aici?
a) 2 ore b) 9 ore c) : ore &i mai mult
:# 8unt beneficiari care stau permanent la centru?
") Da 5) *u
B# De ce servicii sociale beneficia copiii !e la $entrului !e Plasament 8f# "n!rei?
a) logope!ie b) Jinetoterapire c) psihoterapie
!) msuri e!ucative speciale e) abiliti !e via ilnica f) meloterapie
g) arterapie
E# $um !escriei relaia !vs# cu beneficiarii instituiei?
a) !ificil b) bun c) foarte bun
F# $are sunt categoriile !e persoane cu han!icap care beneficia !e serviciile sociale
!e la $entru 8f# "n!rei?
a) fiic( locomotor) b) somatic c) au!itiv !) viual
e) neuropsihic f) mental g) asociat h) altele
G# Prinii acestor copii beneficia !e consiliere !in partea acestei instituiei?
1F
") D" 5) *'
10# Din ce me!ii sociale provin ace&ti copii?
a) familii monoparentale b) familii (ntregite
11# "u loc campanii !e informare si !e sensibiliare referitor la ace&ti copii cu
han!icap?
") D" 5) *'
12# Dac ( !a) c.t !e !es?
a) Des b) ;oarte !es c) 7ar !) ;oarte rar
"- &u.etul ca$paniei
1G
"I- Interpretarea datelor
I- Interviu adresat p0rin/ilor copiilor cu #andicap sever ocroti/i 4n Centrul de zi
2Sf- Andrei
1nterviul nr#1
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
$opilul meu este (n v.rst !e E ani, sufer !e autism# "cesta nu vorbe&te absolut
!eloc, !oar ip# *u se 3oac cu ali copii#
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
Desigur, altfel nu mi2a& mai a!uce copilul aici# "m mai fost la o fun!aie !ar nu
am fost mulumit !e serviciile !e acolo#
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
BUGETUL
PROIECTULUI
Perioada totala a proiectului
Cheltuieli Unitatea Nr.de
unitati
Valoare unitara
(RON)
Total
pe proiect
1.Tranport
Tranport!Bilete
R"TP
#i $ $ 1%
&u'total
tranport
1%
(.Conu)a'ile
Pi*uri Bucata + 1 +
,oi cri Ba* 1 1- 1-
.oare platic Bucata $ ( +
Capator Bucata 1 1- 1-
Cape Cutii 1 - -
&u'total
conu)a'ile
-1
/.Cheltuieli
i)pri)are
Pliante E*e)plar 100 01- -0
"2ie E*e)plar 10 1 10
8ubtotal
imprimare
B0
?otal cheltuieli 12E
20
*u#####nu ie&im (n parc, nu mergem la plimbare, !oar mai realiea ore acas cu
un Jinetoterapeut !e la o alt fun!aie#
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
/ste privit foarte !iferit, ceilali nu interacionea cu el, (l evit#
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
/ste privit a&a pentru c nu este ca ei#####nu este la fel !e normal ca ei#
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl
!ifereniere?
/u cre! c nu este o forma !e !icriminare ci !oar o !iferen#####!up cum am
spus !in cau c nu este ca ceilali copii#
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
$opilul nu (nelege ce se petrece a&a c nu (l afectea (n niciun fel, cei afectai
suntem noi#
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale
!in caua faptului c preint un han!icap?
/ste normal faptul c nu poate fi (nscris la o &coal normal, la !iferite cursuri
!e !ans &#a#, !eorece acesta nu poate realia aceste lucruri#####el are nevoie !e ore
speciale#
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor
forme !e !iscriminare?
"bsolut !eloc###!up prerea mea nu fac mai nimic pentru a spri3ini ace&ti copii#
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu
mai fie !efavoriai?
*u &tiu e)act ce s v spun acum !ar ar trebui s fac mai multe pentru ei#
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
$eilali ne spri3in !oar cu vorba####este important &i asta !ar pe el nu (l a3ut (n
niciun fel asa# Doar persoanele apropiate ne mai !au c.te o m.n !e a3utor, !ar &i
acestea sunt cam in!iferente#
K mulumesc foarte mult pentru timpul acor!atL
1nterviul nr#2
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
21
;etia mea sufer !e un han!icap sever, &i anume, autism# /a poate s vorbeasc
(ns nu ca ceilali copii, !ar nu poate merge# -n fiecare !iminea o a!ucem cu
caruciorul, !ar mai ru e c nu avem o ma&in personal &i, !e aceea ne este foarte greu
s a3ungem la centru, !eoarece venim cu tramvaiu#
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
Da###suntem foarte mulumii !e serviciile !e aici# ;etia a fcut progrese !e c.n!
se afl sub ocrotirea acestui centru#
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
*u###atunci c.n! mai ie&im cu ea preferm s mergem (n alte cartiere, !eoarece vecinii
sunt foarte rutacio&i#
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
%mmm####esti privit !iferit, este respins !e ctre ceilali, (i a!resea cuvinte
ur.te, o fac <han!icapatA#
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
Probabil !in cau c nu este ca ei, nu se poate 3uca cu ei#####
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl
!ifereniere?
/ste &i o form !e !iscriminare# De e)emplu !ac am !ori s o (nscriem la o
&coal normal cu siguran am fi respin&i#
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
;etia (nc nu (nelege prea bine ce se petrece# *oi (ncercm sa o ferim !e
rutile celor !in 3ur#
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale
!in caua faptului c preint un han!icap?
8incer nici nu am (ncercat s o integrm (n anumite grupuri, tocmai !in teama !e
a nu fi respins#
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor
forme !e !iscriminare?
$ategoric nu####v2am is ca venim cu tramvaiul c.n! o a!ucem &i c.n! o luam !e aici,
trebuie sa a&teptm foarte mult timp p.n gsim unul mai liber ca s (ncpem cu
caruciorul, nu e)ist un spaiu !estinat celor nu carucior####ne este foarte greu !in acest
punct !e ve!ere#
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu
mai fie !efavoriai?
22
"r trebui sa fie locuri !estinate pentru ei (n mi3loacele !e transport, &i multe alte
lucruri, !oar c acum nu (mi vin (n minte#
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
-n niciun fel####!oar !ac ar fi (n situaia noastr ne2ar putea (nelege# 8ingurul
spri3in pe care (l primim este !in partea ru!elor apropiate# 8trinii sunt ma3oritatea
in!ifereni, habar nu au c.t !e greu ne este (n cresterea unui astfel !e copil#
K mulumesc foarte mult pentru timpul acor!atL
1nterviul nr# 4
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
5aieelul meu are B ani &i sufer !e un han!icap sever (!2na mi2a e)plicat (n
termeni me!icali boala copilului, !ar termenii erau mult prea &tiinifici)# "cesta nu poate
vorbi####aproape tot timpu ipa#
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
Da####serviciile !in centru sunt foarte bune, sperm s se pro!uc o evoluie la
starea copilului#
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
%mmm#####uneori mergem (n viit la ru!e, (n rest nu ie&im (n cartier sau (n
parcuri#
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
/ste privit ca un ciu!at, este artat cu !egetul#####
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
Pentru c are un han!icap# %ai pe scurt, pentru c nu este normal ca ei (nu poate
vorbi, nu se poate 3uca)#
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl
!ifereniere?
-ncerc s cre! c este !oar o mic !iferen#####
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
%ai mult noi, ca prini, suferim# /l nu (nelege nimic !in tot ce se (nt.mpl#
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale
!in caua faptului c preint un han!icap?
*ici nu am (ncercat s (l integrm (n anumite grupuri#
24
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor
forme !e !iscriminare?
-ntr2o msur foarte mic####ar trebui schimbate foarte multe lucruri# De
e)emplu, eu pot folosi legitimaia !e transport !oar (n preena lui, !upa ce (l a!uc
!imineaa la centru, c.n! m (ntorc spre cas trebuie sa (mi cumpr bilet#
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu
mai fie !efavoriai?
"r trebui s li se acor!e mai multe !repturi#
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
Persoanele !in 3ur sunt in!iferente cu ace&ti copii, !oar cei apropiai ne mai
a3ut#
K mulumesc foarte mult pentru timpul acor!atL
1nterviul nr# 9
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
;etia mea are B ani, are un han!icap sever, &i anume autism# "ceasta nu
vorbe&te foarte bine, !oar cuvintele elementare !ar &i pe acestea le pronun cu
!ificultate#
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
$ategotic !aN
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
'neori mai ie&im (n parc la o mic plimbare, evitm privirile rutacioase ale
celor !in 3ur#
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
/ste privit la fel ca &i ceilali###
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
Dup cum am is nu este privit !iferit !e ceilali#
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl
!ifereniere?
Dup prerea mea este o simpl !ifereniere, nu este vorba !e !iscriminare#
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
29
$opilul nu (nelege ce se petrece# /l nu (nelege lumea (n care traie&te#
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale
!in caua faptului c preint un han!icap?
*u###nici nu am (ncercat sa (l integre (n anumite grupuri#
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor
forme !e !iscriminare?
;oarte puin, !ar ar trebui ca statul s se implice mai mult (n spri3inirea lor#
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu
mai fie !efavoriai?
*u &tiu e)act ce ar trebui s fac (n momentul !e fa#
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
8unt persoane care ne spri3in (n cre&terea copilului, !ar nu persoanele strine, ci
!oar cei apropiai#
K mulumesc foarte mult pentru timpul acor!atL
1nterviul nr# :
1# K rog sa (mi povestii c.teva cuvinte !espre copilul !vs?
$opilul meu sufer !e autism, are F ani####nu vorbe&te aproape !eloc# -mi este
foarte greu s vorbesc !espre acest lucru#
2# 8erviciile primite (n acest centru sunt (n concor!an cu nevoile copilului !vs?
DaN!e c.n! frecventea acest centru s2au vaut unele schimbri#
4# -n afar !e acest centru copilul !vs mai frecventea &i alte arii sociale?
*u####!oar ce mai mergem (n viit la ru!e &i la tratamentele pe care le mai
facem la =ra!ea#
9# $um este privit copilul !vs !e ctre ceilali copii !e v.rsta lui?
/ste evitat !e ceilali copii !e v.rsta lui, este privit cu in!iferenN
:# ?otu&i !e ce este privit at.t !e !iferit?
Din simplul fapt c nu este ca ei, nu se poate 3uca cu ei, nu poate vorbi###
B# 8untei !e prere c este o form !e !iscriminare sau !oar o simpl
!ifereniere?
Da###este o form !e !iscriminare#
E# $um se rsfr.ng asupra copilului aceste aciuni !iscriminatorii?
"cestea se rsfr.ng asupra noastr ca parini, el nu percepe lumea !in 3urul lui#
2:
F# Ki s2a (nt.mplat ca, copilul !vs s nu fie acceptat (n anumite grupuri sociale
!in caua faptului c preint un han!icap?
Da, !e foarte multe ori#
G# $re!ei ca autoritile competente se implic suficient (n eliminarea acestor
forme !e !iscriminare?
$ategoric nu#
10# Dup prerea !vs ce msuri ar trebui intro!use astfel (nc.t ace&ti copii s nu
mai fie !efavoriai?
-n primul r.n! trebuie schimbat legislaia !in !omeniu, !up care trebuie
intro!use mai multe !repturi#
11# -n ce msur cre!ei c populaia este sensibiliat !e problemele cu care se
confrunt copiii cu han!icap?
$eilali habar nu au c.t este !e greu s cre&tem un copil cu han!icap sever, !oar
!ac ar fi in situaia noastr ne2ar putea (nelege#
Interpretarea datelor
-n urma interviurilor aplicate am observat faptul c prinii copiilor cu han!icap
evit s ias (n locurile publice pentru a evita privirile rutacioase ale celor !in 3ur# -n
ceea ce prive&te gra!ul !e implicare al autoritilor, toi respon!enii sunt foarte
nemulumii !e beneficiile acor!ate acestor copii, ma3oritatea prinilor ar !ori ca statul
s se implice mult mai mult (n spri3inirea copiilor cu han!icap, !ar nici unul nu a
preciat cu e)actitate ce &i2ar !ori (n acest sens#
'nii prini nu consi!er faptul ca ace&tia sunt !iscriminai, ei v! aceste aciuni
!oar ca simple !iferenieri# Prinii copiilor au afirmat faptul c cei !in 3ur nu se implic
&i nu cunosc problemele cu care se confrunt ace&tia, (&i !oresc mai mult spri3in !in
partea societii#
II. 1. Interviu adresat unei angajate din CSC SF. ANDREI IASI , CENTRU
REZIDENTIAL
7-Pentru inceput va ro. sa i$i spuneti care este relatia
du$neavoastra cu copiii din institutie9
;oarte buna###*u stiu ceilalti colegi ai mei cum se inteleg , !ar eu pot spune ca
ma inteleg foarte bine cu acesti copii , bineinteles , cat pentru nivelul fiecaruia
!e !evoltare , !eoarece stii ca aici avem copii cu han!icap sever ####
2B
8-ar relatia du$neavoastra cu parintii copiilor care este9
/u ma ocup cu copiii !in centrul rei!ential , a!ica copii care au fost lasati aici ,
aban!onati # Prin urmare nu pot spune ca am vreo relatie cu parintii #
:-Cu$ relationeaza copiii intre ei9
*u stiu !aca pot spune ca acesti copii relationeaa # "van! un gra! !e han!icap
sever , acest lucru nu se prea intampla #### !oar can! au activitai care ii pun
impreuna # Doar prin eforturile noastre copiii fac ceva impreuna #
;- Ce le.atura < relatie au acesti copiii cu alte institutii 9 5 'iserica +
scoala + alte institutii de asistenta sociala 6
'nii !in copii merg la scoli speciale , cei cu un han!icap mai usor # $eilalti au
invatatori care vin la institutie , invatatori specialiati # $u alte institutii nu prea
au legaturi , ei stau in permanenta la noi # 0a biserica mai merg , bineinteles , sau
mai vine un preot la noi #
,- Cu$ ii a=uta aceste institutii pe acesti copii9
*u pot sa iti spun in ce masura ii a3uta # %ulti !intre ei au un gra!e !e han!icap
severe , care nu se pot recupera # Dar uneori se simt unele comportamente
favorabile , noi # 1i a3uta probabil biserica in vreun fel , !ar si e!ucatia ,
e)ercitiile ilnice #
>- Au existat cazuri in care s(a facut diferenta intre acesti copii9aca
da in ce situatii9
Daca te referi la institutia noastra nu s2au facut ### nu am observat
comportamente care sa ii !iferentiee pe copii # Doar in caul in care se
!iferentiaa in functie !e gra!ul !e han!icap si se fac activitati !iferite cu ei # 1n
alte locuri nu stiu sa iti spun , pentru ca ei stau in permanenta aici # poate !oar
!aca ar iesi !in acest me!iu , cu siguranta ar fi !ati !eoparte #
? - Ce efecte au sau ar avea aceste co$porta$ente asupra copiilor9
"r avea efecte negative , cu siguranta # *u cre! ca ar putea avea efecte poitive
!iscriminarea asupra cuiva # $u siguranta se simt !ati !eoparte in acele momente
, se simt e)clusi si marginaliati #
@-Sesizeaza copiii aceste co$porta$ente discri$inatorii9
2E
$opiii sunt inscrisi intr2un gra! !e han!icap sever , !eci nu au puterea !e a
!istinge anumite lucruri !in 3urul lor , sau fac asta cu !ificultate # 8incer nu cre!
ca observa ei aceste lucruri ###
A-aca da + cu$ reactioneaza9
2
7B-Cu$ reactioneaza parintii copiilor discri$inati9
2
77-ar in .eneral + in societate + in $ediul pu'lic + cu$ sunt priviti
acesti copiii9
1n societate ei sunt priviti ca o categorie speciala , cu nevoi speciale , niste
oameni !e care trebuie sa iti fie mila , !ar cu care sa nu2ti faci prea mult !e
lucru, !eoarece nu ai timp pentru ei # $am asta e conceptia in societate !espre ei
78-Sunt discri$inati in vreun fel acesti copiii in locurile pu'lice
5.ara+ teatru+ strada etc 6 9
$opiii stau in permaneta la centru , asa ca nu li se !a ocaia sa fie !iscriminati #
7:-Ce $asuri sunt luate pentru a veni in spri=inul acestor copiii9
$opiii au parte !e tratament special si potrivit gra!ului !e han!icap in care sunt
inscrisi # "ceasta este o masura esentiala ce vine in spri3inul lor #
7;-Sunt cunoscute si respectate drepturile acestor copiii9
Desigur # *oi ne ghi!am in principal pe !repturile lor , a copiilor cu nevoi
speciale , si facem tot posibilul sa le respectam #
Ka multumesc pentru timpul acor!at si pentru informatiile oferiteL
2. Interviu adresat unei angajate din CSC SF. ANDREI IASI , CENTRU
REZIDENTIAL
7-Care este relatia du$neavoastra cu copiii acestei institutii9
Pot spune ca una !eosebita # 1mi place munca mea , nu pentru ca mi2ar placea suferinta
acestor micuti , ci pentru ca imi place sa stau cu ei si sa ii a3ut#
2F
8-Care este relatia du$neavoastra cu parintii acestor copii9
$opiii !in centrul resi!ential nu au parinti , snt aban!onati marea ma3oritate # Dar sunt si
copii ai cartor parinti mai vin pe la centru si se mai intereseaa !e ei # 'nii au matusi sau
unchi sau alte ru!e care ii viiteaa , !ar rar # 7elatia cu ei se cam reuma la
completarea unor acte , o simpla viita prin care mai va! ce fac copiii N o relatie rece
as numi2o , !aca nu ine)istenta #
:-Cu$ relationeaza copiii intre ei9
$opiii se 3oaca impreuna , sau fac unele activitati , !arn u cre! ca interactioneaa
constient in vreun fel , !eoarece marea lor ma3oritate sunt inscrisi intr2un gra! grav !e
han!icap #
;- Ce le.atura < relatie au acesti copii cu alte institutii 9 5 'iserica+ scoala+
alte institutii de asistenta sociala 6
7elatiile lor cu alte institutii N nu au relatii !irecte cu alte institutii , !ecat prin noi #/i
nu prea relationeaa cu nimeni # $u biserica intr2a!evar relationeaa intr2un fel , fie ca ii
!ucem noi la biserica, fie ca vine preotul la noi si mai oficiaa cate o slu3ba ,cate un
bote , in caul celor neboteati N 8coalaN vine scoala la ei # /i au invatatori aici ,
invatatori speciali #
,-Cu$ ii a=uta aceste institutii pe copiii cu nevoi speciale 9
1i a3uta sa se mai luminee la fata , sa mai va!a si altceva !ecat centrul si pe noi , ii a3uta
sa invete ceva si sa aiba contact cu lumea e)terioara # /u cre! ca ii a3utala ceva , !esi
poate nu se observa !in caua gra!ului !e han!icap N
>-Au existat cazuri in care se fac diferente < discri$inari intre acesti
copii 9 aca da in ce situatii 9
1n primul ran! s2a facut !iferenta si !iscriminare in familiile !in care provin # Proprii
parinti au facut !iferenta intre ei, pe care i2au !at la centru si ceilalti pe care ii ingri3esc
acasa # "sta in caul unora si ma refer aici la cei aban!onati , la cei !e care parintii nu se
mai ingri3esc !eloc N !esi ma3oritatea sunt asa# Discriminare se face atat negative cat si
poitiva N !ar atat timp cat ei stau permanent in centru , si !in cate stiu eu , aici nu sunt
!iscriminate, se evita acest fenomen N !ar va urma o viata intreaga in care ei vor fi o
categorie aparte !e oameni , si vran! nevran! vor fi !isciminati #
?-Ce efecte au aceste co$porta$ente asupra copiilor 9
%omentan nu stiu !aca resimt ei vreun efect, ei traiesc in lumea lor , cei grav bolnavi #
$ei care au putere !e !iscernamant cre! ca au fost feriti !e efectele !iscriminarii , nu au
avut !e suferit # Daca a resimtit cineva ceva, cre! ca a uitat la scurt timp #
@-Sesizeaza copiii aceste co$porta$ente discri$inatorii 9
2G
Pai spuneam ca nu cre! asta , pentru ca ei nu !iscern multe lucruri , uneori nimic # si
mai ales ca la centru nu simt inca aceste !iferente , poate unii !in ei cre! ca asta e lumea
reala si normala #
A-ar in .eneral + in societate in $ediul pu'lic + cu$ sunt priviti acesti
copii9
'n copil cu han!icap si mai ales unul cu han!icap sever va fi privit mereu intr2un fel N
ori cu mila , ori in bataie !e 3oc , ironic N 1n general sunt priviti cu mila si compasiune ,
!ar nici acest comportament nu le face prea bine , pentru cei care constientieaa asta #
/ greu sa treci pe langa un om grav bolnav si sa treci ca sip e langa unul sanatos # Desi
!e multe ori s2a !ove!it ca acesti oameni au alte capacitate foarte !e voltate , capacitate
pe care oamenii sanatosi , normali nu le au #
7B-Sunt discri$inati in vreun fel in locurile pu'lice 9 5 .ara+ teatru+
strada etc 6
1n general !a # Dar copiii nostri nu prea au oportunitatea !e a iesi prea !es , avan!
gra!ul !e han!icap pe care il au # "sa ca nu putem vorbi !e !iscriminare in locuri
publice #
77-Ce $asuri sunt luate pentru a veni in spri=inul acestor copii 9
Daca te referi in ai spri3ini sa evite sa fie !iscriminate nu stiu !aca putem noi face ceva #
=ricum ei stau aproape in permanenta aici un!e au parte !e un tratament special si un!e
nu sunt !iscriminate si un!e toate activitatile vin in spri3inul lor # *oi facem aici tot ce
se poate pentru recuperarea lor #
78-Sunt cunoscute drepturile acestor copii 9 Sunt respectate aceste
drepturi 9
"ici in institutie !a , sunt cunoscute si respectate # 1n afara mai putin # 1n 7omania nu se
face mare lucru pentru a veni in spri3inul recunoasterii !repturilor lor , !ar incet incet
cre! eu ca se va pune mai mult accent si pe asta si peste cativa ani vom putea vorbi
!espre !repturile lor si respectarea acestora in societate #
Ka multumesc pentru timpul acor!at si pentru informatiile !ate #
. Interviu adresat unei angajate din CSC SF. ANDREI IASI , CENTRU
REZIDENTIAL
7-Care este relatia du$neavoastra cu copiii acestei institutii9
40
/u si copiii lucram foarte bine impreuna , suntem foarte apropiati si incerc sa ii a3ut cat
pot sis a le usure suferinta#
8-Care este relatia du$neavoastra cu parintii acestor copii9
$u parintii nu prea tinem legatura N De fapt nu tin ei legatura cu noi # 'nii copii au
faost aban!onati si a!usi la noi in centru , altii au fost a!usi !e parinti si au cerut
instituirea plasamentului pe motivul han!icapului si pe motiv ca nu ii mai pot tine
acasa , !upa care nu au mai venit nicio!ata pe la centru sa ii va!a iar altii care au fost
a!usi !e parinti si care mai sunt viitati !in can! in can! # Dar in general parintii nu tin
legatura cu noi #
:-Cu$ relationeaza copiii intre ei9
$opiii nu prea relationeaa , in sensul ca boala nu le permite sa comunice asa cum
facem noi si sa aiba o relatie asa ca toti copiii #Dar noi ii a!ucem impreuna prin !iferite
3ocuri si activitati si incercam sa le !evoltam aceste caracteristici #
;- Ce le.atura < relatie au acesti copii cu alte institutii 9 5 'iserica + scoala + alte
institutii de asistenta sociala 6
$opiii !in centrul !e i au mai multe relatii cu alte institutii , !eoarece ei nu stau
permanent la noi # $opiii !in centrul rei!ential stau in permanenta aici si !eocam!ata
relationeaa mai mult cu noi # $u biserica au o relatie mai apropiata# *oi ii mai !ucem
la biserica sau vine preotul la noi# $ei cu un han!icap mai usor frecventeaa scoli
speciale # Deci au relatii bune cu celelate institutii #
,- Cu$ ii a=uta aceste institutii pe copiii cu nevoi speciale 9
Din punct !e ve!ere financiar sunt a3utati prin anumite servicii sa spunem # 8unt
transportati poate vreo!ata un!eva , sau primesc !ulciuri , alimente , haine # 1ar ca a3utor
psihic sau spiritual , sunt a3utati sa relationee , chiar !aca o fac in felul lor , !ar ii a3uta
sa aiba contact si cu alte me!ii si personae #
>- Au existat cazuri in care se fac diferente < discri$inari intre acesti copii 9
aca da in ce situatii 9
Diferente trebuie sa se faca #;aptul ca au nevoi speciale ii face sa fie !iferentiati # De
!iscriminare nu este vorba , cel putin nu la noi in institutie # 1n alte impre3urari cre! ca
sunt !iscriminati pentru ca !in pacate la noi in tara fenomenul este in floare # 8unt
lucruri pe care cel putin unii !in ei le2ar putea face !ar sistemul le ingreuiaa
posibilitatea aceasta #
?- Ce efecte au aceste co$porta$ente asupra copiilor 9
41
/fectul principal este acela ca !aca ar putea face ceva si nu li se !a posibilitaea le
ingreuiaa situatia si !aca ar putea imbunatati ceva in comportamentul lor , acest lucru
nu se intampla #
@- Sesizeaza copiii aceste co$porta$ente discri$inatorii 9
/i nu prea sesieaa , ei privesc totul cu aceiasi ochi , !ar asta nu inseamna ca nu ii
afecteaa #
A- aca da + cu$ reactioneaza 9
*u am sesiat anumite reactii la comportamente !e ascest fel , pentru ca nu am avut
ocaia # 1n centru sunt tratai ca toti copiii !e aici #
7B- Cu$ reactioneaza parintii copiilor discri$inati 9
ar in .eneral + in societate in $ediul pu'lic + cu$ sunt priviti acesti copii9
Pai fiecare cum ve!e lucrurile , cum a fost invatat # 'nii ii va! poate ca o problema , ca
o pie!ica , altii cu mila si ar vrea sa ii a3ute # Depin!e !e la om la om #
77- Sunt discri$inati in vreun fel in locurile pu'lice 9 5 .ara + teatru + strada etc 6
*u prea frecventeaa ei locurile publice pentru ca sa aiba ocaia sa fie !iscriminate #
Dar !in cunostintele mele stiu ca sunt !ati !eoparte in general !e oriun!e # *u au
rab!are oamenii cu personae ca ei sa ii integree in anomie sisteme in care copiii
normali sunt integrati #
78- Ce $asuri sunt luate pentru a veni in spri=inul acestor copii 9
*oi luam totate masurile pe care le cre!em !e cuviinta pentru a le usura viata si pentru
a21 a3uta # 8i cre! ca in multe institutii se practica acest lucru si sunt a3utati # $re! ca am
facut totusi unele progrese ca tara pentru a veni in spri3inul persoanelor cu nevoi
speciale #
7:-Sunt cunoscute drepturile acestor copii 9 Sunt respectate aceste drepturi 9
*oi le cunoastem , tinem cont !e ele si aici in institutie incercam sa le respectam # 1n
me!iul !e i cu i , in lumea e)terioara cum spunem noi , nu putem vorbi !esprte acelasi
lucru # /u personal vorbesc cat pot si cu cine pot !espre problemele acestor copiii si
incerc sa le fac auite si reolvate #
Ka multumesc pentru timpul acor!at si pentru informatii #
!. Interviu adresat unei angajate din CSC SF. ANDREI IASI , CENTRU
REZIDENTIAL
42
7-Care este relatia du$neavoastra cu copiii acestei institutii9
= relatie frumoasa , construita in mai bine !e 10 ani !e e)perienta N
8-Care este relatia du$neavoastra cu parintii acestor copii9
Parintii copiilor vin ilnic !imineata si la amia pentru a2i !uce si lua !e aici # Korbim
cu ei , ne sfatuim pentru binele copiilor # = relatie buna si apropiata avem cu ei #
:-Cu$ relationeaza copiii intre ei9
De obicei bine N %ai sunt si inci!ente intre ei , neintentionate # Dar sunt grupe !e lucru
si !e 3oaca , un!e copiii invata sa se comporte frumos , sa se 3oace impreuna sis a nu isi
faca rau #
;-Ce le.atura < relatie au acesti copii cu alte institutii 9 5 'iserica + scoala + alte
institutii de asistenta sociala 6
De regula noi suntem invatatorii lor , aici este institutia un!e isi !esfasoara cele mai
multe activitati si cu care au cea mai stransa legatura # 'nii frecventeaa anumite scoli
speciale un!e se afla copiii ca si ei , ma3oritatea au o legatura cu biserica iar cu alte
institutii nu prea stiu ce sa spun #
,-Cu$ ii a=uta aceste institutii pe copiii cu nevoi speciale 9
Pai scoala ii a3uta in !omeniul e!ucativ si cultural chiar , biserica pe plan spiritualN
cam asta e N
>- Au existat cazuri in care se fac diferente < discri$inari intre acesti copii 9 aca
da in ce situatii 9
*u am observat asa ceva in ran!ul copiilor nostril # 8unt rare caurile in care copiii
sufera !in caua !iscriminarii # "ici sunt ocrotiti si invatati sa se comporte normal N la
unii nici nu2ti !ai seama la o prima ve!ere ca ar avea vreun han!icap # 0a unii e mai
grav si atunci pot intervene anumite ironii !in parte cuiva sau poate intervene
marginaliarea N
?- Ce efecte au aceste co$porta$ente asupra copiilor 9
/fecte negative , bineinteles N /i au !oar !e suferit !aca pe langa boala lor , mai sunt si
!iscriminati # Dar cre! ca !iscriminarea !e acum se va manifesta mai mult , can! vor
iesi !e sub ocrotirea centrelor can! vor vrea o viata normala , atunci vor avea !e suferit ,
!eocam!ata sunt copiii si me!iul e mai inga!uitor cu copiii #
@- Sesizeaza copiii aceste co$porta$ente discri$inatorii 9
'nii poate ca !a , sesieaa anumite comentarii rautacioase , unii se simt e)clusi !in
anumite one , !ati !eoparte N
44
A- aca da + cu$ reactioneaza 9
/u cre! ca fiin! copiii trec mai usor peste, mai ales !aca sunt si a3utati # ?rebuie multa
comunicare cu ei atat cat pot intelege #
7B- Cu$ reactioneaza parintii copiilor discri$inati 9
Parintii incearca cat mai mult sa ii a3ute , sa ii acopere # 'nii sunt e)agerat !e ocrotitori
si incearca prea mult sa ii sustina # /i au multa nevoie !e a fi a3utati sa se a3ute singuri #
77- ar in .eneral + in societate in $ediul pu'lic + cu$ sunt priviti acesti copii9
@an!icapul lor este mai mult unul psihic , si la o prima ve!ere nu se observa # De multe
ori te uiti la ei si sunt asa !e !ragalasi si !e frumosi ca nici nu spui ca au ceva # Dar sunt
si acei copiii care au un gra! mai ri!icat !e han!icap si care isi manifesta boala prin
comportamente cau!ate pentru cei !in 3ur # 8i atunci sunt priviti ca atare !in pacate si
sunt clasificati ca atare #
78- Sunt discri$inati in vreun fel in locurile pu'lice 9 5 .ara + teatru + strada etc 6
*u stiu N *oi am facut multe iesiri cu ei si !rumetii , i2am !us si la teatru si peste tot #
Dar nu am observat sa fie !ati !eoparte in astfel !e situatii N nici nu ar fi fost caul N
7:- Ce $asuri sunt luate pentru a veni in spri=inul acestor copii 9
Pe langa toate activitatile pe care le facem si pe care trebuie sa le facem pentru ei , am
incercat sa !iversificam cat am putut acestea # 8pre e)eplu acum , recent pe 1 si 2 aprilie
!e iua autismului am organiat in $opou o serbare in parteneriat cu alta gra!inita , am
avut trei ani la ran! simpoioane cu personal !in strainatate pentru a invata !e la ei si !e
a ve!ea cum e la ei si ce putem noi a!opta N 1ncercam cu toate fortele si resursele sa
facem ceva pentru ei , pentru a21 pregati intr2un fel pentru viata a!ulta #
7;- Sunt cunoscute drepturile acestor copii 9 Sunt respectate aceste drepturi 9
*u stiu prea e)act cum reactioneaa oamenii in fata acestor copiii si in fata acestor
probleme , !ar !in ce stiu , cei care nu se confrunta cu astfel !e situatii nu prea stiu
!espre !repturile lor si cu atat mai putin nu le respecta # 1n centru la noi , si in general in
centre !e acest fel , sunt respectate si cunoscute !repturile lor#
Ka multumesc pentru intelegere si pentru timpul acor!at #
". Interviu adresat unei angajate din CSC SF. ANDREI IASI , CENTRU
REZIDENTIAL
7-Care este relatia du$neavoastra cu copiii acestei institutii9
49
= relatie frumoasa , construita in mai bine !e 10 ani !e e)perienta N
8-Care este relatia du$neavoastra cu parintii acestor copii9
Parintii copiilor vin ilnic !imineata si la amia pentru a2i !uce si lua !e aici# Korbim cu
ei , ne sfatuim pentru binele copiilor # = relatie buna si apropiata avem cu ei#
:-Cu$ relationeaza copiii intre ei9
De obicei bine N %ai sunt si inci!ente intre ei , neintentionate # Dar sunt grupe !e lucru
si !e 3oaca , un!e copiii invata sa se comporte frumos , sa se 3oace impreuna sis a nu isi
faca rau #
;-Ce le.atura < relatie au acesti copii cu alte institutii 9 5 'iserica + scoala + alte
institutii de asistenta sociala 6
De regula noi suntem invatatorii lor , aici este institutia un!e isi !esfasoara cele mai
multe activitati si cu care au cea mai stransa legatura # 'nii frecventeaa anumite scoli
speciale un!e se afla copiii ca si ei , ma3oritatea au o legatura cu biserica iar cu alte
institutii nu prea stiu ce sa spun #
,-Cu$ ii a=uta aceste institutii pe copiii cu nevoi speciale 9
Pai scoala ii a3uta in !omeniul e!ucativ si cultural chiar , biserica pe plan spiritualN
cam asta e N
>-Au existat cazuri in care se fac diferente < discri$inari intre acesti copii 9
aca da in ce situatii 9
*u am observat asa ceva in ran!ul copiilor nostril # 8unt rare caurile in care copiii
sufera !in caua !iscriminarii # "ici sunt ocrotiti si invatati sa se comporte normal N la
unii nici nu2ti !ai seama la o prima ve!ere ca ar avea vreun han!icap # 0a unii e mai
grav si atunci pot intervene anumite ironii !in parte cuiva sau poate intervene
marginaliarea N
?-Ce efecte au aceste co$porta$ente asupra copiilor 9
/fecte negative , bineinteles N /i au !oar !e suferit !aca pe langa boala lor , mai sunt si
!iscriminati # Dar cre! ca !iscriminarea !e acum se va manifesta mai mult , can! vor
iesi !e sub ocrotirea centrelor can! vor vrea o viata normala , atunci vor avea !e suferit ,
!eocam!ata sunt copiii si me!iul e mai inga!uitor cu copiii #
@-Sesizeaza copiii aceste co$porta$ente discri$inatorii 9
'nii poate ca !a , sesieaa anumite comentarii rautacioase , unii se simt e)clusi !in
anumite one , !ati !eoparte N
A-aca da + cu$ reactioneaza 9
4:
/u cre! ca fiin! copiii trec mai usor peste, mai ales !aca sunt si a3utati # ?rebuie multa
comunicare cu ei atat cat pot intelege #
7B-Cu$ reactioneaza parintii copiilor discri$inati 9
Parintii incearca cat mai mult sa ii a3ute , sa ii acopere # 'nii sunt e)agerat !e ocrotitori
si incearca prea mult sa ii sustina # /i au multa nevoie !e a fi a3utati sa se a3ute singuri #
77-ar in .eneral + in societate in $ediul pu'lic + cu$ sunt priviti acesti
copii9
@an!icapul lor este mai mult unul psihic , si la o prima ve!ere nu se observa # De multe
ori te uiti la ei si sunt asa !e !ragalasi si !e frumosi ca nici nu spui ca au ceva # Dar sunt
si acei copiii care au un gra! mai ri!icat !e han!icap si care isi manifesta boala prin
comportamente cau!ate pentru cei !in 3ur # 8i atunci sunt priviti ca atare !in pacate si
sunt clasificati ca atare #
78-Sunt discri$inati in vreun fel in locurile pu'lice 9 5 .ara + teatru + strada
etc 6
*u stiu N *oi am facut multe iesiri cu ei si !rumetii , i2am !us si la teatru si peste tot #
Dar nu am observat sa fie !ati !eoparte in astfel !e situatii N nici nu ar fi fost caul N
7:-Ce $asuri sunt luate pentru a veni in spri=inul acestor copii 9
Pe langa toate activitatile pe care le facem si pe care trebuie sa le facem pentru ei , am
incercat sa !iversificam cat am putut acestea # 8pre e)eplu acum , recent pe 1 si 2 aprilie
!e iua autismului am organiat in $opou o serbare in parteneriat cu alta gra!inita , am
avut trei ani la ran! simpoioane cu personal !in strainatate pentru a invata !e la ei si !e
a ve!ea cum e la ei si ce putem noi a!opta N 1ncercam cu toate fortele si resursele sa
facem ceva pentru ei , pentru a21 pregati intr2un fel pentru viata a!ulta #
7;-Sunt cunoscute drepturile acestor copii 9 Sunt respectate aceste
drepturi9
*u stiu prea e)act cum reactioneaa oamenii in fata acestor copiii si in fata acestor
probleme , !ar !in ce stiu , cei care nu se confrunta cu astfel !e situatii nu prea stiu
!espre !repturile lor si cu atat mai putin nu le respecta # 1n centru la noi , si in general in
centre !e acest fel , sunt respectate si cunoscute !repturile lor#
Ka multumesc pentru intelegere si pentru timpul acor!at #
Concluzii rezultate in urma aplicarii interviurilor)
1nterviurile au fost aplicate atat personalului care lucreaa in centrul rei!ential ,
cat si personalului care lucreaa in centrul !e i #
4B
Prin primele intrebari am incercat sa aflam reletia personalului cu copiii aflati in
ocrotire si cu parintii acestora , precum si relatia copiilor intre ei si a acestora cu alte
institutii # 7elatia personalului cu copiii este una foarte buna , cei anga3ati acolo
facan!u2si munca cu toata !ragostea # $u parintii au relatii cei !in centrul !e i cu
preca!ere , si o relatie buna , foarte buna chiar# $ei care lucreaa in centrul rei!ential
au relatii !e cele mai multe ori slabe sau ine)istente, rareori bune #
$opiii intre ei nu relationeaa propriu2is !ecat in situatiile in care sunt pusi
impreuna si se 3oaca sau fac alte activitati # Dar fiin! inscrisi intr2un gra! grav !e
han!icap , nu relationeaa intr2un anume fel , ci !oar can! se intalnesc #
$u alte institutii !e asemenea nu au o relatie !irecta !ecat cei care sunt in centrul
!e i , sau care nu au un gra! atat !e grav !e han!icap # $ea mai folositoare institutie si
cea mai preenta , !upa centrul 8f#"n!rei este 5iserica , care ii a3uta intr2un fel sau altul
, !irect prin unele a3utoare , rugaciuni impreuna , iesiri s#a# si in!irect prin stabilirea unei
relatii cu Dumneeu#
"m incercat apoi sa aflam !aca se fac !iferente ( !iscriminare ) in ran!ul
copiilor cu han!icap in afara institutiei , !aca sunt marginaliati , e)clusi , !aca resimt
aceste comportamente si cum reactioneaa # "m aflat ca minorii !in centrul rei!ential
si cei cu un gra! grav !e han!icap nu au un contact foarte !irect cu alte institutii sau
locuri publice , astfel evitan!u2se posibilitatea !e a fi e)clusi sau !iscriminati # $ei !in
centrul !e i , sau cu un han!icap mai usor , cei care iau contact mai !es cu lumea
Ce)terioaraA sunt mai e)pusi la astfel !e comportamente si !au fata cu ele # De multe
ori le resimt ca atare , sau alteori le ignora , va! poate ca sunt !ati !eoparte , ca sunt
priviti !iferentiat , !ar nu inteleg atat !e bine inca , sau !aca inteleg ceva , nu
realieaa , uita #
Din interviuri am mai aflat faptul ca acesti copii sunt priviti cu mila !e cele mai
multe ori, nu sunt intelesi si apreciati , oamenii nu au timp sa ii valorifice si sa ii
asculte # 'neori sunt priviti ca niste persoane care ii incurca pe ceilalti , alteori sunt
ironiati , luati in ras #
1n final am incercat sa aflam !aca sunt cunoscute si respectate !repturile acestor
copii in institutie si in societate # 1n institutie , toate persoanele intervievate au afirmat
faptul ca anga3atii cunosc , respecta si promoveaa !repturile acestor copii # 1nsa in
societate , cel putin la noi in tara nu se prea intampla acest lucru # ?otusi ei sunt
increatori in mare ma3oritate , ca acest lucru se va reolva in timp , ca !e3a se fac
progrese #
4E
Centralizarea datelor din chestionarul adresat anga#atilor institutiei %S! "ndrei&* 'asi
Ce varsta au copii care sunt ocrotiti de Centrul De Plasament
Sf. Andrei?
43,48%
39,13%
17,39%
0 - 6 ani
6 - 12 ani
12 - 18 ani
1n urma acestei intrebari am constat ca la centru sunt mai multi copii cu varsta intre 02B
ani, respectiv 4G,14I copii cu varsta intre B212 ani, si 1E,4GI cu varsta intre 1221F#
Beneficiarii serviciilor sociale de la acest centru cat timp
petrec aici?
0%
33,33%
66,67%
2 ore
4 ore
5 ore
5eneficiarii serviciilor sociale in mare parte petrec mai mult !e : ore pe i, la centru#
4F
Sunt beneficiari care stau permanent in centru?
100%
0%
da
nu
"m constat ca beneficarii stau permanent la centru intrucat chestionarele au fost aplicate
anga3atilor !in centrul resi!ential#
De ce servicii sociale beneficiaza copiii de la
Centrul De Plasament Sf. Andrei?
15,63%
15,63%
14,06%
15,63%
14,06%
9,36%
15,63% loogopedie
kinetoterapie
psihoterapie
masuri educatie
a!ilitati de iata "ilnica
meloterapie
arterapie

$opiilor !e la centru le sunt oferite servicii ca: logope!ie21:,B4I, Jinetoterapie2
1:,B4I, psihoterapie2 19,0BI, masuri e!ucative2 1:,B4I, abilitati !e viata ilnica2
19,0BI, meloterapie2 G,4BI, arterapie2 1:,B4I#
4G
Cum descrieti relatia dvs. cu beneficiarii
institutiei?
0%
40%
60%
di#icila
!una
#oarte !una
1n urma acestei intrebari am constat ca relatia anga3atilor cu beneficarii institutiei este
una foarte buna#
Care sunt catgoriile de persoane cu handicap
care beneficiaza de serviciile sociale de la Centrul
Sf. Andrei?
17,54%
17,54%
10,53%
8,77%
8,77%
17,54%
14,04%
5,27%
#i"ic
somatic
auditi
i"ual
neuropsihic
mental
asociat
altele
90
Parintii acestor copii beneficiaza de consiliere din
partea acestei institutii?
100%
0%
da
nu

"m constat ca parintii acestor copii beneficiaa suta la suta !e consiliere !in partea
institutiei#
Din ce medii sociale provin acesti copii?
52,63%
47,37%
#amilii monoparentale
#amilii intregite
"m constat ca :2,B4I !in acesti copii !e la centru sunt !in familii monoparentale, iar
9E,4EI sunt !in familii intregite#
91
Au loc campanii de informare si de sensibilizare
referitor la acesti copii cu handicap?
90%
10%
da
nu
0a aceasta intrebare anga3atii institutiei mi2au raspuns ca in mare parte au loc campanii
!e informare si sensibiliare referitor la acesti copii cu han!icap#
Daca (da) cat de des?
10%
0%
60%
30%
des
#oarte des
rar
#oarte rar
1n urma acestei intrebari am constat ca aceste campanii se !esfasoara mai rar, 40I2
foarte rar, iar in numar !e 10I2 anga3atii mi2au raspuns ca au loc !es#
Centralizarea datelor din chestionarul adresat parintilor copiilor din centru %S! "ndrei&*
'asi
92
Cum va privesc cei din urul
dumneavoastra atunci cand mergeti cu
copilul pe strada?
20%
20% 60%
0%
ciudat
indi#erent
insistent
altele
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat ca 20 I sunt privii
ciu!at atunci c.n! merg pe stra!a, 20 I sunt privii in!iferent, iar cel mai mare
procenta3 !e B0I sunt privii insistent#

!"ati simtit discriminat#a in vreun fel?
100%
0%
da
nu
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c 100I s2au simit
!iscriminai#
94
Daca ati fost discriminat#a$ de catre
cine?
20%
10%
30%
40%
0%
ecini
prieteni
colegi de serici
oameni
necunoscuti
altii
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c cele mai multe
persoane au fost !iscriminate !e oamenii necunoscui, un procenta3 !e 90I, 40I au fost
!iscriminai !e colegii !e servici, un procenta3 !e 20I !e vecini, si un procenta3 !e 10I
!e prieteni#
Ce parere considerati ca au oamenii
din ur despre copii cu handicap?
20%
20% 60%
0%
rea
indi#erenta
nepasare
altele
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c oamenii sunt
nepastori atunci c.n! v! un copil cu han!icap, &i anume un procenta3 !e B0I, 20I
sunt in!ifereni, &i 20I au spus c oamenii au o prere rea !espre copii cu han!icap#
99
Ce fel de activitati desfasurati cu ei
acasa in afara celor pe care le face la
gradinita?
20%
70%
10%
actiitati educatie
actiitati de !a"a
numai cele de la
gradinita
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c prinii e)ersea cu
copilul !oar activiri !e ba, un procenta3 !estul !e mare !e E0I, activitai e!ucative
!oar un procent !e 20I, &i un procent !e 10I 2 numai cele !e la gr!ini#
Cum reactionati in momentul in care
cineva va priveste urat$ rade sau va
adreseaza cuvinte neplacute?
40%
30%
30%
nu reactione" in
nici un #el
ii raspund daca imi
spune cea
incerc sa ii e$plic
ca este doar un
copil, la #el ca
ceilalti
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procent !e 90I nu
reacionea (n niciun fel atunci c.n! cineva (i prive&te ur.t, r.!e sau le a!resea
cuvinte neplacute, un procenta3 !e 40I au spus c le rspun! atunci c.n! cineva (i
nec3e&te, &i un procenta3 !e 40I incearc s le e)plice c este !oar un copil, la fel ca
ceilali#
9:
Cum reactionati dvs. in momentul in
care sunteti discriminat#a?
0%
80%
10%
10%
raspund la
discriminare cu
iolenta
sunt indi#erent%a
plang
altele
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procent !estul !e
mare !e F0I sunt in!ifereni atunci c.n! sunt !iscriminai, un procent !e 10I au
rspuns c pl.ng, iar un procent !e 10I au spus altele &i anume (ncearc s le plteasc
cu aceea&i mone!#
Considerati ca centrul"gradinita la care
merge copilul in prezent este un
inceput care il va auta sa se integreze
mai tarziu in societate?
100%
0%
da
nu
9B
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procent !e 100I
consi!er c este consi!er benefic centrul la care merg copiii &i este un (nceput pentru
integrarea lor (n societate#
Ati incercat sa il duceti si in alte
institutii specializate pentru a"l integra
in societate?
100%
0%
da
nu
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procent !e 100I
au !us copiii &i la alte instituii pentru a2l integra (n societate#
Aveti autor din partea altor institutii de
a"l putea integra in societate?
100%
0%
da
nu
9E
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procenta3 !e 100I
au a3utor &i !in partea altor instituii pentru a2l putea integra (n societate#
De cand merge la centru ati observat
%schimbari% $ in comportamentul
copilului?
90%
10% 0% 0%
da
nu
nu prea
putine
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c un procent !estul !e
mare !e G0I au rspuns c au observat schimbri (n comportamentul copilului !e c.n!
acesta merge la centru, iar un procenta3 !e 10I au rspuns c nu au observat schimbri
(n comportamentul copilului !e c.n! acesta merge la centru#
Ce parere aveti de modul cum sunt
tratati copii in centru?
50%
20%
30%
!una
accepta!ila
se poate mai !ine
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c 3umtate !in prinii
crora le2am aplicat chestionarele un procent !e :0I, au o prere buna !espre mo!ul
cum sunt tratai copiii (n centru#
9F
Dupa parerea dvs.$ in ce fel de situatii
un copil cu handicap ar putea fi
discriminat?
0%
30%
50%
10%
10%
cand merge la
centru
cand merge pe
strada
in parcuri
in institutii
altele
-n urma rspunsurilor la aceast (ntrebare am constatat c 3umtate !intre prini,
un procent !e :0I au afirmat c sunt !iscriminai atunci c.n! merg cu copillul (n
parcuri, un procent !e 40I atunci c.n! merg pe stra!, un procent !e 10I au fost
!iscriminai (n institui, &i un procent !e 10I au rspuns altele &i anume (n spitale#
"II- Concluzii 1i o'serva/ii
$e am vrut sa obtinem? 8i am obtinut:
&I&CIO*RAFIE%
%ifto!e K# CDimensiuni ale a#s# forme si strategii !e protectie a grupurilor !efaoriateA,
5otosani, /i!as 1GG:
9G
Popescu, 6, Plesa =# C@an!icap, rea!aptare, integrareA, 5ucuresti, Pro @umanitas 1GGF,
"lbu "#, "lbu $# C"sistenta psihope!agogica si me!icala a copilului !eficient fiicA, 1asi,
Polirom, 2000
:0