Mizerabilii

,
(francez: Les Misrables) este cel mai mare roman al lui Victor Hugo roman pe care scriitorul
l-a terminat n !"#, n timp ce se afla n e$il% Mizerabilii este consi&erat &rept una &intre
capo&operele umanit'ii, precum (i o a&e)rat fresc social%
*rima parte
+omnul M,riel, &e)enit episcopul -ien)enu, care locuie(te la +igne mpreun cu sora sa,
-aptistine, are ocazia &e a se nt.lni cu un ocna( e)a&at, ce i bate la u( pentru a-i cere
m.ncare (i a&post% /iin& un om nespus &e bun, &e milosti), ce (i &&ea mai to'i banii sracilor
(i care nu putea refuza prile0ul &e a face o fapt bun, l prime(te, spre marea uimire a ocna(ului,
care fusese refuzat &e toat lumea%
1tiin& bine c este un e)a&at cutat &e poli'ie, episcopul l cazeaz ntr-o camer &e un&e
ocna(ul, pe nume 2ean Val0ean, fuge fur.n& argintria casei% 3ste prins &e 0an&armi (i a&us n
fa'a &omnului -ien)enu, care l &eclar ne)ino)at (i i &ruie(te (i &ou sfe(nice &e argint% 2ean
Val0ean pleac (i se nt.lne(te pe &rum cu micu'ul 4er)ais, cruia i fur mone&a &e &oi franci,
neascult.n&u-i rugmin'ile struitoare &e a i-o napoia%
50uns la Montreuil-sur-mer, (i sc6imbat treptat &e buntatea pe care episcopul i-o artase, fostul
ocna( (i ia numele &e Ma&eleine (i ncepe o mic afacere n &omeniul in&ustriei mrgelariei
folosin& te6nici n)'ate la ocn% 5facerea prosper (i a0unge una profitabil% 7n scurt timp, ora(ul
Montreuil-sur mer rena(te &atorit &omnului Ma&eleine% 3l &e)ine binefctorul 'inutului: & &e
lucru (omerilor, i a0ut pe sraci (i pe bolna)i8 este numit primarul ora(ului, &up ce refuz &e
mai multe ori%
9n )igilent inspector &e poli'ie, numit 2a)ert, asist la episo&ul n care primarul l sal)eaz pe
mo( /auc6ele)ent, &.n& &o)a& &e o for' fizic nemaint.lnit, aproape supranatural% 7(i &
repe&e seama c Ma&eleine nu este nimeni altul &ec.t ocna(ul 2ean Val0ean, )estit pentru for'a
sa%
5cesta se nt.lne(te la se&iul poli'iei cu /antine, o fost lucrtoare &e la fabric, a0uns pe
&rumuri (i ne)oit s fac fapte 0osnice pentru a-(i ntre'ine feti'a% 3l & porunc s fie eliberat (i
atrage astfel (i mai mult suspiciunile lui 2a)ert asupra lui% /antine este internat (i ngri0it &e o
micu' pe nume :implice% +omnul Ma&eleine o )iziteaz pe nefericit aproape zilnic (i ncepe
s-i cunoasc ne)oile% /eti'a acesteia, pe nume ;osette, este crescut &e ticlo(ii so'i
<6enar&ier, care i cereau bani n fiecare lun pentru ca micu'a feti' s fie o ser)itoare (i s
mn.nce resturile &e m.ncare &e pe 0os%
*rimarul, n&uio(at &e starea /antinei, care era pe moarte, 6otr(te s plece la Montfermeil,
satul n care se afla c.rciuma lui <6enar&ier, pentru a o napoia pe ;osette% +ar prea t.rziu=
Ma&eleine este prins &e 2a)ert, care l urmrea &e foarte mult timp% /antine moare, reu(in& s
ob'in promisiunea primarului c )a a)ea gri0 &e feti'a sa%
2ean Val0ean scap &in nc6isoare &e &ou ori: prima &at scap &in m.inile lui 2a)ert, iar a &oua
oar &e la ocn, printr-o nt.mplare misterioas% :al)eaz )ia'a unui marinar &e pe un )as &ar
>moare? c6iar el% +e fapt se arunc in mare (i este crezut mort% :e &uce la Montfermeil, &up ce
(i ia, &e la &omnul Lafitte, banii pe care i &e'inea sub numele &e Ma&eleine, (i o cumpar pe
;osette &e la nemilo(ii 6angii%
:e mut la *aris, n 6ar&ug6ia 4orbeau, &e un&e este ne)oit s plece &in cauza lui 2a)ert, care l
urmre(te &in nou% :cap &e el (i se &uce mpreun cu ;osette, pe care o n&ragea acum
enorm, la mnstirea *etit-*icpus% 5colo l int.lne(te pe gr&inarul mo( /auc6ele)ent, care l
a0ut s se stabileasc la mnstire
5 &oua parte
La *aris, in stra&a /illes-&u-;6al)aire nr%" locuieste un burg6ez pe nume 4illenorman&, in )arsta
&e nouazeci &e ani, impreuna cu fiica sa si cu nepotul sau, Marius% -aietelul acesta, care fusese
separat &e tatal sau &in cauza buniculului, primeste intr-o zi o scrisoare care il anunta ca tatal pe
care nu il cunoaste este pe moarte% 3l se &uce la fostul colonel &emn &e tot respectul pentru
cura0ul &o)e&it in luptele &use pentru patria sa, nestiin& nimic &espre trecutul sau glorios si
neiubin&u-l &eloc%
<atal lui Marius moare iar baiatul isi &a seama &e iubirea pe care i-o &atora tatlui sau &atorita
&iscu'iei miraculoase pe care o are cu &omnul Mabeuf% :uprat pe bunicul sau pleac &e acas
si se stabile(te in 6ar&ug6ia 4orbeau, )ec6ea locuin'a a lui 2ean Val0ean% :e mprietene(te cu
membrii grupului 5%-%;%: 3n0olras, ;ombeferre, 2ean *rou)aire, /euill,, ;ourfe,rac, -a6orel,
Laigle, 2ol, si 4rantaire, &ar nu intra in grupul lor ce lupta pentru nfptuirea re)olu'iei%
:e nt.lne(te cu o fata ce se plimba mereu pe aleile gr&inii Lu$embourg nso'it &e un btr.n,
poreclit Leblanc% Marius se n&rgoste(te &e aceasta fata si face &ese plimbri prin Lu$embourg
&oar pentru a o zri o clipa% 3a nu este nimeni alta &ec.t ;osette, ie(it &in mnstire si btr.nul
nu este nimeni altul &ecat 2ean Val0ean% 5cesta obser)a comportamentul ciu&at al lui Marius si
stabile(te sa nu se mai plimbe prin acea gra&ina% 5sta inseamna pentru Marius o lo)itura teribila:
pier&erea 9rsulei sale, caci el a(a cre&ea ca o c6eam%
;te)a luni este &isperat &ar se i)e(te un prile0 &e a o re)e&ea pe ;osette si &e a-i sal)a )ia'a
batranului Leblanc% @ntr-o zi, in camera alaturat lui &in 6ar&ug6ia 4orbeau, )ecinii 2on&rette i au
ca musafiri c6iar pe ;osette si pe tatl sau% 5cesti )ecini trimit tuturor scrisori pe nume false
ceran&, sub &iferite prete$te, bani celor milosti)i% Aoile lor )ictime sunt c6iar persoanele at.t &e
&ragi lui Marius, care poate urmari intalnirea printr-o gaur ce face legatur &intre camera sa (i
cea a familiei 2on&rette% 5ceasta este &e fapt familia <6enar&ier, a carei carciuma &a&use
faliment% Becunoscan&u-l pe 2ean Val0ean, stap.nul casei planuie(te asasinarea lui, anga0an&
ni(te criminali &in ban&a *atron-Minette% @i & intalnire in acea sear iar )ictima )ine, )ran& sa
a0ute un srac sa-(i plateasc c6iria% Marius anun'a poli'ia si astfel 2a)ert este ne)oit s ii sal)eze
)iata celui pe care il urmrise atat &e mult timp pentru a-l aresta% <nrul prime(te pistoale pentru
a anunta poli'ia &e sosirea momentului critic &ar este pus intr-o situa'ie &ificil% <rebuie sa-l &ea
pe mna poli'iei pe cel care i-a sal)at )ia'a tatlui su <6enar&ier( &e fapt acesta il scosese
&intr-o groapa &e ca&a)re pentru a-l 0efui) sau s-l lase s moar pe tatl fetei pe care o iubea
&in tot sufletul- 2ean Val0ean%
*ana la urm nu face nimic (i lasa totul in seama lui 2a)ert, care ii sal)eaz )ia'a fostului ocnas
2ean Val0ean% 5cesta scap neobser)at (i i(i sc6imb locuin'a pentru a nu fi &escoperit &e
nimeni% :e mut in stra&a *lumet% 3ponine, una &in cele &oua fice a lui <6enar&ier afl a&resa
;osettei si i-o & lui Marius, in ciu&a faptului c aceast oropsit a sor'ii l iubea in a&ncul
sufletului% Marius se intalne(te cu ;osette in stra&a *lumet, care este &e acum inainte gaz&a unei
po)e(ti &e &ragoste%
2ean Val0ean 6otres(e s plece la Lon&ra &atorit biletelului &e la 3ponine care il in&emna s
fac acest lucru, iar Marius este &in nou in situa'ia &e a o pier&e pe ;osette% :e &uce la bunicul
su 4illenorman& pentru a-i cere spri0inul, &ar acesta l refuz%
+ezamgit &e reac'ia btr.nului (i a).n& in fa'a o rscoala gata s izbucneasc, 6otara(te s se
&uc in lupt pentru a muri% 5stfel se altura prietenilor lui, membri ai grupului 5%-%;%, in lupta &e
la barica&e, con&us &e foarte cura0osul, in'eleptul, &reptul, m.n&rul si nenfricatul 3n0olras%
4a)roc6e , fiul lui <6enar&ier &ar mai mult crescut pe stra&, particip (i el la rscoal% 3ste
insrcinat &e Marius s-i trimita un bilet ;osettei care a0unge in mainile lui 2ean Val0ean%
5 treia parte
@n iunie !C#, membrii grupului 5%-%;%, impreun cu )oluntarii a&una'i &e pe strzi, construiesc o
barica& in stra&a ;6an)rerie% Marius, care trebuie s-(i respecte promisiunea facut ;osettei,
4a)roc6e, 2a)ert, prins ca spion (i 2ean Val0ean, care primise biletul &e a&io al lui Marius pentru
fiica sa, se aflau (i ei la barica&a con&usa cu mult pricepere ,cura0 si patriotism &e 3n0olras%
@ubitul ;osettei, incerc.n& s-(i &ea )ia'a pentru infptuirea rscoalei, sal)eaz barica&a &e
primul atac al sol&a'ilor, urc.n&u-se in )arful ei cu un butoi &e praf &e pu(c (i amenin'an& c )a
arunca totul in aer in cazul in care inamicii nu se retrag% 5stfel, Marius a0unge un al &oilea
con&uctor, alturi &e 3n0olras%
+.n&u-si seama c la )enirea zorilor )or muri cu to'ii, rascula'ii 6otrsc s sal)eze cati)a
oameni imbracan&u-i in uniformele garzii nationale, iar 2ean Val0ean i(i & uniforma pentru a
sal)a )ia'a unui necunoscut% 3l le este &e mare folos tinerilor rsculati, &ar incearca pe c.t posibil
sa nu omoare pe nimeni% 4a)roc6e i(i & )ia'a intr-un mo& a&mirabil a&uc.n& barica&ei
pre'ioasele gloan'e &e care are at.ta ne)oie%
*rintr-o intamplare e$traor&inar 2ean Val0ean i sal)eaz )ia'a lui 2a)ert, omul care ii pricinuise
at.tea necazuri% 5cesta este prins ca spion in barica& iar lui 2ean Val0ean ii re)ine sarcina &e a-l
e$ecuta% +ar el ii & &rumul, spun.n&u-i a&resa sa pentru ca mai tarziu s-l poata aresta%
@ntre timp, minuna'ii tineri, membri ai grupului 5%-%;% sunt omor.'i unul cate unul% 5ceasta regula
nu i ocole(te nici pe ceilal'i rscula'i% 5ce(tia 6otrsc s se a&posteasc intr-o c.rcium &in
apropiere% 3n0olras a0ut la a&postirea celor rama(i in )ia'a st.n& cu pu(ca lui in m.n in fa'a
unui intreg regiment%
*.na la urm in )ia' nu rmn &ecat 2ean Val0ean (i Marius, care rmseser in spatele
carciumii, cura0osul 3n0olras, pri)in& moartea m.n&ru si &rz (i 4rantaire, care a&ormise in timpul
luptei &in cauza be'iei% 5cest biat, mai tot timpul beat si u(uratic, ce fusese primit &in mil &e
3n0olras in grupul con&us &e el, se treze(te si are onoarea s moar alturi &e acel inger
neinfricat ce i(i & )ia'a pentru patrie fr s (o)ie%
2ean Val0ean il sal)eaz &e la moarte pe acela pe care il ura (i il fcea responsabil &e &espar'irea
&intre el si ;osette: pe Marius% Merg.n& prin canalele *arisului, pe intunericul infrico(tor &e
acolo (i prin mizeria &e ne&escris, si risc.n&u-si )ia'a in nisip mi(ctor, reu(e(te s a0ung la o
ie(ire 'in.n& in bra'e trupul poate neinsufle'it al lui Marius% 5colo se intalne(te cu <6enar&ier, care
nu il recunoa(te%
@n sc6imbul a treizeci &e franci, el ii a0ut pe cei &oi s ias &in canal, &ar pentru 2ean Val0ean se
i)e(te o alta pie&ic: 2a)ert% 5cesta )rea s-l aresteze pe fostul ocna(, &ar mai int.i il &uce pe
Marius acas la bunicul su% 50uns in fa'a casei acestuia, i permite acestuia s intre in ea, el
a(tept.n& afar% ;.n& 2ean Val0ean iese &in cas pentru a fi &us la un se&iu &e poli'ie, nu il mai
gseste pe 2a)ert% 5cesta isi &a seama c face ru arest.n&u-l pe cel care ii sal)ase )ia'a, c6iar
&aca el este un fost ocna(% +ar face ru si neimplinin&u-(i &atoria fat &e 0usti'ie% @nnebunit, el se
sinuci&e arunc.n&u-se in :ena%
Marius este )in&ecat &atorit ingri0irii speciale pe care i-o & bunicul% 5cesta, pentru fericirea
nepotului su, )orbe(te cu &omnul /auc6ele)ent, a&ica 2ean Val0ean (i il in)it pe el (i pe
;osette in casa lui% Marius se )in&ec &e tot (i se cstore(te cu iubita sa, ;osette% +ar tatl ei
refuz s locuiasc impreun cu tinerii casatori'i &eoarece ar face un mare pacat min'in&u-i si
ascunzan&u-(i i&entitatea% 9rmeaz o perioa& grea pentru eroul principal al acestei cr'i: i
spune a&e)rul &espre trecutul sau lui Marius, care incepe s-l in&eprteze &e ;osette, se
int.lne(te cu ea in fiecare sear &ar fiin& foarte &istan'i unul fat &e altul, a0unge p.n la urm s
nu o mai )a& &eloc (i se izoleaz in camera sa a(tept.n&u-(i sf.r(itul%
<6enar&ier se &uce la Marius pentru a-i )in&e ni(te secrete &espre 2ean Val0ean in sc6imbul unei
sume &e bani si astfel Marius afl cine l- sal)at &e la moarte la barica&e, c 2ean Val0ean nu este
)ino)at &ecat &e furtul unei paini pentru care a facut nousprezece ani &e inc6isoare% 3l o ia pe
;osette (i se &uc la tatl ei, care este pe moarte% 2ean Val0ean, a).n&u-i alturi pe tinerii si
copii, Marius si ;osette, pe care ii iubea atat &e mult, a).n& alturi lucrurile &ragi lui: sfe(nicele
episcopului, imbrcamintea feti'ei sale &e c.n& era copil (i cufra(ul in care le purta (i
imagin.n&u-si-l prezent (i pe episcopul su &rag, i(i & sufletul in &eplin pace (i fericire% *e
morm.ntul pe care copii si il fac sunt scrise urmtoarele )ersuri:
>5zi &oarme% +e(i traiul i-a fost prea c6inuit, <ria% ;an& al sau inger pleca, el a murit% 5ceast
intamplare s-a petrecut fire(te 5(a cum )ine noaptea c.n& ziua se sf.r(e(te%?