Sunteți pe pagina 1din 5

GISCA MARIA IRINA

ANUL II,AMG
Manifestari congenitale ale inimii
Cardiopatiile congenitale sunt afectiuni datorate unor malformatii cardiovasculare produse in
viata intrauterina.
Etiologie: ereditatea, infectiile (rueola, to!oplasma etc.", unele medicamente (citostatice,
imunosupresive", defecte amniotice etc.
Clasificare.
In functie de pre#enta ciano#ei, se deoseesc doua grupe de cardiopatii congenitale$
1)cianogene
2) necianogene
1. Cardiopatii Congenitale CIANOGENE TETRALOGIA FALLOT
%etralogia &allot se caracteri#ea#a prin asocierea$ a" 'S( (defect septal ventricular") "
de!tropo#itia aortei) c" steno#a pulmonara (S*" d" +ipertofie de ventricul drept (,('".
Simptomatologie
a"dispnee de efort, " -cri#e +ipo!ice., manifestate prin accentuarea ciano#ei, ta+ipnee, sincopa
si c+iar convulsii , declansate de efort, plans sau supt, la copiii in primii /01 ani de viata.
2iectiv$ ciano#a inca de la nastere, de intensitate variata) intar#iere in crestere) omarea
regiunii sternale inferioare) suflu sistolic parasternal stang
%ratamentul este comple!, pe cale c+irurgicala.
2. Cardiopatii Congenitale NECIANOGENE - cu sunt stanga-dreapta
Se caracteri#ea#a printr0o comunicare intre inima stanga si inima dreapta sau intre circulatia
sistemica si cea pulmonara, deci suntul este orientat de la stanga la dreapta si in consecinta,
fara ciano#a.
A) DEFEC!" #E$A" %EN&IC!"A&
'S( este malformatia caracteri#ata prin lipsa unei portiuni a septului interventricular, ceea ce
determina comunicarea directa intre cei doi ventriculi, directia suntului fiind S 3 '.
Simptomatologie
GISCA MARIA IRINA
ANUL II,AMG
Cand 'S( este mic avem asenta simptomelor, aspect fi#ic normal si un suflu sistolic spatiul III0
I( stang, de intensitate relativ mare. In 'S( mare, pacientul pre#inta dispnee, palpitatii,
de#voltare fi#ica intar#iata, cord marit de volum si suflu sistolic , mai putin intens. *rognosticul
este sever. /
') DEFEC!" #E$A" A&IA"
'SA se caracteri#ea#a prin e!istenta unui orificiu in septul interatrial, cu sunt S 3 ' initial.
Simptomatologia se datorea#a in principal +ipertensiunii pulmonare (,%A*" 3 dispnee, palpitatii.
Ciano#a apare tardiv, dupa inversarea suntului. 4!ista un suflu sistolic in focarul pulmonarei.
C) $E&#I#ENA CANA"!"!I A&E&IA"
*CA este malformatia caracteri#ata prin persistenta, dupa nastere, a comunicarii dintre aorta si
artera pulmonara, prin canalul 5otal e!istent, in mod normal, numai in viata intrauterina.
%ulurarile functionale apar o data cu instalarea ,%A* 3 dispnee, palpitatii, lipotimii. La
ascultatie e!ista un suflu sistolo0diastolic (-suflu de masina. sau -suflu in tunel."
CA&DIO$AII CONGENIA"E O'#&!CI%E - COA&CAIA AO&EI
Repre#inta o ingustare congenitala a aortei toracice. Consecintele +emodinamice sunt
urmatoarele$ 6" ,%A in sistemul arcului aortic (memre superioare") /" +ipotensiune la
memrele inferioare. Simptomatologia este data de ,%A (cefalee, ameteli") ,%A la memrele
superioare, cu puls radial amplu si +ipotensiune la memrele inferioare, cu diminuarea si c+iar
disparitia pulsului femural.
A&IMII CA&DIACE
Aritmiile cardiace pot avea drept cau#a$ tulurarile de ritm cardiac si tulurarile de conducere
atrio0ventriculara.
!"'!&A&I"E DE &IM CA&DIAC
%A,ICAR'IA SINUSALA 3 repre#inta accelerarea ritmului cardiac peste valorile normale
admise. La adult , frecventa se situea#a intre 67706879min, iar la nou nascut poate depasi
/779min.
Cau#e$ la persoanele normale 3 an!ietate, efort fi#ic, distonii neurovegetative, dupa cafea, ceai,
alcool si tutun) in stari patologice 0 +ipertiroidie, oli ferile, insuficienta cardiaca, stair de soc,
miocardite, endocardite, pericardite, anemii) deasemeni dupa unele medicamente.
Clinic$ ritm cardiac frecvent si regulat.
%ratamentul pentru ta+icardia fi#iologica este repre#entat de eta0locanti cu actiune prelungita
de tipul atenolol, metoprolol.
'&ADICA&DIA #IN!#A"A
GISCA MARIA IRINA
ANUL II,AMG
Ritmul cardiac determinat de nodulul sinusal varia#a intre 170:79min.
Cau#e$ la persoane sanatoase 3 sportivi, cei care desfasoara o munca fi#ica grea, in somn,
distonie neurovegetativa) in stari patologice 3 +ipotiroidie, +ipertensiune intracraniana, icter
mecanic, infarct miocardic, tulurari electrolitice (+iper;aliemie") dupa unele medicamente 3
digitala, etalocante.
Clinic$ ritm rar, regulat, care se accelerea#a la efort.
E(&A#I#O"E"E
4!trasistola repre#inta o contractie a inimii determinata de un impuls, care are punct de plecare
un focar ectopic. Aceasta inseamna ca impulsul nu pleaca din nodulul sinusal. In acest ca#
sistola cardiaca apare intotdeauna mai devreme decat ar treui sa apara urmatoarea sistola
normala a cordului. <
In functie de po#itia focarului ectopic, e!trasistolele vor fi $
a" supraventriculare 3 cand focarul ectopic este situat deasupra sau in interiorul septului atrio0
ventricular
" ventriculare 3 cand focarul ectopic este situat la nivel ventricular.
Apar dupa consum de cafea, alcool, fumat, surmena=, emotii, postprandial, miocardite,
cardiopatie isc+emica, infarct, cardita reumatismala, cardiopatie +ipertensiva, administrare de
droguri, +ipertiroidism, tulurari electrolitice (+ipercalcemie, +iperpotasemie".
A)ICA&DIA $A&O(I#ICA
%a+icardia *aro!istica este o tulurare de ritm caracteri#ata printr0o frecventa cardiaca
crescuta, peste 6:706879min, cu ritm regulat, care survine in atacuri ce apar rusc, durea#a un
timp variail si au un sfarsit rusc.
%a+icardia *aro!istica poate fi$
a" supraventriculara
" ventriculara.
Simptomatologie$ palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee, lipotimie, c+iar sincopa.
2iectiv$ %A sca#uta, puls rapid, regulat si mic.
%ratament$ utili#area manevrei vagale (compresia sinusului carotidian") administrarea
intravenoasa de droguri antiaritmice$ adeno#ina, verapamil, propranolol, metoprolol.
FI'&I"AIA A&IA"A
GISCA MARIA IRINA
ANUL II,AMG
&A este o aritmie in care activarea atriala este desincroni#ata, su forma unor unde foarte
frecvente (peste 1770>779min", neregulate si superficiale. *ractic dispare sistole atriala.
Cau#e$ valvulopatii (mai frecvent SM", cardiopatie isc+emica, +ipertiroidism, cardiopatie
+ipertensiva, emolii pulmonare, oli infectioase, etc.
*rin disparitia sistolei auriculare, in &A scade umplerea ventriculara si deci scade deitul
cardiac si, deasemeni, se creea#a conditii favoraile formarii de tromi auriculari.
Simptomatologia este in functie de modul de deut al &A si de frecventa ventriculara. In &A
paro!istica, cu frecventa ventriculara crescuta, apar palpitatii, dispnee, an!ietate. &A cronica, cu
frecventa ventriculara normala, este, de oicei, ine tolerata.
Clinic e!ista aritmie completa si deficit de puls (frecventa atailor la inima mai mare decat pulsul
radial", cu puls neregulat si amplitudine inegala.
%ratamentul 0 in urgenta (&A paro!istica"firilatia este redusa prin electroconversie. Cand
olnavul este staili#at +emodinamic, se poate face reducere medicamentoasa cu
procainamida sau amiodarona.
F"!E&!" A!&IC!"A&
&lA este asemanator cu &A, fiind caracteri#at prin contractii auriculare cu ritm regulat si cu o
frecventa in =ur de <779min, din care numai o parte se transmit la ventriculi (/96, <96, 196", in mod
regulat sau neregulat.
Cau#ele si simptomele sunt aceleasi cu ale firilatiei atriale.
2iectiv vom avea un ritm cardiac regulat sau, mai rar, neregulat, ta+icardic sau nu.
FI'&I"AIA %EN&IC!"A&A
&( repre#inta cea mai severa tulurare de ritm si cau#a cea mai frecventa a mortii suite
cardiace. (entriculii in firilatie se contracta parcelar, anar+ic, cu o frecventa foarte mare, fiind
incapaili sa reali#e#e sistola ventriculara, cu consecinte +emodinamice catastrofale$ incetarea
functiei pompei cardiace, prausirea deitului cardiac si a %A.
Cau#e$ cardiopatie isc+emica, traumatisme toracice, electrocutare, interventii c+irurgicale pe
cord, sustante aneste#ice, etc. 1
Simptome$ pierderea constientei, midria#a, convulsii, %A prausita, disparitia pulsului si a
#gomotelor cardiace) daca cri#a depaseste 1 minute, suferinta cererala devine ireversiila.
Conversia la ritmul sinusal a flutterului atrial se face prin soc electric e!ern de urgenta.
'easemeni se pot administra droguri antiaritmice$ c+inidina, procainamida, flecainida,
propafenona.
!"'!&A&I DE COND!CE&E
GISCA MARIA IRINA
ANUL II,AMG
Repre#inta consecinta locarii partiale sau complete a e!citatiei la nivelul uneia sau mai multor
ramuri sau fascicule ale sistemului de conducere.
!"'!&A&I DE COND!CE&E A&IO-%EN&IC!"A&E
%ulurarile de conducere constau in diminuarea vite#ei de transmitere a stimulului sau
transmiterea intermitenta sau locarea completa a transmiterii intr0un anumit teritoriu cardiac.
Cau#e$ le#iuni inflamatorii, cardiopatie isc+emica, ,%A, cardiomiopatii, valvulopatii (SA",
tulurari +idroelectrolitice, into!icatii medicamentoase.
%ulurarile de conducere se pot clasifica$
6" dupa intensitatea deprimarii conducerii stimulului 3 loc de gradul I (loc a0v simplu", loc de
gradul II (/" dupa sediul la care se reali#ea#a tulurarea de conducere 3 loc sino0atrial
(locarea propagarii stimulului din nodulul sinusal catre auriculul drept", locuri atrio0ventriculare
(a0v" si locuri intraventriculare (de ramura".
In locul sino0atrial pe ecg apar, intermitent, pau#e electrice (asenta undei * si a comple!ului
?RS".
In locul a0v de gradul I are loc o prelungire a timpului de conducere a0v, care se recunoaste
ecg prin prelungirea intervalului*?.
In locul a0v de gradul II, pe langa deprimarea conducerii, se inregistrea#a , intermitent sau
constant, locarea completa a acesteia, pe traseul ecg e!istand mai putine comple!e ?RS
decat unde *.
5locul a0v de gradul III (total, complet" se caracteri#ea#a prin faptul ca nici un impuls atrial nu se
transmite la ventriculi, activitatea acestora fiind preluata de un centru propriu, astfel incat
activitatea atriala si cea ventriculara se desfasoara in mod independent una de alta$ undele * se
succed cu o frecventa proprie (de e!. ma! @79min", iar comple!ele ?RS au o frecventa mult mai
mica decat cea a undelor * (de e!, <79min".
Simptomatologia locului este dependenta, in mare masura, de severitatea radicardiei si
varia#a de la simple ameteli pana la pierderea constientei. 2prirea activitatii centrului
idioventricular determina aparitia sindromului Adam0Sto;es, caracteri#at prin pierderea
constientei, stop respirator si convulsii.
2iectiv pacientul pre#inta radicardie accentuata (/70179min", fi!a ( nu se modifica la efort" si
cu ritm regulat.
%ratamentul este c+irurgical si presupune implatarea de pace0ma;er cardiac.
!"'!&A&I DE COND!CE&E IN&A%EN&IC!"A&E
5locarea se reali#ea#a la nivelul unor ramuri sau fascicule ale sistemului de conducere
intraventricular.
Cau#e$ cardiopatii organice (isc+emica, +ipertensiva, reumatica, congenitala", cardiomiopatii,
tulurari electrolitice, into!icatii medicamentoase.
Cele mai cunoscute sunt locurile de ramura, drept si stang. 'iagnosticul se pune
electrocardiografic.