Aspecte de mediu ale

despduririlor
Abstract
Fr a avea o prea mare importana o vreme ndelungat,necesitile societii,
limitate i lipsite de complexitate, nu reclamau nicio schimbare fundamental de
contiin i deci, de atitudine, funciile pdurilor, mai exact, nu au constituit obiectul
preocuprilor umane, pragmatice i, cu att mai mult, al celor tiinifice, dect foarte
trziu, mai exact spus, ncepnd cu secolul al XIXlea!
Importana socialeconomic a economiei forestiere, n general, a sectorului silvic n
mod expres, apare cu mai mult claritate n contextul abordrii i nelegerii
coninutului funciilor exercitate de ctre pdure,cauze ale despduririlor,efectele si
solutiile depduririi!
Cuvinte cheie:
despdurire,funcia de protecie,funcia de producie,efecte ale despduririlor,cauze
ale despduririi
Introducere
I.DEFINIIE
Despdurirea reprezint totalitatea aciunilor/faptelor prin care pdurile sunt
nlturate complet de pe unele suprafee din cauze naturale,dar in marea majoritate a
cazurilor din cauze antropice.
II.FUNCIILE PDURILOR
Astzi, problematica funciilor pdurilor se regsete la locul cuvenit, n contextul
economiei forestiere a oricrei ri cu silvicultur avansat, pdurile fiind mprite dup
destinaia ce le-a fost atribuit, n dou mari categorii corespunztoare celor dou tipuri
de funcii, dup cum urmeaz:
Aceste unc!ii se "mpart "n dou mari cate#orii importante$
%unc!ia de protec!ie
%unc!ia de produc!ie
ntr-o definiie sintetic, prin funciile de protec!ie a pdurilor& se nelege exercitarea
de ctre acestea a unor influene favorabile sau servicii utile societii.
!iar dac, o lung perioad de timp, oamenii nu au simit nevoia "ustificrii acestor
funcii tocmai pentru c nu duceau lipsa efectelor lor benefice, n prezent, dar mai ales n
perspectiv, cele care vor deine nt#ietatea n faa necesitilor i preocuprilor oamenilor
vor fi, fr ndoial, tocmai funciile de protecie .$oarte important de reinut este faptul
c funciile de protecie se manifest sub forma acestor influene favorabile sau a unor
servicii utile numai n zona n care exist pdurea, ele neput#nd face obiectul unui sc!imb
ca n cazul lemnului, nefiind deci, transportabile. ntre numeroasele influene favorabile
exercitate de pdure se regsesc cu prioritate urmtoarele:
-apr solul mpotriva eroziunii i degradarii sale%
-prote"eaz apele curgtoare, asigur#ndu-le un debit constant, limpezime, mpiedic#nd
transportul de materiale%
- influeneaz favorabil extremele de temperatur%
- diminueaz viteza v#ntului%
- nfrumuseeaz i nnobileaz peisa"ul%
- purific aerul atmosferic, mbogindu-l n oxigen%
&rima a cunoscut o recunoatere din ce n ce mai ampl la nivel
mondial, n ultimele patru decenii, sub aspectul importanei sale vitale
pentru ntreaga societate omeneasc.
'ultitudinea funciilor de protecie a generat, firesc, o serie de
preocupri, studii i cercetri pentru clasificarea acestora. n ara noastr,
prima asemenea ierar!izare aparine profesorului i cercettorului &opescu ( )eletin, unul
dintre marii silvicultori, care n anul *+,- identific , categorii de funcii de protecie ale
pdurilor.
ercetrile ulterioare asupra funciilor de protecie ale pdurilor au nregistrat unele
elemente noi, precum i o mai corect i mai clar exprimare a acestor funcii, corelat cu
efectele lor, fr ns a modifica prea mult clasificarea prof. )eletin, astfel c, astzi,
clasificarea n vigoare a funciilor de protecie este urmtoarea:
a. funcia de protecie a apelor%
b. funcia de protecie a terenurilor i solurilor%
c. -funcia de protecie contra factorilor climatici i industriali duntori%
d. funcia de recreere%
e. -funcia de interes tiinific
Astfel, se constata clar ca functiile care privesc ec!ilibrul mediului sunt mai
importante decat rolul de sursa de materii prime pentru activitatile umane.
/evoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate,
incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.0n ultimele doua secole
populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si
agricultura. 0mpreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o
degradare fara precent asupra padurii. ele mai importante cauze ale deforestarii sunt
mutarea culturilor si comertul cu lemn. &robleme apar cand solului nu-i este oferit destul
timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei ( unele surse spun ca mutarea
culturilor este cauza a peste 123 din defriarile pdurii.4a fel ca si mutarea
culturilor,taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi
implementata cu deran"ari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti
este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa.
III.CAU'ELE DE(PADURIRILOR$
&rincipala cauza a despaduririlor o constituie e)pansiunea a#ricola.
/u trebuie omisa nici expansiune urbana.
!azarde naturale 5 erupii, cutremure, alunecri, avalane ..
6x.: &eru *+12- un cutremur a distrus pdurea de pe o suprafa de 12.222 7mp.
8 incendiile 5 at#t cele cu cauze naturale , c#t mai ales cele provocate . .
6x. : 0ndonezia n *+9: , au fost distruse :,1 mil. ;a
8 tierile5 pentru consumul casnic, materie prim industrial ..
Anual se exploateaz cca.:,, miliarde mc de mas lemnoas 5 mai ales n zona
cald ., n timp ce capacitatea de regenerare este de numai de <,1 mld. mc
- !azarde naturale 5 eruptii, cutremure, alunecari, avalanse .. 6x.: &eru *+12- un cutremur
a distrus padurea de pe o suprafata de 12.222 7mp. % *+92 -eruptia vulcanului =aint
;ellens.
- incendiile 5 atat cele cu cauze naturale , cat mai ales cele provocate . . 6x. : 0ndonezia in
*+9: , au fost distruse :,1 mil. !a
Australia *++- ( 922.222 !a.
- taierile 5 pentru consumul casnic, materie prima industriala .. Anual se exploateaza
cca.:,, miliarde mc de masa lemnoasa 5 mai ales in zona calda ., in timp ce capacitatea
de regenerare este de numai de <,1 mld. mc .
I*.EFEC+ELE DE(PADURIRII
> data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste *222 de ani, ar disparea
intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai
exista sol sa acumuleze apa.
?efriarea pdurii i las pe oamenii care traiesc in pdure fara adapost si fara !rana,
si duce la dispariia unui stil de viata care a existat nesc!imbat pentru mii de ani. 0nsa
efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defriarea este impactul asupra climei
planetei. u toii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza
principala a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. opacii si alte
plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce
animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. ?istrugerea padurii ecuatoriale ar
produce un imens dezec!ilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat,lucru
care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si sc!imbari ma"ore de clima. 0n plus,
multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost ari sau lasai sa putrezeasc
eliber#nd astfel mult mai mult dioxid de carbon in
atmosfera.
> alta consecina a defririi are legatur cu posibilitaiile tiinifice care ar putea fi
pierdute o data cu pdurea. 6ste estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele
care triesc in pdurea ecuatoriala au fost identificate iar ma"oritatea cercetatorilor sunt
de acord ca acestea ar putea reprezenta c!eia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre
cele mai mortale bolii cunoscute omului. ?e exemplu, 0nstitutul American al ancerului
a catalogat peste :222 de plante cu proprieti anti-cancer, 123 dintre care se gsesc in
pdurile tropicale. ine tie ce secrete ascunde pdurea ecuatoriala..

*.(OLUII I,PO+RI*A DE(PDURII
=olutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. ?ar este
acesta singurul raspuns@ omertul mondial cu lemn a a"uns o afacere de , miliarde
dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. ?ar poate ca nu e
nevoie oprirea completa a taierii.
&robabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror
decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. 0ndigenii pot fi a"utati de
organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. 4a
celalat capat al firului, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul
negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. ?e aceea
organizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternative asupra acestor
produse si i incura"eaza sa faca decizii informate asupra stilului lor de viata.
*I.REDUCEREA (UPRAFE+ELOR DE PADURE
a efect ,la nivelul intregului Alob , suprafetele forestiere s-au redus de la cca. + mld.
!a in antic!itate ,la doar cca. - mld. !a n prezent, cu consecinte foarte grave la nivelul
bilantului !idrologic, accelerarii eroziunii , degradarii solurilor sau climei.6x: scaderea
resurselor de biomasa lemnoasa% modificarea peisa"elor % reducerea biodiversitati. Bnele
tari duc politici de reimpadurire, astfel crescandu-si suprafetele forestiere 5 ex.:Aermania-
-*3 din suprafata in prezent fata de mai putin de <,3 in anii ,2..
n ultimii *2 222 de ani, mantia forestiera a planetei s-a stramtat cu o treime prin
defrisarile ce faceau loc terenurilor arabile, punilor sau asezarilor omenesti. ?esi
aceasta evolutie continua, padurile tropicale diminuindu-se anual cu circa *1 milioane de
!ectare de teren, cererea fata de bogaia ei principala ( lemnul ( este mare si intr-o
permanenta crestere. ntre timp, devine, insa, clara necesitatea de a conserva padurile,
prin recunoasterea rolului determinant in conservarea conditiilor climaterice, stabilizarea
terenurilor si a resurselor de apa, sau in asigurarea diversitatii biologice.
n functie de procenta"ul actual de impadurire, distingem:
- ari cu paduri suficiente 5n Asia, >ceania, America entrala.%
- ari cu paduri relativ puine dar nca in limita de ec!ilibru ecologic 5in 6uropa si
America de /ord.%
- tari extrem de sarace in pduri 5in Africa Cropicala, Australia..
&e ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de =ud, fiind
continentul cu cel mai mare procent de mpadurire 5-D,1 3..
n Africa, despdurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, 6gipt, Africa
de =ud. $oarte afectata a fost =a!ara, care din zona fertila, partial impadurita, a devenit
un vast desert. 0n A!ana, /igeria si EenFa se despaduresc zone imense pentru a face loc
culturilor agricole. > regiune serios afectata este Gepublica 'algasa, unde toate padurile
de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari
necunoscute in alte parti ale lumii. =ingura parte a Africii relativ pastrata, cu un potential
forestier apreciabil, este zona ecuatoriala 5)air, Aabon, /igeria, ongo..
n Asia, pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul 5;industan, 0ranian, Arabic,
=irian.. Cablitele de lut babiloniene descoperite la 'area 'oarta vorbesc de bogate
culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri de cedrii, care ocupau un
areal continuu din 'untii Caurus 5Curcia. pana in 'untii 4ibanului, Amanului 5=iria. si
ipru. Caierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. Astazi exista in 4iban o
modesta rezervatie cu cedrii.
4a fel de puternic a fost impactul si in 6xtremul >rient. ele mai mari distrugeri au
avut loc in !ina, in bazinele fluviilor ;uan!e si 0antzi.
0n America de /ord, desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor 5sec.
*9., apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii.
&adurea a fost afectata astfel ca din :9< milioane !a au mai ramas doar :** milioane !a,
din care <*D milioane !a productive, D milioane !a rezervatii si 9+ milioane !a paduri
degradate.
n America de =ud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul de
accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. ea mai afectata zona a fost
Hrazilia rasariteana, dar si olumbia si !ile. &adurea amazoniana tinde si ea sa fie
distrusa din cauza mi"loacelor de transport ( marea magistrala amazoniana.
n 6uropa, despaduririle s-au produs lent, dar Imoartea padurilorJ este aici poluarea.
Caierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor, ci c!iar a unor
pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s-a intamplat in nordul 0taliei, unde,
din cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare.
n ara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. D,< milioane !a, reprezentand
<D 3 din suprafaa totala. 0n vremurile preistorice, aceasta ocupa 12-92 3 din suprafata
tarii, fapt pentru care in anul *,<D, cand sultanul =uleiman 'agnificul a repurtat victoria
de la 'o!acs asupra armatei ungare si a ocupat Huda, nu s-a incumetat sa ocupe si tarile
romaneti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai
greu de strbatut ( J codrul frate cu romanulJ.
=ub aspect economic si ecologic, pdurea a ndeplinit si ndeplinete o serie de funcii
importante, unele vitale.
- (+UDIU DE CA' -
Aspecte ale despduririlor "n Rom.nia
ineva inelept spunea asa: I mul va supravieui pe !erra numai n alian cu
"durea, fr de care se va pierde mai nti ontrolul asupra naturii, apoi
controlul asupra sistemului social #.
&durea nu este numai un peisa" frumos. &durile sunt un fel de plm#ni ai
pm#ntului, uriae fabrici de oxigen. /evoile de oxigen cresc anual cu --,3 , iar
posibilitile lui de producere scad, din cauza diminurii suprafeelor de pdure. Cotodat,
pdurea obsoarbe dioxidul de carbon n procesul fotosintezei, noxele i gazele ce
polueaz aerul, reine o mare cantitate de praf din atmosfer. ntr-un an, * !a de pdure
purific aerul de 92 tone de praf, l umezete i-l mprospteaz de *2 ori mai bine dec#t
un bazin de ap cu aceeai suprafa.
=paiile verzi diminueaz puternic zgomotele produse de ve!icule, ntreprinderi
industriale etc, reprezentnd un adevrat ecran acustic. &erdelele forestiere i grupele de
arbori dintre locuinele oreneti reduc zgomotul pn la ,23.
Apa i pdurea sunt indispensabile. Arborii din pduri, cu rdcinile lor, rein -23 din
precipitaiile atmosferice i umezeala provenit din topirea zpezilor, facilitnd infiltrarea
treptat a apei n sol i diminund fora pu!oaielor ce se scurg spre albiile rurilor.
&rticelele solide de sol, bolovanii i pietrele aduse de torenii de ap sunt reinute de
pduri i nu a"ung n bazinele de ap. n felul acesta pdurile le apr de colmatare.
&durile din vile rurilor rein o mare parte din substanele poluante ce se scurg de pe
terenurile agricole, acionnd astfel, ca veritabile filtre biologice. n acest mod pdurile
stau la stra"a puritii apelor n bazinele acvatice. 6le regleaz i regimul !idrologic al
apelor curgtoare, prevenind substanial inundaiile din timpul ploilor toreniale i al
topirii zpezilor.
&durile contribuie la meninerea sntii solului prin reducerea eroziunii lor. 6le
opresc v#nturile care pot spulbera stratul fertil de sol de la suprafa% rdcinile arborilor
opresc torentele de ap, care n c#mp desc!is spal cantiti enorme de sol i le depun n
vi i bazine acvatice. &icturile de ploaie sunt interceptate de frunzele copacilor i de
litiera 5stratul format din frunze uscate i alte resturi organice care acoper solul din
pdure., micornd n felul acesta viteza apei pe versani, ct i procesul de evaporare a
apei din sol. Astfel un !a de pdure poate nmagazina n sol, n primii si ,2 cm de la
suprafa, o cantitate de aproximativ *-,2 mK de ap 5ec!ivalentul a *-, mm precipitaii..
?atorit structurii, densitii i dimensiunii arborilor, n interiorul pdurii se creeaz
un climat propriu, cu nsuirile deosebite de cele ale terenurilor goale. n pdure
temperaturile aerului sunt cu <L--L mai sczute dec#t pe teren descoperit. &rin aceasta
pdurea atenueaz temperaturile excesive din timpul verilor aride. &rin evaporarea
intensiv a apei prin frunzele arborilor, pdurile menin o umiditate constant a aerului,
contribuind la reglarea regimului pluvial. ?e aceea, n popor se spune c ,,pdurea atrage
ploaiaMM. Acolo, unde sunt pduri multe, lipsesc secetele distrugtoare
n prezent Gom#nia se afla intr-o situaie dezastruas din punct de vedere al
despduririlor. onform unui studiu efectuat de Areenpeace, suprafata totala despadurita
si degradata in perioada <222-<2** a fost de <92.*29 !ectare ( aproximativ <9.222
!ectare pe an. ele mai afectate "ude e sunt =uceava, ;arg!ita, Arge , 'aramure i
lu".
&durile acoper aproximativ <+3 din suprafa a Gom#niei fa de media rilor
Bniunii 6uropene, care este de -<3< i sunt concentrate n principal n zona montan.
N=tudiul Areenpeace relev c aproape "umtate, mai exact -9,+,3 din suprafe ele
despdurite n perioada <222-<2** se afl n actualele arii prote"ate. 'ai grav este faptul
c sunt afectate c!iar pdurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. n
compara ie cu alte ri din 6uropa, unde suprafe ele rmase sunt mult mai mici, Gom#nia
are <*9.,22 de !ectare de pduri virgine,J declar ?oina ?anciu, coordonator de
campanii Areenpeace Gomania.
Areenpeace mai spune c fenomenul despduririlor este foarte rsp#ndit, mai ales n
"ude ele montane, iar autorit ile au responsabilitatea de a gestiona i monitoriza
interven iile forestiere. ?e asemenea, n cazul n care au loc tieri ilegale de arbori, este
responsabiilitatea autorit ilor s efectueze controale i s aplice sanc iunile necesare (
iar unde este cazul, s ntocmeasc dosare penale.
> cercetare realizat de Areenpeace Gom#nia arat c, n perioada <22+-<2**, s-au
nregistrat peste :2.222 de cazuri de tieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sanc iuni
5amenzi contraven ionale sau dosare penale, n func ie de gravitatea faptei.. ele mai
multe cazuri de tieri ilegale s-au nregistrat n "ude ele Arge 5peste D.222., Aor"
5<.,22., &ra!ova 5peste <.222., Hacu 5aproape <.222.. ele mai pu ine cazuri de tieri
ilegale s-au nregistrat n Aiurgiu i Celeorman, cu c#te 9, respectiv :+ de cazuri, unde
suprafa a de pdure este semnificativ mai mic fa de alte "ude e.
=tudiul a fost realizat de exper i Areenpeace, folosind sisteme informatice geografice
5A0=. i poate fi accesat pe pagina oficial Areenpeace Gom#nia. n acest studiu nu au
fost incluse suprafe ele acoperite de pdure mai mici de un !ectar. n aceast cercetare,
termenul de NpdureJ a fost folosit pentru a defini o zon de cel puin * !ectar, acoperit n
propor ie de minimum <23 de arbori care au cel pu in , metri nl ime. 5=urse:
Areenpeace Gomania, Gealitatea CO..
um nu exista probleme fara rezolvare colegul meu ?aniel A!eorg!e a gasit cateva
soluii pentru acest cancer de care sufera tara noastra. ateva dintre acestea sunt:
&romovarea unei politici forestiere, care s in cont de recomandrile forurilor
internaionale de specialitate%
&erfecionarea instituiilor de gospodrire a pdurilor%
-6xtinderea suprafeelor silvice p#n la cel puin *9-<,3 din teritoriul republicii. n
acest sens ar fi necesar mpdurirea tuturor sectoarelor cu soluri degradate, improprii
pentru agricultur%
-&rotecia nu numai a unor pduri reprezentative, ci a ntregului masiv pduros actual%
-0nterzicerea oricrui tip de exploatri forestiere%
-mpdurirea zonelor limitrofe ale bazinelor acvatice%
-ompletarea i modificarea legislaiei n domeniu, introducerii unor noi instrumente
economice, financiare, te!nico-normative, penale n raporturile dintre instituiile silvice i
persoanele fizice i "uridice%
-6laborarea i implementarea unui sistem permanent de eviden i monitoring a
pdurilor%
-rearea de fii forestiere de protecie n cmpurile desc!ise i a spaiilor verzi n
centrele urbane%
-0nterzicerea vnatului n spaiile forestiere%
-'odernizarea pregtirii profesionale a specialitilor n domeniul silviculturii, reciclarea
actualelor cadre%
&entru a va convinge singuri de preocuparea pe care tinerii liberali o au in privinta
mediului incon"urator, va recomand emisiunea din aceasta seara.
/I/LIO0RAFIE
1.,aciuc Anca&Ecolo#ie&(uport de curs&2334
2.Neil Ro5erts&(c6im5rile ma7ore ale mediului&Editura All
Educational
8.999.seap.us:.ro;idd;cursuri.p6p
<.999.9i=ipedia.or#