SUBIECTE ANATO I

11. Clasificarea receptorilor

Receptorii aduc informatii din mediile extern si intern; sunt transformatori de
energie si aparate de codificare
Clasificare:
- dupa Sherington: extero- , proprio- si interoreceptori
- dupa natura stimulului: mecano- , termo- , chemo- si electromagneticoreceptori
- in functie de modul de receptie: sunt receptori de contact si telereceptori

1) Mecanoreceptori: tactili, de presiune, vestibulari, acustici, corpii olgi,
fusuri neuromusculare,
!) "ermoreceptori: pentru cald si rece, ei receptionea#a variatiile de temperatura
$) Chemoreceptori: olfactivi, gustativi, cei din #onele reflexogene
%) &lectromagneticoreceptori: in retina
12. Exteroreceptori formatiuni neincapsulare
&xteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice
care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a'ung la membrana ba#ala a
epidermului, pierd teaca de mielina si se fixea#a pe celulele din stratul Malpighi formand
'onctiuni neuro-epiteliale care receptionea#a durerea(
&xista terminatii nervoase si in 'urul firului de par, care se numesc peritrihiale, in
final fiind prinse intre ! celule Sch)ann( Se mai gasesc in periost, capsule articulare,
muschi, seroase(
Corpusculii *rause + sunt situati in derm, in apropierea epidermei si
receptionea#a sensibilitatea termica ,rece)( -osibil si incapsulari(
Sensibilitatea dureroasa + este receptionata de terminatiile nervoase libere situate
in epiderm si derm, unde formea#a un plex superficial si altul profund, .in plexul
profund iau nastere ramificatiile intraepidermice terminate in buton pe suprafata celulelor
malpighiene, in imediata apropiere a stratului granular(
13. Exteroreceptori formatiuni incapsulate
&xteroreceptorii sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau intraepidermice
care se gasesc in tot corpul, pentru piele provin din derm, a'ung la membrana ba#ala a
epidermului, pierd teaca de mielina si se fixea#a pe celulele din stratul Malpighi formand
'onctiuni neuro-epiteliale care receptionea#a durerea(
&xista terminatii nervoase si in 'urul firului de par, care se numesc peritrihiale, in
final fiind prinse intre ! celule Sch)ann( Se mai gasesc in periost, capsule articulare,
muschi, seroase(
Sensibilitatea tactila este receptionata de:
1) .iscurile Mer/el + sunt sensibile la atingeri usoare, sunt situate in stratul spinos
epidermic in regiunile fara peri; au aspectul unei retele nervoase in forma de cupa care
contine o celula mare, modificata( Sunt receptori incapsulati(
!) Corpusculii Meissner + sunt sensibili la atingeri rapide, se gasesc in stratul
papilar al dermului in special in regiunile lipsite de par( Sunt formatiuni incapsulate
specifice pulpei degetului, mucoasei linguale, organelor genitale feminine si
mamelonului, si au forma ovala, dimensiune aproximativ 01( Sunt alcatuiti dintr-o fibra
nervoasa care isi pierde mielina, o capsula fina periferica, celule turtite printre care se afla
fibra nervoasa spiralata( 2a periferia sa pleaca fibre foarte fine care se continua cu
tonofibrile din epiderm( Receptorii sunt foarte sensibili la deformari ale pielii datorita
acestor fibre(
Sensibilitatea presionala este asigurata de:
1) Corpusculii 3ater--acini + se gasesc in hipoderm pe fata palmara a mainii, fata
plantara a piciorului si degetelor, hipodermul bratului, cefei, in organele genitale ale
ambelor sexe, in periost, in 'urul articulatiilor; sunt mari, au 1-% mm lungime, sunt
receptori pentru presiuni mari si vibratii(
&i au forma sferica la adult, sunt foarte voluminosi si sunt alcatuiti dintr-o capsula
periferica formata din !1-41 de lamele celulare concentrice( 5n axul central sunt putine
celule si o terminatie nervoasa( .upa intrarea in corpuscul fibrele pierd teaca de mielina
si se termina obisnuit in forma de bulbi sau butoni terminali(
!) Corpusculii *rause + sunt situati in derm, in apropierea epidermei si
receptionea#a sensibilitatea termica ,rece)( -osibil si neincapsulati(
$) Corpusculii Ruffini + sunt situati in derm, mai aproape de hipoderm, si in
capsulele articulatiilor, si receptionea#a sensibilitatea termica ,cald)(
1. !roprioreceptori
-ot fi clasificati dupa functie in:
A" -roprioreceptori care culeg informatii in legatura cu sensul miscarii si cu po#itia
capului, a membrelor sau segmentelor de membru( &i sunt situati la nivelul articulatiilor,
in capsulele articulare, ligamente, tendoane, periost si in labirintul membranos al urechii
interne, .in aceasta categorie fac parte:
1) Corpusculii neurotendinosi olgi + sunt sensibili la tensiuni puternice, raspund
la contractia activa a muschiului si sunt situati la 'onctiunea muschi-tendon(
!) Corpusculii Ruffini + sunt situati in stratul superficial al capsulei articulare si
deserviti de fibre nervoase de tip !, sunt corpusculi cu adaptare lenta si culeg informatii
in legatura cu po#itia si miscarile din articulatii(
$) "erminatiile nervoase libere + apartinand tipului $, se ramifica in toata grosimea
capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta si transmit sensibilitatea dureroasa articulara
cau#ata de amplitudinea excesiva a miscarii(
%) Corpusculii -acini + sunt situati in stratul profund al capsulei articulare, sunt cu
adaptare rapida si sunt foarte sensibili la miscari si modificari de presiune(
B" -roprioreceptori ce receptionea#a informatiile de la nivelul muschilor,
controlea#a gradul de contractie si permit compararea miscarii intentionate cu cea
executata, deci de control al tonusului muscular( .in aceasta categorie fac parte doar
fusurile neuromusculare(
6usurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate fata de
care sunt ase#ate in paralel si sunt sensibile la tensiunea de contractie a muschiului( &le
sunt alcatuite din !-11 fibre musculare striate modificate, numite fibre intrafu#oriale(
7ceste fibre sunt de ! tipuri:
- fibre cu sac nuclear
- fibre cu lant nuclear
1) 6ibrele cu sac nuclear + sunt lungi si groase, se insera pe endomisiumul fibrelor
musculare extrafu#oriale; ele au rol in raspunsul dinamic al muschiului, controland
lungimea muschiului, gradul de contractie al muschiului si se contracta lent(
!) 6ibrele cu lant nuclear + sunt subtiri si scurte, se insera fie pe capsula fusului fie
pe teaca fibrelor cu sac nuclear( Contin miofibrile mai putine, se contracta mai rapid
decat primele si au rol in raspunsul static in adaptarile lente, controland numai lungimea
muschiului(
6usurile au inervatie sen#itiva si motorie(
a) 5nervatia sen#itiva este asigurata prin ! tipuri de terminatii nervoase: primare si
secundare(
1( "erminatiile primare ,anulospirale mielinice) apartin fibrelor mielinice groase si
se rulea#a in 'urul ecuatorului fibrelor cu sac nuclear, intr-un sant adanc al sarcolemei(
!( "erminatiile secundare ,in buchet) apartin grupului ! si se gasesc la suprafata
sarcolemei, sau in santuri speciale(
b) 5nervatia motorie este independenta de cea a fibrelor extrafu#oriale, fiind
asigurata de ! categorii de fibre care alcatuiesc in ansamblu sistemul fibrelor mici motorii
sau fibrele gamma:
- fibrele gamma 1, cu conducere rapida, inervea#a in special fibrele cu sac nuclear
in #onele polare unde formea#a placi motorii tipice
- fibrele gamma !, cu conducere lenta, inervea#a ambele tipuri de fibre
intrafu#oriale, dar in special pe cele cu lant nuclear, prin terminatii difu#e situate in
apropierea #onei ecuatoriale(
&xcitarea neuronului gamma activea#a fibrele intrafu#oriale, care prin contractie
excita receptorul anulospiral, si aceste la randul sau media#a activarea moderata a
motoneuronului -tonic, cu cresterea tonusului muscular, iar daca stimularea este
intensa, cu contractie musculara( 5nhibarea sistemului gamma reduce tonusul muscular(
1#. Clasificarea fi$relor ner%oase
&xista $ tipuri de fibre nervoase:
1) 6ibre mielinice 7
- sunt de ! feluri:
a) aferente + sunt de $ feluri ,dupa sensibilitate) :
89 care apartin sensibilitatii proprioceptive si au diametru 9 !1 m si vite#a de
conducere 9111 m:s ,fibre anulospirale si fibre proprioceptive constiente)
89 care apartin sensibilitatii tactile si au diametru 8 ;-1; m si vite#a de
conducere 8 !1-01 m:s
89 care apartin sensibilitatii termoalge#ice si au diametru 8 ;-< m si vite#a de
conducere 8 ;-!1 m:s
b) eferente + sunt de $ feluri :
- fa#ice ,fibre somatice ce produc contractii rapide)
- tonice ,fibre somatice ce produc contractii lente)
- fibre colaterale spre fusurile neuromusculare
- 1 ,asigura inervatia motorie a fusului producand contractii rapide)
- ! ,asigura inervatia motorie a fusului producand contractii lente)
!) 6ibre mielinice =
- au diametru de $ m si vite#a de conducere 8 ;-1; m:s
- sunt fibre vegetative eferente preganglionare
$) 6ibre amielinice C
- au diametru > ! m si vite#a de conducere 8 1,!-$ m:s
- sunt fibre vegetative postganglionare si ale sensibilitatii viscerale si termice
&. 'a(acina (orsala a ner%ului spinal
Radacina posterioara are pe traiectul sau ganglionul spinal care contine
protoneuronul tuturor cailor ascendente si care are la periferie o manta de celule satelite,
acest ganglion continand in principal ! tipuri de neuroni: mari, de 111, si mici, de !1-
!;( 7cesti neuroni sunt de tip pseudounipolar, sunt rotun#i si au o singura prelungire
care se divide intr-o componenta periferica ,dendrita) si o componenta centrala ce va
intra in maduva ,axon)(
.in fibrele radacinii posterioare, !:$ sunt amielinice sau slab mielinice iar restul
sunt mielinice( 2a intrarea in maduva, pentru fibrele mielinice teaca de mielina se
subtia#a foarte mult, iar pentru cele amielinice dispar celulele Sch)ann si aceasta #ona de
intrare in maduva este considerata limita dintre sistemul nervos central ,S?C) si sistemul
nervos periferic(
2a intrarea in maduva spinarii fibrele radacinii posterioare sunt de $ feluri :
- scurte, care se termina in mielomerul de la acelasi nivel
- intermediare, care urca sau coboara cateva segmente
- lungi, care nu se termina in maduva(
-rimele doua tipuri de fibre, odata intrate in maduva se impart in ramuri ascendente
si descendente, iar acestea la randul lor se impart in fibre subtiri si groase(
1) 6ibrele subtiri + conduc sensibilitatea tactila protopatica, de presiune,
termoalge#ica si dureroasa, a'ung in #ona ventrolaterala a cornului posterior ,#ona
marginala 2issaner), unde se bifurca intr-o ramura ascendenta si una descendenta, ambele
participand la formarea fasciculului dorsolateral(
!) 6ibrele groase + conduc sensibilitatea tactila epicritica si sensibilitatea
proprioceptiva, se bifurca intr-o ramura ascendenta lunga si alta descendenta scurta:
ramura descendenta ia parte la formarea #onei cornoradiculare de pe fata ventromediala a
cornului posterior, iar ramura ascendenta se comporta diferit ,cea a fibrelor lungi
patrunde in cordonul posterior si se termina in nucleii gracil si cuneat din bulb)(
Mielomerul este un segment medular si ri#omerul este radacina nervului spinal(
-entru fibrele scurte exista echivalenta intre mielomer si ri#omer iar pentru cele
intermediare nu exista(
5n practica:
- sectionarea tuturor radacinilor posterioare duce la disparitia oricarui fel de
sensibilitate ,aneste#ie)
- daca sectionam numai o radacina apare o hipoeste#ie si de aceea cand se fac
infiltratii pe traiectul nervilor intercostali, trebuie infiltrat si nervul supraadiacent si cel
subiacent(
1). Cai ascen(ente clasificare* caracteristici
Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile sen#itive iar
pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al
structurilor superioare( Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in
doua sisteme: lemniscal si extralemniscal(
a) Sistemul lemniscal
.in sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul
spinotalamic lateral ,partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal(
Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale
paucisinaptica si se proiectea#a in aria somesti#ica, campurile $, !,1 din girul postcentral
al lobului parietal si in aria someste#ica secundara + pe bu#a superioara a santului lateral(
.easemenea, sistemul lemniscal este un sistem de preci#ie:
- preci#ie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un
anumit tip de sensibilitate(
- preci#ie de locali#are, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment
al acestor cai(
- preci#ie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de
convergenta(
b) Sistemul extralemniscal
6ace parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor externe si este
format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior, fasciculul spinotalamic
anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinoolivar,
spinovestibular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical(
&ste o cale lenta, difu#a, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in
sistemul limbic, nefiind de mare preci#ie(
Caile extralemniscale sunt repre#entate in cadrul someste#iei prin doua sisteme
sen#oriale:
- un sistem de proiectie difu#a
- un sistem de cai sen#itive de asociatie
Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea
electrofi#iologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la
stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare(
1+. Calea sensi$ilitatii tactile protopatice
"ransmite informatii tactile protopatice, de presiune fina, despre calitatea efectiva a
atingerii(
1) Receptorii + pentru aceasta sensibilitate sunt: terminatii nervoase libere, discuri
Mer/el, corpusculi Meissner
!) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal, iar axonul lui intra in maduva
,exista echivalenta mielomer-ri#omer) si se bifurca in ramuri ascendente si descendente
ce a'ung in #ona ventrolaterala a cornului posterior(
$) .eutoneuronul + se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior
,lamele Rexed !, $, %); axonul deutoneuronului urca $-% segmente medulare si se
incrucisea#a la nivelul comisurilor cenusii anterioara si alba, trecand in cordonul anterior
de partea opusa, unde formea#a tractul spinotalamic anterior( 7cesta a'unge in bulb,
dorsal de oliva bulbara si la iesirea din bulb se imparte in doua grupuri de fibre:
- primul grup, cel mai numeros, formea#a componenta paleospinotalamica, fibrele
sale a'ung la nucleii substantei reticulate si de aici prin fibre reticulotalamice a'ung in
sistemul talamic difu# unde se gaseste neuronul $ al carui axon proiectea#a in sistemul
limbic in girus cinguli(
- al doilea grup, la iesirea din bulb, se atasea#a lemniscului medial si repre#inta
componenta neospinotalamica
%) ?euronul $ + se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru
componenta neospinotalamica
;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara, in girul
postcentral, campurile $, 1, ! si in aria someste#ica medulara + pentru componenta
neospinotalamica(
1,. Calea sensi$ilitatii termoal-e.ice
1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere, corpusculii
*rause, -acini si Ruffini(
!) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si
face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior ,lamele Rexed !, $, %
si probabil si in lamele 4, <, A)
$) .eutoneuronul + se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui
urca !-$ segmente medulare, se incrucisea#a in comisurile cenusie anterioara si alba, trec
in cordonul lateral de partea opusa si formea#a fasciculul spinotalamic lateral( 6ibrele
acestuia, la intrarea in bulb se impart in ! grupuri:
- primul grup repre#inta componenta neospinotalamica ce formea#a lemniscul
spinal care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si
urca prin trunchi superolateral de lemniscul medial(
- al doilea grup repre#inta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formea#a
fasciculul spinoreticulotalamic(
6asciculul spinoreticulotalamic informea#a despre intensitatea durerii iar lemniscul
spinal despre diagnosticul durerii(
%) ?euronul $ + pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral
posterolateral ,?3-2), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii
intralaminari: paracentral si central lateral
;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara pentru fibrele
componentei neospinotalamice si in aria someste#ica secundara pentru fibrele
componentei paleospinotalamice
Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in
ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul $ este in
coliculul superior iar proiectia este in talamus( 7cest fascicul are rol in orientarea capului
si ochilor spre #ona stimulata(
1/. Calea sensi$ilitatii tactile epicritice
1) Receptorii + sunt corpusculi Meissner, -acini pentru vibratii si terminatiile
nervoase libere pentru tact(
!) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea
mediala a radacinii si este o fibra groasa care a'unge in partea ventromediala a cornului
posterior( 7ceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care a'unge in cordoanele
posterioare si formea#a fasciculele racil ,medial) si Cuneat ,lateral) si o ramura
descendenta; ele dau colaterale in maduva, colaterale ce repre#inta fasciculul Reflex, care
este ba#a anatomica a reflexului mitotic( 6asciculele gracil ,oll) si cuneat ,=urdach)
a'ung in bulb la nucleii omonimi(
$) .eutoneuronul + se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la
acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne( Si ele se incrucisea#a
formand decusatia lemniscala ,sen#itiva) care este o decusatie complexa: fibrele
nucleului cuneat a'ung dorsal, si ale nucleului gracil a'ung ventral, iar fibrele dintr-o parte
se incrucisea#a cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare(
5n punte lemniscurile au dispo#itie transversala si trec dorsal de corpul trape#oid;
fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate
lateral( 5n me#encefal, orientarea lemniscului este oblica, superolateral de nucleul rosu si
substanta neagra(
%) ?euronul $ + se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral(
;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara si secundara(
5n boala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt le#ate, cu exceptia
cordoanelor posterioare, deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate
termica si dureroasa(
2#. Calea sensi$ilitatii 0ineste.ice
7re traiect comun cu calea epicritica si vibratorie
1) Receptorii acestei cai sunt corpusculii tendinosi olgi, terminatiile nervoase
libere si corpusculii Ruffini
!) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal, axonul lui intra in maduva si
formea#a fasciculele gracil si cuneat, care vor face sinapsa cu deutoneuronul in bulb, in
nucleii omonimi(
$) .eutoneuronul + este situat in regiunea dorsala a bulbului, in nucleii gracil si
cuneat, iar axonul deutoneuronului se incrucisea#a pe linia mediana si formea#a
lemniscul medial, la nivelul caruia exista o somatotopie: dinspre anterior spre posterior -9
coccigian-sacral-lombar-toracal-cervical ,CS2"C) ; la nivelul puntii lemniscul medial se
plasea#a ori#ontal iar somatotopia este, de la dreapta la stanga -9 coccigian-sacral-
lombar-toracal-cervical ,CS2"C)(
2emniscul medial a'unge in talamus in nucleul ventral posterolateral ,?3-2)(
%) ?euronul $ + este in talamus, in nucleul ventral posterolateral, unde membrele
inferioare se proiectea#a lateral, iar membrele superioare se proiectea#a medial, aria cea
mai intinsa fiind ocupata de proiectia mainii( "oate proiectiile sunt contralaterale, cu
exceptia regiunii bucale(
;) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica primara, unele fibre trecand
si in regiunea precentrala(
B &xista o maladie ,"abes -9 sifilis tertiar) care afectea#a cordoanele posterioare si
ii da bolnavului nesiguranta in miscari active ,ataxie cerebeloasa) si nu isi recunoaste
po#itia membrelor(
21. Calea sensi$ilitatii propriocepti%e (e control a miscarii
Sensibilitatea proprioceptiva de control are $ tracturi:
- tractul spinocerebelos posterior, direct ,6lechsig)
- tractul spinocerebelos anterior, incrucisat ,o)ers)
- fasciculul cuneocerebelos(
1) Receptorii acestei sensibilitati sunt: fusurile neuromusculare, corpusculii -acini
mici, terminatiile nervoase libere(
!) -rotoneuronul + este locali#at in ganglionul spinal, iar axonul este de dimensiuni
mi'locii, ri#omerul fiind egal cu mielomerul plus 4-< segmente medulare(
$) .eutoneuronul + este situat in mai multi nuclei:
a) pentru tractul spinocerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic ,lama <
Rexed) intins intre CA + 2!; dupa sinapsa cu deutoneuronul, axonul trece in cordonul
lateral opus, apoi urca la nivelul bulbului unde este situat ventral de nucleul tractului
spinal al trigemenului si dorsal de piramida bulbara( -rin pedunculul cerebelos inferior
,-C5) de aceeasi parte, a'unge la paleocerebel sub forma de fibre muschioase, in vermisul
anterior si in regiunea paravermiana a emisferelor cerebeloase(
7ceste fibre au rol in coordonarea contractiilor individuale ale muschilor si in
coordonarea miscarilor posturale(
b) pentru tractul spinocerebelos anterior isi are originea in lamele ;, 4, < Rexed din
cornul posterior( 6ibrele secundare ale deutoneuronului se incrucisea#a in proportie de
01C trecand in cordonul lateral opus, pentru a forma tractul spinocerebelos anterior in
care vor intra si 11C fibre ipsilaterale( 7'ung in bulb, punte, me#encefal, incon'ura
pedunculul cerebelos superior ,-CS), si prin valul medular superior a'ung in cerebel(
7cest fascicul are rol in sinergia miscarilor voluntare(
c) fasciculul cuneocerebelos aduna informatii de deasupra lui CA, fibrele intra in
maduva si a'ung la deutoneuron, care este in nucleul cuneat accesor ,3on Mona/ov) de la
nivelul bulbului, iar axonul lui formea#a fasciculul cuneocerebelos care a'unge la cerebel
prin fibrele arcuate externe dorsale, pe calea pedunculului cerebelos inferior ipsilateral, si
se termina in aria membrului superior(
Se considera ca nucleul accesor este o continuitate a celui toracic(
7cest fascicul asigura corelatia membrelor superioare cu cele inferioare in timpul
executarii unor miscari(
B Calea proprioceptivitatii pentru cap si fata isi are receptorii in muschii
masticatori, pielosi, in dinti, gingii, muschi extrinseci ai globului ocular; protoneuronul se
afla in nucleul me#encefalic al trigemenului, ale carui prelungiri se duc spre nucleul
motor al trigemenului si in formatiunea reticulara me#encefalica(
22. Calea sensi$ilitatii interocepti%e
Stimulul este fie spasmul la nivelul unui viscer cavitar, fie distensia sau tractiunea,
iar aferenta merge atat pe nervi vegetativi cat si somatici(
1) Receptorii + sunt terminatiile nervoase libere
!) -rotoneuronul + se gaseste in ganglionul spinal si cei ai nervilor cranieni; axonii
acestui protoneuron sunt amielinici sau slab mielinici
$) .eutoneuronul + este in nucleul de origine al sistemului spinotalamic si in
portiunea vegetativa a substantei intermediare; axonii deutoneuronului iau o cale
spinoreticulotalamica, dau colaterale la talamus si a'ung in nucleul ventral posterolateral
sau in nucleii talamici difu#i unde se gaseste cel de-al treilea neuron
%) @ona de proiectie corticala + este in aria someste#ica, in girus cinguli si in aria
somatomotorie
-rima particularitate a durerii viscerale este iradierea ei spre arii cutanate, la
distanta de organul respectiv, si acest lucru se numeste durere raportata( &xplicatiile
durerii raportate sunt:
- fenomenul de convergenta in caile spinotalamice ,convergenta de 11:1 a fibrelor
periferice fata de o fibra spinotalamica)
- iradierea influxului in fibrele alaturate
- impulsurile dureroase care vin de la un organ bolnav scad pragul de excitabilitate
al neuronilor somatici vecini, si sensibilitatea somatica a'unsa la acesti neuroni
sensibili#ati, chiar sub pragul dureros, este transmisa la centrii superiori si interpretata
gresit ca durere periferica
- procesul de facilitare corticala: proiectiile dureroase viscerale pe scoarta cerebrala
permit receptionarea impulsurilor cutanate sub pragul dureros ca sen#atii dureroase false(
Stimulii durerii sunt: mecanici, chimici ,bradi/inina, histamina, prostaglandine,
potasiu, aci#ii, en#ime proteolitice), temperatura ,mai mare de %;D, frigul)( -roiectia
durerii este mai redusa in aria someste#ica principala si mai puternica in aria someste#ica
secundara(
Mediatorul intre protoneuron si deutoneuron in calea interoceptiva este substanta -
,descoperita de 3on &uler, este un polipeptid cu 11 aminoaci#i sinteti#at de neuroni din
ganglionii spinali) a carei eliberare poate fi blocata presinaptic de en/efaline si -
endorfine produse de neuronii intercalari din lama ! Rexed, deci exista un mecanism
intrinsec de diminuare a durerii numit mecanism de poarta de control a stimulilor ce
conduc durerea spre sistemul nervos central(
&xista un sistem descendent de supresie a durerii, cu locali#area in substanta
reticulata din me#encefal, in substanta cenusie periapeductala si in nucleul dorsal al
rafeului de unde pleaca descendent fibre reticulospinale serotoninergice, care a'ung la
neuronii lamei ! Rexed ce vor secreta en/efaline si -endorfine; daca acest sistem este
activat, durerea este perceputa mai putin(
&xista in organism organe care nu au receptori de durere: parenchim hepatic,
endocard, parenchim pulmonar, creier + cu exceptia meningelui(
23. Calea sensi$ilitatii exterocepti%e* propriocepti%e (e la ni%elul capului 12-at"
7u aceeasi inlantuire neuronala, receptori si proiectie ca restul cailor ascendente(
a) Caile exteroceptive sunt :
- tactila epicritica
- tactila grosiera ,protopatica)
- termoalge#ica
1) Receptorii: terminatii nervoase libere, discuri Mer/el, corpusculi Meissner,
*rause, -acini si Ruffini, care sunt situati in tegumentul regiunii capului, gatului si fetei(
!) -rotoneuronul: se gaseste pe traiectul ganglionilor sen#itivi ai nervilor cranieni
,ganglionul trigeminal assel, ganglionul geniculat al nervului facial si ganglionii
inferiori ai nervilor glosofaringian si vag)( ?euronii din acesti ganglioni au aceeasi
structura, fiind pseudounipolari, prelungirile lor dendritice a'ung la receptori iar cele
axonale a'ung in trunchiul cerebral prin nervii cranieni(
$) .eutoneuronul: se gaseste in trunchiul cerebral la nivelul nucleilor sen#itivi ai
nervului trigemen ,nucleul sen#itiv superior din punte + in el a'ung informatii tactile
epicritice; nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb + in el a'ung informatii
tactile protopatice si termoalge#ice)(
7cesti nuclei au o somatotopie, ramurile nervului trigemen sfarsesc in acesti nuclei
astfel:
-9 nervul oftalmic in partea anterioara
-9 nervul maxilar la mi'loc
-9 nervul mandibular in partea posterioara
7se#are: in trunchi acesti nuclei sunt postero-lateral, la nivelul calotelor bulbara si
pontina( .atorita faptului ca aferentele nucleilor aduse de nervul trigemen patrund numai
la nivelul puntii, exista diferente intre marimea nucleilor si grosimea fibrelor ce a'ung la
ei ,inferior + nucleii sunt mai mari iar fibrele mai putine; superior + nucleii sunt mai mici
si fibrele sunt mai multe)(
7xonii deutoneuronului formea#a fasciculul trigemino-talamic, sau lemniscul
trigeminal, care are ! parti:
7( 6asciculul trigemino-talamic anterior: este mai gros si are originea in nucleul
tractului spinal al nervului trigemen( 7cest fascicul se asea#a posterior de lemniscul
medial, cu care a'unge la talamus(
=( 6asciculul trigemino-talamic posterior: este mai subtire si are originea in nucleul
sen#itiv superior din punte ,conducand sensibilitatea epicritica)( 7cest fascicul se asea#a
in formatia reticulara a trunchiului, lateral de fasciculul longitudinal medial ,62M)(
-entru ambele fascicule axonii sunt decusati(
%) ?euronul $: este talamic si se gaseste in nucleul ventral postero-medial ,?3-M)
;) @ona de proiectie corticala: se afla la ba#a girului postcentral, in homunculus
sen#itiv(
b) Caile proprioceptive(
1) Receptorii: corpusculi tendinosi olgi, terminatiile nervoase libere, corpusculi
Ruffini, corpusculi -acini mici, care se gasesc in muschii masticatori, globi oculari,
periost alveolar, articulatie temporo-mandibulara(
Studiile facute la om demonstrea#a pre#enta protoneuronului in diencefal ,in
nucleul tractului me#encefalic al trigemenului, cu aceeasi somatotopie ca a nucleului
inferior)( 7lte studii demonstrea#a pre#enta protoneuronului in ganglionul trigeminal si a
deutoneuronului in nucleul tractului me#encefalic al trigemenului(
?ervii glosofaringian si vag aduc informatii exteroceptive si interoceptive in plus
fata de nervul trigemen(
?ervul glosofaringian +9 aduce informatii exteroceptive de la fata posterioara a
valului palatin, mucoasa faringiana, tuba auditiva, ureche medie si antrum mastoidian
a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul superior al nervului glosofaringian
b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul sen#itiv superior al nervului trigemen(
+9 aduce informatii visceroceptive de la sinusul carotic
a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al nervului glosofaringian
b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal sen#itiv al nervului glosofaringian
din bulb(
?ervul vag +9 aduce informatii exteroceptive de pe peretele posterior al meatului
acustic extern, fata mediala a pavilionului urechii ,#ona RamseE-Funt), mucoasa laringo-
faringelui, mucoasa laringelui
a) -rotoneuronul: se gasestein ganglionul superior al vagului
b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul tractului solitar si nucleii sen#itivi ai
nervului trigemen(
+9 aduce informatii interoceptive din teritorii intinse
a) -rotoneuronul: se gaseste in ganglionul inferior al vagului
b) .eutoneuronul: se gaseste in nucleul dorsal sen#itiv al nervului vag(
2. 3ascicule (e asociatie in ma(u%a
7ceste fascicule sunt formate din prelungirile interneuronilor care fac legatura intre
segmentele medulare supra- si subiacente, ipsi- si contralateral, uneori chiar bilateral fara
sa paraseasca maduva(
-entru cordoanele laterale si anterioare, aceste fascicule formea#a fasciculele
proprii ale maduvei, situate imediat in vecinatatea substantei cenusii( Cordonul posterior
are mai multe fascicule de asociatie, si situate la distanta de substanta cenusie(
2). 3ormatia reticulata a trunc4iului cere$ral* ase.are* -eneralitati
Repre#inta o matrice neuronala prin ochiurile careia trec fascicule si nuclei
specifici( 7ceasta formatie se intinde din partea superioara a maduvei pana in regiunea
subtalamica si este formata din mase neuronale multiple, organi#ate in grupuri de nuclei,
si o retea imensa de fibre dispuse in toate sensurile(
?ucleii formatiei sunt impartiti in $ grupuri : centrali, lateral si paramedian,
reticulari mediani(
2+. Nucleii centrali 1me(iali" fi$re ascen(ente
1) ?ucleii centrali sunt in numar de 4 si se gasesc :
- in bulb: nucleii ventral si gigantocelular
- in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului
pontin
- in me#encefal: nucleul reticular me#encefalic(
7cesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in ! #one:
- laterala ,sen#oriala) + care primeste informatii nespecifice de la fasciculele
spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial,
glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la
nucleii acustici si vestibulari(
- mediala ,efectorie) + de la care pornesc ! grupuri de curenti: ascendenti si
descendenti(
7) Curentii ascendenti folosesc ! cai :
- calea talamica repre#entata de sistemul talamic difu# ,nucleii intralaminari) spre
hipotalamus, pentru mentinerea homeosta#iei, sau spre neostriat ,nucleii ba#ali ai
emisferelor cerebrale) si cortex
- calea extratalamica ce ocoleste talamusul, traversand regiunea subtalamica si
capsula interna, spre cortexul limbic(
7mbele cai trimit informatii nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor
ascendente activatoare corticale ,sistemul reticulat activator ascendent + SR77)( 7cest
sistem determina starea de alarma, vigilenta si starea de veghe( 7cestea repre#inta o
conditie necesara pentru receptionarea stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru
reali#area reflexelor trunchiului cerebral(
2&. Nucleii centrali 1me(iali" fi$re (escen(ente
1) ?ucleii centrali sunt in numar de 4 si se gasesc :
- in bulb: nucleii ventral si gigantocelular
- in punte: nucleii pontin caudal, pontin oral si reticulat al tegmentului
pontin
- in me#encefal: nucleul reticular me#encefalic(
7cesti nuclei sunt traversati si impartiti de tractul central al calotei in ! #one:
- laterala ,sen#oriala) + care primeste informatii nespecifice de la fasciculele
spinotalamice; de la nucleul tractului solitar cu informatii de la nervii facial,
glosofaringian si vag; de la lemniscul trigeminal cu informatii de la cap si gat; si de la
nucleii acustici si vestibulari(
- mediala ,efectorie) + de la care pornesc ! grupuri de curenti: ascendenti si
descendenti(
=) Curentii descendenti merg spre maduva formand fasciculele reticulo-spinale
lateral si medial(
a) 6asciculul reticulo-spinal lateral se gaseste in partea anterioara a cordonului
lateral medular, fibrele sale terminandu-se pe lamele Rexed 4, <, 0( 7cest fascicul are
efect stimulator pe muschii flexori si efect inhibitor pe muschii extensori(
b) 6asciculul reticulo-spinal medial se gaseste in cordonul anterior, lateral de tractul
cortico-spinal anterior( 6ibrele sale se termina pe lamele Rexed <, A, 0, si are efecte
inverse decat fasciculul lateral(
3#. Nucleii reticulari lateral si parame(ian
a) ?ucleul reticulat lateral se gaseste postero-lateral de oliva bulbara( -rimeste
informatii extero-, si proprioceptive aduse pe calea fasciculelor spinotalamice,
corticoreticulare, spinoreticulare si de la nucleul rosu(
&ferentele sunt spre: arhicerebel ,vermis si regiunea paravermiana), nucleii
fastigiali, fasciculul uncinat care ocoleste pedunculul cerebelos superior si reintra in cel
inferior, nucleii paramedian si gigantocelular(
b) ?ucleul paramedian trimite eferente din nou prin pedunculul cerebelos inferior
spre cerebel(
7cesti ! nuclei apartin unui circuit inhibitor cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-
spinal(
31. Nucleii reticulari me(iani
a) ?ucleul rafeului bulbar si pontin
b) ?ucleii perihipoglosali: nucleul intercalat al lui Staderini, nucleul sublingual
Rolles, nucleul prepo#itus hipoglos, nucleul paramedian dorsal(
c) ?ucleul dorsal al tegmentului me#encefalic
7ferente: -9 de la hipotalamus si sistemul limbic prin fasciculul medial al creierului
anterior ,6MC7)
-9 fasciculul longitudinal dorsal
-9 fasciculul retroflex
-9 fasciculul mamilo-tegmentar
&ferente: spre nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral si spre sistemul limbic prin
fasciculul longitudinal dorsal ,62.)(
7ceste $ mari grupe de nuclei intervin in mecanismele de integrare vegetativa
astfel:
- rupul 1 -9 intervine in mecanismele sen#oriale de somn-veghe
- rupul ! -9 sunt nuclei motori extrapiramidali care asigura controlul cerebelos
- rupul $ -9 sunt nuclei vegetativi care asigura legatura dintre hipotalamus,
sistemul limbic si nucleii trunchiului cerebral(
2/. Somnul
SGM?H2 este un proces activ re#ultat prin ! modalitati:
-9 prin suprimarea si abolirea activitatii sistemului reticulat activator ascendent
,de#activare pasiva reticulata)
-9 prin stimularea unor structuri care induc somnul ,de#activare activa)(
Somnul se caracteri#ea#a prin ! stari:
a) somnul de ba#a, care repre#inta <1-A1C din timpul de somn si care la randul sau
se caracteri#ea#a prin: este superficial, mio#a, pastrarea tonusului musculaturii cefei,
pastrarea activitatilor reflexe medulare, electroencefalograma este caracteri#ata prin unde
lente corticale(
b) somnul paradoxal, care repre#inta !1-$1C din timpul de somn si se
caracteri#ea#a prin: este profund, midria#a, abolirea tonusului muscular si a reflexelor
spinale, vise, miscari rapide ale globilor oculari ,;1-41:min(), modificari vegetative
,hipotensiune, bradicardie, modificari respiratorii, erectie)(
Somnul profund intervine in valuri de 11-1; minute, ce se repeta periodic(
Mecanisme ce induc somnul
&xista o ritmicitate in declansarea acestor mecanisme ,ritm nictemeral):
a) Se produc salve de impulsuri care pornesc din nucleii bogati in serotonina ai
rafeului bulbar si pontin, care suprima activitatea sistemului reticulat activator ascendent,
determinand somnul superficial(
b) Serotonina secretata de nucleii rafeului stimulea#a neuronii din locus ceruleus,
neuroni bogati in norepinefrina si monoaminoxida#a, care determina o noua salva de
impulsuri si intrarea in somn profund(
Cand aceste mecanisme isi epui#ea#a efectul, stimuli specifici dar si nespecifici
,transmisi de sistemul reticulat activator ascendent) determina revenirea la starea de
veghe(
2e#iuni ale nucleului rafeului determina insomnia totala( 2e#iuni totale de locus
ceruleus determina abolirea somnului profund(
2,. Sistemul S.'.A.A.
7mbele cai ale fibrelor ascendente din nuclei reticulari centrali trimit informatii
nespecifice cortexului prin sistemul fibrelor ascendente activatoare corticale ,sistemul
reticulat activator ascendent + SR77)( 7cest sistem determina starea de alarma, vigilenta
si starea de veghe( 7cestea repre#inta o conditie necesara pentru receptionarea stimulilor
specifici adusi de cai specifice, si pentru reali#area reflexelor trunchiului cerebral(