Sunteți pe pagina 1din 11

1

Romnia ntre Unicameralism i Bicameralism













Badea Andreea
-grupa 1-


2



Cuprins


Cuprins.2
Rezumat...3
Introducere...4
1. Importana temei alese.4
2. De ce reprezint Romania un caz relevant?.........................................................................4
Partea I.5
1. Parlamentul ca instituie a statului...5
2. Unicameralism.5
3. Bicameralism...6
Partea a II-a.8
1. Scurt istoric al Parlamentului romnesc..8
2. Parlamentul bicameral al Romniei.8
3. Consecinele instaurrii unui parlament unicameral9
Concluzii....10
Bibliografie11









3

Rezumat

Prin aceasta lucrare doresc sa prezint avantajele si dezavantajele celor doua tipuri de
structura parlamentara, unicameralism si bicameralism.
Voi incepe prin a ilustra semnificatia temei alese si de ce Romania constituie un caz relevant.
In prima parte, dupa o scurta prezentare a institutiei parlamentare, voi prezenta argumente pro si
contra atat unicameralismului cat si bicameralismului.
In cea de a doua parte, dupa un scurt istoric al Parlamentului romanesc, reluand argumentele pro
si contra, voi explica daca si de ce se pot aplica Romaniei.




























4

Introducere
1. Importana temei alese

Discuiile cu privire la tipul de structur parlamentar au fost purtate, n ultimele decenii, n
foarte multe state ale lumii, cnd au avut loc numeroase schimbri n domeniul legislativ.
In a doua jumatate a secolului precedent, multe state si-au obtinut independenta (precum Iran,
Madagascar,Lituania) si au fost puse in situatia de a isi construi un Parlament sau o forma de
reprezentare a puterii legislative.
In prezent, au avut loc atat dezbateri cat si modificari la nivelul structurii parlamentare. Unele
state au trecut de la modelul traditional, cel al bicameralismului, la o forma mai simpla de
exercitare a legislativului, parlamentul unicameral.
Exista diverse teorii cu privire la cele doua structuri (unicamerala si bicamerala) pe care ar trebui
sa le cunoastem si sa le analizam inainte de a ne forma o parere cu privire la acest fenomen, si
mai ales, inainte de a da ascultare speculatiilor care nu vor inceta sa apara.

2. De ce reprezinta Romania un caz relevant?

In data de 22 noiembrie 2009 a avut loc, in Romania, un referendum pentru modificarea
sistemului legislativ. Referendumul viza doua modificari, trecerea la un parlament unicameral si
reducerea numarului de parlamentari la maximum 300.
Cetatenilor inscrisi in listele electorale (in numar de 18.347.397) le-au fost pregatite doua
intrebari : Sunteti de acord cu trecerea la un Parlament unicameral? respectiv Sunteti de
acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300?. La prima intrebare, conform
Biroului Electoral Central, 77,08% dintre cei care s-au prezentat la vot, au raspuns cu DA, iar la
a doua intrebare, 88,88% dintre persoanele care au votat au raspuns cu DA.
Avand in vedere ca prezenta a fost de 50,46%, referendumul se considera valid.
Asa cum era de asteptat, subiectul a starnit numeroase reactii si discutii in randul
cetatenilor, incepand cu opozitia care asimila intentia presedintelui cu o inclinatie spre un regim
5

autocratic, pana la jurnalistii care au profitat de situatie, creand astfel diverse teme pentru
dezbateri sau articole.
Inainte de a ne forma o parere bazandu-ne pe articole din presa sau emisiuni pe teme
politice, este de preferat sa aprofundam subiectul.



Partea I

1. Parlamentul ca institutie a statului

Parlamentul este o institutie a statului, careia i se atribuie un rol major in functionarea
acestuia, si anume detinerea si exercitarea puterii legislative. Institutia este conditionata de doua
principii constitutionale : principiul reprezentarii si cel al suveranitatii poporului.
Organul legislativ este alcatuit din una sau mai multe camere ai caror membri sunt alesi in
functie de prevederile Constitutiei (pot fi numiti integral sau partial- sau poti fi alesi prin vot
universal).
Exista mai multe functii pe care un parlament trebuie sa le indeplineasca, precum : functia
legislativa (care permite organului sa emita legi), functia de control (care vizeaza
constitutionalizarea legilor), functia de reprezentare, functia de informare.
Cea mai veche forma de organ legislativ este cunoscuta in Islanda, in anul 930, prin
formarea Althing-ului (ansamblul tuturor lucrurilor), care pe langa faptul ca a contribuit la
formarea statului islandez, functioneaza si in prezent.
Fie in diferite forme de organizare, fie avand roluri distincte,in zilele noastre, existenta unui
Parlament se regaseste in majoritatea statelor lumii (exceptie facand Birmania numita si
Uniunea Myanmar- si Guineea).

2. Unicameralism

Unicameralismul este un tip de sistem potrivit caruia un Parlament este alcatuit dintr-o
singura camera. Acesta este caracteristic statelor unitare, cu o populatie omogena, in care, asa
6

cum afirma si Minon (1975), un sistem pluricameral nu este necesarParlamentul unicameral mai
este intalnit atat in state actual comuniste (Coreea de Nord, China), cat si in cele care au revenit
de curand la democratie (Moldova).
In prezent, in peste patruzeci de state din intreaga lume functioneaza un sistem unicameral.
Un avantaj al sistemului este simplitatea sa in luarea unei decizii. Avand in vedere ca se
aplica regula majoritatii simple, adoptarea unei legi este mai simpla, mai accelerata.
De asemenea, existand o singura camera, va exista si o transparenta in ceea ce priveste adoptarea
legilor, asa cum observa Norris (1935).
Acesta, prin lipsa comisiilor care se formeaza intr-un sistem cu doua adunari, vede mai putina
coruptie din partea grupurilor de interese.
Descriind modul in care o propunere de lege trece printr-un sistem bicameral, autorul ajunge la
concluzia ca lucrurile se petrec defavorabil, pierzandu-se astfel si foarte mult timp, spre
deosebire de procesul prin care o propunere de lege este dezbatuta intr-un sistem legislativ
nedivizat.
Aici, dupa ce o propunere legislativa a fost discutata, parlamentarii, fara dificultate, se pot decide
asupra acesteia.
Pe langa faptul ca nu vor exista hotarari luate pe ascuns, intr-un sistem cu o singura adunare nu
exista nici riscul ca responsabilitatea sa fie pasata dintr-o camera in alta. Dimpotriva, fiecare
dintre membri isi va asuma responsabilitatea pentru deciziile luate.
Un avantaj al acestui sistem, recunoscut chiar si de sustinatorii bicameralismului, este faptul ca
functioneaza mult mai ieftin, ceea ce pentru statele subdezvoltate este mult mai convenabil.
Insa, ce nu poate garanta o singura legislatura este posibilitatea de a evita un blocaj de
natura constitutionala.
In lucrarea sa, Minon (1975) asociaza disparitia Camerei superioare cu disparitia structurii
pluraliste si, totodata a traditionalei reprezentari distincte a diferitelor clase sociale.

3. Bicameralism
Bicameralismul presupune impartirea Parlamentului in doua camere: inferioara, respectiv
superioara. Sistemul poate fi de doua feluri: egalitar, in care functionarea celor doua camere este
similara si inegalitar, care presupune atributii diferite pentru cele doua adunari, reprezentantii
fiind alesi in mod diferit, iar in unele cazuri, chiar si pe o durata de timp diferita.
7

Acesta este caracteristic statelor federale precum Canada, Germania, Rusia, Statele Unite
ale Americii, etc. in care un rol major al diviziunii este acela de a oferi egalitate in ceea ce
priveste reprezentarea corecta a minoritatilor. In unele state in care exista aristocratie (Marea
Britanie), scopul fragmentarii organului legislativ este acela de a exista o camera speciala
(Canera Lorzilor) care sa reprezinte nobilimea si oamenii de stare.
Exista, insa, si state unitare care au optat pentru aceasta structura (Olanda, Filipine, Romania), in
care diferenta dintre cele doua camere este destul de mica.
Avantajele pe care un sistem bicameral le poate avea sunt numeroase.
In lucrarea sa ( Bicameralism : Cand doua decizii sunt mai bune decat una singura?), Saul
Levmore, comparand procesul prin care un proiect de lege este votat in cele doua sisteme regula
majoritatii si bicameral- ajunge la concluzia ca in cel din urma manipularea preferintelor este mai
usor de evitat. Chiar si puterea initiatorului este diminuata intr-un sistem bicameral, spre
deosebire de cel cu o singura legislatura, in care initiatorul ar fi putut controla rezultatele
relativ usor. Incercand sa argumenteze de ce bicameralismul este preferat in locul
unicameralismului, autorul observa faptul ca o singura adunare incurajeaza coruptia si rent-
seeking-ul
1
.
Principalul avantaj al unui Parlament bicameral este stabilitatea politica pe care o poate
crea, datorita dublei decizii impuse. In cazul in care un proiect de lege care urmareste interesele
unei clase politice este aprobat cu usurinta de una din camere,acesta poate fi respins in timpul
celei de-a doua verificari.
Miller (1996) defineste stabilitatea drept un rezultat ce nu poate fi anulat de nicio coalitie cu alte
preferinte, un rezultat denumit nucleu. Scopul experimentului si al lucrarii sale este de a
descoperi daca intr-un sistem bicameral se poate crea un astfel de nucleu.
Barnett (1915) spune ca sustinatorii acestui sistem sunt de parere ca o propunere de lege trebuie
sa treaca prin doua camere, formate pe criterii diferite. In momentul in care ambele sectii
functioneaza in acelasi fel si sunt formate pe baza aceluiasi principiu, avantajele unui sistem
bicameral sunt imaginare.



_____________________________________________________________________________________________________________________
1
Rent seeking concept economic potrivit caruia un individ sau o firma obtine un venit prin manipularea pietei;
8

Partea aII-a

1. Scurt istoric al Parlamentului romanesc

Prima tentativa de formatiune legislativa pe care o cunoaste tara noastra este asociata cu
implementarea Regulamentului Organic in Tara Romaneasca, in anul 1831.
In urma adoptarii Statutlui Dezvoltator al Conventiei de la Paris de catre domnitorul Alexandru
Ioan Cuza in anul 1864, principiul reprezentarii poporului a fost largit si perfectionat, prin
formarea Senatului, care cuprindea : membri de drept (mostenitorul tronului, mitropoliti si
episcopi eparhioti) si membri alesi (cate doi din fiecare judet).
Incepand cu anul 1938, rolul Parlamentului a fost diminuat, in urma instaurarii dictaturii carliste,
apoi a celei militare din anul 1940.
Odata cu inceperea regimului comunist, s-a trecut la un sistem unicameral, denumit Marea
Adunare Nationala, controlat in totalitate de catre dictator.
Prin trecerea la democratie, s-a trecut la un Parlament format din doua adunari, Senatul si
Camera Deputatilor.

2. Parlamentul bicameral al Romaniei

Asa cum a fost mentionat anterior, odata cu trecerea la democratia post-decembrista, atat
rolul cat si structura Parlamentului au avut parte de modificari. Desi s-a optat pentru un sistem
format din doua adunari, unul dintre principiile bicameralismului, acela de a exista discrepante in
ceea ce priveste formarea si functionarea celor doua camere, nu a fost respectat.
Parlamentul avea o structura duala doar formal, ambele Camere functionand ca una singura. In
aces sens, in anul 2003, prin modificarea Constitutiei, s-au produs anumite modificari in ceea
ce priveste limitarea sarcinilor celor doua Camere (in domeniul legislatiei).
Desi formate pe baza aceluiasi criteriu, cele doua Camere ale Parlamentului romanesc, au
capatat atributii diferite. Camera Deputatilor are caracter de Camera decizionala de drept
comun, in timp ce Senatul adopta legi, hotarari si motiuni simple.
Discutand despre avantajele unui sistem bicameral in Romania, avand in vedere faptul ca
aceasta este un stat unitar, il vom exclude din start pe cel potrivit caruia fragmentarea ajuta la
reprezentarea egala si corecta a altor state si regiuni anexate, dat fiind faptul ca acestea nu exista
decat in formatiuni federale.
9

Principala cauza a existentei unui sistem format din doua adunari, intr-un stat precum
Romania, este nevoia de a se evita concentrarea puterii politice in Parlament. Prin faptul ca
exista doua Camere, exista si posibilitatea ca acestea sa actioneze una impotriva celeilalte in
cazul in care ar aparea tendinta de impunere in mod autoritar.
In plus, prin prezenta si functionarea a doua Camere, separarea puterilor in stat este mai
bine conturata, iar controlul asupra executivului se exercita mai repede si mai usor.
Dubla decizie constituie unul dintre avantajele bicameralismului, deoarece presupune
garantia calitatii legislatiei. Procesul legislativ dureaza mai mult si este mai profund. Anumiti
specialisti considera aceasta perioada de asteptare drept un inconvenient sau o complicatie
suferita de procesul legislativ, insa, in unele state precum Romania, in care fenomenul coruptiei
este avansat, dubla evaluare a unui proiect de lege poate fi privita drept un rau necesar.
Influentarea unei majoritati nu va avea loc la fel de usor cum se poate intampla intr-un sistem
unicameral. Asadar, in cazul in care un proiect de lege care nu vizeaza intocmai respectarea
drepturilor cetatenilor trece de una din camere, este posibil ca la a doua lectura sa fie respins.

3.Consecintele instaurarii unui Parlament unicameral

Daca ar fi sa consultam istoria in vederea obtinerii unui raspuns pentru intrebarea :
Care ar fi consecintele instaurarii unui Parlament unicameral ?, ne putem opri asupra perioadei
comuniste, in care dizolvarea uneia dintre camere era folositoare pentru unificarea si
concentrarea puterii.
Astfel, prin desfiintarea unui pluralism politic, Parlamentul a devenit o institutie doar formala,
functionand in favoarea conducatorului. Se poate observa, asadar, faptul ca unicameralismul
poate fi considerat drept inceputul unei inclinatii tiranice a maoritatilor.
Acesta este unul dintre cazurile in care executivul are acces nelimitat in sfera puterii legislative.
Dar desigur, un motiv seminificativ care face posibila o astfel de procedura o constituie si
regimul de guvernare.
Intr-un regim democratic, o astfel de implicare nu este intocmai imposibil de realizat, dar
sasnsele ca aceasta sa aiba loc intr-un sistem bicameral sunt mai reduse, fata de reusita intr-un
sistem cu o singura Camera.
Avand in vedere ca Romania este un stat unitar, un sistem unicameral poate reprezenta un
avantaj, deoarece nu exista ramificatii federale.
10

In plus, populatia Romaniei nu este una masiv eterogena, asa cum regasim in state precum
Statele Unite ale Americii, Belgia sau Marea Britanie, asa ca nu se poate pune problema
nereprezentarii egale sau corecte a minoritatilor.
Din punct de vedere economic, un Parlament unicameral constituie un avantaj, prin
reducerea numarului de parlamentari.
Chiar si timpul poate fi economisit intr-un astfel de sistem, din moment ce nu va exista acel
numar de zile pe care fiecare camera si-l insuseste, dezbatand proiectele de lege.



Concluzii

Acum ca au fost stabilite atat avantajele cat si dezavantajele fiecaruia dintre tipurile de
structuri legislative, ne putem intreba : Este bicameralismul Romaniei o problema? Reprezinta
trecerea la un sistem parlamentar nedivizat si reducerea numarului de parlamentari o solutie, sau
dorinta executivului de a isi crea o majoritate pe care se poate baza?
In locul dizolvarii Senatului, care ar starni o agitatie in viata politica dar si un culoar
executivului pentru a se implica in luarea deciziilor, o reforma in cadrul sistemului bicameral,
pentru o functionare mai buna a acestuia, ar fi mai potrivita.
Astfel, diferenta dintre cele doua Camere ar putea fi mai bine conturata, prin alegerea diferita a
membrilor acestora, asa cum se intampla in state precum Franta sau Marea Britanie. Pentru
sublinierea diferentei, mandatul parlamentar ar putea fi diferit, asa cum este in Statele Unite ale
Americii, unde in Camera Reprezentantilor este de doi ani, in timp ce un membru al Senatului
este ales pe o perioada de sase ani.
In felul acesta, nu se mai poate spune despre existenta celor doua Camera ca fiind nejustificata.
La nivel economic, sume de bani se pot salva si intr-un sistem divizat, prin reducerea
numarului de parlamentari (ceea ce duce la marirea normei de reprezentare) si/sau reducerea
cheltuielilor acestora.
Chiar si modelul traditional legislativ romanesc este unul bicameral. In schimbul inlocuirii
acestuia cu unul unicameral, este de preferat ca structura celui actual sa se imbunatateasca si sa
functioneze potrivit principiului bicameral.

11




Bibliografie



Barnett, James D, 1915, The Bicameral System in State Legislation, The American Political
Science Review, Volumul 9, numarul 3, pp. 449-466;

Miller, Gary J, Hammond,Thomas H., 1996, Bicameralism and the Core : An Experimental Test,
Legislative Studies Quarterly, volumul 21, numarul 1, pp. 83-103;

Herrero de Minon, Miguel, 1975, The Passing of Bicameralism, The American Journal of
Comparative Law, volumul 23, numarul 2, pp.236-254;

Norris, George W., 1935, The One-House Legislature, Annals of the American Academy of
Political and Social Science, volumul 181, pp.50-58;

Gilia Claudia, , Reformarea sistemului constitutional romanesc- o prioritate? pp. 2-8
http://www.rsdr.ro/Art-3-2-2009.pdf

RAPORT al Comisiei Prezideniale de Analiz a Regimului Politic i Constituional din
Romnia Pentru consolidarea statului de drept pp. 22-23, 43,
http://www.presidency.ro/static/ordine/CPARPCR/Raport_CPARPCR.pdf

Drept Parlamentar
http://www.scribd.com/doc/16697290/Drept-Parlamentar