ROLUL PADURII ASUPRA

MEDIULUI
Pascu Ionut,anul IV,ISPM

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII
Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO!2!"#$ * Bucu%e&ti ROMANIA
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
Capitole:
!Date si tipuri de paduri"""""""""""#
$! Rolul padurii"""""""""""""%
#!Despaduririle si ur&arile lor catastro'ale""!!!!!!(
(!Date si pro)le&e ale p*durilor din Ro&ania""!+
(! Date ,enerale""""""""""""""!!!!+
(!$ E-olutia padurilor ro&anesti""""""""!+
(!# Aspecte ,enerale pri-ind 'ondul 'orestier
ro&an"""""""""""""""""""!.
(!( E'ecte ne,ati-e ale de'ri *rilor""""""!!!!!!.
%! Masuri necesare de prote/ate a p*durilor"""$
%! Prote/area p*durii de incendiu"""""""$
%!$ Conser-area inte,rit*0ii p*durilor &ature 1n
exploatarea c2erestelei sau a )io&asei""""(
%!# Exploatarea p*durilor 1ntr-un &od dura)il""(
3! Conclu4ii""""""""""""""""""""
5! 6i)lio,ra'ie"""""""""""""""""""!

2
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
Pdurea este definit ca fiind acea suprafa de teren acoperit cu
vegetaie forestier i cu o ntindere mai mare de 0,25 hectare . La
fe ca i spaiie ver!i, aceste !one sunt deose"it de importante n
meninerea optim a caitii vieii.
!7ipuri de p*duri
Pdurile cuprind forma ii vegetale extrem de complexe si de diverse, a ezate
in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gzduiesc. Putem descoperii
mai multe biomuri forestiere si anume: pduri din zona temperata cu foi caduce,
pduri taiga, pdurile cu frunze persistente de tip mediteranean si pduri dense
ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa
tropicala, in Indonezia si in Malaiezia. Vegeta ia este foarte bogata: peste !!!
specii de arbori si "#$ eta%e de vegeta ie. &auna este extrem de bogata si
specializata.
In zona calda se 'nt(lnesc pdurea ecuatoriala si pdurile musonice.
Pdurea ecuatoriala. Pdurile din zona calda ocupa doar ) * din suprafa a
uscatului, dar con in mai mult de %umtate din speciile de plante si animale de pe
Pamant. Pdurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot
anul, se deosebe te de celelalte pduri prin marea densitate de plante si prin
eta%area sa in func ie de inaltimea arborilor.
Primul eta% este format din arbori mici, de +! m inaltime. ,rmeaz eta%ul
mi%lociu, cu arbori de -! m inaltime , a cror coroana formeaz o bolta continua.
,ltimul eta%, cel mai 'nalt, este format din arbori de "!#)! m.
Printre arborii pdurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe
trunc.iurile si ramurile copacilor se spri%in si se 'ncolcesc liane, lungi de peste
+!! m. /in aceasta cauza, pdurea ecuatoriala este foarte deasa, 'ntunecoasa si
greu de strbtut.
Arborii au frunze mari si crnoase, iar florile lor sunt mici. 0ulpinile sunt drepte,
fora ramifica ii, cu scoar a neteda si lucioasa si nu prezint inele de cre tere. 1ei
mai frecventi arbori sunt: ma.onul, aca%uul, abanosul, palisandrul, arborele de
cauciuc, palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de c.inina etc.
2umeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in
care traiesc. 1orpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor
printre copaci, sa sara si sa se catare. 1ele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul
si mirosul. Pentru a se prote%a de dusmani, multe dintre animalele padurii
ecuatoriale iau culoarea mediului.
In pdurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi 3cimpanzeul,
urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul4, serpi de mari dimensiuni, soparle,
pasari viu colorate 3papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului4,
furnici, tantari si paian%eni uriasi. In Africa traieste musca te#te. Intepatura ei
omoara vitele, iar la om provoaca boala somnului. 5a marginea padurii traiesc
3
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
elefanti, rinoceri, .ipopotami si %aguari.
Pdurile musonice se 'nt(lnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde,
intr#un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Pdurile
musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi
dintre arbori isi pierd frunzele. /e asemenea pdurea musonica este mai putin
deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Arborii au trunc.iuri masive, cu
inele de crestere si scoarta aspra. 1urios este ca, odata cu pierderea frunzelor,
arborii infloresc. 1a si in pdurea ecuatoriala, pe trunc.iurile copacilor se catara
liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici.
Arborii care alcatuiesc pdurile musonice sunt: abanosul 3cu lemn negru4,
tec6ul 3cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor4, santalul 3cu lemn
parfumat4, palmierul.
Padurile musonice sunt populate de maimute 3giboni, macaci4, elefanti indieni,
tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.
In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere.
Padurile de foioase 3cu frunze cazatoare4 se gasesc in zona climei temperate
umede 3in partea centrala si vestica a 7uropei, in estul Americii de 2ord, in Asia
de 7st4, unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca
arborii sa creasca.
Arborii padurilor de foioase sunt: ste%arul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul,
frasinul etc.
0oamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.
In aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, %derul, veverita,
pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a.
Padurile de conifere 3sau padurile boreale4 apar doar in emisfera nordica,
dincolo de paralela de $$8, in America de 2ord, 7uropa si Asia, dar se extind si
catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.
1oniferele 3bradul, molidul, pinul, laricele s.a.4 sunt arbori inalti, cu trunc.iul
drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. 1onifele nu
isi pierd frunzele toamna. /e la aceasta regula se abate doar laricele.
In 7uropa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga.
Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si .rana
tot anul. /e aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. 0oamna migreaza catre
latitudini mai mici doar unele pasari. 5ocul lor este luat de pasarile tundrei.
$!Rolul padurii:
.In sc2i&)area cli&ei
Pdurile adpostesc peste %umtate din speciile care triesc pe pm(nt, a%ut la
'ncetinirea 'nclzirii globale, prin stocarea 9i re:inerea carbonului, sunt surse de
produse lemnoase, a%ut la reglarea cderilor de precipita:ii, sunt surse esen:iale
4
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
de .ran 9i ap 9i aduc 'n acela9i timp enorme avanta%e estetice, spirituale 9i de
agrement pentru milioane de oameni.
1a depozite globale importante de carbon, pdurile %oac un rol fundamental 'n
influen:area climei Pm(ntului. Plantele 9i solurile din pduri conduc ciclul
global al carbonului prin re:inerea dioxidului de carbon 'n fotosinteza 9i
eliberarea lui 'n respira:ie. /e9i re:inerea de carbon prin fotosintez descre9te la
un moment dat pe msur ce copacii 'mbtr(nesc, multe pduri mature continu
s re:in carbonul 'n sol.
1u toate acestea, 'n multe pr:i ale
lumii, pdurile sunt defri9ate rapid 'n
scopuri agricole sau pentru p9uni,
utilizate 9i exploatate 'n mod abuziv, 9i
degradate de incendii. 1(nd pdurile
sunt degradate sau defri9ate, carbonul
stocat de acestea este eliberat 'napoi 'n
atmosfer prin respira:ie, a%ung(nd
astfel s contribuie 'n mod clar la
carbonul de%a existent 'n atmosfer. /efri9rile pdurilor tropicale sunt
responsabile pentru aproximativ !* din emisiile totale de dioxid de carbon
cauzate de om 9i sunt o cauz esen:ial care duce la dispari:ia speciilor care
triesc 'n aceste pduri. Pdurile 9i msurile de utilizare a solului au posibilitatea
de a reduce emisiile de carbon cu ec.ivalentul a +!#!* din emisiile previzionate
de combustibilii fosili p(n 'n !$!.
$! Repre4inta 89pla&anul planetei89
Padurea produce oxigen si consuma dioxid de carbon. ;- din < planetei,
consumat de lumea vie, de industrie sau autove.icule, este furnizat atmosferei de
catre arbori si arbusti. S#a demonstrat ca un fag matur produce +,= 6g oxigen in
fiecare ora si prelucreaza ,-$ 6g dioxid de carbon emanat din tevile de
esapament ale masinilor. Astfel se purifica ">!! metri cubi de aer?ora,
asigurandu#se nevoile zilnice de oxigen ale unui numar de )" de oameni.
1antitatea de oxigen produsa de un ste%ar in timpul vietii este suficienta pentru un
om, timp de ! de ani.
#! Este un 'iltru natural
Padurile reprezinta, de asemenea, foarte eficiente filtre naturale, deoarece retine,
in coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenusa.
(! Este un 'actor de &entinere a ec2ili)rului ecolo,ic
Pentru protectia mediului incon%urator, constituie cel mai important factor natural,
eficient, stabil, inepuizabil. Aceasta are rolul de a stabiliza clima locala si a
conserva calitatea solului. /istrugand padurile, omul a desc.is calea ariditatii si
secetei favorizand instalarea dezolantelor peisa%e desertice pe vaste intinderi din
Africa, <rientului Apropiat si alte parti ale globului. /efrisarile excesive, fara
discernamant, au dus la eroziunea solului. 1iclonii, incendiile forestiere, bolile
arborilor, alunecarile de teren si alti factori naturali au, in prezent, o influenta
5
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
minima in comparatie cu defrisarile.
%! Sursa de le&n
Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate. Acest material a fost
utilizat din cele mai vec.i timpuri pentru primele arme, unelte, constructii de
locuinte sau pregatirea .ranei. Astazi este, in continuare, foarte utilizat, in diferite
domenii ale vietii umane 3industria mobilei, .artiei, c.imica, in constructii, etc.4.
3! O'era adapost o&ului si ani&alelor
/e asemenea, padurea reprezinta pentru om un refugiu din calea poluarii,
zgomotului, soarelui puternic sau vantului. si o extrem de variata lume animala
este adapostita sub .aina ocrotitoare a padurii. intre plantele si animalele din
paduri exista interactiile reciproce. Multe animale, in special insectele si pasarile,
polenizeaza copacii. Insectele primesc .rana din nectar si alte substante, si in
sc.imb polenizeaza florile pe care le viziteaza.
5! Repre4inta o sursa de 2rana pentru o& si ani&ale
Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor pe care aceasta le
adaposteste. &ructele de padure, ciupercile comestibile, stuparitul pastoral si
vanatoarea au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru
alimentarea omului.
+! Este o sursa de &edica&ente
Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe 0erra. Astfel,
pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetala sau animala.
Substantele medicinale de%a descoperite, in special in padurile ecuatoriale
reprezinta o garantie pentru succese terapeutice si mai mari in viitor.
+! Rolul estetic
Vazuta de la distanta sau de sus, bolta padurii impresioneaza prin varietatea
culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante de verde care alterneaza pe
suprafete imense. Sub acoperisul maiestuos al arborilor, isi duc existenta felurite
familii de plante care, prin coloritul lor, incanta oc.iul privitorului. Acest fapt
este foarte important pentru omul modern care duce o viata stresanta. &rumusetea
padurii a impresionat si multi artisti care, prin arta lor, si#au exprimat
sentimentele fata de aceasta perla a naturii.
#!Despaduririle si ur&arile lor catastro'ale
/intre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le#a suferit
padurea. /espadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmat#
o desertificarea.
1u un deceniu in urma, pe glob, padurile ocupau o suprafata de aproximativ
-,> @ ",= miliarde .a si reprezentau cam ,) @ -," * din suprafata uscatului.
In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, ec.ilibrul ecologic este foarte
labil, se verifica succesiunea: padure vegetatie ierboasaA teren agricol eroziune
6
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
desert.
In zonele temperate cu climat favorabil, socul este mai scurt, oprindu#se la
eroziune, desi se poate a%unge si la instalarea unor semideserturi.
/atorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob, padurea
planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici, nu mai formeaza masive
mari si neintrerupte, refugiindu#se in munti si in locuri greu accesibile, cu soluri
sarace si climat neatragator pentru agricultura.
/in circa =! *, cat detinea padurea in perioada preistorica, proportia a scazut in
prezent la -! *.
5a defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului,
agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri
economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Bezultatul nu
consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile
cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta
protectiva.
In functie de procenta%ul actual de impadurire, distingem:
#tari cu paduri suficiente 3in Asia, <ceania, America 1entrala4C
#tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de ec.ilibru ecologic 3in 7uropa si
America de 2ord4C
#tari extrem de sarace in paduri 3in Africa 0ropicala, Australia4.
Pe ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de
Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire 3"),= *4.
In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, 7gipt,
Africa de Sud. &oarte afectata a fost Sa.ara, care din zona fertila, partial
impadurita, a devenit un vast desert. In D.ana, 2igeria si EenFa se despaduresc
zone imense pentru a face loc culturilor agricole. < regiune serios afectata este
Bepublica Malgasa, unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au
disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale
lumii. Singura parte a Africii relativ pastrata, cu un potential forestier apreciabil,
este zona ecuatoriala 3Gair, Dabon, 2igeria, 1ongo4.
In Asia, pe locul padurii de odinioara s#a instalat desertul 3Hindustan, Iranian,
Arabic, Sirian4. 0ablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc
de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri de cedrii,
care ocupau un areal continuu din Muntii 0aurus 30urcia4 pana in Muntii
5ibanului, Amanului 3Siria4 si 1ipru. 0aierea masiva a cedrilor a condus la
disparitia lui. Astazi exista in 5iban o modesta rezervatie cu cedrii. 5a fel de
puternic a fost impactul si in 7xtremul <rient. 1ele mai mari distrugeri au avut
loc in 1.ina, in bazinele fluviilor Huan.e si Iantzi.
In America de 2ord, desi padurea a fost bine conservata pana la venirea
colonistilor 3sec. +>4, apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare
din istoria omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din -> milioane .a au mai
ramas doar -++ milioane .a, din care +) milioane .a productive, ) milioane .a
rezervatii si >I milioane .a paduri degradate.
7
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
In America de Sud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul
de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. 1ea mai afectata
zona a fost Jrazilia rasariteana, dar si 1olumbia si 1.ile. Padurea amazoniana
tinde si ea sa fie distrusa din cauza mi%loacelor de transport @ marea magistrala
amazoniana.
In 7uropa, despaduririle s#au produs lent, dar Kmoartea padurilorL este aici
poluarea. 0aierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea
padurilor, ci c.iar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s#a
intamplat in nordul Italiei, unde, din cauza despaduririlor, inundatiile au avut
efecte devastatoare.
In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. ), milioane .a,
reprezentand ) * din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa
=!#>! * din suprafata tarii, fapt pentru care in anul +$), cand sultanul Soliman
Magnificul a repurtat victoria de la Mo.acs asupra armatei ungare si a ocupat
Juda, nu s#a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau bine aparate de
muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut @ K codrul frate cu
romanulL.
/enumiri ca 0ransilvania 3provine de la latinescul silva care inseamna padure4,
Jucovina 3provine de la cuvantul de origine slavona#bu6, care inseamna fag4,
dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra.
Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de
functii importante, unele vitale.
In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe
terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor
de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel
fenomenele de inundatii si eroziune a solului. Padurea prote%eaza lacurile de
acumulare si terenurile din lunca raurilor. Pentru a#si indeplini aceste functii, este
necesar ca cel putin $! * din suprafata bazinului .idrografic care aprovizioneaza
lacul de acumulare, sa fie acoperita cu padure 3 la o acoperire de numai +$ *,
debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii4.
Picaturile de ploaie 3care lovesc solul si erodeaza4 sunt interceptate de frunzele
copacilor si de litiera 3stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care
acopera solul din padure4, micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si
procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un .a de padure poate inmagazina in
sol, in primii sai $! cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ +"$! m- de apa
3ec.ivalentul a +"$ mm precipitatii4.
Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru
constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, .artiei,
lemn pentru foc s.a. &auna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si
variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.
In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in
regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global. ,n .ectar de padure
produce annual aproximativ -! t oxigen, din care, acesta consuma cca +- t in
8
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
procesul de respiratie a arborilor sai. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata
de un .ectar consuma in procesul de fotosinteza circa +) t bioxid de carbon,
avand un rol relevant antipoluant. Arborii si arbustii din padure contribuie, de
asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva
pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului,
precum si a vibratiilor aerului. In acest sens, in literatura de specialitate se
mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la
+! decibeliC in S.,.A. s#a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ -!
m, trasata de#a lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia
autove.iculelor cu >#++ *.
Beferitor la fenomenul de poluare c.imica si rolul depoluant al padurii, in
literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de
sulf in concentratie de !,+ mg;m- poate fi complet depoluat prin traversarea sa
lenta peste un .ectar de padure. Padurea realizeaza si o epurare microbiana,
remarcata mai cu seama la cea de conifere. Spre exemplu, pe bulevardele
Parisului s#au determinat aproximativ $=! mii bacterii;m- aer, iar in unele
magazine c.iar "#> milioane bacterii;m- aer, in timp ce in padurea &ontain bleau
din apropiere se inregistrau numai $!#$$ bacterii;m- aer.
Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa
pulsului sa se reduca cu "#> pulsatii;minut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii
arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. Pentru bolnavii cu unele
afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din
zonele montane sunt benefice.
In zonele de campie, cu suprafete reduse de padure, perdelele forestiere de
protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului incon%urator.
Astfel, acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu $ pana la +! ori
latimea lor, determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata
terenului arabil, care prote%eaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor,
marind rezerva de apa a solului, prote%eaza caile de comunicatii, localitatile si
unele ferme zoote.nice contra inzapezirilor.
Pe cursurile de apa, perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul
sloiurilor de g.eata, aparand digurile de avarii.
Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea ec.ilibrelor in biosfera
prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de
protectie. /in aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national,
trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a
se evita, pe cat posibil, reducerea fondului forestier. 1resterea suprafetelor de
teren agricol, nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de
paduri, ba dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune
impadurirea unor terenuri neproductive.
/atorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari
nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii
ingri%oratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African,
9
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
unde daunele produse padurii nu pot fi %ustificate ecologic si nici economic prin
pasunatul fondului silvic.
In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea
aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor. In 7uropa, de exemplu, pe
aproximativ +! milioane .ectare de padure, s#a semnalat uscarea arborilor de
molid, brad, ste%ar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat +,) *
din suprafata totala a padurilor. 5a uscarea arborilor a mai contribuit, de
asemenea, poluarea de mare altitudine, cat si cea produsa de industriile c.imica si
petroliera, de fabricile de ciment, combinatele metalurgice si miniere.
Privite in ansamblu, importanta pdurii si men inerea ec.ilibrului ecologic si
ac iunile distructive la care aceasta este supusa, se poate u or desprinde
necesitatea colaborrii pe diverse planuri a tuturor speciali tilor care activeaz in
diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in
scopul prevenirii, refacerii si men inerii ec.ilibrelor ecologice, at(t de importante
vie ii de pe 0erra.
(!Date si pro)le&e ale p*durilor din Ro&ania
(! Date ,enerale
Bomania avea in +>!!, >.$ mil. Ha de pdure, adic -$#"$* din teritoriu, suprafa a
care s#a redus, continuu, astfel ca in +I=" a%unsese la doar ).$ mil. Ha 3=* din
teritoriu4, iar acum suprafa a 'mpdurita a sczut sub optimul ecologic. 1auzele acestei
reduceri drastice presupun poluarea industriala 3cca )#=*4, dar, si mai mult, defri are
abuziva, iresponsabila si p unatul excesivC situa ia produce mari nea%unsuri, dat fiind
ca posibilit ile de regenerare a pdurilor sunt foarte reduse.
/e asemenea, un fenomen caracteristic Bom(niei este caracterul galopant al uscrii
pdurilor, datorita dep irii pragului critic al concentra iei de bioxid de sulf pentru
ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu
o pondere de >$*, S< prevenind din arderea combustibililor cu un con inut ridicat de
sulf C energetica in Bomania este profilata pe valorificarea crbunilor inferiori 3"+.I* la
nivelul anului +II+4, a pcurii si gazelor naturale 3-!.)* in +II+4, in timp ce energetica
din tarile 7uropei <ccidentale se bazeaz pe crbune de tip nesulfuros, in propor ie de
!.*, si deci, emisiile de S< sunt de +!#! de ori mai reduse.
(!$ E:OLU7IA PADURILOR ROMANES7I
Secolul I: # 0eritoriul Bom(niei de astzi era acoperit de pduri in propor ie de
>!*,'nsemn(nd aprox. +> mil .a.
Secolele II III : # Bomanii fac defri ri masive in regiunea <lteniei pentru fortifica ii si
drumuri pavate cu lemn de ste%ar.
Sec. M MVIII3cca "#) mil .a4 : # /efri ri in c(mpii, pentru cre terea suprafe ei
agricole. 1irca "!* din suprafa a Bom(niei ramane acoperita de pduri.
10
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
+>I#+>$I 3cca + mil .a4 : # /up pacea de la Adrianopole, principatele au
dreptul la
comer exterior. Se fac defri ri pentru a cultiva gr(u pentru export.
+>)" +I+" 3cca +mil -!! .a4 : # /up reforma agrara a lui 1uza, se
impropietaresc
taranii si cu terenuri 'mpdurite, o parte fiind defri ate pentru agricultura.
+I+>#+I-$ 3cca + mil $!! .a4 : # Begele promite pamant solda ilor si dup rzboi
se tine
de cuv(nt. Se defri eaz masiv in urma legii de reforma agrara din +I!.
+I">#+I>I 3cca $$!.!!! .a4 : # Se defri eaz pduri si pasiuni 'mpdurite pentru
alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
+II!#!!$ 3peste !!.!!! .a4 : # 1reste mult ponderea tierilor ilegale si scade
controlul
statului, mai ales in cazul pdurilor retrocedate
(!#! ASPEC7E GENERALE PRI:IND ;ONDUL ;ORES7IER AL
ROM<NIEI
+. Suprafa a fondului forestier 2ational
Bomania are un fond forestier de circa )." milioane .ectare, reprezent(nd =* din
suprafa a tarii. &ata de media europeana, de -* acest procent de 'mpdurire nu este
foarte bun, dar nici dramatic. Nnsa comparativ cu tarile europenecare au condi ii
geografice similare, situa ia este departe de a fi roz : 1e.ia are --*, Slovacia si 1roa ia
peste "!*, Slovenia $"*, Austria ")*, Julgaria -"*. 1irca treimi dintre pduri sunt
situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte sczuta la c(mpie 3sub +!*4, unde,
din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.Nn conformitate cu
raportarea statistica SI5V +, pdurile Bom(niei ocupau la data de
-+.+.!!$ suprafa a totala de ).-I!.$-) .a.
&ata de situa ia la -+.+.!!", suprafa a fondului forestier 2ational a crescut cu >.->$
.a.
(!( Pro)le&e si e'ecte ale p*durilor
0ierea pdurilor @ o problema nerezolvata nici pana in prezent
In fiecare an ne lovim de aceea i problema nerezolvata nici pana in
momentul de fata: tierea copacilor, a pdurilor. In sc.imb promisiunile sunt
multe in special in campaniile politicienilor. 5emnul este folosit pentru foc,
pentru construc ii, pentru celuloza dar si pentru cauze inutile: tierea brazilor de
1rciun, felicitri si campaniile electorale.
11
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
7fectul defri rilor masive din ultimii ani ne afecteaz pe to i, indiferent
daca locuim in mi%locul unui ora sau la marginea unei 3foste4 pduri: poluare,
alunecri de teren, sc.imbri climatice ma%ore. 1u to ii contribuim la aceasta
distrugere, con tien i fiind de r(ul ce ni#l producem si nu e de mirare ca in multe
zone de deal si de munte pdurile parca se topesc. Pe ranga fenomenele naturale
foarte vizibile la care se mai aduga seceta, gerul, incendiile, alunecrile de teren,
cderile de grindina, pdurile din Bomania resimt efectul global al sc.imbrilor
climatice de mediu. Peste %umtate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare
anormala a arborilor.
Pre ul sczut al lemnului in tara stimuleaz exportul si 'ncura%eaz
exploatrile. Acesta este unul dintre factorii care pericliteaz viitorul pdurilor
din Bomania.
Problema defri rilor pdurilor nu se aplica doar in tara ci si in capitala,
c.iar daca sunt perfect con tien i ca Jucure tiul este cea mai poluata capitala
7uropeana cu praf si noxe nimic nu ii 'mpiedica sa taie copacii din ora pentru
mai multe parcri pentru ma ini si autostrzi mai largi. 1opacii au o energie
electrostatica in frunze ce retine praful, zgomotul, v(ntul iar fora ei un om
'ng.ite =- tone de praf pe 6m cat exista in Jucure ti.
In Bomania ecologi tii sunt considera i inga vistori in vreme ce <ccidentul a
transformat ecologia intr#un crez, o datorie fata de ec.ilibrul si armonia naturii.
Agen ia de Protec ie a Mediului a respins mai multe proiecte ce con ineau
tierea copacilor de pe autostrzi dar nu a fost luata in considere, proiectele fiind
votate cu acordul primriei.
Prima condi ie pentru a rezolva aceasta problema ar fi sa admitem ca ea
exista si ca pdurile Bom(niei dispar pe zi ce trece. In tara noastr omul vede in
pdure doar un cont in banca si consecin ele le suporta toata na iunea. Si o
problema la fel de mare este si faptul ca daca pdurile dispar, odat cu ele ar pieri
=!* din speciile de plante si animale slbatice. 1u cat suprafa a pdurilor se
reduce, lupul si ursul cuta .rana mai aproape de a ezrile umane iar ultimii
reprezentanti ai unor specii de pasari aproape inexistente in multe din tarile
7uropei, vor disparea.
Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va duce la dezec.ilibre
ecologice foarte grave, ca degradarea terenurilor. &ara paduri si vietuitoarele lor,
va disparea o resursa capitala pentru turism caci peisa%ul montan, cel al statiunilor
vor suferi mutilari irecuperabile.
7fectele negative ale defrisarilor
12
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
<dinioar, cand omul era culegtor de fructe 9i plante 9i apoi vantor,
agresivitatea lui asupra naturii era redus,lipsindu#i mi%loacele necesare de
distrugere.,lterior,omul a devenit productor de unelte mai perfec:ionate 9i ca
atare, consumator de materii prime,extinzandu#9i tot mai mult exploatarea asupra
naturii nua dep9it anumite limite,nu a existat nici un pericol care s tulbure
puternic rela:iile dintre om 9i mediu incon%urtor.
In ultimele dou secole, rela:iile om#natur s#au deteriorat a%ungandu#se in
ultimel decenii, in unele pr:i ale 0errei,la conturarea unei crize ecologice.7a s#a
manifestat prin distrugeri masive de pduri,fenomenul de9ertificrii accentuate,
dispari:ii de specii de plante 9i animale, poluarea apei 9i a aerului, dezec.ilibre
inregistrate in balan:a oxigenului,toate ducand,in cele din urm,la afectarea grav
a calit:ii vie:ii.Aceste impacte umane asupra mediului incon%urtor sunt
modificri nedorite, care se situeaz in afara legilor ecologice.
In cazurile ecosistemelor naturale, intre popula:iile biocenozei intervin unele
mecanisme de autoreglare,incat organismele care nu mai au loc in ni9ele
ecologice sunt obligate s emigreze sau s dispar.
In constela:ia ecosistemelor terestre,pdurile reprezint o categorie de
ecosisteme
terestre,pdurile reprezint o categorie de ecosisteme aparte 9i totodat 9i de mare
pre:, gra:ie materiilor prime pe care le furnizeaz, posibilit:ilor de regenerare pe
cale natural 9i astificial 9i multiplelor servicii,cu caracter de protec:ie, pe care le
ofer3influen:e favorabile asupra climei 9i solului,ac:iuni specifice de reglare
.idrologic,rol igienico#sanitar,mediu prielnic de via: a unor plante 9i
animnale,element turistic primordial etc.4.7ste de remarcat faptul c nici un alt
ecosistem terestru,nu asigur un ec.ilibru mai complex 9i o mai mare
stabilitate,decat pdurea.7a realizeaz rela:ii ideale intre flor,sol 9i
clim,beneficiind de arbori inal:i 9i longevivi,a cror suprema:ie ecologic
13
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
determin o re:ea de infinite compensri 9i autoreglri in biosfer.0ulburarea
acestor ecosisteme ec.ilibrate are nebnuite repercursiuni in re:eaua
interdependen:elor ecologice,cu influen:e negative asupra bisferei 9i a mediului
incon%urtor.
1u toate aceste,dintre ecosistemele terestre cel mai mult au avut de suferit
ecosistemele forestiere,care s#au confruntat cu tendin:a omului de a le distruge
sau a le inlocui cu alte ecosisteme mai pu:in trainice,in numele principiului
rentabilit:ii 9i al profitului maxim./rept urmare,din timpurile strvec.i 9i pan in
perioada actual au disprut aproape %umtate din pdurile lumii3cu aproxima:ie
+,) miliarde .a4./in cele rmase o bun parte 3peste $!*4 au fost ,intre
timp,degradate din cauza exploatrilor abuzive,a incendiilor,p9unatului abuziv
etc.
Aceast ac:iune nefast a omului a favorizat dezln:uirea unor factori
naturali,cu consecin:e cu atat mai grave,cu cat biocenozele forestiere erau mai
fragile 9i factorii externi mai agresivi.Astfel,in zonele cu condi:ii
extreme,procesul de despdurire a transformat regiuni intregi,in stepe,savane sau
de9erturi.7le se regsesc astzi in Africa,Australia,America de Sud,America
1entral 9i Asia 9i numrul lor cre9te an de an.In S.,.A. 9i 1anada,in urma
distrugerii de ctre emigran:ia unor vaste teritorii ocupate cu pduri,s#a produs
degradarea a zeci de milioane de .ectare de teren,din care eroziunea a dislocat
miliarde de tone de sol,ceea ce a necesitat mari actiuni de refacere,cu investi:ii
imense.
Actualmente,in zona tropical cad prad exploatrilor
forestiere,anual,cateva milioane .ectare de pduri.0or o form de dergradare a
pdurilor in aceast zon,este extragerea preferen:ial a speciilor valoroase,in
urma crora apar forma:ii forestiere de mic importan:.
%!Masuri necesare de prote/are a padurilor
%!Prote/area padurii de incendiu
Padurile pot face fata nenorocirilor care se abat asupra lor 3vanturi, ploi,
seceta, daunatori, etc.4, dar nu pot face fata un dusman nemilos # focul.
Incediu in padure poate fi provocat accidental prin descarcari electrice
atmosferice, dar de cele mai multe ori de actiuni negli%ente ale omului.
Sursele care pot provoca incendii sunt flacarile desc.ise, focurile de tabara,
focurile utilizate pentru producerea mancarii, %arul sau scanteia, efectul termic
3caldura sau radiatia solara4, autoaprinderea datorata unor temperaturi excesive.
14
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
Gonele vulnerabile sunt cele in care se desfasoara activitati de: pastoritC
stuparit, vanatoareC pescuitC colectare de fructe si ciuperciC extractie de gaze si
petrolC exploatatii miniere si forestiere. Pentru acestea trebuiesc luate o serie de
masuri silvice si organizatorice care sa duca la prote%area padurii impotriva
actiunii distructive a focului, intre care:
realizarea benzilor izolatoare la marginea padurilor de $#+! m precum si
de#a lungul drumurilor care trec prin padureC
crearea unor plantatii amestecate de rasinoase si foioaseC
amplasarea indicatoarelor de securitate in zonele turisticeC
amplasare de corturi si parcari de autoturisme numai in locuri amena%ate
si marcate in acest sensC
amena%area corespunzatoare a locului de fumat, respectiv interdictiile
privind fumatul acolo unde acesta nu este permisC
focurile se vor fac la o distanta de minim +!! m fata de marginea paduriiC
prepararea .ranei se face numai in locurile de popas amena%ate avand la
indemana mi%loace pentru stingerea foculuiC
Osupraveg.erea permanenta a copiilorC
anuntarea organelor silvice, pompieri la depistarea oricarui inceput de
incediuC
Persoanele care la sfarsit de saptamana merg la padure si care de cele mai
multe ori fac focul pentru a pregatii gratere si gustari trebuie sa aibe in vedere:
focurile nu se fac langa lemne, frunze, ierburi uscate pe timp de vantC
trebuie sa existe la indemana paturi, vase cu apa pentru stingerea focului
scapat de sub controlC
inainte de plecare se stropeste cenusa cu apa pana ce %arul este stins si se
acopera cu pamantC
resturile de tigari aprinse nu se arunca la intamplareC
pe timp de seceta prelungita nu se face focul in padureC
este interzis a se da foc gunoaielor din vecinatatea paduriiC
<coalele silvice stabilesc locuri pentru popas, fumat si parcat autoturisme,
iar pe drumurile interzise se monteaza bariere.
15
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
0rebuiesc reactualizate planurile de cooperare cu primariile si cu
pompierii.
,n rol important in apararea padurilor de incendii il are activitatea de informare
si educare privind cunoasterea si respectarea normelor si masurilor de p.s.i.
%!$ Conser-area inte,rit*0ii p*durilor &ature 1n exploatarea
c2erestelei sau a )io&asei
7xist credin:a larg rsp(ndit 9i totodat gre9it c tierea trunc.iurilor sau
defri9area pdurilor mature 9i 'nlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va
avea efecte pozitive asupra climei prin re:inerea dioxidului de carbon atmosferic.
/e9i copacii mai tineri cresc 9i re:in carbonul mai u9or, trebuie vzut 9i ce se
'nt(mpl cu acest carbon stocat atunci c(nd pdurile mature sunt tiate. Prin
tierea unei pduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau
decenii 'n produsele lemnoase rezultate, dar alte cantit:i 'nsemnate de dioxid de
carbon sunt eliberate 'n atmosfer, imediat, prin deran%area solului 9i, de#a lungul
timpului, prin descompunerea frunzelor 9i crengilor.
Msurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoa9tere a rolului
utilizrii durabile a solului 'n domeniul adaptrii la efectele sc.imbrilor
climatice. 1rearea 'ncrederii 'n aceast abordare presupune ca regulile s fie
suficient de riguroase pentru a se asigura c ac:iunile de voluntariat duc la
reduceri clare, cuantificabile, ale emisiilor de dioxid de carbon 'n atmosfer, c(t 9i
la alte avanta%e legate de mediu. Nns, fr o reducere real 9i la scar larg a
emisiilor de gaze cu efect de ser, astfel de msuri temporare de voluntariat nu
pot duce la atenuarea efectelor sc.imbrilor climatice.
%!# Exploatarea p*durilor 1ntr-un &od dura)il
7xtinderea zonelor 'mpdurite prin promovarea regenerrii copacilor, permiterea
cre9terii lor c(t mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile 9i
stabilirea de zone de conservare 'n interiorul pdurilor pot duce la cre9terea pe
termen lung a cantit:ii medii de carbon stocat. Aceste op:iuni de gestionare pot
avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversit:ii 9i asupra altor elemente
c.eie pentru ecosisteme, cum ar fi men:inerea fluxurilor .idrologice. Permiterea
copacilor s creasc mai mult 'nainte de a fi tia:i contribuie la cre9terea
diversit:ii structurale a pdurii 9i ofer un.abitat pentru o serie mai larg de
specii. Pdurile sntoase, care '9i pstreaz complexitatea natural 9i diversitatea
ca v(rst 9i structur a .abitatului, au de obicei mai mult stabilitate 9i putere de a
face fa: tulburrilor asociate cu sc.imbrile climatice. 1opacii cresc repede c(nd
sunt tineri, dar cre9terea 'ncetine9te pe msur ce a%ung la maturitate. Pentru
a spori capacitatea de stocare a carbonului 'n timp, tierile ar trebui s se fac
dup ce rata de cre9tere anual scade sub media ratei de cre9tere. /ar, cum
companiile de produc:ie a lemnului au interese economice puternice de a efectua
tierile atunci c(nd pre:urile sunt cele mai favorabile, multe pduri sunt tiate cu
16
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
mult 'nainte de aceast v(rst optimal. 1re9terea intervalului de timp dintre tieri
sau men:inerea copacilor mai btr(ni de#a lungul mai multor cicluri de tiere
succesive ar putea duce la cre9terea semnificativ a stocurilor de carbon.
/eteriorarea copacilor netia:i 9i a solului 'n timpul opera:iunilor de deplasare a
trunc.iurilor tiate poate, de asemenea, duce la o cre9tere a emisiilor de dioxid de
carbon.
3! Conclu4ii
Protecia resurseor naturae i conservarea "iodiversitii
Art! #%!
Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor
centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza, pe baza
prezentei legi, reglementari te.nice privind masurile de protectie a ecosistemelor,
de conservare a biodiversitatii, de gospodarire durabila a resurselor naturale si
pentru asigurarea sanatatii umane.
5a proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este
obligatori procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de
avansarea solutiilor te.nice de mentinere a zonelor de .abitat natural, de
conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si
animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor
impuse prin acordul si;sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie
pana la indeplinirea acestora. Suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim
de conservare ca .abitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate
de detinatorii legali numai in cazul in care acestia se anga%eaza sa aplice masurile
de conservare stabilite de autoritatea central pentru protectia mediului.
/etinatorii cu orice titlu, care aplica aceste masuri, sunt scutiti de impozitC
detinatorii particulari vor fi compensati in raport cu valoarea lucrarilor de refacere
intreprinse. Prote%area unor specii si organisme rare amenintate cu disparitia,
conservarea biodiversitatii si instituirea de arii prote%ate, precum si masurile
stabilite de autoritatile pentru protectia mediului sunt prioritare in raport cu alte
interese. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei
Bomane si a 1omisiei 2ationale ,27S1<, stabileste criteriile pentru instituirea
ariilor prote%ate si de conservare a biodiversitatii.
Protectia souui, a su"souui si a ecosistemeor terestre
Art! (+!
Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate
de gospodarire, conservare, organizare si amena%are a teritoriului, este obligatorie
pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu.
Art! (.!
Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor
competente,stabileste:
17
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
a4 sistemul de monitorizare a calitatii solului in scopul cunoasterii starii actuale si
a tendintelor de evolutie a acesteiaC
b4 reglementarile privind protectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor
terestre si conservarea biodiversitatiiC
c4 procedura de autorizare privind probleme de protectie a mediului, cuprinse in
planurile de amena%are a teritoriului, amena%area torentilor pentru intocmirea
amena%amentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, fora%e de studii si
prospectiuni geologice si .idrogeologice,precum si pentru activitati miniere de
extractieC
d4 reglementari privind refacerea cadrului natural in zonele in care solul, subsolul
si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati cu
impact negative asupra mediului.
Art! %=!
Autoritatile centrale pentru agricultura si silvicultura au urmatoarele obligatii:
a> sa elaboreze reglementari privind sistemele de agricultura, te.nologiile de
cultura a plantelor si de crestere a animalelor, regenerarea padurilor, recoltarea,
colectarea si transportul lemnului si standardele de calitate a solurilor, in scopul
mentinerii si ameliorarii acestora, eliminarii consecintelor negative asupra
ecosistemelor terestre si acvatice si asigurarii conservarii functiilor specifice,
biodiversitatii si .abitatelor naturale si sa le comunice autoritatii central pentru
protectia mediuluiC
)> sa tina evidenta terenurilor devenite improprii pentru productia agricola si sa
ofere, la solicitarea detinatorilor, asistenta te.nica de specialitate pentru
ameliorarea sau sc.imbarea folosinteiC
c> sa indrume si sa exercite controlul te.nic de specialitate pentru lucrarile de
imbunatatiri funciare si agropedoameliorativeC
d> sa indrume si sa ofere asistenta te.nica, la cererea cultivatorilor de terenuri,
privind cele mai adecvate te.nici si te.nologii de gospodarire si ameliorare a
solurilor.
Art! %!
1ontrolul asupra respectarii reglementarilor legale privind protectia si
conservarea,ameliorarea si folosirea %udicioasa a solurilor, a subsolului si a
ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile pentru protectia
mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritatiale administratiei publice
competente, potrivit dispozitiilor legale.
Art! %$!
/etinatorii de terenuri cu orice titlu, in scopul asigurarii protectiei calitatii
solurilor, au urmatoarele obligatii:
a> sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii solurilorC
)> sa asigure la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a
obiectivelor de orice fel, ca si la sc.imbarea destinatiei terenurilor, conditiile
prevazute in acord si in autorizatia de mediuC
18
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
c> sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa, fara autorizatie
din partea autoritatii competente pentru protectia mediului.
Art! %#!
/etinatorii, cu orice titlu, ai padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier si pa%istilor au urmatoarele obligatii:
a> sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului
forestier,
inclusiv a %nepenisurilor, tufisurilor si pa%istilor existente, fiind interzisa reducerea
acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de legeC
)> sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor, stabilita de
amena%amentele silvice si aprobata prin legeC
c> sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport te.nologic al
lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a
ec.ilibrului ecologicC
d> sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate, stabilit
de autoritatea centrala pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare
durabila a padurilor, prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediuluiC
e> sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii
deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de
alunecare sieroziune, pe gro.otisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a
vegetatiei forestiere,precum si pentru alte asemenea paduriC
'> sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe
pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor
de apaC
,> sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amena%area pa%istilor, in functie
de capacitatea de refacere a acestoraC
2> sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, in limitele
potentialului de regenerare, potrivit prevederilor legaleC
i> sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati
care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.
1el mai bun prieten al omului este padurea deoarece padurea produce oxigen
si 3consuma4 primeste dioxid de carbon. ;- din < planetei, consumat de lumea
vie, de industrie sau autove.icule, este furnizat atmosferei de catre arbori si
arbusti.
< mare importan: in via:a omului sunt pdurile. 2ici nu putem s ne
imaginm ce rol important %oac in via:a noastr de zi cu zi 3 aer curat 'mbog:it
cu oxigen, mobil, materiale 9i alte accesorii pentru locuin:, foaia pe care scriem
in fiece zi pe bncile 9colii, toate acestea sunt produse datorit pdurilor...4
In societate Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate.
Acest material a fost utilizat din cele mai vec.i timpuri pentru primele arme,
unelte, constructii de locuinte sau pregatirea .ranei
19
INGIENERIA MEDIULUI Pascu Ionut-Alexandru
/atorita despaduririlor, pe glob, la fiecare -! minute, dispare o specie
vegetala si una animala. Padurea trebuie deci prote%ata pentru a#si putea manifesta
si dezvolta rolurile sale benefice.
S#a demonstrat ca un fag matur produce +,= 6g oxigen in fiecare ora si
prelucreaza ,-$ 6g dioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale
masinilor.
2atura ne ofera tot necesarul pentru a trai, fara ea nu va bate nici o inima de#a
noastra, deci sa incercam sa iubim si natura cu inima pe care o avem.
5!6i)lio,ra'ia
.ttp:;;PPP.scribd.com;doc;-!>)-->);Importan*1$*A-a#p*1"*>-durilor#in#
natur*1"*>-#*1$*I&i#in#via*1$*A-a#omului#5ia
.ttp:;;ecologienutritiesisanatate.blogspot.com;!++;!+;rolul#padurilor#in#
sc.imbarileQ+)..tml
.ttp:;;PPP.milioanedecopaci.ro;rolul#padurilor..tml
.ttp:;;PPP.ecomagazin.ro;rolul#padurilor#in#sc.imbarile#climatice;
20