Biserica Penticostala

si reperzentantii ei
Penticostalismul nu este o miscare noua cu toate ca a luat ampoare , extinzandu-se in
toata lumea, in sceolou XX. El reperzinta crestinismul asa cum a fost el la origine. Botezul cu
Duhul Sfant era o experienta a crestinilor primului veac.
Primul veac al crestinismului a fost veacul de aur al Bisericii Crestine, atat in ce
priveste trairea vietii crestine, cat si in ce priveste atmosfera spirituala. ceasta nu inseamna
ca toate !isericile au fost la fel si ca in sanul lor n-au aparut si unele pro!leme. Bisericile
totdeauna au avut pro!leme " depinde insa de metodele pe care le-au folosit pentru rezolvarea
lor. #a sfarsitul primului veac au aparut unele deose!iri. Biserica crestina nu numai ca a
pierdut spiritualitatea din primul veac, dar a adoptat pe parcurs diferite $$inovatii $$, fie
numele unei asa zise $$traditii$$, fie pe !aza unor hotarari luate de niste consilii !isericesti
scapate de su! controlul Duhului Sfant, care si-au permis sa adopte invataturi si practici
ne!i!lice pentru !isericile iesite de%a din matca crestinismului apostolic. &iscarile de trezire
sufleteasca, pe care le enumera 'storia Bisericeasca (niversala incepand cu miscarea
montanista si sfarsind cu miscarea penticostala si apoi harismatica din vremea noastra, n-au
facut altceva decat sa incerce sa reduca !isericile la matca crestinismului original " sa il
dez!race de podoa!e artificiale cu care a fost im!racat si sa ii redea naturaletea pe care a
avut-o la inceput. 'storia Bisericeasca (niversala este plina de exemple ale unor treziri
sufletesti, care propovaduiau morala, pietatea si lucrarea Duhului Sfant. ceasta istorie
prezinta lupta care n-a incetet niciodata in sanul crestinismului, intre lumina si intunerec, intre
caldura spirituala si indiferenta, intre principile !i!lice si doctrinele !azate pe autoritatea unor
traditii. Botezul cu Duhul Sfant este una dintre doctrinele de !aza ale !isericilor penticostale.
'n istoria !isericeasca, vom o!serva ca ea trece ca un fir rosu prin intreaga istorie si ca acest
!otez practic n-a incetet niciodata. (n fenomen general dintre !isericile crestine din
'erusalim,Samaria, Cezarea, Damasc, Efes si ntiohia mai tarziu el a devenit un fenomen mai
rar. &ontanismul dintre scecolele '' si )' a fost o repetare a fenomenului penticostal din zorii
crestinismului. &arele apologet crestin *erturian a fost adeptul acestei inoiri crestine din
secolul al ''-lea. lte personalitati ale secolului al ''-lea ca Policarp, 'rineu, 'ustin &artirul,
+rigen au fost martori adepti sau chiar instrumenteale !otezului cu Duhul Sfant.
Marea trezire penticostala din pragul secolului XX.
Secolul al XX-lea pe planul spiritual a cunoscut doua extreme ateismul in toata goliciunea
lui si impunerea lui fortata la sute de milioane de suflete din Europa rasariteana si alte parti
ale lumii, precum si miscarea de terzire sufleteasca penticostala, care duce la ordinea zilei
doctrine !i!lice si practici ale primilor crestini, negli%ata de !iserica mai multe veacuri. #uther
a redat Bisericii doctrina mantuirii prin credinta, ,ohn -asle. a reactualizat invatatura despre
sfintenie iar miscarea penticostala a redat !isericii invatatura originala desper !otezul cu
Duhul Sfant si despre darurile Duhului Sfant.
&iscarea Penticostala pe plan mondial nu este opera unui om ca la alte miscari. Ea n-a pornit
dintr-un anumit centru ci a aparut aproape concomitent in mai multe parti ale glo!ului. 'n
ultimii ani insa !alanta s-a inclinat in favoarea !isericii penticostale devenind a doua forta in
crestinism dupa catolici. &iscarea penticostala este o miscare fundamentalista in ce priveste
interpretarea Bi!liei, purificand protestantismul de rationalismul secolului X'X. Prin
fundamentalism intelegem pozitia de interpretare a Bi!liei pastrand invataturile ei asa cum
sant cuprinse in Bi!lie. &iscarea penticostala a facut din experienta crestina o experienta
penticostala a fiecarui credincios cu un Dumnezeu nevazut si care totusi poate fi simtit. 'n
privinta inceputurilor si dezvoltarii miscarii penticostale fiecare tara are propria sa istorie.
(neori chiar in aceeasi tara au avut loc mai multe inceputri concomitente aproape fara a sti
unii credinciosi de altii. *oate aceste treziri a avut aceeasi cauza / setea sufleteasca si dorinta
dupa o mai multa cunoaster a lui Dumnezeu, apriatia de a experimenta relatia cu Dumnezeu.
Trezirea spirituala din Romania
Bisericile crestine, care la inceput nu au avut decat o sngura denumire au inceput sa
adopte diferita deenumiri asa cum constatam si in zilele noastre. Diferit miscari
evanghelice au cautat din cand in cand sa aduca crestinatatea pe vechiul fagas croit de
mantuitorul. Dupa aparitia reformei care a pus Bi!lia in mana credinciosilor a urmat
aparitia unor miscari de trezire sufleteasca care si-au propus sa reformeze de data aceasta
nu numai doctrinel !isericii ci si viata spirituala a fiecarui credincios in parte. Dupa
reforma a produs o adevarata revolutie in structura medievala a !isericii miscarile
religioase care au urmat au produs o adevarata revolutie spirituala in viata intima a
credinciosilor punand accentul pe experienta lor personala cu Dumnezeu pe pocainta si
sfintenie. Datorita rezistentei romanilor fata de straini reforma n-a putut patrunde intre ei.
&iscarile evanghelice au patruns cu intarziere. Dupa cel de-al doilea raz!oi mondial pe
langa criza economica sociala si politaica din tara noastra s-a simtit nevoia unei inoiri
sufletesti. ceasta ceriza spirituala nu se putea rezolva pe alte cai si cu alte mi%loace decat
numai prin Bi!lie. 'nte aii 0102-0134 preotul Dumitru Cornilescu a lucrat la o noua
traducere a Bi!liei. Ea s-a tiparit in 0130. ceasta traducere va slu%i la intratinerea
trezirilor spirituale din tara noastra. 'n 0135 a avut loc trezirea spirituala initiata de preotul
'osif *rifa din Si!iu denumita +astea Domnului si trezirea crestinlor dupa Evanghelie
promovata de preotul *udor Popescu din Bucuresti. 6ost paroh al !isericii $$Cui!ul cu
Barza$$. *ot in aceasta vreme s-a produs si trezirea sufleteasca penticotala condusa de
7heorghe Bradin in Paulis in %udetul rad. &iscarea penticostala din 8omania a fost o
lucrere nationala fara misionari straini. Ea s-a nascut atat ca o nevoie spirituala pe plan
national, cat si su! influienta marii miscari penticostale care luase proportii in Statele
(nite.
Deschiderea primei biserici penticostale
+ modesta femilie de tarani din comuna Paulis familia Bradin a fost folosita de Dumnezeu
pentru a inscrie o pagina noua in istoria trezirilor spirituale din tara noastra. 'n anul 0130,
prin intermediul romanilor sta!iliti in Statele (nite acestei familii a parvenit stirea ca
acolo exista o miscare religioasa !azata pe reactualizarea doctrinelor crestine cu privire le
!otezul cu Duhul Sfant si vindecari divine.
Dezvoltarea miscarii penticostale
Primele !iserici penticostale au starnit o mare ingri%orare atat in mi%locul oficialitatilor
religioase, cat si al autoritatilor de atunci care au luat aspre masuri pentru a le impiedica
activitatea. Pavel Budeanu venit in tara in 0139 pentru o scurta vizita, a gustat personal
dinamaraciunea acestor masuri, fiind arestat de catre %andarmi in cmuna :ada!, %udetul
rad, si dus su! escorta la Pretura din Chisinau Cris. El a intervenit la o ruda, avocat la
Bucuresti care a intocmit prima cerere adresata &inistrului Cultelor prin care s-a cerut
autorizarea functionarii asociatiei penticostale in temeiul prevederilor constititionale.
Cererea a fost semnata de toti ce ;4 de penticostali ma%ori cati erau atunci. cest lucru a
avut loc in a doua parte a anlui 0139. conducerea cultului este detinuta in vremea aceea de
7heorghe Bradin ca presedinte si Dumirtu Stoiu ca secretr general. 'n loc de apro!are in
data de 31 ianuarie 013; ministrul cultelor a dat decizia nr. ;<59 prin care printre
asociatile religioase interzise in 8omania erau inclusi si penticostalii. Cu privire la decizia
penticostala decizia spunea /$$vand aderentiexclusiv in comuna Paulis si Cuvin din
%udetul rad su! conducerea lui 7heorghe Bradin. Doctrina este tiparita in !rosura de 09
pagini $$Declararea fundamentului adevarat$$. Este oprita fiindca doctrina nu reprezenta
credinta tuturor aderentelor ei ci numai unor persoane $$initiate$$ si nu ofera garantii
suficiente de intrunire a conditilor prevazute de articolul 33 din Constitutie. Decizia a dat
pu!licata in presa vremii a contri!uit la extinderea credintei penticostale in intreaga tara.
'n 0132 existau de%a 2 !iserici penticostale / Paulis, Cuvin, rad, &aderat, Pancota si
Soimaos toate in %udetul rad. Extinderea credintei a infuriat la culme atat oficialitatile
eclesiastice din %udetul rad cat si %andarmeria. restarea maltratarea si alte masuri
a!uzive care s-au luat n-au putut insa impiedeca extinderea credintei in toata tara. sfel
pana in anul 0131 s-au infintat noi !iserici in Banat in Sudul &oldovei, pe *aranve,
&oldova de :ord si Bucovina. Prin anul 0135 a fost convertit la noua credinta *helamann
&ihail. 'n anul 013< acest credincios primind o invitatie de a lua parte la o conferinta ce s-
a tinut la )iena a primit acolo si !otezul in apa. *ot acoloa facut si cunostinta cu
isionarul suiedez 7eorge Steen. cest frate a facut apoi o vizita la Darlos unde a ordinat
ca pastor pe fratele *helmann &ihail. 'n afara de !iserica din Darlos a luat fiinta si alte
!iserici/ Curciu, Boian si in alte localitati. (n rol important a avut in partile Bihorului
Ciuci Pavel din Picleu, ordinat de catre Bradiu 7heorghe in 013<. cest frate a fost insotit
de un mare har si de puterea lui Dumnezeu. lti frati folositi de Dumnezeu in lucrare a
fost Sarhenti &ihai, (rs &ihai, (rs 'oan si altii. Ei au fost folositi de Dumnezeu pentru
raspandirea credintei penticostale in intreg Bihorul. 'n partile Banatului s-au remarcat
fratii +lariu &ihai, 's!asa lexandru, +colisan Pavel, Dinca Ciolac si altii. Ei au fost
folositi de Dumnezeu pentru raspandirea Evangheliei. 6ratele Borlovan Solomon a aut un
rol insemnat in raspandirea Evangheliei in partile &oldovei de Sud la Braila, 7alati si alte
sate din %ur. El acontri!uit in 013= la convertirea lui Bododea 'oan si a lui 8adu &ihai. #a
inceputul anului 0131 la Braila a inceput tiparirea primei reviste penticostale $$Cuvantul
devarului$$ fratii de mai sus au contri!uit la ducerea Cuvantului lui Dumnezeu la 'asi si
in Basara!ia de dincolo de Prut. (n timp au tiparit in lim!a rusa si in romana revista
$$&angaietorul$$ pentru rspandirea credintei penticostale in tinutul dintre Prut si :istru. 'n
0131 im!ratiseaza credinta penticostala dupa Dodea 'oan al doilea pastor !aptisi din
Braile 7aspar )asile. (n rol important l-a avut in Bucovina inca din anul 013= Cristian
7avrila din Balca. lti frati care s-au remarcat au fost/ Daniliuc *eodor, 7uranda din
Dum!raveni, 8ascol )asile din Patrauti, &ieruta Pricopie si Dumitru din )olvat. 'n 0131
s-a convertit la credinta penticostala Bodor Eugen din Burdu%eni Suceava. Deciziei de
interzicere din 013; i-a urmat alta decizie de interzicere nr. 39;52 din 013=. vazand
aceasta situatie in vara anului 013= a avut loc in Paulis la locuinta lui 7heorghe Bradin o
consfatuire la care au participat fratii &ihai +lariu, 'oan Bododea, &ihail 8adu,
lexandru 's!asa si altii. S-a ridicat pro!lema reorganizarii lucrerii penticostale. S-a
hotarat tiparirea revistei $$7lasul devarului$$. Constatandu-se ca nu va fi posi!ila
functionarea asociatiei su! denumirea de penticostala la date de 33 fe!ruarie 0131 a avut
loc o reorganizare adoptandu-se o noua denumire $$Biserica lui Dumnezeu postolica$$
cu sediul la Braila. Se urmarea ca daca &inisterul va recunoaste aceasta asociatie toti
penticostalii din atra sa adere la ea. 'n conducere au fost alesi fratii / 7heorghe Bradin,
's!asa lexandru, &ihai +lariu, 'oan Bododea si &ihai 8adu. 8evista $$7lasul
devarului$$ care si-a inceput aparitia in 0131 su! redactia lui 'oan Bododea si-a schim!at
denumirea cu nr.50131 in $$Cuvantul devarului$$. Su! semnatura lui 'oan Bododea si
&ihai 8adu s-a depus la &inistrul Cultelor o noua cerere de recunoastere inregistrata su!
nr. 0;<35 din 0; iunie 0131. la aceasta petitie s-a primit raspunsul ca $$ Doctrina asa cum
e prezentata in !rosura $$ memoriu sau scurta expunere a principiilor Bisericii lui
Dumnezeu$$ nu cuprinde nimic contra ordinei pu!lice a !unelor moravuri si nici nu
cuprinde nimic %ignitor referitor la cultele rcunoscute$$. sociatia n-a fost insa
recunoscuta. 'n ciuda situatiei cretice Bisericile Penticostale au continuat sa se organizeze
si sa functioneze. u luat fiinta cateva filiale in cadrul anexelor pu!licam continutul
procesului ver!al de constituire a filialei Bucovina si &oldova de :ord. Credinta
penticostala s-a extins si in partile Clu%ului pe Somes. 'ntre fratii care au avut un rol
important in partile Clu%ului a fost fratele )asile Crisan. Pionierii credintei penticostale
din Bucovina au trecut Carpatii +rientali aducand cu ei mesa%ul evangheliei in %udetul
Bistrita. Stafete Evangheliei a fost preluata de fratii 8us Elisei din :egrilesti, Dumitru
moldovan din Do!ric si altii. 'n 0152 putem vor!i de existenta Bisericii Penticostale si in
8azoare, %udetul &aramures unde dupa cel de-al doilea raz!oi mondial a lucrat ca pastor
la *is 7avrila.
Bisericile Penticostale dupa 196
'n anul 012= cu prile%ul evenimentelor din Cehoslovacia, cand a avut loc incercarea lui
Du!ce> de a da o fata umana regimului socialist de acolo, asa-zisa $$Primavara de la
Praga$$ conducerea de atunci a tarii noastre a avut o atitudine pozitiva, spri%inind actiunea
lui Du!ce>. ceasta atitudine a contri!uit la o crestere a prestigiului tarii noastre peste
hotare, si concomitent o oarecareusurare a presiunilor anti religioase de la noi. 8egimul a
inceput sa devina mai sensi!il la protestele strainatatii. 'n aceasta con%unctura o serie de
credinciosi arestati pentru distri!uirea Bi!liilor si a literaturii religioase au tre!uit sa fie
eli!erati din inchisoare. sa a fost cazul fratilor 8ascol )asile, Caraman Constantin,
*ranveschi Constantin si Cornel &ihai. stfel a avut loc in!unatatirea activitatii revistei
$$Buletinul Cultului Penticostal$$. (n a%utor deose!it de pretios a fost dat de catre fratele
8os>e )asile care se remarcase inca din anul 01;5 cola!orand la revista de la primul
numar iar in anii de mai tarziu la editarea ?arfei. 8esimtindu-se o nevoie acuta de carti de
cantari in 01<4 a aparut editia a sasea a ?afei Bisericilor lui Dumnezeu care repunea in
circulatie o serie de cantari taiate la cenzura cu ocazia tiparirii editiei a cincea din anul
01;3.
!ursurile Biblice si "eminarul Teologic
Pentru instruirea slu%itorilor intre anii 01<9-01<2 s-au organizat la Buicuresti patru
$$Cursuri !i!lice pentru perfectionarea pastorilor$$ cu o durata de trei luni. Ele u fost
urmate in prima serie de supraveghetorii filialelor si un numar de 03 frati. #a a doua serie
au urmat secretarii filialelor si alti 03 frati. #a a treia serie au frecventat casierii filialelor
si alti 03 frati. #a ultima serie au frecventat 0; frati din diferte parti ale tarii. ceste
cursuri au avur ca director pe *. Sandru iar ca lectori pe fratii Bochian, . )anvu si '.
Poru!in. ceste cursuri au netezit drumul sper infintarea Seminarului *eologic. 'n cadrul
sedintei unite a consiliului !isericesc si al comitetelor filialelor tinut la Bucuresti la date
de 00 iunie 01<2 s-a discutat si apro!at 8egulamentul pentru organizarea si functoinarea
Semianrului *eologic Penticostal.functionarea acestiu institutii de invatamant teologic a
fost apro!at la data de 03 iulie 01<2. 6ratele Sandru *randafir a fost ales ca director a
seminarului. #a data de 34 noiem!rie 01<2 a avut loc deschiderea festiva aseminarului
print-un serviciu religios oficiat in locasul din Bucuresti Soseaua Crangasi nr.5.
Biserica Penticostala dupa revolutia din decembrie 199
8evolutia de la 33 decem!rie 01=1 a adus profunde modificari in 8omania inclusiv in
domeniul religios. u cazut toate ingradirile si toate !arierele impuse de statul totalitar. S-
au putut autoriza toate !isericile existente si s-au putut infiinta !iserici noi. Pastori au
incetat sa traiasca su! presiunea si amenintarea ca pot fi inlaturati din lucarre. nga%area
lor n-a mai depins de apro!area autoritatilor. S-a putut trece la construirea unor noi locase
de cult. S-a deschis posi!ilitatea unor campanii de evanghelizare. 'mportul de Bi!lii si
tiparirea literaturii religioase au incetat sa mai fie interzise. Bisericile si slu%itorii isi pot
desfasura activitatea in deplina li!ertate. (n exemplu graitor a fost si participarea a 0;4 de
frati din 8omania la Conferinta Penticostala Europiana care s-a tinut in Suedia in luna
august 0110. dupa revolutie criza psihologica care a afectat pe toti cetatenii tarii a
influientat intr-o masura oarecare si ep unii credinciosi penticostali in deose!i pe ce tineri.
Congresul al patrulea tinut la Clu% la 0; mai 0114 in ciuda unor deficiente a avut meritul
de a fi pastrat unitatea frateasca si de a fi sta!ilizata situatia in cult. 'n functile de !aza ale
cultului au fost alesi fratii Emil Bulgar, &arinel &esaros, *randafir Sandu, 8omi &ocanu,
8osche Cristian. 'n noile conditii nu numai ca tria%ul revistei cultului cuvantul adevarului
s-a marit considera!il ca si cel al calendarelor si s-a putut tipari a doua editie a manualului
da pneumatologie, lucrarea Duhului Sfant, intr-un tria% de 04444 de exemplare si o
colectie de poezii $$#umina al!a$$ de Bulgar Emil. Cursurile Bi!lice fara frecventa
organizate pe langa Seminarul *eologoc Penticostal vor califica din punct de vedere
Bi!lic o serie de frati care n-au putut urma Seminarul *eologic. tunci cand se va realiza
cladirea '.*.P. de grad universitar din Bucuresti multi tineri vor putea fi instruiti
Biserica Penticostala din 8omania a luat fiinta asa cum am vazut in conditii speciale.
Dumnezeu marele cunoscator al oamenilor si al temperamentelor lor a calauzit lucrarea pe
fagas !i!lic al unitatii fratesti. :e rugam lui Dumnezeu ca tot ce vine din vest sa im!race
o haina pozitiva. :e rugam lui Dumnezeu ca valorile morale si spirituale care au
caracterizat lucarea penticostala din romania pana aici sa nu fie alterate de influiente
negative ce ne vor putea veni intara.
Bibliogra#ie $ Biserica Penticostala in istoria crestinismului.
de *randafir Sandru
Editura / Bisericii lui Dumnezeu apostolice penticostale
din 8omania
Bucuresti 0113