Fata omului si caracterul

Expresiile morfopsihologice ale plasticitatii-sejunctivitatii

Plasticitatea este legata de o dilatare in latime si in profunzime a fetei, iar sejunctivitatea de o
retractie a fetei, in diametrele latimii si profunzimii in special.
Teoria biodinamica a lui Corman, sustine ca retractia este in mod necesar semn de sensibilitate,
fiind o defense, o punere la adapost o reactie de refuz, o ruptura de contact cu mediul!. Fie ca
este dobandita dupa cum afirma Corman, fie ca exprima o structura initiala, retractia este in mod
cert o ruptura de contact, un mod de sejunctivitate.
Fruntea inalta este semn de sejunctivitate, fruntea mijlocie de plasticitate" #$%& . 'oua fete
retractate( fruntea nu este prea lata, sprancenele sunt joase, ochii infundati si intunecati,
sprancenele apropiate."#$#&
)a limita extrema a sejunctiei, fruntea poate fi concava, marcata de o scobitura subliniata in
general de un rid orizontal la mijlocul ei. *ceasta scobitura, Corman o numeste bara de reflectie
si trebuie interpretata in mod nuantat. Cea din dreapta ea este armonioasa si se datoreaza unei
bombari a partii inferioare a fruntii. +n partea stanga ea este joasa si profunda. *ceasta este fata
unui bolnav mintal."#$$&
Fig. #$,.
Tandretea se exprima morfologic printr-o dilatare adica printr-o largire a etajului mijlociu( nasul
este mai carnos in toate componentele sale. "#--& Expresia racelii afective din punct de vedere
morfologic, va fi o diminuare a diametrului bimalar, o anumita uscaciune a nasului si o
proximitate mai mare a urechii in raport cu linia profilului."#--&.
Emotivitatea pare a se exprima cel mai adesea prinr-o finete a trasaturilor fetei, o delicatete a
invelisului cutanat, un desen mai gingas al formelor vestibulare."intrebari #.-&. Poze. #.., #./.
*simetria. 0 fata este asimetrica atunci cand jumatatea dreapta sau stanga, nu este exact copia
celeilalte jumatati( nasul poate fi structualmente deviat la dreapta sau la stanga, maxilarul poate
avea o jumatate mai retractata sau mai dilatata ca cealalta.
1om trece la Cartea a +++a . *plicatii si 2ezultate.
3ervul supraplastic. *cest caracter este foarte putin stapan pe sine. Excitarea afectiva,
contagiunea sentimentelor se numara printre mobilurile directoare ale conduitei. Foarte
sugestibil, adesea el imbratiseaza opinia ultimului vorbitor. 3evoia de a iubi si de a fi iubit
explica intreaga sa conduita. 'oritor de a placea si de a seduce, acest caracter are nevoie de
societate. El este gratios si cochet, femeia stie sa se acopere de podoabe, prefera rochiile
vaporoase si coafurile degajate. 'eobicei se marita curand, iubind mult copiii.
3ervul apatic. 4e caracterizeaza prin nevoia de izolare, dificultatea de comunicare care duce la
nepasare.
3ervosul excitat. Este foarte vioi si dinamic. 2itmul sau de munca este extenuat pentru ca
nervosul excitat traieste dorinta de a o termina rapid, inainte ca interesul sa-i scada si inainte de
a-si epuiza ultimele rezerve. +si marcheaza viata intelectuala si sentimentala cu pecetea
ilogismului si a subiectivitatii( divort intre cuvinte si acte, imprudenta, infidelitate, lipsa de
perseverenta.
4entimentalul visator( +nterpenetratia cunostiintei psihologice si a campului atentiei ii lanseaza
pe sentimentalii visatori intr-o activitate dezechilibrata, prin care aspiratiile afective, temerile,
esecurile anterioare se proiecteaza, coloreaza si deformeaza datele realului. Trebuinta sa de pace,
de securitate, repulsia venusiana de a infrunta obstacolele, pe fondul vulnerabilitatii, pe femeia
sentimental visatoare o face sa-si caute un protector. 1om avea foarte adesea impresia ca ea nu
traieste decat prin altcineva.
4entimentalul banuitor. 0mul aflat in aceasta situatie ramane prizonier al fortaretei sale, sau in
limbaj clinic, al terenului sau schizoid. 0ricare ar fi ipoteza, este in acelasi timp agresiv si
profund. *titudinea generala este trufia si cuprinde un anumit dispret la adresa celorlalti .
2espectul cuvantului dat si logica dintre opinii si acte sunt criterii elementare in judecata pe care
o face referitor la semeni.