Sunteți pe pagina 1din 37

DOBROGEA

-Scurt istoric
Judetul Constanta, ocupa partea sudica a Dobrogei - pamant geto-dacic
milenar, romanizat timp de peste sase veacuri.
Vestigiile arheologice descoperite pe aceste meleaguri, dateaza inca din
paleoliticul mijlociu (1.-!. i."r.#, in pesterile $%a izvor& si $%a 'dam&
si punctele Salign(, )amaia sat si *vidiu.)icrolitele descoperite erau +olosite de
Homo Sapiens fossilis.
,aleoliticul superior (cca.!.-1. i."r.# este prezent prin descoperirile
de la Seimenii )ari, -ura Dobrogei, )angalia, ,estera si Satu .ou.
)ezoliticul (1.-/./ i."r.#este reprezentat prin descoperirile +acute la
pestera $%a 'dam& si in necropola de la Cernavoda.
Descoperirile arheologice au scos la lumina urme din mezolitic si neolitic 0
unelte din piatra sle+uita, arme, podoabe, reprezentari artistice ale culturii
"amangia mileniul !-1 i."r. 0 doua statuete din lut $-anditorul& si $2emeia
sezand& descoperite la Cernavoda in anul 13/4.'ceste statuete sunt capodopere de
valoare mundiala ale artei antropomor+e neolitice din 5omania.
6rmele culturilor 7oian si -umelnita au +ost descoperite de-a lungul
litoralului 0 la )angalia, %imanu, Costinesti, 'gigea si .avodari.
6rmele omului care a trait in neoliticul tarziu in Dobrogea se intalnesc la
"arsova, Cernavoda (Dealul So+ia# si )edgidia.
8recerea de la neoliticul tarziu la epoca bronzului este marcata de Cultura
Cernavoda.
9n aceasta perioada patrund pe teritoriul Dobrogei populatii de pastori
nomazi nord - pontici, care intretin relatii de schimb cu populatiile bastinase.
:poca bronzului (1.;-1.1/ i."r.# este pusa in evidenta prin descoperirile
de la "arsova, tezaurul cuprinde pahare si cupe cu picior, vase mari de provizii,
castroane, platouri cu d<cor, precum si descoperirile +acute la "agieni, .eptun,
Sinoe, Dervent, 5asova, )edgidia, ,oarta 'lba s. a.
%a s+arsitul epocii bronzului apare carul si se constata +olosirea calului
pentru tractiune. Cultura Cernavoda se per+ectioneaza continuu in conditiile
destramarii oranduirii comunei primitive.
:poca +ierului ("allstatt,sec.=99-V i."r. si %a 8ene, sec.V-9 i."r.#este
reprezentata prin descoperirile +acute la -arlita, 5asova, -hindaresti, "arsova,
Cernavoda s.a.
8recerea la +olosirea +ierului a determinat o dezvoltare a mijloacelor de
productie (multe arme, unelte, podoabe etc.
Secolul al V99-lea i."r. este marcat de inceputul colonizarilor grecesti pe
tarmul )arii .egre 0 "istria (4/> i."r.#, 8omis si Callatis (ambele sec. al V9-lea
i."r.#pe locul unor mai vechi asezari autohtone.
'sezarilor stabile de origine greceasca de pe litoralul maritim li se adauga
asezamintele autohtonilor de la Dunare.
,rimele stiri scrise despre triburile getice din sudul Dobrogei apartin
invatatului grec "ecateu (sec. al V9-lea i."r.#. 9storicul "erodot ne-a lasat o
insemnare despre campania regelui persan Darius in Dobrogea in anul /1! i."r.
9n anul ; i."r. regele geto-dac Dromihetes lupta cu %isimach invingandu-
l. 9n anul 131 i."r. %isimach este din nou in+rant si Dromihetes reintra in stapanirea
cetatilor de pe malul dobrogean al Dunarii ? Capidava si -enucla.
9n secolele 999-9 i."r. se remarca puternice capetenii locale carora cetatea
"istria le platea tribut.
9n timpul lui 7urebista (41-!! i."r.# Dobrogea (Dacia ,ontica# cu cele trei
cetati grecesti 8omis, "istria si Callatis cunoaste o mare in+lorire.
:@pansiunea romana spre nord este oprita la Dunare, dar in Dobrogea
romanii patrund in anul 13-1A i."r.
'ceasta provincie primeste numele de Sc(thia, in anul A4 d."r., in timpul
imparatului roman Diocletian.
,ermanentizarea prezentei romane la 8omis este marcata de e@ilul poetului
*vidius .aso pe aceste meleaguri, unde realizeaza lucrari valoroase?
)etomorphoses, 8ristia si :@ ,onto.
'rmata romana cuceritoare deschide calea unei importante perioade de
colonizare romana. 5omanii si geto-dacii se amesteca intr-un proces indelungat de
romanizare 0 urmele arheologice marcheaza acest proces, monumentul 8ropaeum
8raian de la 'damclisi considerat pe buna dreptate $actul de nastere al poporului
roman&(dupa cum consemna istoricul -rigore 8ocilescu#.
9n sapte secole de stapanire romana in Dobrogea de sud au aparut numeroase
asezari intinse si puternice. 'laturi de +ostele cetati grecesti de pe tarmul marii?
"istria, 8omis si Callatis, apar noi asezari puternice '@iopolos, vechi centre getice
dezvoltate de romani 0 Sucidava, Scidava, Capidava, Carsium, 8roesmis s.a.
Vestigiile antice descoperite in Dobrogea, impreuna cu numeroasele si
variatele dovezi a+late in toate provinciile romanesti e@prima indiscutabil, prin
timp, procesul romanizarii ca baza a etnogenezei poporului nostru.
'cestia au intemeiat, alaturi de asezarile geto-dacice e@istente o serie de
castre si asezari civile romane, printre care '@iopolis (Cernavoda#, 6lmetum
(,antelimon#, 'ltina (*ltina# s.a.
De importanta majora pentru aceste meleaguri il constituie procesul de
crestinare a populatiei autohtone, care a inceput in a doua jumatate a secolului 9 d.
"r., cand in Dobrogea a inceput sa predice S+. 'postol 'ndrei 0 unul dintre cei 11
apostoli, +ratele S+. ,etru.
9n timpul secolelor 9V-V99 si dupa marile migratii ale popoarelor,
crestinismul pe aceste meleaguri s-a mani+estat printr-o viata bisericeasca cu
lacasuri de rugaciune, episcopi, preoti, calugari si credinciosi.
Din sec.9=-= dateaza comple@ulde 4 bisericute si cavouri sapate in stanca
descoperite in Dealul 8ibisirul din 7asarabi.
Stapanirea si in+luenta 5omei asupra Dobrogei dureaza pana in sec.999
d."r.,cand patrund gotii, apoi hunii, slavii s.a.)ai tarziu in Dobrogea, in anul 41,
dominatia romana este inlaturata si o data cu aceasta se pune capat sclavagismului
pe aceasta perioada.
,erioada dintre sec.V99 si = este reprezentativa punter trecerea la +eudalism
pe teritoriul Dobrogei. 9ntre sec.= si =99 se gaseste sub in+luenta bizantina. :poca
bizantina este bogata in vestigii decsoperite la ,acuiu lui Soare, Capidava, "arsova
s.a.
Dupa sec. al =-lea apar +ormatiuni politice locale, printre care cel mai de
seama condus de Dobrotici ce obtine autonomia +ata de 7izant. Spre s+arsitul sec.
al =9V-lea, teritoriul Dobrogei de sud intra sub controlul domnitorului 8arii
5omanesti 0 )ircea cel 7atranB dupa moartea lui se instaleaza dominatia otomana
in 1!11, numindu-l Dobrogea. De-a lungul stapanirii otomane legaturile dintre
tinuturile dobrogene si 8ara 5omaneasca s-au mentinut neintrerupte. Documentele
otomane atesta legatura Dobrogei cu tarile romanesti surori. 'laturi de romanii
dobrogeni, in regiune s-au stabilit numeroase populatii crestine si musulmane
(alaturi de turci se stabilesc aici tatarii adusi din Crimeea 0 1A/4 #. )ai tarziu s-au
stabilit aici si alte popoare 0 bulgari, lipoveni s.a.
9n urma numeroaselor mani+estari de simpatie +ata de 5omania a romanilor
dobrogeni in conte@tul inceperii ostilitatilor dintre 5omania si 9mperiul *toman, in
anul 1A>A, armata romana trece Dunarea eliberand Dobrogea. ,roclamatia citita
ostasilor la 1!.11.1A>A spunea lumii intregi &Dobrogea&, aceasta veche posesiune a
parintilor nostri de mai inainte, s-a unit cu 5omania.
Deceniile urmatoare au inregistrat trans+ormari importante ducand la
renasterea stravechii provincii romanesti Dobrogea.
5ealizarile cele mai importante pot +i amintite? constructia podurilor
dunarene si a ,ortului Constanta 0 1A34 de catre ing. 'nghel Salign(, construirea
unor edi+icii monumentale punter orasul Constanta 0 Cazinoul, Comandamentul
marinei, hoteluri, catedrala si numeroase biserici ortodo@e s.a. 8rans+ormari
insemnate au loc si in celelalte orase si localitati din judet ()edgidia, )angalia,
Cernavoda, "arsova# si apar localitati urbane noi 0 :+orie, 8echirghiol s.a.
9n acelasi timp cu progresul economic s-a dezvoltat si o bogata viata
culturala prin aparitia institutiilor de invatamant 0 %iceul )ircea si )ihai
:minescu, Scoala .ormala 0 si primele scene care primeau trupe de teatru din
capitala si din alte localitati din tara.
)eleagurile constantene sunt locul de nastere a unor personalitati +oarte
importante in stiinta si cultura romaneasca.
JUDETUL CONSTANTA
Judeul CONSTANA
Strveche arie de locuire i civilizaie romneasc, Judeul Constana reprezint o zon
turistic de mare originalitate. Poziia sa, ca poart a Romniei la Marea eagr,
calitatea pla!ei marine, prezena unui tezaur arheologic deose"it de "ogat, a reprezentat
i va reprezenta i #n viitor o ans pentru turismul romnesc.
A. Resurse turistice naturale
Spaiul do"rogean, situat #ntre apele "trnului $anu"iu i %marea cea mare% a pstrat
de&a lungul secolelor peisa!e i o"iective naturale de valoare tiini'ic deose"it, care
pentru a 'i prote!ate i conservate au 'ost declarate arii prote!ate sau monumente ale
naturii(
relie'ul carstic al rezervaiei comple)e Cheia( peterile *a +dam, ,ura $o"rogei, *a
-zvor, *iliecilor & comuna .rguor /valea Casimcei01
petera *imanu i dunele de la 2 Mai & comuna *imanu
petera Movile & municipiul Mangalia1
reci'ul neo!urasic de la .opalu1
dunele marine de la +gigea1
locurile 'osili'ere de la Cernavod, Seimenii Mari, +liman, Movila 3anului1
pdurile de la 4agieni, $um"rveni, 5sechioi, Canaraua 6etii1
rezervaiile naturale 7ama 7eche & 2 Mai /acvatoriu litoral marin0, 7alul lui .raian,
lacul +gigea . a.1
lacurile .echirghiol, Siutghiol, -stria, untai, .aaul1
zona de litoral #ntre Mamaia i 7ama 7eche.
B. Resurse turistice antropice
I. Potenialul cultural - istoric
a) Monumente i situri arheologice:
aezarea neolitic de tip tell & rezervaie, oraul 4rova1
davele getice din punctele 7alea lui 7oicu i 7adu 7acilor & rezervaie & comuna
8ltina1
cetatea getic i cetatea medieval timpurie & rezervaii & comuna +liman1
oraul antic .omis & rezervaie & municipiul Constana1
'orti'icaia roman de la Capidava & rezervaie & comuna .opalu1
castrul roman Sucidava & rezervaie & comuna +liman1
cetatea roman +)iopolis & rezervaie & oraul Cernavod1
cetatea roman Carsium & rezervaie & oraul 4rova1
cetatea roman Sucidava & rezervaie & comuna *ipnia1
cetatea romano&"izantin Cius & rezervaie, comuna ,rliciu1
.ropheum .raiani, cetate roman i romano & "izantin /rezervaie0 & comuna
+damclisi1
cetatea i aezarea civil 4istria & rezervaie & comuna -stria1
oraul antic Callatis & rezervaie & oraul Mangalia.
b) Monumente istorice i de art de factur religioas
#n municipiul Constana( Catredrala episcopal ortodo) %S'. Petru i Pavel% /9:92,
arhitect -on Mincu01
"isericile ortodo)e( %S'. ,heorghe%, cu picturi de . .oniza /9:990 i de rit vechi,
"ulgar /9;:<01
Moscheea Mare /9:9<0, Moscheea Carol - /9:9201
,eamia 4unchiar /9;=;0, stil maur1
Sinagoga /9:9901
.emplul evreiesc, tip "azilic /9:<;01
"iserica greac %Metamorphosis /9;=;01
"iserica armeneasc /9;;<01
#n municipiul Mangalia & geamia 5smahan Sultan /9>:<0
"iserica ortodo) %S'. ,heorghe% /9:2:01
.echirghiol & schitul %S'. Maria% /9:2;01
#n oraul 3asara"i & comple)ul monastic rupestru, #n stnci de calcar, alctuit din
ase "isericue /sec. -?&?0, "iserica de zid ortodo), %aterea Maicii $omnului% /9:<=01
#n oraul Cernavod & "iserica de zid %S'. @mprai Constantin i 5lena% /9;:>01
comuna 8strov & Mnstirea $ervent %Cuvioasa Paraschiva% /9:A=, ridicat pe
ruinele unei mnstiri din sec. al ?--&lea01
comuna -oan Corvin & Mnstirea %Petera S'. +ndrei% /9::90& amena!at #n petera
unde S'. +ndrei a propovduit cretinismul.
c) Monumente i ansambluri de arhitectur civil
#n Constana( cldirea 'ostei primrii, azi muzeu /9;:=0, 6arul vechi /9;=90, Cldirea
Cazinoului /9:<:0, Cldirea .eatrului 5lpis /9:9:0, cldirea 3i"liotecii !udeene /9:9<0,
vechiul hotel Carol - /9;;2, arh. +l. 8rscu0, cldirea colii vechi, azi muzeu /9;:A, arh.
-. Socolescu0, vechea reedin regal, azi sediul .ri"unalului /9:92, arh. 5. *escovar0,
gara maritim /9:A>0, danele nr. =,99,92,9B /9:2;, 9:A>, 9:9>01
gara oraului 3asara"i /sec. al ??&lea01
centrul vechi al oraului 4rova /9;;<&9:2>01
#n Municipiul Mangalia( Casa Murad ,ali /9:<=0, "aia turceasc /s'. sec. al ?-?&lea0,
seminarul musulman /#nceputul sec. al ??&lea0, casa 4agi Smail Memet /s'. sec. al
?7---&lea i al ?-?&lea0.
d) Muzee, case memoriale
#n municipiul Constana( statuia poetului 8vidiu /9;;B, sculptor 5t. 6errari0, Muzeul
de istorie naional i arheologie, 5di'iciul roman cu mozaic /circa ;<< mp0, Parcul
arheologic, Muzeul de art, Muzeul de +rt Popular, Muzeul de istorie militar, Muzeul
Marinei, Muzeul Mrii, Muzeul de sculptur %-on Jalea%, Muzeul de Ctiine ale aturii
/inclusiv aDuarium, planetarium, o"servator astronomic, del'inarium01
comuna -stria & Muzeul arheologic
Mangalia & secia de arheolgie Callatis
e) Etnografie i folclor
arhitectur popular( 8strov, 8ltina, egru 7od1
port, o"iceiuri speci'ice minoritilor( Ciocrlia i zona Co"adin /ttari0, zona
Medgidia, 6ntna Mare /turci0, iar pentru etnia romn( zonele Cernavod, 4rova,
localitile 8strov, 8ltina, Co"adin .a.
localiti rurale tradiionale( egru 7od, .uzla, Costineti, 2 Mai.
II. Potenialul tehnico-econoic
portul vechi i nou din Constana
canalul $unre & Marea egr1
staiunile de pe litoral1
podgoriile renumite de la Mur'atlar, 8strov, 8ltina, Medgidia, azarcea, 4rova .a.,
cu crame i centre de degustare a vinurilor1
plantaiile de pomi 'ructi'eri &piersici /Medgidia, Mangalia, 3asara"i0, caii
/azarcea0, cirei, viini, meri sau culturile de 'loarea soarelui, care o'er peisa!e
deose"it de atractive.
Supra+ata? >>1,13 Cm
1
B
,opulatia? >!4.A;3 loc.(1.>.133/#B
5esedinta? )unicipiul ConstantaB
Categoriile de localitati? ; municipii (Constanta, )angalia si )edgidia#B
A orase (7asarabi, Cernavoda, :+orie,
"arsova,
.avodari,.egru
Voda,*vidiu,8echirghiol#
/! comuneB 1A3 sate.
Judetul Constanta este situat in e@tremitatea de sud-est a 5omaniei. %a nord
este despartit de judetul 8ulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre
Dunare si )area .eagra strabatand ,odisul Casimcea si Comple@ul lagunar 5azim
(lacurile Dmeica si Sinoe#.%a sud este marginit de +rontiera de stat romano-bulgara
ce traverseaza ,odisul Dobrogei de Sud intre *strov (la vest# si Vama Veche (la
est#. %a vest 0 +luviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi,
9alomita si 7raila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. %a est 0 intre
-ura ,ortitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele
)arii .egre. De la linia tarmului spre larg, 11 mile marine(echivalent cu 11.11!
Cm#, se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite con+orm conventiilor
internationale.
)entionam posibilitatea accesului spre Constanta pe apa prin intermediul
Dunarii (porturile Cernavoda si "arsova#, a Canalului Dunare - )area .eagra
(porturile )edgidia, 7asarabi, *vidiu si 'gigea# si a )arii .egre (porturile
Constanta-'gigea, )angalia si )idia#.
'eroportul 9nternational )ihail Eogalniceanu-Constanta asigura accesul pe
calea aerului.

R E L I E F U L
:volutia indelungata paleogeogra+ica si actiunea di+erentiata a +actorilor
subterani modelatori au dus la +ormarea unor unitati de relie+ caracterizate prin
structura de podis cu altitudine redusaB in cea mai mare parte a teritoriului
predomina valorile sub 1 m., di+erentele altitudinale intre partile componente
+iind reduse.
Ca principale unitati naturale se disting?
- podisul 0 care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare
mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess
(,od. Casimcei, Dobrogei de Sud, )edgidiei, Cobadin, .egru Voda#B
- campia 0 din punct de vedere geogra+ic, inalta, usor valurita, cu aspect de
poduri pe care se practica culturile de camp 0 in special cele cerealiere, se
evidentiaza in zona centrala.
,artea sudica 0 corespunzatoare ,odisului %itoralului 0 este delimitata spre vest de
altitudinile cuprinse intre A/-1 m, unde se +ace trecerea spre podisul Dobrogei de
Sud ()edgidiei si 8opraisarului#. %atimea acestui sector este cuprinsa intre 1 si
11 Cm.
Dona litorala este marcata de mai multe trpte?
- /-1/ m, de-a lungul tarmuluiB
- 1-; m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, +ormand o treapta
distincta in jurul limanelor si lagunelorB
- ;/-!/ m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte
inconjurand limanele si lagunele maritimeB
- /-4/ m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre / m si !-/ CmB
- >-A/ m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.
'ceste / trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de
loess. De remarcat ca pe supra+ata judetului relie+ul de plat+orma este +ragmentat
de numeroase vai cu orientari di+erite.Dintre cele mai importante vai amintim
Casimcea, Saraturi, .untasi, 8opolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. 9n Valea Casimcea,
intre localitatile Cheia-8argusor--ura Dobrogei au +ost descoperite 1/ pesteri cu
mare importanta arheologica si paleontologica? ,estera )ireasa, ,estera de la
-hilingic, ,estera 7abei, ,estera %a 'dam, ,estera %iliecilor etc.
C L I M A

Clima judetului Constanta evolueaza pe +ondul general al climatului
temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia
geogra+ica si de componentele +izico-geogra+ice ale teritoriului.
:@istenta )arii .egre si a +luviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a
apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
8emperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara -
11,1

C la )angalia si 11,1

C la )ur+atlar# 0 iar in jumatatea central-nordica a


teritoriului valorile gnu scad sub 1

C.
8:),:5'865' '.6%69-media lunara si anuala B133/FConstanta.
ianuarie -,; iulie 11,1
+ebruarie ,A august 11
martie !,! septembrie 1A,/
aprilie 3,; octombrie 1;,/
mai 1/,1 noiembrie >,/
iunie 13,/ decembrie 1,4
'nual 11,1
8emperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au +ost de
-1/

C la Constanta la 1 +ebruarie 1313, -;;,1

C la 7asarabi ()ur+atlar# la 1/
ianuarie 13/! si 01/,1

C la )angalia la 1/ ianuarie 13!1.


8emperaturile ma@ime absolute inregistrate au +ost de G!;

C la Cernavoda
la ;1 iulie 13A/, G!1

C la 7asarabi la 1 august 13!/, G;A,/

C la Constanta la 1
august 131> si G;4

C la )angalia la 1/ mai 13/.


,recipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre ;>A,A mm la )angalia,
!43,> mm la *ltina si !/1 mm la )ihail Eogalniceanu, situand judetul Constanta
intre regiunile cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmos+erica si conditiile
geogra+ice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

H I D R O G R A F I A
9n interior, judetul Constanta, este de+icitar in privinta apelor curgatoare(cele
mai multe avand debite mici si oscilante#, pe margini are numeroase lacuri-limane
+luviatile si +luvio-maritime.
* nota caracteristica a retelei hidrogra+ice de pe teritoriul judetului este
densitatea +oarte scazuta a acesteia, de ,1 CmHCm
1
, reprezentand cea mai redusa
valoare de pe intreg teritoriul tarii.
'pele sunt reprezentate de rauri( 8opolog, Chichirgeaua, Carasu#,
parauri( Casimcea, 8opolog, Crucea, .untasi#, lacuri( 7uceag, *ltina, 7aciu,
8asaul, Corbu, Siutghiol-)amaia, 'gigea, 8abacarie, 8echirghiol#, limanuri s.a.
.u putem vorbi de hidrogra+ia judetului Constanta +ara sa amintim
principalele caracterstici ale celor 1 componente principale ale hidrogra+iei
dobrogene 0 +luviul Dunarea si )area .eagra.
2luviul Dunarea si Canalul Dunare-)area .eagra realizat partial pe traseul
vaii Carasu, are o lungime de 4! Cm, intre Cernavoda si 'gigea, are o adancime
medie de >,/ msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la 'gigea#.
)area .eagra margineste judetul spre est, cu supra+ata de !41/;/
Cm
1
( impreuna cu )area 'zov#, este o mare de tip continental deschisa. 're
tarmurile crestate, cu gol+uri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea# si insule
(ins. Serpilor#.
Salinitatea apei marii oscileaza intre 1>I pe litoralul romanesc, 1AI in
largul marii si 11I la mari adancimi. 8emperatura medie anuala a apelor )arii
.egre in zona litoralului romanesc este de 11,>

C. %a Constanta s-au inregistrat


cele mai ridicate temperaturi ale marii de 11,!

C, iar cele mai scazute temperaturi


s-au inregistrat in luna +ebruarie( 1,3

C#
2lora si +auna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 1Am
adancime#.Se intalnesc +orme proprii ca +amilia sturionilor, +ormele mediteraneene
0 scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale +luviilor +orme de apa dulce
(gingirica#. 2recvent pot +i intalnite +orme interesante cum sunt calul de mare ,
pisica de mare , unele specii de del+in (porcul de mare# , un mic rechin (cainele de
mare # si mai rar +oca din )area .eagra.
2lora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea
de >/-Am pana unde patrunde lumina soarelui .



V E G E T A T I A
9n +unctie de conditiile +izico-geogra+ice pe teritoriul judetului Constanta se
gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme , de o mare varietate ,
incepand cu ecosistemele terestre de stepa , silvostepa si padure s+arsind cu
ecosistemele acvatice , marine si lacustre , din lungul litoralului si Dunarii .
Dona stepei , cu limita superioara de /-1m altitudine , cuprinde o
vegetatie superioara doar in locurile improprii culturilor pe +asiile de pasuni ori
in rezervatiile naturale .
Dona silvostepei ocupa spatii reduse ca supra+ata in sud-vestul judetului , dar
sub +orma de palcuri izolate apare si pe versantii vailor abrupte .
Dona de padure 0 ocupa , in judetul Constanta arealele cele mai restranse cca
;I din teritoriul acestuia .
Dona vegetatiei nisipurilor maritime ocupa supra+ete restranse .
9n vederea consolidarii +alezelor si +i@area nisipurilor pe plaje au +ost
plantate specii de arbusti . ,e solurile saratoase , de-a lungul zonei nordice a
litoralului , apare o vegetatie halo+ila (de saraturi# .
9n zona litorala si dunareana a limanurilor cu apa dulce , pe depozite lacustre
, se contureaza biotopul marginal palustru, in care vegetatia este predominant
hidro+ila.
Vegetatia )arii .egre este +ormata din asociatii de plante , alge de marimi si
culori di+erite si iarba de mare singura planta cu +lori din apele marine
romanesti .
9n localitatile urbane si in statiunile litoralului , in special , spatiile verzi
intravilane , au un rol estetic peisagistic deosebit .

Situatia spatiilor veri la !"#!"#"$$!
Lo%alitatea Supra&ata'(a) *
+
,lo%uitor - .i/ i/travila/
Constanta //1 1/,/ 1/,/
:+orie 111 11>,; 11
)angalia !!; 1!,A ;1,1
.avodari ;A 13,; 1,/
*vidiu 13 1!,; >,4
8echirghiol 1! 1,4 4,1


F A U N A
9ntr-o stransa legatura cu raspandirea solurilor si vegetatiei intalnim o
varietate +oarte mare de vietuitoare.
Datorita acestor raporturi de interdependenta raspandirea teritoriala a
vietuitoarelor urmeaza aproape +idel arealele de vegetatie .
9n regiunea de stepa , cea mai e@tinsa in limitele judetului Constanta , +auna
prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si
gasesc hrana din belsug .
,rintre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara
popandaul , cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat . Sa mai intalnesc in
numar mare orbetele mic , soarecele de camp si sobolanul cenusiu .
Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepa , dihorul patat,
grivanul , sarpele rau .5eptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat , soparla
de stepa si broasca testoasa dobrogeana .
Dintre pasari amintim potarnichea , graurul, coto+ana , uliul parumbar , uliul
serpar, prepelita si ciocarlia.
9n lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite +recvent
e@emplare de ?sarpe de apa , pesti importanti pentru pescuit ( caras , crap , biban
, salau# si numeroase pasari? chiriachite , pescarusi , cormorani , starci
cu+undaci , +ugaci , gaste , majoritatea oaspeti de primavara .
,e nisipurile maritime +auna este reprezentata prin numeroase cochili+ere
(scoici japoneze , scoici albe , midii , stridii #.
Dintre mami+erele mai rar intalnite putem aminti unele speci+ice Dobrogei
?vulpea carbunareasa , parsul de copac , jderul de piatra si dihorul patat.


S O L U R I L E
Solurile au o dispunere etajata sub +orma de +asii in directia vest-est , pe
+undalul carora s-au +ormat local soluri intrazonale .
Cernoziomurile sunt soluri caracteristice ptr stepa dobrogeana ocupand cea
mai mare parte din supra+ata judetului .
Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o +asie ingusta intre
5asova si Cernavoda si intre 8opalu si -arliciu.
'ceste soluri +ormate pe supra+ete orizontale sau cu pante +oarte mici avand
altitudini de peste 1m (1/-1/m#, pe leossuri , argile si aluviuni , unde
stratul +reatic se a+la la adancimi sub 1m .
,e teritoriul judetului Constanta se intalnesc mai multe subtipuri de
cernoziomuri ?carbonatic , castaniu de padure, ciocolatiu si cambrice.
Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile , solurile hidromor+e ,
solurile aluvio-coluviale si rendzinele . ,e supra+ete +oarte mici , insular ,
izolate mai pot +i intalnite randzinele , rogosolurile , nisipurile si litisolurile .
B O G A T I I L E S U B S O L U L U I
5esursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate .'st+el ,
mineurile nemetali+ere (diatomice si argile bentonice , nisip verde glauconitic,
creta etc.# au o larga raspandire geogra+ica in partea centrala nordiaca , iar
rocile calcaroase (larg +olosite in constructii# se a+la pe intreg teritoriul al
acestuia .
Subsolul judetului Constanta o+era si ape minerale prin izvoarele de al
8opalu si )angalia.
,rincipala resursa economica a zonei litorale o constituie pestele .'lte surse
importante sunt? iarba de mare si algele rosii .





0 O 0 U L A T I A
%a 1 iulie 133/ populatia judetului Constanta numara >!4.A;3 locuitori (;,13I din
populatia tarii #.:volutia numerica a populatiei in perioada 13A-133/ indica o
crestere substantiala pana in 133/ cand se pune in evidenta o stagnare cu tendinta
de scadere .
0opulatia 1u.etului Co/sta/ta
(la recesaminte#
A/ul Mu/i%ipiul Co/sta/ta Total 1u.et
1AA !/; ;1;4
1311 1>11 1413
13; /314! 1411A
13!A >A/A4 1/1>4
13/4 334>4 ;433!
1344 1/1>4 !4/>/1
13>> 1/43>A ;;4;3
1331 ;/!>4 ;;4;3
11 ;;4;3 >!33A
Evolutia .e/sitatii populatiei lo%#,2*
+
A/ul Ju.etul Co/sta/ta Ro*a/ia
13; ;4,3 4,1
13!A !! 44,A
13/4 /1,; >;,4
1344 4/,3 A,!
13>> A4,1 3,>
1331 1/,3 34
1 1/,4 3/,/
Stru%tura populatiei pe se3e
A/ul "$$4 "$55 "$$+ "$$6 +!!"
Totala !4/>/1 4AA1/ >!A>43 >!4A;3 >!>1;
Mas%uli/ 1;A1!> ;11/1 ;>/11! ;43A1 ;44!1/
Fe*i/i/ 11>4/ 13A4>; ;>;4!/ ;>>;> ;A4AA
Stru%tura populatiei pe /atio/alitati

A/ul "$64 "$$+
0opulatia totala ;433! >!A!!
7ro*a/i ;;;!!;(3,1I# 4A/A/(31,>I#
7tatari 13>/;(/,;I# 1!1(;,1I#
7tur%i 3A;>(1,4I# 1!!;(;,1I#
7ro*i - //!;(,4I#
7rusi ;/1!(,3I# //11(,>I#
7*a8(iari A41(,1I# 1;1!(,1AI#
78er*a/i /;(,1I# !3;(,4I#
7alte /atio/alitati 1/(,AI# 31>;(,1!I#
,rin alte nationalitati intelegem ?armeni ,greci, evrei, bulgari, ucrainieni, sarbi ,
slovaci , polonezi, cehi s.a.m.d.
Evolutia /u*eri%a a populatiei 're%e/sa*i/te)7-

A/ul Total Ur9a/ Rural
1AA ;1;4 - -
1311 1413 /31A!F1A,>I 1!>14F>1,;I
13; 1411A A!>!!F;1,/I 1>41A!F4>,/I
13!A ;1141 1>/4/F;!,4I 1;!3>F4/,!I
13/4 ;433! 1!/4AF;3,!I 11!;;1F4,4I
1344 !4/>/1 1/14/>F/!,1I 11;3/F!/,AI
13>> 4AA1/ !A>!F4>,1I 1111F;1,3I
1331 >1>4/4 !33;1F4A,4I 11A41/F;1,!I
11 >!43A /!1A!1F>1,4I 1/44F1>,!I

Evolutia populatiei ur9a/e

A/u
l
Cons
-
tanta
)ed
-
gidia
)an
-
galia
7asa
-
rabi
Cern
a-
voda
:+ori
e
"ar-
sova
.av
o-
dari
.egr
u
Vod
a
*vi-
diu
8ech
ir
ghiol
"::! !/; - - - - - - - - - -
"$"+ 1>1
1
41/1 1313 - />!; - ;33 - - - -
"$;! /314
!
4!44 1>4! - 4>!! A>1 ;44/ - - - 13/4
"$<: >A/A
4
434 !/!> - /A13 ;/; ;>41 A! - - 11;4
"$64 334>
4
1>3!
;
!/>3 - AA1 ;1A4 !>41 1!11 - - 1>/
"$44 1/1
>4
1>3!
;
114>
!
- 111/
3
441> >/13 4;!; - - 4A;3
"$55 1/43 !;1 14A1 - 1;4 3/> A1;3 3>1> - - /3AA
>A A 1 A
"$$+ ;/!
>4
!44A
4
!;A1
1
1>1
4
11!

3;;1 1;3
1
;1>!
4
/!>A 11/4
1
4A3A
+!!" ;;>1
4
!4;!

!;A1
1
11;;
A
1/!
>
31A; 1114
>
;/>!
;
///1 1;4
!
>1>4
*rasele din judetul Contanta prezinta +iecare trasaturi distincte.,rin +unctiile
pe care le e@ercita pot +i grupate ast+el ?
- trei orase cu +inctii preponderent industrialeB
- un nod +eroviar-)edgidiaB
- un port pe Canalul ,oarta 'lba-)idia-.avodariB
- un port pe Dunare si Canalul Dunare )area .eagra-CernavodaB
- trei orase cu +unctii balneare , din care ?un oras cu o puternica industrie de
constructii navale()angalia#,doua orase cu +unctii de turist si tratament balnear
(:+orie si 8echirghiol#B
- doua orase cu +unctii mi@te, ambele porturi? un port cu o capacitate industriala
situat pe a@a rutiera Vadu *ii 0Constanta, la Dunare 0"arsova, al doilea port cu
capacitati industriale situat pe a@a rutiera 8ulcea 0Constanta pe Canalul ,oarta
'lba 0)idia .avodari-*vidiuB
- doua orase cu +unctii preponderent agro-industriale? un oras situat in zona
centrala a judetului (7asarabi#, un oras situat in zona de sud a judetului ( .egru
Voda#.
9n prezent judetul Constanta se imparte in ?; municipii (Constanta ,
)edgidia si )angalia# , A orase (7asarabi , Cernavoda , :+orie , "arsova ,
.avodari , .egru Voda , *vidiu si 8echirghiol # /! de comune si 1A3 de sate .
Co/sta/ta= municiupiul asezat pe tarmul marii la altitudinea de 1/-;m , pe
ruinele cetatii antice 8omis.:ste resedinta judetului , +iind cel mai mare oras din
sud-estul tarii noastre , industrial si turistic. :ste situata apro@imativ pe aceiasi
paralela cu porturile Sevastopol (6craina# si .eJKorC (S.6.'.# si pe acelasi
meridian cu 5hodos ( -recia #.
'sezarea antica s-a +ormat pe mica peninsula care ocroteste gol+ul 8omis ,
dar treptat s-a e@tins spre vest si nord-vest . Cetatea 8omis a +ost intemeiata de
colonistii veniti din )ilet in sec. V999-V9 i."r.' avut o istorie lunga si +ramantata .
,erioada cea mai in+loritoare incepe in sec. 999 i."5. 8omisul e ocupat de romani in
+runtea carora se a+la 8erentius Varro %ucullus in anii >1->1 i."r. Dupa intalarea
stapanirii romane 8omisul cunoaste o noua perioada de in+lorire devenind centrul
politic al comunitatii asezarilor pontice .'ici si-a trait ultima parte a vietii marele
poet roman ,ublius *vidius .aso, e@ilat pe aceste meleaguri de catre imparatul
'ugustus.8omisul cunoaste o mare in+lorire economica si culturala in sec.99 i."r.
ajungand cel mai mare port de pe tarmul vestic al ,ontului :u@in.
9n timpul timpul marelui imparat Diocletian (1A!-;/# cetatea 8omis
devine capitala noii provincii Sc(thia.
9n sec =9 in portul Constanta este construit primul +ar de catre genovezi pe
+aleza acestuia.
Sub conducerea ing. 'nghel Saligni se modernizeaza si largeste portul
Constanta, care devine prncipalul port maritim al tarii.
,rincipalele ramuri ale industriei sunt ?e@tractia petrolului si a gazelor
naturale , industria alimentara , industria te@tila , ind. celulozei si a hartiei .
'ctivitatea economica este inca dominata de activitatea portuara . ,rin portul
Constanta , e@tins si modernizat dupa 13> , trece mai mult de jumatate din
e@portul tarii si o mare parte din import . 8urismul in municipiul Constanta
reprezinta una din cele mai importante +unctii ale orasului.
9n evolutia tertoriala a orasului se observa o diversi+icare 0 zonele
rezidentiale s-au dezvoltat pe verticala, iar zona portuara, industriala si de
depozitare se e@tinde in continuare pe orizontala.,ortul Constanta a cunoscut o
e@tindere spre sud .
Dona rezidentiala se imparte in cartierele ?8omis (9,99,999,9V si .ord# si noile
comple@e de locuinte din zona 7ratianu ,'bator ,-ara ,Em.!-/,2aleza .ord si
2aleza Sud.
Dona centrala o +ormeaza orasul vechi (cladiri vechi # , strazile
intersectandu-se in piata *vidiu .'ceasta zona este caracterizata prin constructiile
vechi (monumentale# care predomina ,magazine si restaurante.
' doua zona sre +orma unui arc de cerc consituind orasul nou .:ste
concentrata in jurul unor piete de aprovizionare a populatiei cu alimente si bunuri
de consum( ,iata -rivitei , 'hile )ihail , .icolae 2ilipescu etc.#
'treia zona peri+erica constituie un semicerc larg avand o structura mai
ras+irata cu spatii verzi mai +recvente Binclude zona industriala ,alas cu numeroase
+abrici si spatii de depozitare.
' patra zona a orasului o constituie e@travilanul care are o structura risipitaB
este o zona agricola tipica .
Vocatia artistica a orasului este pusa in evidenta de numeroasele obiective
turistice? )uzeul de 9storie .ationala si 'rheologie , )uzeul de 'rta , )uzeul de
'rta ,opulara , )uzeul de 'rta $9on Jalea& , )uzeul )arinei 5omane , :di+iciul
5oman cu )ozaic , Comple@ul muzeal de stiinte ale naturii (,lanetariul
BDel+inariul B)icrodeltaB 'cvariul etc.#,ruinele cetatii 8omis , )oscheea )are ,
Statuia lui *vidiu etc.

Ma/8alia= localitate situata pe tarmul )arii .egre in partea de sud-est a
judetului , la o distanta de !!Cm spre sud de resedinta judetului ocupand o
supra+ata de 1A,>Cm
1
.Se a+la la aceiasi latitudine cu statiunile meditaraneene .isa ,
)onaco si San 5emo.' +ost declarat municipiu pe 1> ian. 133/.Din municipiul
)angalia +ac parte localitatile ?Cap 'urora BJupiterB .eptun B *limp B Saturn si
Venus.
)angalia s-a dezvoltat in zona cetatii antice Callatis , +ondata la inceputul
sec. V i."r. de catre colonistii greci din "eracleea pontica .De la inceput orasul
Callatis se a+irma ca un insemnat centru cultural si artistic intre orasele-cetati
grecesti de pe tarmul )arii .egre.
Callatis devine ,in a+ara unui centru cultural-artistic de prima marime , si un
important centru militar si politic in ierarhia oraselor grecesti de la )area .eagra.
9n timpul stapanirii bizantine , Callatisul cu toate cetatile de pe litoral cazute
in ruina , au +ost re+acute si intarite .Dupa aceasta perioada in care a domnit
imparatul Justinian , se inregistreaza o in+lorire a comertului , remarcandu-se in
special activitatea negustorilor genovezi.
9nca din sec.=9V , Dobrogea +acea parte din principatul 8ara 5omaneasca
(in perioada lui )ircea cel 7atran # .Dupa moartea lui )ircea cel 7atran ,
Dobrogea a +ost ocupata de turci.Cele cinci secole de stapanire otomana au dus la
decaderea asezarilor de pe litoral.
9n perioada +eudala cetatea devine un orasel cu numele de ,ancala sau
,angala ,iar in sec. =V99 ia numele de )angalia .
Dezvoltarea +unctiilor balneo-climatice si turistice determina cresterea
populatiei sale de la 1; de locuitori in anul 1A34 la !;34 in anul 1331.
9n zona de nord a )angaliei e@ista izvoare cu apa minerala sul+uroasa
,clorurata , bicarbornata ,sodica , calcica mezotermala si namol de turba bogat in
substante minerale .
'laturi de activitatea balneara si turistica , in )angalia se des+asoara si o
importanta activitate industriala in cazul Santierului .aval )angalia 01)ai , unul
dintre cele mai e+iciente din zona )arii .egre si chiar din :uropa .
9n structuara pe ramuri ale industriei are o preponderenta ind. alimentara
(;>,1I din productia ind. a orasului # si te@tila (1A,/I#.'gricultura detine o
pondere importanta in economia orasului , supra+ata agricola +iind de
13/3ha.'gricultura este caracterizata prin cultura cerealelor (grau si porumb # si
cresterea animalelor (ovine si bovine#.
9n )angalia se pot vizita numeroase obiective turistice ?)uzeul de
'rheologie Callatis ,,arcul 'rheologic , -eamia &:smahan Sultan& etc.
Me.8i.ia =municipiu situat pe malul stang al canalului Dunare-)area
.eagra in podisul Dobrogei de Sud( Valea Carasu# ,ocupand o supra+ata de
11,1Cm
1
.'sezarea este plasata in egala distanta intre Dunare si mare.Din
municipiul )edgidia +ac parte localitatile 5emus *preanu si Valea Dacilor.
)edgidia s-a +ormat in jurul anului 1A! prin stabilirea tatarilor adusi din
Crimeea de sultanul 'bdul )edjid ( de la care deriva numele asezarii# .:ste atestat
documentar ca asezare urbana in timpul razboiului Crimeei (1A/4#.
)edgidia a +ost ridicata la rangul de municipiu prin %egea nr. 1!H1! nov.
133!.
9ndustria este diversi+icata 0 de la e@ploatariel miniere , calcare ,bentonite si
argila la otelarii si constructii de masini , utilaje pentru recoltat stu+ul.
)edgidia are inca valente agricole avand o supra+ata agricola de >1A1ha.
teren agricol,11> ha de vii si /1> ha de livezi si +erme de bovine , porcine si
pasari.:ste un important nod de cale +erata , asigurand legatuara +eroviara cu
7ucuresti, Constanta ,8ulcea si .egru Voda.
Construirea canalului Dunare 0)area .eagra a +acut din )edgidia cel mai
important port de pe canal .
Dintre obiectivele turistice demne de remarcat sunt ?)uzeul de 'rta $%ucian
-rigorescu&B)uzeul de 9storie , )oscheea )are ,statuia $2ata cu harpa $- opera
sculptorului 9on Jalea etc.
Basara9i='44A>ha# situat in podisul Dobrogei de Sud pe Valea Carasu, la 1
de Cm de )unicipiul Constanta , pe drumul national D.; , la intersectia acestuia
cu D.11C , la altitudinea de 3m . *rasul se invecineaza spre vest cu comuna
Ciocarlia si satul Valea Dacilor , la sud cu comuna Ciocarlia si comuna 7araganu
si la nord cu comuna ,oarta 'lba .
Cu ocazia unor lucrari de decopertare la cariere de creta de pe dealul numit
8ibisir in anul 13/> , s-au descoperit sapate in stanca , bisericute rupestre , galerii
cu lacasuri pentru morminte , locuinte de supra+ata construite prin blocuri de creta
pe terasele +ormate din umplutura de steril .'rheologii au stabilit ca este un
ansamblu rupestru , o straveche asezare omeneasca .
Date certe si pretioase asupra localitatii apar in documentele e@istente sau
desci+rate dupa 1A si mai ales dupa 1A/ cand se a+lau aici stabiliti mocani si
cojani urmasi ai ciobanilor veniti din Vrancea sau din Subcarpatii )unteniei .
,entru prima data apare sub numele de )ur+atlar , denumire care vine de la
cuvantul turcesc $murlivet& care inseamna om generos apoi $muruvetli& care
inseamna om curajos cu inima deschisa . 'cest nume s-a metamor+ozat cu timpul
in $mur+at& , apoi in )ur+atlar care inseamna Lurmasii lui )ur+atM. Denumirea
localitatii de )ur+atlar se pastreaza pana in anul 131!, dupa care , ca urmare a
disputelor politice dintre taranisti si liberali , numele se schimba in 7asarabi .
Centrul agro-industrial 7asarabi si-a conturat dimensiunile in ultimul deceniu sub
impactul marilor lucrari ale Canalului Dunare-)area .eagra .
*rasul 7asarabi este renumit pentru planatatiile sale de vita de vie , podgoria
)ur+atlar , Crama si )uzeul Viticulturii +iind cunoscute in toata tara si peste
hotare . Calitatea vinurilor se datoreaza alaturi de solul calcaros , insolatiei
prelungite si a muncii neobosite si pricepute a locuitorilor care se ocupa cu
cultivarea vitei de vie de mii de ani .
*rasul 7asarabi este un important nod de comunicatii , are statii de cale
+erata si un port +luviu industrial cu echipamente tehnice moderne B avand toate
atributele unei localitati urbane 0 strazi as+altate , magazine moderne , peste 11
de apartamente con+ortabile , tele+oane etc.
9n 7asarabi se gasesc cateva obiective turistice ?
- Comple@ul 7isericutelor crestine din dealul de cretaB
- 5ezervatia naturala $2antanita )ur+atlar&
- )uzeul viticulturii .
Cer/avo.a= oras situat in podisul Dobrogei de Sud , pe malul drept al Dunarii ,
la con+luenta cu Canalul Dunare )area .eagra . Supra+ata ocupata de oras este de
!3;/ha.
Ca asezare omeneasca are o vechime milenara , iar ca asezare urbana este
cunoscuta din perioada romana sub numele de '@iopolis , cand avea +unctie
strategica .
Cea mai veche marturie de e@isteanta si dainuire romana pe aceste meleaguri
, este cimitirul neolitic , peste care s-a asternut amprenta culturii "amangia .
Sub stapanirea otomana localitatea apare sub numele de 7ogazchioi (Satul
de la varsare# , cu importanta +unctie de schimb . Din ne+ericire , epoca de
ocupatie turceasca (sec.=V# reduce insemnatatea orasului la aceea de sat . Se va
inregistra insa o revenire odata cu alipirea Dobrogei (1A>A# la 5omania . 9n orasul
Cernavoda convietuiesc ?romani (13;1 loc.-3!,3/I# , turci (411 loc.-1,A1I# , rusi
si lipoveni (141 loc.-1,1AI# , rromi (1;> loc.-,41I# , precum si alte grupuri
etnice in proportii nesemni+icative .
Dupa religie populatia cuprinde 1A> de ortodocsi (3!,4>I# , musulmani
(1,AAI# si catolici .
:conomia orasului
:conomia orasului Cernavoda este legata de prezenta strainilor- calea
+erata a +ost e@ecutata de englezi (1A/>-1A4# , +abrica de suruburi de catre
+rancezi (134# , iar mai nou Centrala atomo-electrica de catre canadieni
(incepand cu anul 13>3#.
Constrirea podului peste Dunare (1A3-1A3/# a impus aparitia unor
intreprinderi .9n anul 1A3 intra in +unctiune +abrica de ciment de la Cernavoda cu
o productie de /tHzi.9n anul 13;A productia de ciment a ajuns la >/3A t.%a 3 mai
13>1 a inceput constructia primei centrale nuclearo-electrice din tara .Centrala este
amplasata pe un platou de calcar , in apropierea orasului , la cca 1Cm de ecluza
navigabila de pe canalul Dunare )area .eagra .Centrala are / unitati nuclearo-
energetice +iecare avand o putere de >)N (;/ )N#.9n Cernavoda se a+la
unul dintre cele mai importante comple@e hidroenergetice si de transport din tara
noastra, la con+luenta Canalului Dunare 0)area .eagra cu Dunarea,ecluza si
sistemul podurilor dunarene.9n anul 1A3 incep lucrarile liniei de cale +erata
2etesti-Cernavoda ,in care era prevazuta constructia celor trei poduri de peste
Dunare,lucrari care,prin geniala inspiratie a inginerului roman 'nghel Salign(
,avea sa se incheie in anul 133/.
9n anul 1A>3 se in+iinteaza capitania ,ortului Cernavoda care coordoneaza
navigatia pe Dunare din aceasta zona,ampli+icata dupa 13A4 cand intra in +unctiune
canalul Dunare-)area .eagra.
*rasul dispune de o casa de cultura,un cinematogra+, > biblioteci si un
muzeu.)uzeul local cuprinde ceramica veche ,cruci vechi din lemn,tesaturi ,ziare
si +otogra+ii , etc. %a loc de cinste se gasesc manuscrise dobrogene apartinand unor
personalitati din Dobrogea? Chirescu , 9.D-compozitor si Claudian,'le@andru 0
+iloso+.
E&orie= oras situat in S: Constantei in zona de stepa a Dobrogei maritime ,
pe +asia litorala dintre lacul 8echirghiol si )area .eagra , la altitudinea de 4-1m ,
la o distanta de 1!-13Cm spre sud +ata de )unicipiul Constanta.
*rasul este alcatuit ,din punct de vedere administrativ , din doua nuclee 0
Statiunea :+orie .ord si Statiunea :+orie Sud 0 situate la o distanta de trei Cm una
de cealalta si ocupa o supra+ata de /,4Cm
1
.
E&orie Nor. dateaza , ca statiune balneara , din anul 1A3; , cand s-a
construit primul sanatoriu de catre :+oria Spitalelor Civile din 7ucuresti.'cest
stabiliment a constituit nucleul statiunii :+orie care a apartinut orasului 8echirghiol
pana in anul 13;;.%a 1nov. 13;; :+orie .ord obtine statutul de oras .
E&orie Su. dateaza din anul 1A3A cadn s-a construit prima instalatie de bai
calde .,ana in anul 131 s-a numit $7aile )ovila& , apartinand de comuna 8uzla
.9n anul 131> devine comuna
independenta de 8uzla , iar in anul 131A este recunoscuta ca statiune balneara .Din
anul 1313 are statut de oras ..umele actual l-a primit dupa anul 1341.
9n statiunea :+orie .ord sunt trei baze de tratament .
9n statiunea :+orie Sud se a+la sanatoriul pentru copii cu pro+il reumatologic.
Cele doua statiuni mai dispun de restaurante ,cinematogra+e ,co+etarii ,
terenuri de sport care s-au construit intre anii 13/A-13>/.
Harsova=(;,3Cm1# oras situat in .V judetului Constanta ,pe lunca si terasa
dreapta a Dunarii , la A/Cm de )unicipiul Constanta .'sezarea este atestata
documentar inca din anul 1;.
9n partea de S: a orasului au +ost descoperite vestigiile unei asezari neolitice
apartinand culturilor "amangia , 7oian si -umelnita.
,ozitia geogra+ica , in apropierea unui vechi vad al +luviului Dunarea si in
+ata gurii de varsare a 9alomitei , in+luentaeza succesiunea +unctiilor sale militaro-
strategice si punct vamal in antichitate.
:conomia orasului a +ost dominata de industria materialelor de constructie ,
e@ploatarea calcarelor , la care s-au adaugat noile intreprinderi .9ndustria mai este
reprezentata si de Santierul .aval , 9ntreprinderea de prelucrare a lemnului si
prelucrarea produselor alimentare .
"arsova este un centru viticol si pomicol (livezi de piersici si caisi#.
9n zona orasului se gasesc izvoare cu ape termale , cu calitati terapeutice
asemanatoare celor de la 7aile "erculane .*rasul mai dispune de un hotel , un
restaurant , mai multe magazine si unitati de utilitate publica .
Navo.ari=(!,/Cm1# oras situat in partea de est a judetului Constanta ,pe
tarmul )arii .egre , la altitudinea de 4-Am , pe Canalul ,oarta 'lba 0)idia
.avodari , la 1!Cm distanta de Constanta .*rasul este amplasat pe malul sudic al
lacului 8asaul si cuprinde localitatea componenta )amaia Sat.*rasul este delimitat
la .: de comuna Corbu , la . de comuna ).Eogalniceanu, la V de comuna
%umina , la S de )unicipiul Constanta si la : de )area .eagra .5elie+ul , in cea
mai mare parte are o altitudine cuprinsa intre -/m , numai la V de %acul 8asaul
relie+ul depaseste > m pe latura estica , la )area .eagra, relie+ul este reprezentat
de o +aleza veche , inactiva si o plaja e@tinsa .
Cli*a la .avodari este determinata de temperatura medie anuala de peste 11
grade Celsius , cu oscilatii intre 01gr.C in ian. si 11gr.C in iulie datorita in+luntei
brizei marine si a precipitatiilor cu valori de sub !mm , iar vanturile
predominante sunt cele de . si .: la care se aduga brizele cu activitate
permanenta .9n cadrul orasului .avodari este cuprinsa peste 3I din supra+ata
lacului 8asaul (1;,;/Cm
1
#.
Ve8etatia si +auna din aria orasului .avodari este speci+ica stepei? plante
marunte , paiusul la care se adauga papura , trestia , pipirigul de mare , rogozul ,
etc.
Fau/a este reprezentata prin numeroase specii de rozatoare ? soarecele de
stepa , popandaul , orbetele , sarpele rau dobrogean , soparla dobrogeana si
numerosi reprezentanti piscicoli speci+ici lacului 8asaul-crapul , carasul , bibanul ,
somnul si stiuca .
Solul predominat este cernoziomul la care se adauga litosolurile si solurile
nisipoase.
%a 1/ august 13;1 localitatea .avodari este trecuta in categoria comunelor ,
iar in anul 13/4 devine localitate urbana .%a 1> +ebruarie 134A a +ost declarat
oras ,avand in subordine adminstrativa localitatea componenta )amaia Sat .
9n trecut a +ost un sat de pescari , treptat a devenit un important centru al
industriei chimice si statiune balneo-climaterica.
*rasul .avodari are o +unctie ind. petru ca din totalul populatiei !>I
lucreaza in industrie .
9ncepand cu anul 13/; , la .avodari s-au pus bazele unei mari uzine de
ingrasaminte super+os+atice si de acid sul+uric.
'lte obiective ind. sunt? 6zina de masini agricole (S.C.Cone+ S.'.# , o
+abrica de caramizi, o +abrica de prelucrare a lemnului , o +abrica de zahar si
moderna plat+orma petrochimica )idia .avodari .,e plat+orma petrochimica se
a+la o centrala termica cu o putere instalata de 1/)J , ra+inarie de mare
capacitate si +abrici specializate in prelucrarea chimica a petrolului .
*data cu realizarea canalului ,oarta 'lba 0)idia .avodari s-a construit
portul )idia .
8eritoriul orasului .avodari este traversat de o cale +erata (Constanta 0
Cariera Sitormam# si o sosea nationala (Constanta 0 Corbu 0)ihai Viteazu, in .
judetului#..avodari a devenit cea mai tanara staiune climaterica de pe litoral .9n
oras +unctioneaza doua scoli generale si un liceu tehnologic , un cinematogra+ , o
casa de cultura si o biblioteca.
Ne8ru Vo.a , oras situat in partea de sud a judetului , la cca. 4Cm de
)unicipiul Constanta , pe plat+orma podisului cu acelasi nume , la o altitudine de
14m , la granita cu 7ulgaria .*rasul oucpa o supra+ata de ;,1Cm
1
si cuprinde
localitatea componenta -raniceri si satele Darabani si Valcele.
%ocalitatea a +ost intemeiata in 1>1/ in timpul dominatiei otomane sub
denumirea de Cara *mer.'nul 1314 este marcat de schimbarea numelui localitatii
in .egru Voda ,iar la 1A sep.13A> a +ost declarat oras avand in subordine
administrativa localitatile -raniceri si satele Darabani si Valcele.
're o supra+ata de 1; de ha iar +ondul +orestier detinut este de 3!4 de ha
.,opulatia este ocupata in activitatea din cadrul 2abricii de nutreturi combinate
,di+erite +orme de industrializare a produselor agricole,mecanizarea
agriculturii,+erma de crestere a bovinelor si a porcinelor.9n orasul .egru Voda
+unctioneaza trei gradinite , trei scoli generale si un liceu teoretic, trei camine
culturale, un cinematogra+ si o biblioteca oraseneasca.
*rasul .egru-Voda are o statie de cale +erata si este un important punct de
trecere al +rontierei spre 7ulgaria.
9n apropierea orasului se a+la padurea .egru-Voda (1/ ha.# declarata
rezervatia cinegetica.
Ovi.iu. *ras situat in partea de est a podisului Casimcea, pe malul de nord-
vest al lacului Siutghiol )amaia, la 11 Cm.de municipiul Constanta.
*rasul ocupa o supra+ata de 4,A Cm.
1
, cuprinzand si localitatea componenta
,oiana.
5elie+ul este speci+ic ,odisului Dobrogean, cu aspect de campie usor
ondulat si masive de calcar.
Cariera de calcar din partea de nord-vest a orasului si descoperirile
arheologice atesta e@istenta straveche a populatiei pe aceste meleaguri.
*vidiu a primit statutul de oras la 1A aprilie 13A3 avand in subordinea
administrativa localitatea componenta ,oiana. *rasului *vidiu i-a apartinut initial
satul %umina pana in 133 cand aceasta a devenit comuna de sine statatoare.
'ctivitatea economica este diversi+icata, des+asurandu-se Centrala
8ermoelectrica, 2abrica de Conserve din legume si +ructe, Centrul de mecanizare a
agriculturii, e@ploatarile de calcar si de dolomit, +erme legumicole si de crestere a
bovinelor s.a.
*rasul *vidiu a devenit port pe Canalul ,oarta 'lba 0 )area .eagra +iind
dotat cu o ecluza.
,este pod este construit un modern por rutier ce deserveste tra+icul pe D. 1
' Constanta 0 "arsova 0 7ucuresti si DJ 11 Constanta 0 8ulcea.
,odul construit pe o +undatie de stanca, la minus 1A m., are o deschidere de
111 m si cinci deschideri adiacente de cate ; m +iecare, insumand o lungime
totala de 1 m.,ce asigura o +unctionare a tra+icului rutier prin cele patru benzi de
circulatie si doua trotuare pietonale.
9n apropierea orasului, pe lacul Siutghiol, se a+la insula *vidiu a carui nume
se leaga de o traditie care spune ca pe aceasta insula si-ar +i trait ultimii ani de viata
*vidiu in e@ilul sau tomitan. Cercetarile au aratat ca aici inca din timpul comunei
primitive a e@istat o comunitate omeneasca.
Te%(ir8(iol, oras situat in partea de sud-est a orasului, in zona de stepa a
Dobrogei maritime, pe malul de nord-vest al lacului cu acelasi nume la 1> Cm de
municipiul Constanta in apropierea tarmului )arii .egre (; Cm# la altitudinea de
1/-1 m., ocupand o supra+ata de ;,4A Cm
1
cuprinzand si localitatile 0 sanatoriul
'gigea si statiunea zoologica marina.
Descoperirile arheologice din perimetrul orasului atesta locuirea acestor
meleaguri din perioada primei epoci a +ierului ("alstatt#. 'rheologii au scos la
iveala urme de locuire din perioada greaca, romana, turco-romana si tatara. ,rima
atestare documentara dateaza din perioada in care se a+la o institutie judecatoreasca
(Cadiad# care a +unctionat pana in anul 13;.
Descoperirile e+icientei curative a apei si namolului din lacul 8echirghiol, la
s+arsitul secolullui al =9=-lea devine +actoul determinant in dezvoltarea orasului
care de la simpla asezare cu cateva +amilii turcesti (in anul 1/4# ajunge in scurta
vreme o statiune balneara (1A33#, apoi oras in 13;. Comuna 8echirghiol se
impune ca statiune balneo-climaterica in 1A3;, dezvoltandu-se constant in aceasta
directie dupa 1311, +iind declarata statiune la 13 decembrie 1313, iar oras in 13;.
*rasul 8echirghiol are in subordine administrativa localitatile componente 0
Sanatoriul 'gigea si Statiunea zoologica marina.
'menajarile balneare si casele de odihna sunt situate in jurul micului gol+ ce
+ormeaza lacul 8echirghiol, di+erentiindu-se doua subzone 0 cea sanatoriala, situata
in sud-estul statiunea si cea de odihna situata in nord-est.
,e teritoriul orasului isi des+asoara acticitatea alaturi de baza sanatoriala si
unitati industriale apartinand industriei locale 0 artizanat si materiale de constructie
(e@ploatarea calcarelor 0 piatra de 8echirghiol#.
9ndustria mai este reprezentata prin mici unitati te@tile si alimentare.
'gricultura pastreaza inca un rol semnei+icativ in economia orasului,
detinand o supra+ata de A;> ha..
Statutul de statiune balneo-climaterica de interes general cu +unctionare
permanenta este garantata de +actorii naturali e@istenti.
Climatul maritim, cu veri calduroase, in iulie temperatura medie de peste
1;

Csi zile senine, in medie 1/ zile insorite pe luna, si ierni blande cu zapada
putina 0 ianuarie, temperatura in medie in jur de ,/

C.
*biectivele turistice ale orasului 8echirghiol sunt )onumentul :roilor,
celebrul soldat din bronz ridicat in memoria celor 1>4 de luptatori cazuti la datorie,
dezvelit la 14 august 13;1 si )anastirea.
JUDETUL TULCEA
Judeul T!"C#A
Condiiile naturale deose"ite create de miri'ica $elta $unrii, cel mai tnr pmnt al
rii, Munii Mcinului, cei mai vechi muni din 5uropa, podgorii vestite, vechi de sute de
ani i litoralul Mrii egre, cu cel mai 'in nisip, 'ormeaz pe ansam"lu un potenial
turistic speci'ic, inegala"il prin 'rumuseea sa.
A. Resurse turistice naturale
Cadrul natural ocup un rol predominant #n structura potenialului turistic, avnd un
caracter particular, creat de aspectele 'izico&geogra'ice ale !udeului. Principalele
elemente de cadru natural cu valoare turistic sunt(
aspectele peisagistice ale Munilor Mcin, vechi, tocii, cu altitudinea ma)im de E=B
m #n vr'ul Fuuiatu, interesani mai ales datorit vrstei lor i a di'erenei de nivel 'a
de zona #ncon!urtoare1
reeaua hidrogra'ic reprezint o atracie turistic deose"it prin 'luviul $unrea i
"lile sale, la care se adaug i rurile interioare .elia, .aia, Salva i Casimcea1
condiiile de clim, prin temperaturi medii de circa 99<C, precipitaii reduse /su" ><<
mmGan0, numrul anual de zile #nsorite, ne"ulozitatea redus, 'avorizeaz practicarea
turismului #n cea mai mare parte a anului /mai puin sezonul de iarn01
'ondul 'orestier, #n care predomin pdurile mi)te de 'oioase /ste!ar, 'rasin, ulm, tei,
carpen0, ce #m"ogesc 'rumuseea peisa!ului #n zonele 3a"adag, *uncavia /rezervaie
natural0, .opolog, Pricopan, iculiel /rezervaie natural0, constituind #n acelai timp
adpost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetic1
speciile 'aunistice cu valoare cinegetic /mistre, cprior, lup, vulpe, 'azan, prepeli
i 'auna acvatic de pe rurile interioare i $unre, important pentru pescuitul sportiv
i industrial1
rezervaiile naturale de la .urcoaia /$ealul 3u!oarelor0 i +gighiol, 3a"adag
/rezervaie "otanic Horum .arla, rezervaie de liliac0 Ciucurova /rezervaia de liliac01
Rezervaia 3ios'erei $elta $unrii unic #n 5uropa i #n lume, prin(
originalitatea i spectaculozitatea peisa!ului, #n care se asociaz terenuri
mltinoase, supra'ee acvatice, grinduri marine i 'luviale, pduri de ste!ar i zvoaie
de slcii i plop, pla!a mrii i dunele de nisip1
alternana zonelor aride cu cele e)otice1
o 'aun "ogat, speci'ic( psri /circa 2;< specii variate ca origine geogra'ic i
interes tiini'ic0, cu valoare estetic i cinegetic /le"da cnttoare, egreta, le"da
mut, marele cormoran, raa mandarin, "tlanul al", pelicanul, piciorongul, vulturul cu
coad al" ,a0, 'auna piscicol, cu importan tiini'ic, economic i cinegetic /cega,
morunul, pstruga, heringul, crapul, pltica ,a0, 'auna pdurilor, de interes cinegetic
/vidra, "izamul, iepurele, mistreul, vulpea .a01
pla!ele de pe litoralul marin deltaic /de la Sulina la S'ntul ,heorghe0, cu nisip 'in i
pant de imersiune redus, cu un "ioclimat e)citant & solicitant, numrul zilelor cu
soare, pe lun, depind 92&9: #n sezonul estival1
oglinzile de ap /"raele $unrii, grlele i lacurile0 care reprezint att locuri
pentru e)cursii, ct i ci de acces sau de circulaie turistic #n delt1
'actorii de clim & 'avorizeaz practicarea turismului, de primvara pn toamna,
datorit regimului termic ridicat /temperatura medie 99<C0, precipitaiilor reduse /A>< &
E<< mmGan0, duratei mari de strlucire soarelui /2A.=<< oreGan0.
B. Resurse turistice antropice
Prin poziia ei geogra'ic, la #ntretierea marilor drumuri comerciale, terestre, marine i
'luviale, $o"rogea a !ucat un rol important #n istoria civilizaiei romneti, teritoriu prin
care au trecut, #n am"ele sensuri, importante valori de cultur.
I. Potenialul cultural-istoric
a) Aezri vechi
vestigii ale culturii neolitice( colecia de oase ale culturii 4amangia, vestigiile de la
3a"adag, al"ant /pstrate #n cea mai mare parte #n colecia de arheologie a Muzeului
!udeean1
vestigiile cetilor traco&getice i dacice de la iculiel /sec.-7&--- #.4r.0, ,arvn
/cetatea $inogetia0, 5nisala /sec.-?&7-- #.4r.0, Movilele Paraipan, Murighiol, .ulcea, de
pe malul lacului 5renciuc1
vestigiile cetilor romane i daco&romane de la Mcin /aezarea roman %+rru"ium0,
5nisala /castru roman0, -saccea /ruinele cetii romane %oviodunum%0, .opolog,
Casimcea, 3a"adag, 'orti'icaia roman de la .opraichioi /monedele i ceramica
descoperite aici dateaz din perioada AB<&E>< d.4r.0, ,reci /urmele centrului roman
%.rocsmis%0, Mahmudia /'ostul %Salsovia%, ruinele numite %Cetatea 3isericua%0, .ulcea
/castrul %+egIssus%0, u'rul /sarco'age i monede romane0, urmele zidurilor vechii
ceti %*i"ida% din comuna Slava Cerchez, ruinele marelui castru roman %.roesmis% de
lng comuna .urcoaia1
vestigiile cetii greceti de la Chilia 7eche /cetatea %+chillea%0 i de la Capul
$oloman /cetatea %+rganum% & analoag cronologic cu 4istria01
vestigii ale epocii romano&"izantine( cetatea %4almIris% /sec. -7&7--0 din municipiul
.ulcea, ruinele cetii genovezo&"izantine %4eracleea% & din 5nisala.
b) Monumente istorice i de art de factur religioas
mnstiri( Mnstirea Coco /9;AA, re'cut #n 9:9A0, Mnstirea Celic&$ere /9;EE0
din comuna 6recei, Mnstirea Saon /9;E=0 din comuna iculiel, Mnstirea
7ovidenia /9==B0 din comuna Slava Cerchez1
"iserici( %S'. +tanasie% /sec. al ?--&lea0 din comuna iculiel, Catedrala %S'. icolae%
/9;=>0 i 3iserica %S'. ,heorghe%, sau %3iserica cu ceas% /sec. al ?-?&lea0, din
municipiul .ulcea1
geamii( geamia cu minaret de la -saccea /sec. al ?7--&lea0, geamia de la Mcin /sec.
al ?7---&lea0, geamia lui +li ,azi Paa /sec. al ?7--&lea0 din 3a"adag, geamia +zizil
/sec. al ?7--&lea0 din .ulcea.
c) Monumente istorice i de art, ansambluri arhitecturale civile:
#n municipiul .ulcea( *iceul %Spiru 4aret% /9;;A0, cea mai veche instituie de
#nvmnt secundar din $ogrogea, 3i"lioteca municipal /printre cele mai vechi cldiri
ale oraului0, Primria veche, Palatul paalelor /9;=B01
#n oraul Sulina( 'ostul "eilic /Palatul administrativ0 din oraul Sulina, Palatul
administrativ al +sociaiei 'luviale a $unrii de Jos /sec.al ?-?&lea0 i 'arul vechi /9;<20.
d) Monumente de art plastic comemorative
#n oraul .ulcea( Monumentul independenei de pe Colnicul 4orei /9:<E0 ridicat #n
cinstea rz"oiului pentru independen1 statuia ecvestr a lui Mircea cel 3trn /9:B20,
oper a sculptorului -on Jalea1
"ustul diri!orului i compozitorului ,eorge ,eorgescu din oraul Sulina, "ustul lui
Spiru 4aret /sculptor 7asile Chiriachide0 din oraul .ulcea1.
e) Muzee
%Muzeul $unrii% cu secii de art, arheologie, tiinele naturii i etnogra'ie din oraul
.ulcea1
Muzeul de art oriental de la 3a"adag.
case memoriale( Casa memorial %Panait Cerna% din comuna Cerna.
f) Etnografie i folclor
arhitectur popular /#n care materialele de "az sunt pmntul, stu'ul, salcia,
rchita, chirpici, mai rar lemnul i piatra0 se #ntlnete #n zona lacului Razim, 5nisala,
7isterna, la 3etepe, *uncavia, ,arvn, Ji!ila, Revrsarea, Rachelu, 7creni, 2A
+ugust .a.1
tehnic popular /mori de vnt0 #n comuna C.+. Rosetti, Celic&$ere1
creaie artistic popular /port popular, esturi, custuri, organizarea interiorului
caselor rneti0 la 5nisala, Slava Cerchez, Cerna1
icoane pe sticl i lemn & la .ulcea1
ceramic popular #n centrele +l"a, $oro"anu, Cr!elari, *uncavia1
cherhanale speci'ice zonei $elta $unrii, locul de preparare a produselor piscicole,
puncte de un real interes turistic, se #ntlnesc #n localitile #n care ocupaia de "az a
locuitorilor este pescuitul i anume( Chilia 7eche, Periprava, .atanir, Mila 2A, ,orgova,
Sulina, Caraorman, Roule, Crian, S'. ,heorghe, 5nisala, Sarichioi, ,ura Portiei .a.1
muzee, colecii muzeale etnogra'ice( casa rneasc muzeu de la 5nisala1 secia
de etnogra'ie a Muzeului $elta $unrii din .ulcea care deine circa E<<< de o"iecte din
meteJJJJJJJJJJugurile speci'ice zonei nord&do"rogene1
'olclor, mani'estri populare tradiionale( & 6estivalul o"iceiurilor i datinilor de iarn
%*erui *er% & #n oraul .ulcea, #n luna decem"rie, anual.
II. Potenialul tehnico-econoic
podgoriile i cramele de la iculiel /cunoscute de circa dou sute de ani0, -saccea,
5nisala, Ke"il, -zvoarele, 3etepe1
cherhanalele de la 5nisala, Sarichioi, Chilia 7eche, Periprava, Mila 2A, Sulina,
Caraorman, S'. ,heorghe, ,ura Portiei, Jurilovca1
culturile de 'loarea soarelui, de un aspect peisagistic deose"it.
$.%.%. &orele de turis practica'ile
Potenialul turistic al acestui sector genereaz 'orme de turism speci'ice(
Turisul de circulaie, dezvoltat pe suportul unor reele rutiere i 'eroviare(
turisul itinerant cu (alene culturale valori'ic trasee tematice pe o"iective
speci'ice zonei1
turisul de tran)it este 'avorizat de e)istena unor drumuri europene /tronsonul
Lrziceni & 4rova & Constana al 5 =<, tronsonul ,alai & 3rila & .ulcea & Constana, al
5 ;B, cu ieire prin punctul de 'rontier 7ama 7eche, spre 3ulgaria1 tronsonul Slo"ozia &
,alai al 5 >;E, cu punct de 'rontier spre Repu"lica Moldova0 i naionale, la care se
adaug circulaia pe $unre.
Turisul *tiini+ic se adreseaz specialitilor pe pro"leme legate de cadru natural
i de mediu /#n special #n ariile prote!ate din zon0.
Turisul de (,n-toare *i pescuit sporti( valori'ic "ogatul potenial cinegetic i
piscicol din ariile 'orestiere, stu'ri i din apele $unrii.
Turisul pentru practicarea sporturilor nautice /caiac, canoe, vele, Iahting,
agrement nautic0 & poate 'i utilizat traseul $unrii, "raele i canalele sale.
Turisul rural, cu cazare #n gospodriile localnicilor, valori'ic tradiii legate de
viaa rural i pescuit.
Turisul u(al se poate organiza pe "aza e)istenei unor podgorii renumite
/iculiel, 8strov, 8ltina .a.0.
Turisul la s+,r*it de s-pt-,n- & include mai multe 'orme de turism & , pescuitul,
vntoarea i alte sporturi de agrement i recreative.
Turisul de con.rese *i reuniuni, practica"il #n prezent #n municipiul .ulcea
/Casa Corpului $idactic de lng 4otelul 5uropolis0 pe pro"leme legate de Rezervaia
3ios'erei $elta $unrii, dar poate 'i e)tins i #n alte orae /,alai, 3rila, Cernavod0, pe
pro"leme de mediu, cooperare trans'rontalier, .a.
$.%./. Pro'lee de ediu
@n sectorul Clrai & .ulcea, $unrea este a'ectat de apele reziduale deversate de
S.C. C8MC54 Clrai,. S-$5RC+ Clrai, *+6+R,5 Medgidia, S.C. C5*84+R.
$8+R-S 3rila. Pe de alt parte, aval de con'luena cu -alomia, Siret i Prut, se
#nregistreaz creteri pentru anumite su"stane nocive, pe care aceste ruri le
acumuleaz. 8 alt agresiune asupra "iodiversitii 'luviului o repezint i circulaia
'luvial, sitiuaii critice e)istnd #n aval de marile porturi, prin creterea rezidurilor
petroliere.
5)istena rezervaiei 3alta Mic a 3rilei, de 9B.>2: ha, instituit prin *egea nr.
>G2<<<, impune msuri suplimentare de protecie i conservare a "iotopului.
:ste situat in partea de :-S: a 5omaniei ,in partea central 0nordica a
Dobrogei ,la gurile Dunarii ,cu iesire la )area .eagra (in :#,la granita cu
5epublica )oldova si 6craina (in .#,%imitat de judetul -alati (.V#B7raila(V# si
Constanta(S#,la intersectia paralelei de !/
o
latitudine . cu meridianul de 13
o
longitudine :.
,e teritoriul 8ulcei se a+la punctul e@trem estic al 5omaniei ,respectiv
13

!1
9
1!
99
longitudine estica,la Sulina.
Supra&ata>A.!33Cm
1
(;,/4I din supra+ata tarii#,locul 9V pe tara.
0opulatia>(1 iul 133A#-14/.1>; locuitori (1,1AI din pop. tarii# din
care?1;1.31/ loc. de se@
masculin(!3.>/I# si 1;;.1!A loc. de se@ +eminin(/.1/I#.
0opulatia ur9a/a>113.>14 loc.(!A.31I#
0opulatia rurala>1;/.!/> loc.(/1.AI#
De/sitatea>;1./ loc.H Cm
1
Stru%tura populatiei pe /atio/alitati (la recensamantul din > ian.1331#?
AA.4AI romani ,>,/!I rusi-lipoveni,1,!1Iucrainieni,1.1/I turci,,/I
tigani,.1AIgreci,,;;I alte minoritati (maghiari ,tatari
,germani,bulgari#.
Rese.i/ta>municipiul 8ulcea
Orase>7abadag,9saccea,)acin,Sulina.
Co*u/e>!;,1;; sate.

R E L I E F U L > Se caracterizeaza prin e@ustenta a doua unitati +izico-
geogra+ice distincte?una mai inalta , in partea central 0vestica ,in cadrul careia se
intalnesc elemente ale celui mai vechi relie+ de pe teritoriul 5omaniei(respectiv
unitati de orogen vechi,hercinic# si alta mai joasa si mai noua(din cuaternal# in . si
.:, respectiv lunca si Delta Dunarii.
6nitatile mai inalte de relie+ sunt dispuse in ; mari +asii paralele,ocupand
circa ;1I din totalitatea jud. 8ulcea? +asia de . este constituita din muntii
)acinului (cei mai vechi munti din 5omania#,tociti ,cu alt. ma@. de !4> m
(v+.8utuiatu sau -reci#,,od..iculitel si Dealurile 8ulceiB +asia centrala , e@tinsa
intre Dunare(la V# si lacul 5azim(la :#,este reprezentata prin ,od. 7abadag,iar
+asia sudica,corespunzand compartimentului nordical ,od. Casimcea care +ace
parte integranta din ,od.Dobrogei Centale,constituit predominant din sisturi verzi
prepaleozoice in +undament (care apar adeseori la supra+ata# peste care a+la
depozite jurastice si cretacice.
5egiunile joase de relie+,e@tinse cca.41I din teritoriul jud. 8ulcea include
Delta Dunarii,cea mai noua +ormatiune de relie+ a 5omaniei ,lunca Dunarii ,situata
la peri+eriile de V si . ale jud. 8ulcea ,precum si prin campia aluviala din preajma
lacului 5azim.
5elie+ul tulcean variaza intre m la nivelul )arii .egre(S+antul -heorghe#
si !4> m (alt. in v+. -reci#.
9n cadrul ,od.7abadag(parte componenta a ,od. Dobrogei de .# se remarca
o importanata linie de +alie,intre ,eceneaga(la .V# si Camena (laS:#,care
separa,od. Dobrogei de . de ,od. Dobrogei Centrale.
C L I M A >temperata ,cu un pronuntat caracter continental,mani+estat prin
veri calduroase,ierni reci,marcate adesea de viscole,amplitudi mari de temperatura
(44,;
*
C#si prin precipitatii reduse .Dona litoral-maritima a jud. 8ulcea se
caracterizeaza printr-un climat mai bland ,cu veri a caror caldura este atenuata de
briza racoroasa a )arii .egre si ierni cu temp. nu prea coborate (media termica a
lunii celei mai reci,la Sulina,este de 0.4

C#.
8emperatura ma@ima 0 ;3,/

C 0 s-a inregistrat la statia meteorologica


)ircea Voda(1 august 13!/#, iar minima absoluta - -14,A

C 0 la 8ulcea(1!
ianuarie 13!;#.
,recipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre ;/3 mm la
Sulina (cele mai mici din tara# si !// mm la 9saccea. Vanturile predominante bat
cu o +recventa mai mare dinspre .: (1A,;I#, urmate de cele dinspre .V(1>,1I#,
dinspre : (1/,1I#si dispre .(1;I# cu viteze medii anuale cuprinse intre ,A si /,;
mHs. 9n timpul verii, in conditi de stabilitate atmos+erica se mani+esta o circulatie
termica locala a aerului, sub +orma brizei de mare (ziua# si brizei de uscat (noaptea#
care se resimte la o distanta de 1-1/ Cm spre interiorul uscatului.
R E T E A U A H I D R O G R A F I C A cu o densitate de ,1-,;
CmHCm
1
( e@clusiv Delta Dunarii#, cea mai scazuta din tara, se caracterizeaza prin
rauri scurte ( al caror curs se des+asoara total sau pertial pe teritoriul judetului
8ulcea#, tributare Dunarii ( 8opolog, Cerna, Jijiiile, %uncavita s.a. sau care se
varsa in cuvetele lacustre de pe teritoriul )arii .egre ( raurile 8alita, 8elita, Slava,
"amangia, Casimcea s.a #. Dunarea care margineste judetul 8ulcea la vest ( prin
bratul )acin sau Dunarea veche# si la nord ( prin bratul Chilia# pe o distanta de
1>4 m, constituie principala cale navigabila si sursa cea mai importanta de apa, cu
atat mai mult cu cat pe sectorul ei in+erior, cu cele ; guri de varsare( Chilia,
S+.-heorghe, Sulina#, in special pe bratul Sulina si in continuare pe Dunare pana la
7raila, pot naviga si vase maritime.
'bundenta lacurilor +luviale (,ecenega, 8elincea, ,arches, Somova#,
deltaice ( 2urtuna, -orgova, )atita, %umina, ,uiu, %acul 5osu# si litorale ( 5azim,
Dranov, -olovita, Dmeica, 7abadag # constituie tot atatea resurse naturale de apa,
cu o importanta piscicola, ca mijloc de comunicatie ( prin intermediul
numeroaselor canale# si ca baze de agrement sau de alimentare ca apa ale
populatiei.
V E G E T A T I A ? prezinta cateva di+erentieri teritoriale, legate de +ondul
general al climatului de stepa, de relie+ deluros, de cel muntos si de intinsele
supra+ete acvatice si de lunci.
Dona stepei , destelenita in proportie de peste 3/I e@tinsa in partile de est si
vest ale judetului, include cateva pajisti @ero+ite in care predomina paiusul,
pelinita, barboasa, +inuta cu bulbi.
Silvostepa de+risata pe circa A/I din supra+ata, este reprezentata prin palcuri
de paduri de stejar pu+os si stejar brumariu.
9n pod. 7abadag si muntii )acin se intalneste un etaj +orestier alcatuit
indeosebi din paduri de gorun, in care este +oarte abundent teiul si jugastrulB local
apare si +agul.
9n lunca Deltei Dunarii sunt caracteristice padurile de plop si salcie, iar pe
nisipurile din jurul acestor paduri cresc salcia pitica de nisip s.a.
,e nisipurile litoral-maritime se dezvolta o vegetatie arenicola, alcatuita din
elemente pontice si submediteraneene. * zona distincta o +ormeaza grindurile
%etea si Caraormandin Delta Dunarii, acoperite de paduri compacte, numite de
localnici $hasmacuri&, in care predomina stejarul brumariu, in interiorul carora se
dezvolta un strat dens de arbusti si numerose plante agatatoare. Stu+ul care
alcatuieste si +ormatiuni plutitoare numite plaurB nu+erii reprezinta vegetatia
speci+ica Deltei Dunarii.
F A U N A , +orte eterogena, cuprinde 1 mari categorii, cea de uscat si cea a
apelor si din jurul acestora. Speciile terestre sunt variate si includ mami+ere 0
mistreti, caprioare, lupi, vulpi, iepuri, pisici salbatice, jderul de copac, parsi, 0
rozatoare 0 dihor, sorecele dungatde stepa, popandaul, - reptile 0 serpi, vipere,
soparle, gusteri, - pasari 0 ciocanitori, vrabii, potarnichi, prepelite, ulii, - si
numeroase insecte. ,rezenta unor intinse supra+ete acoperite de ape, si mai ales
e@istenta Deltei Dunarii, determina o abundenta rar intalnita de elemente acvatice,
intre care peste ; de specii de pasari autohtone sau de pasaj, multe dintre ele
ocrotite de lege si declarate monumente ale naturii ( pelicani, cormorani, gasca cu
gat rosu, gaste si rate salbatice, egrete, cali+ari, lisite, garlite, lebede, berze, starci,
nagat# cateva mami+ere ( cainele enot, nurca, vidra, hermelina, nutria#, precum si
numeroase specii de pesti, multi dintre ei de mare interes economic ( morun,
nisetru, cega, pastruga, somni, stiuca, scrumbie, calcan, salau#.
R E S U R S E N A T U R A L E se gasesc zacaminte de pirite curi+ere
( la 'ltan 8epe# si baritinaB se e@ploateaza cuartite (Cerna#, caolin ( 2acatelu, din
muntii )acin#, calcare (9saccea#, granit ()ahmudia#, dolomit ( Valea .ucarilor#,
gresii cuartoase (7aia 8tulcea#. * bogatie aparte o reprezin(a stu+ul si padurile
(3/,13/ ha la s+arsitul anului1334#.
E C O N O M I A 0 se caracterizeaza printr-o industrie diversi+icata, o
agricultura bazata tot mai mult pe proprietatea particulara, un comert activ
+avorizat de toate categoriile mijloacelor de transport (rutier, +eroviar, +luvial,
maritim si aerian# precum si printr-o activitate turistica accentuata de valori+icarea
+rumusetilor Deltei Dunarii.
I N D U S T R I A reprezinta inca o importanta ramura economica a
judetului 8ulcea, contribuind cu ponderi insemnate la realizarea productiei
judetene.
9ntreprinderile industriale situate in 8ulcea, 7abadag, 9saccea, )acin si
Sulina produc?ustensile punter pescuit, vase, utilaj chimic, alumina si +eroaliaje,
mobila, cherestea, tricotaje, covoare, conserve, tutun s.a.
:conomia piscicola ocupa un loc insemnat in economia judetului, productia
realizandu-se atat din apele Deltei Dunarii, din lacurile deltaice si litorale, din
)area .eagra cat si din pepinierele piscicole de la Calica, Stipoc s.a.
A G R I C U L T U R A dispune de conditii pedoclimatice +avorabile si de
supra+ete agricole.
%a s+arsitul anului 1334 +ondul +unciar al judetului cuprindea ;41!/ ha
terenuri agricole ( din care 1>>.1>A ha, respectiv !3I in sectorul privat, 3/.13/ ha
paduri, ;/;.;3A ha acoperite de ape si balti si ;3.AA4 ha alte supra+ete#. 9n 1334
terenurile arabile ( 1AA.1/3 ha# erau cultivate cu porumb, grau si secara, +loarea-
soarelui, orz si orzoaica, ovaz, soia, leguminoase, carto+i s.a.
T U R I S M U L# Datorita vestigiilor geto-dace, romano-bizantince si a
Deltei Dunarii, pe teritoriul judetului se indreapta anual un numar de turisti romani
si straini ( 4;. in 1334#.
Tul%ea= municipiul judetului cu acelasi nume, situat in sud-estul 5omaniei,
in partea de nord a Dobrogei, la poalele de nord ale Delurilor 8ulcei (este intins pe
sapte coline 0 "ora, Dealu )are, Carierei, 8aberei, Cazarmii s.a., in +orma de
am+iteatru cu deschidere spre Dunare#, pe malul drept al bratului 8ulcea, la ; m
altitudine, la >1,; Cm vest de tarmul )arii .egre.'re o supra+ata de 1;,1 Cm
1
, cu o
populatie de 34.1>A locuitori (1 iulie 133A#, dintre care !>.1!1 de se@ masculin si
!4.1;> de se@ +eminin ( densitatea populatiei este de >13! locuitoreiHCm
1
#.
*rasul este port +luvio-maritim, are aeroportul situat in comuna )ihail
Eogalniceanu ( la 11 Cm sud # si este si un important nod rutier.
Sapaturile arheologice e+ectuate dupa 13>! pe teritoriul orasului si in
imprejurimi au scos la iveala urme de locuire din neolitic ( mileniul !-; i."r.#. Ca
asezare omeneasca, municipiul se inscrie printre cele mai vechi localitati de tip
urban ale tarii ( in punctul $%a Vararie& de pe dealul 8aberei +iind identi+icate
vestigii ale purtatorilor culturii -umelnita 0 mileniul ! i."r.#.8ulcea a +ost declarat
municipiu la 1> +ebruarie 134A, avand in subordine administrativa localitatea
8udor Vladimirescu.
9n cadrul municipiului se e+ectueaza e@ploatari de calcar si gresii curtate.
8ulcea bene+iciaza de o centrala elecrica si de termo+icare, intreprinderi punter
producerea de alumina (al doilea centru din tara, dupa *radea# si de +eroaliaje
necesare realizarii otelurilor de toate calitatile.
9n municipiul 8ulcea se a+la mai multe muzee? )uzeul Deltei Dunarii ( cu
peste 13 de piese, in+atisand +lora si +auna Deltei Dunarii#, )uzeul de 'rta,
)uzeul de :tnogra+ie, )uzeul de 9storie si arheologie, )uzeul de Stiintele .aturiiB
un 9nstitut de invatamant superior, un 9nstitut de Cercetare si ,roiectare $Delta
Dunarii&, un 9nstitut de Cercetari :co-)uzeale(singurul din tara#, numeroase
biblioteci ( $,anait Cerna&-13- 11A.AA> volume in 133!#, cinematogra+e, scoli,
licee s.a.m.d.
%a 8ulcea au loc 2estivalul international al +olclorului din tarile dunarene (in
anii sot#, 2estivalul international al +olclorului din tarile latine ( in anii +ara sot# si
2estivalul national al obiceiurilor de Craciun, 'nul .ou si 7oboteaza.
9n 8ulcea puteti vizita ? Catedrala ortodo@a ( 1A4/, reparata in anii 1A3>-
13 si pictata tot atunci de Ste+an %uchian si Constantin 'rtachino, declarata
monument de arhitectura deoarece era singura biserica ortodo@a de pe intregul
cuprins al 9mperiului *toman careia i s-a permis sa isi inalte turlele mai sus decat
ale geamiilor#, 7iserica cu ceas ( 1A/>, pictata in 131>#, 7iserica greceasca
( construita in anii 1A!A-1A/! dupa planurile arhitectului Ste+an Dopran#,
moscheile $'zzizie& (1A33-131!# si cea a lui 9smail ,asa ( 1A>>#, ,alatul ,astelor (
1A> 0 azi sediul )uzeului Delta Dunarii#, bustul lui Spiru "aret ( dezvelit in 131;
0 opera a sculptorului Vasile Chiriatide#, statuia ecvestra a domnului )ircea cel
7atran ( dezvelita in 13>1, opera in bronz a sculptorului 9on Jalea#.
Ba9a.a8 > *ras situat in sud-estul podisului 7abadag, la ;-! m.
altitudine, in apropierea lacului omonim la ;/ Cm.sud de 8ulcea.
,opulatia ?1.>31 locuitori(1 iul. 133A#dintre care /.;1/ loc de se@ masculin
si /.!4!
De se@ +eminin.
Supra+ata >4 Cm
1
Densitatea ?1A loc HCm
1
7abadag este statie de C25,in cadrul loc. se e+ectueaza e@ploatari de calacar
si gresiiBorasul bene+iciaza de +abrici de mobila si cherestea si de produse
alimentare.
9n 7abadag se pot vizita?geamia lui 'li--azi ,asa (s+arsitul sec.
=V99,renovata in 133A-1333# cu un minaret de 1; m inaltimeB)ausoleul lui Sari
SaltiC(sec.=V 0cu re+aceri din sec. =V999-=9= si 13>>#,7iserica armeneasca
$S+anta .ascatoare&(sec. =V99,mistuita de un incendiu in 1A1;, recladita in 1A13,
distrusa din nou de un incendiu in 1A31 si rezidita in 1A34#,7ierica $S+.
Dumitru&(sec.=V999#,casa $,anaghie& (sec.=9=#.
Isa%eea >*ras in judetul 8ulcea situat in partea de nord a Dobrogei, pe
dreapta Dunarii,la poalele de nord-est a ,od..iculitel, la ;/ Cm. de municipiu.
,opulatie ?/.4/3 locuitori (1 iul. 133A# dintre care 1.>43 loc. de se@ masculin
si 1A3
locuitori de se@ +eminin.
Supra+ata ?;,> Cm
1
Densitatea ?1./13 locHCm
1
9saceea este port +luvial ,in cadrul orasului se e+ectueaza e@ploatari de calcar
punter +abricarea varului si a cimentuluiB este si un important centru viticol si de
vini+icatie.
9n arealul actualului oras a e@istat in 'ntichitate o asezare geto-dacica, apoi
o statiune a +lotei romane pe Dunare, cu o+ortareata construita in anul ;3/ d."r.
care a continuat Sa e@iste pana in secolul > d."r.9storicul .icolae 9orga presupune
ca la 9saccea ar +i e@istat resedinta unei +ormatiuni politice prestatale, aceea a lui
sacea ( secolul 999 d."r.#. ,rima mentionare documentara a orasului dateaza din
1;11, +iind consemnata cu numele de Isakegi intr-o scriere a istoricului arab 'bul-
2eda. 9n secolul =V9, turcii au construit aici ocetate si i-au atribuit numele de 9sac-
Eo( ( satul lui 9sac# dupa numele unui pasa, de la care deriva, se pare, numele de
9saccea. 9n prezent, orasul are in subordine administrativa localitatile 5evarsarea si
8ichilesti.
9n acest oras se poate vizita? -eamia (secolul =V9# cu minaret si cu
opretioasa decoratie sculptata in piatraB 7iserica ortodo@a $S+antul -heorghe&
(secolul =V999# cu un valoros iconostasdin lemn (datand din 14!/#, adus aici de la
)anastireaadam din judetul -alati. 9n apropiere de 9saccea (la 4 Cm# pe teritoriul
comunei .iculitel se a+la )anastirea Cocos.
Ma%i/ , oras in judetul 8ulcea situat in nord-vestul Dobrogei, la poalele de
nord-vest ale muntilor )acin, la dreapta bratului )acin, la >> Cm vest-nord vest de
municipiul 8ulcea.
,opulatia ?11.A; locuitori (1 iulie 133A#, dintre care /A3 de se@ masculin
si 411 de
se@ +eminin.
Supra+ata ?;,! Cm
1
.
Densitatea?;!>3 locuitoriHCm
1
.
)acin este port +luvial si nod rutierB in cadrul orasului se e+ectueaza
e@ploatari de granit si caolin.
*rasul a +ost atestat documentar cu numele de Arrubium , in jurul anului 1
d."r., in diplome militare care mentioneza e@iztenta aici a unei unitati militare
au@iliare romane. ,e malul drept al Dunarii au +ost descoperite urmele unui castru
roman si ale unei asezari romane si apoi romane-bizantine. 6nii istorici ca aici ar +i
e@istat localitaea Vicina, un important centru politic, economic si comercial in
secolele =99-=9V. 9n secolul al =V99-lea, )acin +igura ca asezare urbana in care se
intruneau +recvent negustorii braileni.
9n orasul )acin se pot vizita rinele cetatii romano-bizantineB geamia (1A4#B
hanul vechi (secolul =V999#.
Suli/a , oras in judetul 8ulcea, asezat in partea de est a Deltei Dunarii, pe
tarmul )arii .egre, la ;,/ m altitudine ( este orasul situat la cea mai joasa
altitudine din romania, la gura de varsare a bratului Sulina in )area .eagra, la
13

!1M1!MM longitudine estica ( punct care vmarcheaza e@tremitatea de est a tarii,


la >/ Cm est de 8ulcea.
,opulatia ?/1/A locuitori (1 iulie 133A# dintre care 14; de se@ masculin si
1/// de se@
+eminin.
Supra+ata ?;,1A Cm
1
.
Densitatea?1/>; locuitoriHCm
1
.
*rasul este un important port +luvio-maritim unde se +ac reparatii navale.
,rima mentiune a asezarii dateaza din anul 3/, cand localitatea apare
consemnata cu numele de Solina in lucrarea $De administrando imperio& a
imparatului bizantin Constantin V99 ,or+irogenetul. 9ntr-un document din anul
1;1A asezarea este amintita ca schela genoveza, iar in 1;1> +igura pe o harta
intocmita de ,ietro Visconti. 9n secolele =9V-=V9 Sulina +igureaza in numeroase
harti italieneB in 1A/ este mentionata ca sat de pescari iar in 1A/4 a capatat statutul
de porto-+ranco, pe care si l-a mentinut pana in preajma celui de-al 99-lea razboi
mondial.
9n sulina se pot vizita? palatul Comisiei europene a Dunarii de Jos (1A4#B
Catedrala ortodo@a, construita in doua etape ( 131-1311 si 13;;-13;!#B casa in
care a locuit :.7otez, autorul romanului $:uropolis&, cunoscut sub pseudonimul
literar de Jean 7art (secolul =9=#B +arul vechi ( construit in 1A1 si re+acut in
1A!1#.

BIB"IO0RA&I#
9. Constantinescu R., S'rlea M.
& Monumente religioase, "iserici i mnstiri cele"re din Romnia. 5d. 5ditis, 9::E
2. ,tescu P.
& 6luviile terrei. 5d. Sport &.urism, 3ucureti, 9::<
A. ,hinea $.
& 5nciclopedia ,eogra'ic a Romniei. 5d. 5nciclopedic, 3ucureti, 9::=
E. ,lvan 7., Maiorescu ,. et. al
& *ocaliti ce pot 'i dezvoltatate pe "aza potenialului turistic #n zonele de grani ale
Romniei. -C., 3ucureti, 9::B
>. 4ilt 7.
& 6luvii, locuri i oameni. 5d. tiini'ic i enciclopedic, 3ucureti, 9:B=
=. Marinescu M.
& Pe 'irul $unrii. $e la 3azia la Marea eagr. 5d. Meridiane, 3ucureti, 9:=;
B. Mironescu 7.,
,hi M.
& -tinerarii turistice #n zona Porile de 6ier. 5d. Sport&.urism, 3ucureti, 9:B>
;. stase ,.
& Cooperarea regional i trans'rontalier. Practici, tendine, perspective. 5conomistul,
aprilie, 9::;
:. Sencu 7.,
3cnaru -.
& Judeul Cara&Severin. 5d. +cademiei, RSR, 3ucureti
9<. So"aru +l., stase ,.,
+vdanei C.
& +rtera naviga"il $unre & Main & Rhin. 5d. 5conomic, 3ucureti, 9::;

S-ar putea să vă placă și