CURSUL nr 1 Introducere in MIA si

actorii acestuia

Lect Univ Dr Ana Marinoiu
anamarinoiu@yahoo.com

Mediul International de
afaceri
Mod de evaluare

CURS EXAMEN SCRIS 70% din nota
finala (cu conditia obtinerii minim 5 la
seminar)
SEMINAR 30% din nota finala

Materiale:
Site: www.catedrarei.ase.ro
User: anamarinoiu@yahoo.com
Password: neronero

Tematica curs
1
Introducere n problematica mediului internaional de afaceri:
actorii mediului international de afaceri
2 Globalizarea i mediul de afaceri
3 Firma in mediul international de afaceri
4 Mediul economic: influena asupra afacerilor la nivel internaional
5 Mediul politic: influena asupra afacerilor la nivel internaional
6 Mediul cultural: influena asupra afacerilor la nivel internaional
7
Mediul socio-demografic: : influena asupra afacerilor la nivel
internaional
8 Mediul legislativ: influena asupra afacerilor la nivel internaional
9 Mediul competitiv. Determinanii mediului concurenial de afaceri
10 Tehnologia i inovarea
11 Ecologia i schimbarea climateric
12
Management i lidership n condiiile mediului internaional de
afaceri
13 Etica i responsabilitatea social corporativ
14 Teme critice n perspectiv: criza economico-financiara
A. Terminologie- Afaceri
internationale (AI)

Definire AI : Tranzactionarea resurselor economice ale companiei
in afara granitelor tarii:
Bunuri
Capital
Servicii (transfer de tehnologie, transporturi etc)
Productia internationala

Obiective AI
Cresterea vanzarilor
Achizitia de resurse
Minimizarea riscului concurential
diversificare



Afaceri nationale vs afaceri internationale
Similaritati

(1) Afacerile, fie ca este vorba de cele internationale sau
cele interne, implica cumpararea si vanzarea de
bunuri si servicii

(2)Profitul este principalul obiectiv al oricarei afaceri, fie
ca este internationala sau interna.

(3) Atata in cazul afacerilor interne cat si in cazul
afacerilor internationale succesul depinde de
satisfacerea clientilor

(4) Constituirea unei clientele este alt obiectiv comum
al celor doua tipuri de afaceri mentionate.

(5) Cercetarea si dezvoltarea necesara adaptarii si
imbunatatirii produsului este obligatorie pentru
ambele cazuri de afaceri

(6) Conceptele, procesele si principiile de afaceri
sunt universal aplicabile, si sarcinile marketingului
sunt la fel

Diferente

1. Regulile afacerilor nationale sunt standardizate pe cand in
cazul afacerilor internationale exista o mare diversitate si
neclaritate in ceea ce priveste reglementarile.

2. In primul caz exista o singura limba si o singura cultura pe
cand in cazul afacerilor internationale exista un numar mare de
dialecte si diferite culturi.

3. Climatul financiar este uniform in cazul afacerilor nationale
comparativ cu un climat financiar variat in cazul celor
internationale.

4. Patriotismul ajuta in cazul afacerilor nationale pe cand in
cazul afacerilor internationale acesta mai mult stajeneste.

5. In afacerile nationale exista o moneda unica si un singur
sistem de impozitare, pe cand in cazul international, exista
valute si sisteme de impozitare multiple.

6. In afacerile nationale exista o abordare descriptiva pe
cand in cazul afacerilor internationale exista o abordare
integratoare.

7. Planificarea produselor si a dezvoltarii este adaptata de
asemenea in functie de locatie-procedeu diferit pentru piata
locala fata de pietele straine.

8. Mediu de marketing este mai stabil pe pietele nationale
comparativ cu mediu de marketing din afacerile internationale.

9. Controlul activitatilor este mai usor in cazul afacerilor
nationale.

10. Afacerile nationale se desfasoara in limita granitelor
tarii comparativ cu afacerile internationale care se extind peste
aceste frontiere.


Terminologie- fortele motrice ale afacerilor internationale (1)

Miscarea LPG Miscarea Libera din Lumea larg spre literalizare,
privatizare si globalizare este una dintre cele mai importante forte care
conduc integrarea la nivel mondial.

CMN Odata cu dezvoltarea culturii privind companiile multinationale,
noi oportunitati au aparut in ceea ce priveste extinderea globala si
considerarea tarilor lumii drept o singura platforma de tranzactionare.

Tehnologia Tehnologia este un factor universal care transcede
frontierele nationale si culturale. Este cu adevarat fara apartenenta unui
stat si este o forta motrice puternica in comertul international.

Tendintele economice mondiale acestea au fost o fort motrice
major pentru comertul international. Cresterea rapid a economiilor n
curs de dezvoltare a creat noi oportunitti de marketing si a ajutat
marile companii s se extind la nivel global



Terminologie- fortele motrice ale afacerilor
internationale (2)


Integrarea economic regional - Sistemele de integrare economic
actioneaz ca o fort motrice important pentru comertul international,
deoarece ncurajeaz comertul liber ntre trile participante.

mbunttirile in transport si comunicare - Revolutia din domeniul
transporturilor si comunicatiilor a fost o fort motrice important pentru
comertul international. Revolutia a redus att barierele de timp cat si
cele de cost, ceea ce a facut mai facila desfasurarea de afaceri la nivel
mondial.

Costurile de dezvoltare a produselor Anumite industrii cum ar fi
cele de IT si cele farmaceutice necesit investitii mari, astfel de
investitii pot fi recuperate prin plasarea produsului pe piete variate.

Concurenta Aceasta a devenit o fort motrice pentru comertul
international deoarece presiunea exercitata de competitia externa a
convins unele companii sa isi extinda domeniul de afaceri pe pietele
internationale.

Modalitati de patrudere pe pietele
internationale

Export direct/indirect
(Direct and indirect
export)
Operatiuni legate
(Counter-trade)
Modalitati contractuale de patrundere pe
pietele internationale
(Contractual Entry Modes)
Licentiere
Franciza
Contracte de management
Contracte la cheie
Investtitii straine
(Foreign Investment)
ISD (JV & Greenfield)
Investitii straine de portofoliu
Modalitati de
patrudere pe pietele
internationale
Definirea MIA mediul extern

Mediul extern este ansamblul de fore
necontrolabile, la care ntreprinderea trebuie
s-i adapteze politicile, fiind format din
participanii la tranzaciile economice i fore
externe care influeneaz n mare msur
posibilitile firmei de a ncheia tranzacii
benefice

Sursa: dup Ph. Kotler, 1998
Definirea MIA mediul extern
cont.

Mediul extern = micromediul + macromediul

Macromediul condiiile i tendinele largi ale
societilor i economiilor n care firma opereaz
n mediul internaional

Micromediul elementele specifice cu care firma
vine n contact, incluznd clienii, competitorii,
furnizorii, instituiile guvernamentale, etc.
Necesitatea cunoasterii MIA
???
Organizaiile de afaceri i mediul
lor internaional
De adaugat scan
Actorii mediului international de
afaceri

1. Firmele internationale

2.Guvernele

3. ONG-urile

4.Organismele internaionale

5.Consumatorii din diferite ari
1. Firmele internationale
Firmele multinaionale - caracteristici :

controlul activitilor economice n mai
multe ri;
abilitatea de a obine avantaje din
diferenele geografice dintre ri i regiuni
n dotarea cu factori i n politici
guvernamentale;
flexibilitatea geografic, abilitatea de a
dispune de resurse i operaii ntre
locaiile diverse.
Firmele internaionale
Dunning - trei raini principale care determin localizarea ISD-
urilor n economiile lumii:

1. goana dup active strategice (cunotine, tehnologie), identificate
mai ales n rile dezvoltate;

2. mrimea costurilor de tranzacionare determinate de distan, n
scdere att ca niveluri absolute ct i ca importan datorit
liberalizrii activitii economice;

3. pe lng activele strategice, sunt cutate acele condiii care
permit firrmelor s dobndeasc un gran de cunoatere mai mare
a industriei n ara gazd, ceea ce are loc de obice odat cu
dezvoltarea firmelor domestice cu care se con-lucreaz.


Firmele internationale cont.
Faze de internaionalizare Motivaii
Internaionalizarea iniial
Punerea n valoare a avantajelor obinute
pe piaa domestic
Dezvoltarea competenelor de marketing
i rehnologie
Sprijinul guvernului pentru
internaionalizare
Diversificarea riscurilor
Internaionalizare
Potenialul locaiilor de internaionalizare
vizate
Dezvoltarea/implantarea local
Reducerea costurilor prin subcontractare
Eludarea barierelor comerciale
Optimizarea resurselor locale
Multinaionalizare/globalizare
Optimizarea produciei i logisticii
O mai bun gestionare a unei reele
extinse de clieni
Globalizarea unor funcii ale firmei:
marketing, fiscalitate, etc.
dup Filip, R., Popa, I., Management Internaional, Ed. Economic, 1999, pg. 85
2. Guvernele
Guvernele - determinani importani ai
competitivitii naionale, ce st la baza
competitivitii externe n mediul internaional de
afaceri;

Factorii pe care guvernul prin care guvernul poate
influena competitivitatea agenilor economici la
nivel internaional - competitivitatea naional,
bazat pe avantajul naional;

Exist n mod tradiional o dependena politic
determinat de influena economic;

2. Guvernele
Guvernele sunt afectate de creterea importanei firmelor
multinaionale ca i actori globali, din varii raiuni, printre care:

tranzaciile ntre ri (n care exista un control din partea
autoritii naionale) devin mai puin importante dect
tranzaciile ntre firme

structura produciei i comerului - afectate pe termen lung
de deciziile de producie i investiie a marilor firme

strategiile firmelor devin importante pentru dezvoltarea
economic prin anvergura considerabil geografic i
sectorial a firmei internaionale

2. Guvernele .
Doz (1986) - trei moduri prin care guvernul poate
influena competiia internaional:

Integrarea sucursalelor firmelor multinaionale;

Sustinerea firmelor natonale n penetrarea pietei
externe;

Coaliiile internaionale.
3. Alti actorii mediului
international de afaceri
ONG-urile n particular, ONG-urile transnaionale
raspund provocrilor generate de apariia unei
societati civile transnationale, ce nvata sa neleaga
sau chiar sa influeneze fortele majore care determin
societile moderne;

Organismele internaionale stabilesc reguli pentru
concurena internaional;

Consumatorii din diferite ri preferine
schimbtoare, educati,cu posibilitati mari de
comparare a produselor i preturilor, cu acces la TIC
i comertul electronic, cu o putere de cumparare n
crestere n anumite ari.
Tendinte n MIA cont.

Tendinte n MIA
2004 2008:

rile dezvoltate domin statisticile fluxurilor ISD, ns fiind ndeaproape
urmrite de ctre rile n curs de dezvoltare, n special cele asiatice, care se
identific a fi piee atractive pentru investitori;
Au loc fuziuni i achiziii importante (ex. megaachiziiile realizate de ctre SUA
n Canada sau fuziunile realizate pe continentul asiatic n China);

2008 se ncheie ciclul de cretere a fluxurilor ISD - criza financiar - reducere de
10% a fluxurilor fa de anul 2007, dar i o reducere a achiziiilor i fuziunilor
transfrontaliere cu aproximativ 29% fa de anul2007;
2009 - trendul descendent al ISD se acutizeaz;


Tendine n MIA
2011 Intrarea pe pieele strine se face mai ales prin
M&A transnaionale nu greenfield;

2012 estimri de cretere pozitiv, dar marginal, ale
UNCTAD
- Cerea de import a economiilor dezvoltate
- cresterea preului petrolului n 2011, care se anun a
persista i n 2012 i 2012,
- Ameninarea crizei zonei euro



Tendine n MIA
Firmele internationale:
au experimentat schimbari structurale,
determinate mai ales de emergenta industriilor
intensive n cunoastere, extinderea comertului
electronic;
Specializate cu precadere in comercializarea de
servicii tehnnologice
reprezinta cea mai mare parte din investitiile
internaionale;
tendinta catre achizitii si fuziuni de mari
dimensiuni;

firmele mici i mijlocii au crescut i au nceput
sa joace la rndul lor un rol determinant n
economia internaional;

Tendine n MIA cont.
Multinaionalele:
au iniiat inovaii organizaionale, intrnd de
asemenea n relaii foarte strnse cu furnizorii i
clienii acestora, ceea ce duce n timp la
relativizarea granielor firmei;

Cresterea ISD-urilor in tari in curs de dezvoltare

Diversificare activitatilor in tari in curs de
dezvoltare, incluznd n portofoliul acestora sectorul
primar alturi de producie, asamblare, servicii, etc.
Tendine n MIA externalitati
externalitatile pozitive(dpv al rilor gazda):
furnizarea de produse i servicii la preuri
competitive, utilizarea eficient a capitalului,
resurselor naturale i umane, facilitarea transferului
de tehnologie, formarea angajatiilor, etc.

externalitatile negative ( dpv al arilor gazda):
concurena facuta afacerilor domestice, practici i
modele de management straine de cultura locala,
preferine impuse de consum diferite, etc.