Sunteți pe pagina 1din 82

PROIECTANT GENERAL:

SC BLOM ROMANIA SRL

PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C ELADPRO S.A.

COD PROIECT: 198/2010


TITLU PROIECT: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
MUNICIPIUL ORSOVA,
JUDEUL MEHEDINTI
FAZA: VOL.I - MEMORIU GENERAL

PROIECTANTI:
PROIECTANT GENERAL: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.
PROIECTANT DE SPECIALITATE URBANISM: S.C. ELADPRO S.R.L.
PROIECTANT DE SPECIALITATE RETELE EDILITARE: S.C. EXPLORARI S.R.L.

BENEFICIAR: CONSILIUL MUNICIPAL ORSOVA


DATA: octombrie 2012
1
Memoriu general municipiul Orsova

COLECTIV DE ELABORARE

SEF PROIECT:

Marius Mirea

COORDONATOR: Enache Lucian


PROIECTANT URBANISM: Enache Lucian
PROIECTANT RETELE EDILITARE : Carstea Constanta
REDACTARE GRAFICA: Colectiv

2
Memoriu general municipiul Orsova

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE


PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIUL GENERAL
VOLUMUL II - REGULAMENTUL LOCAL
PIESE DESENATE
P1 - INCADRAREA IN TERITORIU
1 Incadrare in teritoriu

1:25 000

P2 - SITUATIA EXISTENTA-DISFUNCTIONALITATI
2. Situatia existenta - Disfunctionalitati
1:5 000
1
Situatia existenta - Disfunctionalitati
1:5 000
2.
2
P3 REGLEMENTARI URBANISTICE-ZONIFICARE
3. Reglementari urbanistice Zonificare
1:5 000
1
Reglementari urbanistice Zonificare
3.
2
P4 REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA
4. Reglementari Echipare edilitara Alimentare cu apa si canalizare
1:5 000
1
4. Reglementari Echipare edilitara Alimentare cu apa si canalizare
1:5 000
2
4. Reglementari Echipare edilitara -Alimentare cu gaze,alimentare cu energie 1:5 000
3
electrica si telecomunicatii
4. Reglementari Echipare edilitara -Alimentare cu gaze ,alimentare cu energie 1:5 000
4
electrica si telecomunicatii
Reglementari Echipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si 1:5 000
4. gaze
5
Reglementari Echipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si 1:5 000
gaze
4.
6
P5 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
5. Proprietatea asupra terenurilor
1:5 000
1
Proprietatea asupra terenurilor
1:5 000
5.
2
Nota - Pentru obtinerea avizului de la Ministerul Transportului s-a redactat suplimentar o
plansa
3.2. Reglementari circulatii.
1:5000

3
Memoriu general municipiul Orsova

CUPRINS MEMORIU

MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrrii : Actualizare Plan Urbanistic General - P.U.G.
Municipiul Orsova;
Beneficiar: CONSILIUL MUNICIPAL ORSOVA;
Proiectant general: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L.
Proiectant de specialitate: S.C. ELADPRO S.A.
Data elaborarii documentatiei:
;
1.2. OBIECTUL PUG
Lucrarea se intocmete conform Legii nr. 50/1996 si a Ordinului 91/1991 al MLPAT
precum si a Ordinului cuprinzand precizari, detalii i exemplificari pentru elaborarea si
aplicarea regulamentului local de urbanism de catre Consiliile Locale - aprobat cu Ordinul
MLPAT nr. 80/1/18.11.1996.
Pe langa punerea de acord cu legislatia noua (Legea 350/2001 si HG 490 /2011) studiul
cuprinde i ultimele completari i modificari solicitate de Consiliul local al municipiului
Orsova, precum si elemente ale studiilor de fundamentare elaborate. Documentatia a fost
intocmita conform Ordinului 13 N din 1999.
4
Memoriu general municipiul Orsova

Actualizarea datelor din teren, referitoare la pozitia in teritoriu a diverselor functiuni, s-a
facut pe baza unui plan topografic redactat stereo 70 si vizat de OCPI Mehedinti. Din pacate
fisele documentare solicitate primariei au fost completate partial. Studiul de fundamentare
geotehnic insotit de plansa de rischazard a stat la baza propunerilor din prezentul PUG. Ca
urmare a discutiilor purtate cu beneficiarul si organismele locale interesate s-a completat tema
de proiectare pentru specialitatea urbanism insusita atat de beneficiar cat si de proiectant.
La baza actualizarii de fata a stat PUG-ul intocmit de SC IPROTIM in anul 1998 si
PATJ Mehedinti intocmit de SC Proiect Mehedinti. Prin Tema de proiectare s-a solicitat
extinderea intravilanului in Zona Alion, Valea Slatinicului, Sere Coramnic, Valea Cernei,
Prelungire Cartier Coramnic, Prelungire Zona Nord, Ijnic, Zona Lac, Poiana Stelei.
Prezenta documentatie s-a intocmit in baza comenzii Consiliului Local al municipiului
Orsova si a contractului de proiectare nr. 8200/14.07.2008, si are ca scop stabilirea
obiectivelor, directii principale de actiune si masurilor de dezvoltare a localitatii pentru o
perioada de 10 ani pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si a strategiei de
dezvoltare macroteritoriale. Planul urbanistic general este un instrument operational al
politicii de dezvoltare adoptata de administratia locala.
Scopurile generale avute ale acestui tip de documentatii sunt legate de:
raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor sale;
relaionarea localitii cu teritoriul su administrativ i relaionarea suprateritorial
relationarea din punct de vedere functional a spatiilor;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan
delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea vulnerabilitatii
fondului construit (existent si viitor);
delimitarea zonelor afectate de servitui publice, afectate de interdicii temporare i
permanente de construire;
evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si
ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia;
modernizarea i dezvoltarea echiprii i a infrastructurii edilitare aferent zonelor de
extindere a intravilanului;
cresterea calitatii vietii;
activarea economiei locale;
stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica;
precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite i amenajate;
punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de
urbanism si autorizatii de construire);
corelarea intereselor publice cu cele individuale.
Teritoriul orasului Orsova are o pozitie geografica si caracteristici care au impus
analize particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi in
documentatia PUG. Din acest motiv analiza si propunerile sunt adaptate acestei situatii, fiind
in acelasi timp conforme cu cadrul continut general acceptat.
Documentatia P.U.G. va fi utilizata impreuna cu regulamentul de urbanism.
Planul Urbanistic General, are un caracter de directionare si coordonare a dezvoltarii
municipiului, pe termen de 10 ani. El reprezinta o faza premergatoare realizarii investitiilor,
continand prevederi strict necesare dezvoltarii urbanistice si putand fi utilizat la:
5
Memoriu general municipiul Orsova

- eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire pentru obiective


ce nu necesita studii aprofundate.
- respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile P.U.G.-ului
aprobat.
- declansarea unor P.U.Z.-uri (planuri urbanistice zonale), sau P.U.D-uri (planuri
urbanistice de detaliu), necesare detalierii unor zone, sau a unor amplasamente.
- declansarea procedurii de declarare a utilitatii publice, pentru realizarea unor
obiective ce implica exproprieri.
- reglementarile enuntate in cadrul PUG se detaliaza si se intaresc prin regulamentul
local de urbanism (RLU)
1.3. SURSE DOCUMENTARE
La intocmirea actualei documentatiei P.U.G. oras Orova s-au folosit ca materiale
documentare studii i proiecte elaborate in cadrul LP. Mehedinti S.A., IPROTIM S.A., alte
nuclee de proiectare si anume:
- Plan urbanistic general - ora Orsova proiect S.C. IPROTIM S.A. -nr. 36451/020-022/1993
- Plan de amenajare al teritoriului judetean Mehedinti - Studiul de amenajare al teritoriului Situatia existenta - probleme si prioritati - proiect nr. 4803/1996 - S.C. PROIECT
MEHEDINTI S.A.
- Plan de amenajare a teritoriului judetean Mehedinti proiect LP. Mehedinti/1991
- Plan zonal etapa I - ora Orsova - proiect LP. Mehedinti nr. 4083/1990
- Plan urbanistic general ora Orova proiect LP. Mehedinti nr. 4117/1991
- Plan urbanistic sectorial - zona locuinte largire Orsova proiect LP. Mehedinti nr. 4181/1991
- Plan urbanistic sectorial - zona centrala Orova proiect S.C. IPROTIM S.A. nr.
35382/020/1990
- Studii de fezabilitate - sediu Banca Comerciala Romana - Filiala Orsova proiect LP.
Mehedinti proiect nr. 4362/93
- Plan urbanistic zonal - Locuinte str. Decebal II proiect GRUP X nr. 17/1992
- S.T.E. Zona locuinte Evantai Orsova - Bloc locuinte 24 apartamente proiect S.C.
GENERAL TRADE S.R.L. nr. 2/1991
- Studii de amplasament pentru completare garaje in tot teritoriul ora^ului Orova proiect
GRUP X nr. 15/92
- Plan urbanistic zonal - Piata agroalimentara Orsova proiect S.C. IPROTIM S.A. nr.
37247/020/1993
- Studiul de fezabilitate pentru Statia de tratare si amplasarea alimentarii cu apa a orasului
Orova proiect IPROTIM S.A. nr. 37220/680/1993
- Schita de sistematizare a oraului Orova proiect IPROTIM S.A. nr. 20264/130/1976
- Schita de sistematizare a oraului Orsova proiect IPROTIM S.A. nr. 16355/1973
- Studiul comparativ de amplasare pentru dezvoltarea oraului Orsova proiect IPROTIM
S.A. nr. 16355/A/1973
- Studiul geotehnic informativ pentru S.S. ora Orsova proiect IPROTIM S.A. nr.
16355/1973.
Culegerea i actualizarea datelor din teren in ce privete pozitia in teritoriu, tipul de
activitati, capacitatea, forta de munca i alte aspecte legate de oras i dezvoltarea lui, s-a facut
pe baza consultarilor pe parcurs cu beneficiarul, cu organisme locale interesate.
Suportul topografic al lucrarii este PLANUL de BAZA 1:5000 intocmit de SC
BLOM ROMANIA SRL. Actualizarea acestui plan s-a facut prin introducerea zonelor nou
6
Memoriu general municipiul Orsova

construite, a modificarilor aparute in teritoriu, pe baza proiectelor de executie, a verificarilor


i observatiilor facute la teren, precum i a confruntarii cu ridicarea topografica 1:5000
intocmita de IP Mehedinti.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
2.1.1. Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul
PUG
Locuirea in aceasta zona este dovedita inainte de epoca bronzului. Vestigii arheologice
atesta existenta aezarii dacice DIERNA. Pozitia strategic a Diernei este apreciata de romani,
in perioada primului razboi dacic constituindu-se un puternic castru in care a stationat cohorta
I Uplia Brittonum Milliaria. Vechea aezare s-a transformat intr-o localitate daco romano
puternica pastrand denumirea DIERNA. Oraul devine nod rutier legand sudul Dunarii cu
aezarile insemnate din Dacia (Drubeta Tr. Severin, Napoca, Ulpia Traiana, Porolissum).
Locuitorii se ocupau cu meteugurile, pastoritul i exploatarea padurilor.
Administrativ oraul avea rang de municipiu primit de la imparatul Septimius Sever
(193 - 211).
Incercarile de determinare a intinderii oraului antic au fost foarte dificile, oraul
modern suprapunandu-se celui roman.
Dierna ramane punct strategic roman pana la sfarsitul secolului III. Dierna romana
dispare sub puhoiul navalirilor barbare, populatia din zona rezistand in vatra vechiului ora ocupandu-se de agricultura i cresterea vitelor.
Dupa o lunga perioada, asezarea reintra in istorie sub numele de URSCIA sau
URSUA ca cetate, centru strategic facand parte din tara ducelui Glad ce cuprindea tot
Banatul.
Dupa luptele de la Posada (1330) Orsova a fost organizata ca cetate regeasca,
comandata de un castelan.
In a II a jumatate a sec. XIV au loc mari lucrari de fortificare a cetatii.
La sfarsitul sec. XIV apare amenintarea otomana, Orova rezista aproape un secol
asaltului otoman. A fost cucerita de turci la 1524. In anul 1664 oraul devine sediul unui
sandjac in paalacul Timisoarei.
La sfirsitul sec. XVII-lea, la Dunare apare o noua forta militara - Imperiul Habsburgic.
In timpul razboaielor cu turcii, Orova si Ada Kaleh sunt puncte de disputa pentru
ambele puteri.
A doua jumatate a sec. XIX aduce oraului aflat sub administratie austriaca
transformari, favorizate de o serie de factori economici. Orova este un punct de importanta in
politica Austriei fata de Rusia pentru stapanirea marilor artere de navigatie ale Europei.
Societatea de navigatie austriaca (DDSG) va monopoliza traficul comercial i de pasageri de
pe Dunare, ruta Viena - Orsova i alte societati straine ii vor infiinta agentii in Orova.
Construirea oselelor Orova -Caransebes (1829) i Orsova - Buzia, construirea CF in 1878 i
efectuarea unor lucrari de regularizare a Dunarii (1890 - 1986) au adus oraului un puternic
avant economic, localitatea devenind un nod important de cai de comunicatie.
Sub aspect demografic localitatea cunoate o evolutie insemnata:
Anul 1858
1170 locuitori (majoritatea romani)
Anul 1872
1400 locuitori
Anul 1874
2000 locuitori
Anul 1880
3470 locuitori
7
Memoriu general municipiul Orsova

Anul 1890
4390 locuitori
Anul 1910
5795 locuitori
Cerintele comunitatii urbane in evolutie au determinat infiintarea unor institutii
sociale si culturale.
Invatamantul pentru inceput a fost asigurat prin cursuri unde se invata scrisul i
cititul. Incepand cu anul 1768 Curtea Aulica din Viena dispune ca in fiecare comuna
granicereasca sa functioneze cate o coala triviala avand limba de predare germana. Scolile
graniceresti cu limba de predare romana erau controlate i indrumate de un director al colii
Nationale granicereti care lucra direct cu forul tutelar aflat la Caransebes.
In 1874 s-a deschis la Orsova o coala primara superioara de baieti, transformata in
1880 in coala civila particulara de fete care in 1908 a devenit de stat, in 1919 fiind atasata
colii de baieti. In 1920 s-a deschis o scoala Superioara de comert.
In 1859 a luat fiinta prima societate culturala "Orsovaer Mannergesang Verein" cu o
sustinuta activitate caracteristica corala.
In 1867 ia fiinta "Reuniunea maghiara de muzica i cantari", in 1880 corul barbatesc
romano - sarb i in 1897 corul bisericii ortodoxe.
In 1873 apare primul ziar local "Orsovaer Wochenblatt".
In 1886 s-a infiintat prima circumscriptie sanitara.
Sub aspect urbanistic in 1850, localitatea avea 196 case situate pe 2 strazi paralele
intre ele i paralele cu Dunarea. Casele construite in stil traditional, pe socluri de piatra, cu un
coridor lung deschis de-a lungul fatadei (tirnat), cu acoperiul in doua ape. Regimul de
inaltime dominant - parter, existand i un numar de case cu P + 1 nivele.
Biserica catolica ridicata in 1826, Biserica Ortodoxa ridicata in 1820 i Cazarma
companiei imperiale stabilita aici in 1828 sunt edificii prezente in aceasta perioada in planul
localitatii.
Modernizarea sa dupa a II a jumatate a sec. XIX pornete de la aceasta stare care se
completeaza cu o trama stradala secundara ce intretaie cele 2 strazi paralele permitand
mobilarea carourilor obtinute pe toate laturile - parcelele asigurand spatiul pentru casa curte
i gradina.
Printre edificiile construite in aceasta perioada se enumera: cladirea Societatii de
navigatie austriaca, (1851), Marea cazarma a localitatii - 1857, cladirea gimnaziului - 1896,
baia publica, magazinul comercial al lui Mauriciu Schenberger - 1870. Splaiul Dunarii era
mobilat cu o serie de cladiri administrative, hoteluri i restaurante - toate la doua nivele.
Sub aspect edilitar - majoritatea caselor aveau fantani proprii. Canalizarea subterana era
realizata numai prin unele constructii de pe malul Dunarii, cu scurgere directa in fluviu. in
rest erau anturi colectoare de suprafata orientate in panta spre fluviu, intreaga retea de
canalizare flind impietruita. Intretinerea ei era asigurata permanent de cetatenii oraului.
Incalzirea se asigura cu sobe cu combustibil solid.
In structura localitatii au fost asigurate suprafete verzi plantate, strazile erau marginite
de salcami ornamentali, iar splaiul Dunarii plantat cu castani. In 1880 membrii societatii
locale de vinatoare au realizat un Poligon de tir, iar in vecinatate un spatiu pentru serbari in
aer liber.
Secolul XX prinde localitatea bine constituita, evolutia ulterioara fiind doar o
completare la un plan existent.
Primul razboi mondial cu luptele ce au loc in zona Orovei (1916) ca i ocupatia
straina din 1918 - 1919, aduc serioase pagube i distrugeri oraului (instalatiile portuare, caile
ferate, antierul naval, rafinaria de petrol, elevatorul de cereale, etc).
Anul 1918 aduce unirea Banatului i a Transilvaniei cu Romania. Administratia
romana in Orova s-a instaurat oficial la 1 iunie 1919.
S-a infiintat judecatoria de ocol, politia, siguranta de stat, vama, perceptia.
8
Memoriu general municipiul Orsova

In iulie 1919 s-a infiintat Capitania portului Orova.


Anii interbelici au inregistrat un ritm mai lent in dezvoltarea economica a Orovei, fapt
rasfrant i asupra vietii social culturale.
In afara activitatii portuare, intreprinderile ce mai functionau erau "Pastravaria
dunareana" i "Tesatoria anglo romana" infiintata in 1929 iar in anul 1935 vanduta unei firme
cehoslovace.
Al doilea razboi mondial a adus distrugeri mari oraului. Au fost distruse cladirile din
zona portului, Capitania, agentiile de navigatie. Populatia a fost obligata sa se evacueze in
satele din jur.
Anii ce au urmat razboiului au fost ani de reconstructie i refacere a vietii sociale.
Unitatile economice industriale i-au reluat activitatea ca institutii de sine statatoare.
(antierul naval, tesatoria "Cazanele", intreprinderea Lemnului).
Viata sociala si-a reluat cursul. Reteaua de invatamant a fost complet refacuta, dotarile
sanitare ale oraului extinse, s-a infiintat serviciul sanitar de port, dispensarele de intreprinderi
i o serie de puncte sanitare.
Demografic se inregistreaza o cretere a populatiei astfel (recesamant):
1930- 8 160 locuitori
1948- 5 107 locuitori
1956- 6 527 locuitori
1966- 10 173 locuitori
1992- 15 944 locuitori
2002- 12 965 locuitori
2009- 14 136 locuitori
Programul de dezvoltare al tarii, prin construirea sistemului hidroenergetic i de
navigatie "Portile de Fier" aduce oraul in pragul unei alte etape de incercari, efort i munca
pentru reconstructia aezarii.
2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia
spatiala a orasului
Oraul Orova este situat in partea de vest a judetului Mehedinti la intersectia culoarului
Timis, Cerna cu Dunarea. Ca marime este al doilea oras, al judetului Mehedinti, cu o populatie
de 14136.
Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a IV-a, Reeaua de localiti, Orsova este municipiu, localitate
urbana de rangul II.
Nivelul de dotare minim obligatoriu necesar n vederea deservirii locuitorilor din cadrul
municipiului-localitate urbana de rangul II sunt:
Populaie
de regul ntre 25.000 i circa 70.000 de locuitori;
din zona de influen: ntre circa 30.000 i circa 100.000 de locuitori
Raz de servire: circa 20 km
Accesul la cile de comunicaie: acces direct la calea ferat, drum naional, drum judeean i
accese facile ale localitilor din zona de influen
Funciuni economice: capaciti de producie diversificate din sectorul secundar i teriar,
eventual i din agricultur
Nivel de dotare-echipare:
administraie public, autoriti judectoreti, partide politice, sindicat: sedii ale
administraiei publice locale; judectorie, parchet, sedii departid, de sindicat i alte asociaii;
9
Memoriu general municipiul Orsova

educaie, cercetare tiinific: gimnazii, licee generale i de specialitate, colegii, coli de


maitri, filiale ale unor institute de cercetare;
sntate, asisten social: spital general, staie de salvare, dispensar, leagn de copii, cree,
cmine de btrni;
cultur: case de cultur, cinematograf, biblioteci publice, muzee, sli de expoziie, club etc.
comer, servicii comerciale: uniti comerciale diversificate: magazine universale i
specializate, supermagazine, pia agroalimentar, uniti pentru prestri de servicii
diversificate i/sau flexibile;
turism: hotel de 3 stele cu minimum 50 de locuri;
finane, bnci, asigurri: sucursale sau filiale ale unitilor financiar-bancare i de asigurri;
sport, agrement: stadioane, terenuri i sli de sport (competiii de nivel judeean sau local),
alte spaii destinate sportului, grdini publice i alte spaii verzi amenajate pentru petrecerea
timpului liber;
protecia mediului: servicii dotate cu echipamente specifice pentru protecia mediului,
monitorizarea emisiilor poluante i igiena urban;
alimentare cu ap i canalizare: reele de alimentare cu ap, sistem colector de canalizare,
staie de epurare;
culte: protopopiate, parohii;
transport/comunicaii: gar, autogar, pot, central telefonic;
ordine, securitate: poliie, obiective specifice.
Orsova este unul din cele 9 municipii cu populatie sub 30000 locuitori din
Romania.
In Lista Monumentelor Istorice 2010, n municipiul Orsova se gsesc 2 poziii cu
ansambluri i monumente de arhitectur (detaliate la 3.11.4. Zonele protejate si limitele
acestora).
2.1.3. Evolutia localitatilor dupa 1990
n perioada socialist, evoluia oraelor romneti dunrene a fost marcat de aceleai
tendine care au caracterizat economia centralizat n general i cea urban n special cu efecte
negative grave pe termen lung: monopolul proprietii de stat, reducerea ponderii sectorului
primar, amplificarea ponderii sectorului secundar, meninerea unei stri de subdezvoltare a
sectorului teriar, perpetuarea unor structuri industriale ineficiente (metalurgie feroas, etc).
n perioada de tranziie, urmnd trendul economic descendent al oraelor mici
romneti n general, nici orasul Orsova nu a fcut excepie. n primii ani ai tranziiei, poziia
periferic a constituit un dezavantaj, chiar dac n trecut, constituia un avantaj, n combinaie
cu localizarea pe malul Dunrii. Dup 1968 cnd accentul politicilor de dezvoltare a fost pus
pe oraele mari reedin de jude i pe oraele industriale specializate, oraele dunrene mici
nu au beneficiat de acelai suport din partea statului, dei au fost implantate ntreprinderi
industriale din diverse ramuri.
In Orova o unitate industrial de anvergur, antierul naval, a fost creat n 1890 i
funcioneaz i n prezent.
Dei exist numeroase oportuniti pentru dezvoltarea transportului fluvial n
Romnia, serviciile se afl ntr-un stadiu incipient de dezvoltare n privina volumelor i
tehnologiei. La ora actual transportul fluvial deine cca 4 procente din totalul pieei
transportului de mrfuri la nivel naional.
Resursele turistice ale Orsovei mici sunt evideniate de Planul de Amenajare a
Teritoriului Naional, Seciunea VI Zone turistice (2008), insa capacitatea de cazare nu
10
Memoriu general municipiul Orsova

corespunde diversitii obiectivelor turistice naturale i antropice i a formelor de turism ce


pot fi practicate Orsova.
Municipiul Orsova se afl n prezent ntr-un stadiu de declin economic accentuat i nu
dispune de posibiliti de ocupare a resurselor de munc din ora i din zonele limitrofe,
necesitnd sprijin i intervenii urgente, pentru evitarea deteriorrii ireversibile a strii lor.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Municipiul Orsova este situat in partea de sud-vest a Romaniei, la confluenta raului
Cerna cu Dunarea, intr-una dintre cele mai reprezentative unitati depresionare ale Defielului
Portile de Fier.
Teritoriul administrativ al municipiului Orsova este integrat in Parcul Natural Portile de
Fier, cel mai intins parc natural din Romania, avand cea mai mare diversitate ecologica si
geomorfologica, ceea ce ii confera statutul de muzeu geologic in aer liber.
In prezent municipiul Orsova reprezinta cel de-al doilea centru urban important din
arealul Portile de Fier (peste 80% din suprafata localitatii este acoperita de situl de
importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier).
Parcul Natural Porile de Fier (124293,0 ha) este o arie protejat nfiinat prin Legea
nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea a III a
- Zone Protejate, ca un teritoriu n care remarcabila frumusee a peisajelor i diversitatea
biologic pot fi valorificate n condiiile pstrri nealterate a tradiiilor, iar calitatea vieii
comunitilor s fie rezultatul unor activiti economice ale locuitorilor, defurate in
armonie cu natura.
Pe teritoriul Parcului Natural Porile de Fier au fost declarate dou arii de protecie
special avifaunistic: ROSPA0026 Cursul Dunrii-Bazia-Porile de Fier i ROSPA0080
Munii Almjului-Locvei ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n
Romnia, cu suprafaa de 10124,4 ha i respectiv 118141,6 ha, arii ce acopera complet
teritoriul administrativ al Orsovei.
Oraul se desfaoara intr-un amfiteatru natural pe doua terase caracteristice:
- prima cuprinsa intre curbele de nivel de 69 - 85 m, avand pante medii de 12 - 15 % variatia
lor fiind 6 % minima si 20 % maxima
- a doua terasa cuprinsa intre curbele de nivel de 85-150 m cu pante cuprinse intre 11 % - 24
%.
Teritoriul este traversat de valea Turului i valea Ijnic i brazdat de o serie de ogae
partial amenajate.
Zonele de locuit se desfaoara pe terasele mai sus amintite cu o orientare favorabila
sud sud-est, beneficiind de o insorire optima.
2.2.1. Caracteristicile reliefului
Bazinetul depresionar Orova este o component a depresiunii Ogradena-Bahna,
unitatea acestei depresiuni fiind exprimat att de peisajul geografic ct i de structura
geologic i de prezena unei suprafee de nivelare unitar la un nivel superior de 300-350
metri n care au fost sculptate actualele bazinete de eroziune.
Nivelul de 400-450 metri ncadreaz depresiunea Orova n partea de NE i NV prin
ptrunderea n bazinetul depresionar a unor culmi joase ale munilor Mehedini i munilor
Almj.
Nivelul de 300-350 metri apare pe marginea depresiunii, contactul cu regiunea
limitrof a munilor fiind format din culmile interfluviale ale bazinetelor din componena
11
Memoriu general municipiul Orsova

depresiunii Ogradena-Bahna. Nivelul terasei a 8-a a Dunrii are extindere n Dealul Brzuica,
Dealul Meja, Dealul Alion (316,1), Dealul Drnic (548,8).
Nivelul de 250-270 metri corespunde unei terase a Dunrii cu altitudine relativ de
200-220 metri. Terasa a 7-a apare sub form de umeri in Groapa Lupului, Valea Sltinicului,
Valea lui Ivan.
Nivelul de 200 metri corespunde terasei a 6-a a Dunrii, ntlnindu-se pe vile afluente
Sltinicului, Valea lui Ivan, Culmea Poienilor.
Nivelul de 150 metri - terasa a 5-a a Dunrii este bine reprezentat n Dealul Viilor,
Dealul Dracului, Dealul Cioaca Mic.
Nivelul de 110-130 metri - terasa a 4-a a Dunrii, a fost puternic modificat de
terasarea i nivelarea terenurilor pentru amplasarea vetrei noului ora Orova.
Suprafeele de teren sub 70 metri altitudine, care includ terasele 3-2-1, precum i lunca
Cernei, au fost acoperite de apele lacului de acumulare, formndu-se Golful Cerna.
2.2.2. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de pe teritoriul municipiului Orsova apartine sistemului
hidrografic Dunarea al carei afluent din zona, Cerna strabate teritoriul de la nord la sud
aducand un important aport de debit .
Analiza elementelor hidrografice in stransa dependenta cu ceilalti factori fizicogeografici prezinta o deosebita importanta atat din punct de vedere teoretic deoarece ajuta la
descifrarea evolutiei regiunii, cat si din punct de vedere practic prin masurile ce pot fi luate
pentru amenajarea si valorificarea potentialului hidrografic in diferite domenii ale economiei.
Reteaua hidrografica de pe teritoriul administrativ nu este foarte densa fiind alcatuita
din:
- cursuri permanente de apa
- cursuri temporare torentiale
Raul Cerna (care isi are obirsiile in Muntii Godeanu) prin afluentii ei pe stanga
colecteaza o parte importanta a apelor din masiv. Acesti afluenti au in cea mai mare parte a
anului aspect de torenti sau ogase foarte rapide, multe fiind complet lipsite de apa in sezonul
secetos, patul calcaros prin care curg favorizand pierderile in subteran. Pruri permanente
sau semipermanente sunt: prul urlui, Ijnic, Sltinicul, prul lui Ivan, Graca, Mozna,
Dalboca.
Raul Cerna se varsa in Dunare printr-un golf de mari dimensiuni (lungime de 5 km,
lime de 2 km i o adncime de 22-23 m) pe teritoriul municipiului Orsova.
2.2.3. Clima
Particularitile climatice ale zonei depresionare Orova sunt rezultatul interaciunii
dintre procesele radiative, circulaia general a atmosferei, condiiilor variate ale reliefului.
Temperatura medie anual la Orova este de 10,8 grade Celsius. Temperatura medie a
lunii ianuarie este de - 0,7 grade Celsius; n luna iulie se nregistreaz o temperatura medie de
22,1 grade Celsius.
Precipitaiile medii sunt de 734 mm (ntre anii 1901-1990). n anul 1991 s-au nregistrat
873,3 mm. Dup anul 1970, odat cu construirea barajului i formarea lacului de acumulare,
un fenomen deosebit de frecvent este seceta. Grosimea medie a stratului de zpad este de 10
cm, fiind specific lunilor ianuarie-februarie. Direcia predominant a vntului este N i NV.
Viteza medie anual este de 4,5 m\s.
2.2.4. Caracteristici geotehnice
12
Memoriu general municipiul Orsova

1. Din punct de vedere geomorfologic, actualul intravilan se desfaoara pe mai multe nivele
de terasa de pe versantul drept al vaii Cerna (devenit ulterior versant al golfului Cerna),
incadrandu-se in linii mari pe terasa I cuprinsa intre cotele 60-85 mMA, cu pante medii de
10 - 15 % i pe terasa II cuprinsa intre cotele 85 - 130 m, cu pante medii de 11-24 %.
Teritoriul este fragmentat in doua parti de Valea Turului, cu afluentul Ijinic pe stanga,
ambele cu regim permanent i torential. Suprafata teraselor din zona sud este fragmentata
de 8 torenti mai important cu adancimi initiale de 2 pana la 7 m, fiecare avand o serie de
torenti secundari cu extindere i adancime mai mici. Cat privete fragmentarea teraselor
din zona nord aceasta este cu mult mai redusa, existand numai 2 ogae. Este insa de
semnalat existenta unor ogae pe terasele superioare (extravilan) care debuseaza apele pe
terasa II.
Aceasta distribuie morfologia a stat la baza departajarii regimului de constructie, blocurile
multietajate fiind cu precadere amplasate in terasa I.
2. Din punct de vedere geologic, fundamentul este alcatuit din sisturi cristaline reprezentate
prin geneise si micasisturi ce afloreaza in capatul nordic al localitatii si se afunda in zona
V. Turlui sub depozite neogene reprezentate prin marne si nisipuri gresificate. In partea
superioara a stratificatiei apar depozite cuaternare reprezentate prin aluviuni grosiere de
terasa peste care se suprapun formatiuni deluvial - proluviale alcatuite din pamanturi
argilo - nisipoase parazitate in proportii variabile cu fragmente mai mult sau mai putin
rulate de roca (pietris - bolovanis).
3. Din punct de vedere seismic, normativul P 100/92 incadreaza localitatea Orova in zona D
cu Ks = 0,16 si Tc = 0,7 sec, corespunzand gradului 7 de intensitate seismica pe scara
Mercali.
4. Intravilanul, initial conceput de DSAPCB (actual IPROTIM ) in anii 1965 -1970 pe
baza necesitatilor de la acea data si in conformitate cu normele specifice de atunci avand
drept criterii principale stabilitatea generala a terenului si limitarea pe cat posibil a
interventiei asupra morfologiei naturale a terenului, a suferit pe parcurs modificari, mai
mult sau mai putin bine justificate, care au afectat si zone cu probleme sub aspect
geotehnic. De regula zonele cu o mobilare mai intensa, cu precadere cele din foridul de
stat, au beneficiat de documentatii geotehnice insa nu s-au respectat in intregime limitele
zonelor cercetate ori nu s-au realizat in totalitate masurile recomandate avand ca scop
reducerea cotei de rise in comportarea terenului de fundare (indeosebi stabilitatea
generala). In perioada anilor 1978 - 1980 Universitatea din Brasov - Facultatea de
Silvicultura si Exploatari Forestiere a elaborat o documentatie tehnica privind lucrarile
necesare a se executa in intravilanul si extravilanul localitatii (la acea data) pentru
corectarea formatiunilor torentiale si de combatere a eroziunii solului. In cadrul acestei
documentatii s-a preconizat echiparea zonelor studiate cu borne topo pentru studiul si
urmarirea alunecarilor de teren. Din pacate documentatia nu a fost urmata sistematic si de
lucrari concrete in sensul preconizat.
5. In contextul de mai sus, avand in vedere si timpul mare scurs de la mobilarea
noului oras Orsova (cca 25 ani) afectat de retele purtatoare de apa si de lucrari
de colectare a apelor pluviale, toate supuse defectarii in timp cu represiuni
negative asupra rezervei de stabilitate a terenului, este necesar unui studiu
tehnico - geologic general, privind existenta in prezent a unor zone de
instabilitati manifeste si potentiale pe baza caruia sa se etapizeze cercetarea
geotehnica de detaliu in vederea masurilor pentru prevenirea unor accidente de
stabilitate a terenului. De asemenea este necesar ca noile zone preconizate a se mobila sa
fie cercetate in prealabil sub acest aspect si numai dupa aceea sa se treaca la elaborarea
parcelarilor si a proiectarii.
13
Memoriu general municipiul Orsova

6. Punerea in siguranta a localitatii Orova trebuie inclusa intr-un program unic


pentru toate localitatile noi riverane Dunarii amonte de baraj dintre care se
detaeaza localitatile Svinita si Dubova. Pentru buna si corecta realizare a
acestui deziderat este necesar ca lucrarile de proiectare sa fie coordonate de un
proiectant general unic iar la nivel de judet sa se creeze un organism special
care sa aiba urmatoarele misiuni mai importante:
- Inventarierea cazurilor de instabilitate i urmarirea consemnata a evolutiei
lor, la nevoie putand apela la unitati sau persoane specializate in acest
domeniu.
- Urmarirea verificarilor periodice, de catre beneficiari, a functionarii corecte
a instalatiilor purtatoare de apa. i de colectare a scurgerilor de pe versanti
din punct de vedere al evitarii infiltrarii lor in teren, in cadrul unei decizii pe
judet.
- Conlucrarea cu proiectantul general i eventualii subproiectanti in cadrul
programului de ansamblu.
- Alarmarea autoritatilor locale si judetene precum si a proiectantilor in cazul
aparitiei unor alunecari in stare incipienta pentru prevenirea unor dezastre,
in cadrul unui plan de actiune special intocmit anterior.
Functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale
identificate prin studiul de riscuri naturale, pe teritoriul comunei au fost conturate
urmatoarele zone:
Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de curs ale retelei
hidrografice si zonele de versant cu panta mare si potential de instabilitate
ridicat precum si zonele cu risc la alunecari de teren
Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse
zonele de culme deluroasa si versantii cu panta medie, cu potential de
instabilitate mediu, neafectati de eroziuni la baza lor.
Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa si zonele
de platou din cadrul culmilor deluroase.
Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in
orice directie, in functie de rezultate deoarece aceste informatii sunt generale si orientative,
fiind accesul dificil in anumite zone.
Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice,
indicativ NP 074/2002, functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii geologo geotehnice
de detaliu s-au identificat conditiile geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la
executarea unor constructii de categoria de importanta redusa.
2.2.5. Riscuri naturale
Exista 3 tipuri de riscuri naturale
in teritoriu:
-riscul seismic
-risc de inundabilitate
-risc de instabilitate
Caracteristicile acestor tipuri de
riscuri in teritoriu se detaliaza in
capitolul 2.8. Zone cu riscuri naturale.
2.3. RELATII IN TERITORIU
14
Memoriu general municipiul Orsova

Din punct de vedere administrativ se situeaza in zona de vest a judetului Mehedinti la


25 km de Municipiul Drobeta Turnu Severin, la 135 km de Craiova, de comuna Tople la cca
8 km pe drumul spre Timioara, de comuna Eelnia la 5 km spre Moldova Noua. Peste
Dunare, in Serbia, se gsete localitatea Tekija.
Din punct de vedere geografic Orsova este situata in Depresiunea Bahna-Ogradena
flancata de muntii Almajului in vest si depresiunea Mehedinti in est, pe malul golfului Cerna
si este dispusa sub forma de amfiteatru. Coordonate: 444146 grade latitudine N, pe aceeasi
paralela cu Bordeux-ul si 222436 grade longitudine E.
Localitatea a fost stramutata din vechea vatra intre anii 1966 si 1974, cu 3 km spre
nord datorita construirii barajului de la Porile de Fier. Noul oras a reunit, alaturi de vechea
Orsova si satele Jupalnic, Tufari si Coramnic.
Oraul Orova cu teritoriul sau administrativ este cuprins in parcul national 'Portile de
Fier".
Intravilanul oraului se compune din 5 trupuri i anume:
ORASUL PROPRIU ZIS TE1
ZONA INDUSTRIALA - ALION TE2
ZONA CORAMNIC TE3
VALEA SLATINICULUI TE4
ZONA NORD TE5
Prin Tema de proiectare s-a solicitat extinderea intravilanului in Zona Alion, Valea
Slatinicului, Sere Coramnic, Valea Cernei, Prelungire Cartier Coramnic, Prelungire Zona
Nord, Ijnic, Zona Lac, Poiana Stelei.
2.3.1. Incadrarea in reteaua de localitati
In cadrul judetului Mehedinti orasul Orova indeplineste functia de centru polarizator,
ca pozitie fiind situat in partea de vest a judetului, la intersectia culoarului Timis. - Cerna cu
Dunarea. Ca marime este al doilea ora, dupa Drobeta Turnu Severin, al judetului Mehedinti,
avand o populatie de 14.136. Zona de polarizare a municipiului cuprinde comunele Svinita,
Dubova, Eselnita, Ilovita si Plavisevita. Populatia ariei de polarizare este 22 900 locuitori.
Vecinatatile conform planului de incadrare in zona sunt:
Nord comuna Toplet
Est comuna Ilovita
Sud Dunarea (Serbia-comuna Tekija)
Vest comuna Eselnita
Accesul in teritoriu se face prin:
Cai rutiere:
DN 57 Orova - Moldova Nou - Oravia - Moravia

DN 6 ( E 70) Bucureti - Alexandria - Caracal - Craiova - Drobeta-Turnu Severin Caransebe - Lugoj - Timioara - Snnicolau Mare - Cenad -Ungaria
Cale ferata
Legatura feroviara a oraului ORSOVA cu restul tarii este asigurata de magistrala
feroviara Bucuresti - ORSOVA Timisoara, linie deservita de trenuri intersiti, interregio,
regio. Traseul este electrificat.
2.3.2. Incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ
15
Memoriu general municipiul Orsova

Teritoriul administrativ cuprinde o singura localitate: Orsova, municipiu, localitate


urbana de rang II.
Cod SIRUTA1
110072
110063

Localitati componente
ORSOVA
MUNICIPIUL ORSOVA

Tip
Localitate urbana de rangul II
Municipii, altele decat resedinta de
judet

2.3.3. Relatia orasului cu zona de influenta


Municipiul Orsova este situat n proximitatea municipului resedinta de judet Drobeta
Turnu Severin (24 km), mai mare si mai dezvoltat din punct de vedere industrial. Caracterul si
rolul relatiilor dintre Orsova si acestea se poate defini prin:
-relatii economice fundamentale
-relatii sociale
-relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are
caracter ocazional
-relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, etc.).
2.3.4. Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul municipiului Orsova:

Legea 5/2000 Sectiunea a III-a Zone protejate: arii protejate administrate in


principal pentru conservarea peisajului si recreere
Legea 575/2001 Zone de risc natural: potentialul de producere a alunecarilor:
alunecari superficiale, alunecari cu profunzime medie, inundatii: datorate reversarii
cursurilor de apa
Legea nr. 190/2009 Sectiunea VI- Zone cu resurse turistice. Orsova este o unitate
administrativ teritoriala cu resurse naturale mari care are probleme ale infrastructurii
turistice

2.4. ACTIVITATI ECONOMICE

Functiile economice si sociale din teritoriul orasului sunt date de:


- Cadrul natural
- fond forestier (peste 60% din suprafata)
- Resursele solului
- fond agricol (calitati pedologice ale solului slabe)
- Pozitie geografica
- are rol de localitate industriala si turistica
Principala funciune a localitii este centru de producie industrial.
Unitatile industriale sunt cuprinse in trei zone distincte:
Zona comerciala cuprinsa intre zonele de locuinte cu activitati nenocive (S.C. TAKATA
PETRI, SC DMD SRL ORSOVA, GOLF TRADE S.A. );
Zona industriala est situata pe malul stang al golfului Cerna cuprinzand activitatile
industriale legate de apa (S.C. Santierul naval Orsova S.A, portul de calatori
S.C.E.P.Orsova, portul industrial C.N.A.P.D.F.-Giurgiu);

Sistemul Informatic al Registrului Unitilor Teritorial - Administrative

16
Memoriu general municipiul Orsova

Ocupatia de baza a locuitorilor municipiului Orsova o reprezinta activitatile din


industrie. Un numar important de locuitori sunt angajati in sistemul tertiar - comert si prestari
servicii, turism, administatie publica, invatamant, sanatate, asistenta sociala.
2.4.1. RESURSELE NATURALE
2.4.1.1. Resursele solului si subsolului
Solurile depresiunii Orova sunt influenate de litologie, relief, clim, vegetaie:
- solurile aluviale prezint fenomene de nmltinire, fiind puin utilizate agricol
(litosoluri, erodisoluri)
- cambisolurile sunt reprezentate prin soluri brune eubazice, mezobazice, fiind asociate
cu solurile semigleice argiloase
- solurile argiloiluviale sunt brune podzolite, folosite n special pentru puni i
pomicultur
- argiluvisolurile includ soluri vechi, dezvoltate n condiii de drenaj natural bun sau
moderat
Resursele subsolului sunt mineralele nemetalifere: cuar la Ogradena i Mraconia,
Duba i alte rezerve readuse; feldspat n zona Trei Cucuie (Bahna); azbest - Snbotina,
Dubova; serpentine magnerifice la Plavievia i Eibenthal; bentonit la Tufri; granit la
Mala; calcar cristalin marmorean la Mraconia.
De asemenea exist resurse limitate de crbuni superiori (antracit) la Eibenthal, crom
(Baia Nou, Lomuri) i s-au efectuat prospeciuni pentru identificarea resurselor de metale
rare.
2.4.1.2. Vegetatia si fauna
Specii europene fagul, gorunul, carpenul, alunul. Subarboretul este format din mrul
pdure, pducelul, cornul, sorbul, teiul.
Specii eurasiatice Plopul alb, plopul negru, slcii. Din familia Graminee se ntlnesc
specii ale genurilor Bromus, Poa, Festuca.
Elementul mediteraneean cuprinde specii mezoxerofile i xerofile: mojdreanul,
crpinia, cruinul, cerul, grnia, gorunul, castanul, frasinul, smochinul, magnolia.
Elementul pontic este slab reprezentat n zon prin: ararul ttrsc, porumbarul.
Endemismele sunt considerate plantele ale cror areale sunt cuprinse n ntregime
zonei sau o depesc n zonele nvecinate.
Unele dintre speciile considerate endemice sunt rspndite i n alte spaii geografice
din sudul Europei (smochinul, magnolia, castanul dulce, scumpia i mojdreanul).
Unele specii sunt locale ca Stipa danubialis la Porile de Fier, Dianthus pallens
(garofia slbatic), Pinus nigra banatica, Padus mahaleb (viinul turcesc), brndua galben
(Crocus moesiacus).
Pdurea se impune n peisaj prin ntreptrunderea elementelor continentale cu cele
termofile sudice.
Pe versantul abrupt de pe malul stng al Cernei i pe versantul estic al vii Sltinicului
sunt instalate sibleacurile formate din crpini (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus
ornus) i scumpie (Cotinus coggygria) pe soluri slab evoluate i puternic scheletice.
Sibleacul dezvoltat pe litosoluri i soluri brune puternic scheletice, excesiv drenate, au
un facies bogat n elemente termofile pe Dealul Moului i pe Dealul Alion: Quercus
pubescens (stejarul pufos), Quercus virgiliana, teiul argintiu (Tilia tomentosa) i liliacul
17
Memoriu general municipiul Orsova

(Syringa vulgaris). Pe versanii sudici ai Dealului Moului i Alion apare nucul (Juglanus
regia) i pduri de salcm n amestec cu alte foioase.
n locul pdurilor defriate se instaleaz tufiuri termofile de sibleac i pajiti cu piu
de livezi, brboas i obsig.
Fauna e caracterizat printr-o mare diversitate de specii: cpriorul, mistreul, lupul,
vulpea, dihorul i nevstuica. Pe solul umed al pdurii se ntlnesc brotcelul, guterul,
oprla, arpele Coheber jugularis caspius, vipera cu corn i broasca estoas de uscat.
Principalele specii de psri din depresiunea Orovei sunt gaia de pdure, coofana,
cioara, mierla, piigoiul, vrabia, ciocnitoarea, uliul ginilor, cucuveaua i buha. n sezonul
rece, golful Cerna adpostete liie, rae slbatice, cteva exemplare de cormorani i cteva
lebede.
Fauna acvatic a suferit modificri dup construirea barajului de la Porile de Fier.
Ihtiofauna cuprinde urmtoarele categorii:
- peti migratori anadromi morunul, cega.
- peti reofili, care cresc i se reproduc n Cerna: cleanul, mreana.
- peti semimigratori somnul, crapul, pltica, babuca, alul, tiuca, obletele.
- peti stagnofili bibanul soare, carasul, roioara, iparul, linul.
2.4.2. FUNCTIUNI ECONOMICE
Functia economica de baza a oraului este industria cu toate ca in ultima perioada s-a
inregistrat o diminuare a activitatilor industriale.
Ramurile industriale prezente in timp sunt:
- Extractia si prelucrarea metalelor neferoase (azbest, bentonita, feldspat) Industria
extractiva si-a incetat activitatea
- Constructii si reparatii navale.
- Constructia de masini si prelucrarea metalelor- si-a incetat activitatea.
- Industria textila- si-a incetat activitatea
Agricultura ca ramura a economiei este slab reprezentata, datorita calitatilor slabe ale
solurilor.
Terenul arabil in totalitate este particular.
Asigurarea aprovizionarii cu produse agroalimentare se face din afara zonei de
influenta a oraului.
Fondul silvic din teritoriul administrativ reprezinta 60,8 % din suprafata totala i este
considerat de gradul I padure de protectie i agrement. Din totalul suprafetei de 3506,70 ha padure, (2940 ha conform SDL) 86,6 % apartine Ministerului Silviculturii, 12,5 % apartine
Primariei Orova.
Padurile existente ca esente sunt predominant de fag si gorun amestecate cu alte specii
ca liliacul, carpinita, scumpia si alunul turcesc.
Ocolul Silvic cu sediul in oras coordoneaza activitatea de intretinere refecere si paza a
fondului forestier din bazinul Orsova precum si bazinele Eselnita, Dubova si Svinita.
2.4.2.1.Activitati agro-zootehnice
UTILIZAREA
TERENURILOR
Din suprafata teritoriului
administrativ, terenurile neagricole
ocupa cea mai mare parte (52%).

5000
4000
3000
2000

18

1000

Memoriu general0 municipiul


Orsova
agricol
5763,7

1036

neagricol
4727,7

Cele mai mari suprafete sunt ocupate de paduri, in proportie de 60,8%.


Terenurile agricole cuprind teren arabil 16,6%, fanete 49,23%, pasuni 30,40%.
Agricultura ca ramura a economiei este slab reprezentata, datorita conditiilor
pedologice slabe ale solului, ce nu se preteaza agriculturii.
Terenul agricol al Municipiului Orsova in suprafata de 1036 este structurat astfel:
Fanete 510 ha
Pasuni 315 ha
Vii
8 ha
Livezi 22 ha
Arabil 175 ha
Din teritoriul administrativ al oraului Orova, cu suprafata totala de 5763,70 ha,
terenul agricol 1036,00
ha reprezinta 18 % din care
Structura terenurilor agricole
terenul arabil (1998
2008) -182,00 ha 175,00
ha, paunile 307,00- 315,00
ha, fanetele 510,00 ha
arabil
510,00, livezile si viile
18%
37,00 ha. 30,00 ha.
vii si livezi
Suprafetele de pe
fanete
4%
raza municipiului cultivate
48%
cu culturi de camp sunt:
pasuni
120 ha cereale, 15 ha ovaz,
30%
105 ha porumb, 45 ha
cartofi si 10 ha legume.
Terenul arabil in
totalitate este
particular.
Asigurarea aprovizionarii cu produse agroalimentare se face din afara zonei de
influenta a oraului.
In municipiu sunt constituite 15 exploatatii agricole in domeniul apiculturii pentru a
vinde miere si produse din miere.
Fondul silvic din teritoriul administrativ reprezinta 60,8 % din suprafata totala i este
considerat de gradul I padure de protectie i agrement. Din totalul suprafetei de 3506,70 ha padure, (2940 ha conform SDL) 86,6 % apartine Ministerului Silviculturii, 12,5 % apartine
Primariei Orova.
Municipiul detine o suprafata de 411,7 ha pasune impadurita, administrata de primarie,
din care: 245,8 ha vegetatie forestiera supusa regimului de conservare deosebita, pentru care
se desfasoara actiuni de protectie, 160,3 ha vegetatie forestiera supusa regimului cadru
regulat-sortimente obisnuite, destinate productiei, 5,6 ha poieni si alte locuri destinate
impaduririi.
Padurile existente ca esente sunt predominant de fag si gorun amestecate cu alte specii
ca liliacul, carpinita, scumpia si alunul turcesc.
Ocolul Silvic cu sediul in oras coordoneaza activitatea de intretinere refecere si paza a
fondului forestier din bazinul Orsova precum si bazinele Eselnita, Dubova si Svinita.
2.4.2.2. Activitati de tip industrial, de constructii si depozite
19
Memoriu general municipiul Orsova

a.) Unitati industriale


S.C..SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A - este situat in zona industriala de pe
malul stang al golfului Cerna si este cea mai mare unitate economica din municipiul Orsova
cunoscand o evolutie spectaculoasa dupa anul 1991 cand s-a schimbat forma de organizare si
denumirea .
Santierul Naval Orsova a luat fiinta in 1890, ca un mic atelier destinat repararii
navelor ce participau la construirea canalului navigabil de la Portile de Fier - SIP Iugoslavia si
avut o dezvoltare constanta in timp, cunoscand o evolutie spectaculoasa dupa anul 1991 cand
s-a schimbat forma de organizare si denumirea, infiintndu-se societatea pe actiuni SC
Santierul Naval Orsova SA.
Actualmente S.C. SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. este o societate 100% privata, pe
actiuni, actionari fiind SIF Transilvania 61.81 %, SIF MUNTENIA-13.17 %, SIF 5 Oltenia
10,06 % si alti actionari 26,79 %, avnd un personal angajat in numar de aprox. 700
persoane.
Cu un capital social de 28.557.297,5 RON si o cifra de afaceri de peste 80 milioane RON
anual, santierul este un partener solid si credibil in afaceri.
Cele doua mari activitati ale societatii sunt :

constructia de nave, care sunt in totalitate destinate exportului si reprezinta 98% din
activitatea societatii;

reparatia de nave pentru piata interna si externa; .


S.C. EXPLOATARE PORTUARA DROBETA S.A. sediupe str.Tufari, nr.2,
OROVA . Obiectul de activitate
Manipulare mrfuri n porturile de pe sectorul Dunrii cuprins ntre km795 i km 1049
Expedierea mrfurilor n intern i international;
Extragere i comercializare produse balastiere din Dunre;
Manipulri la mal natural cu macarale plutitoare;
Repararea, ntreinerea i asisten tehnic la utilajele portuare;
Administrarea i nchirierea cldirilor portuare pentru teri i alte prestaii diverse
Diverse prestri.
Capital social: Valoare capital social 1.476.457.50 lei
S.C. A.P.D.F. GIURGIU Compania ndeplineste functia de autoritate portuara n
cadrul zonei sale de activitate, n limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare si
pentru infrastructura de transport naval, stabilite de Ministerul Transporturilor si
Infrastructurii, n conditiile legii.n calitate de autoritate portuara, compania aplica politicile
portuare si programele de dezvoltare a infrastructurilor portuare si a cailor navigabile,
elaborate de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, asigura functionalitatea
porturilor si a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora si urmarirea si/sau
furnizarea serviciilor de siguranta n baza contractelor de concesiune si/sau reprezentare
ncheiate cu Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, desfasurarea activitatilor auxiliare
activitatilor de transport naval si a celorlalte activitati prevazute n obiectul de activitate,
potrivit reglementarilor legale n vigoare.Asigura aducerea la ndeplinire, n zona sa de
activitate, a obligatiilor care revin statului din acordurile si conventiile internationale la care
Romnia este parte."
b.) Unitati de constructii
20
Memoriu general municipiul Orsova

SECTIA DE DRUMURI NATIONALE ORSOVA - str. Tufari nr.9 are in


administrare i intretinere un total de 437,429 km de drumuri nationale i anume:
- D.N. 6
Bahna-Orsova- Cornea
- km 358+000-406+000
- D.N. 67 D Baile Herculane - Tg Jiu
- km 76+830 -108+400
- D.N. 57
Orsova - Cozla - Moldova Veche
- km 0+000 - 177+250
- D.N. 57 B Oravita-Bozovici-D.N. 6
- km 0+000- 97 + 675
- D.N. 57 A Pojejena-Socol
- km 0+000- 25+530
- D.N. 57 C Vama Naidas
- km 0+000- 0+450
- D.N.66 A
- km 52+354-109+308
Numarul de salariati este de 83. Activitatea acestei unitati este structurata pe 6 domenii
de activitate: refacerea unor drumuri afectate de calamitati, consolidarea unor portiuni de drum
aferente DN6, DN 57 si DN 67D, intretinerea retelei de drumuri nationale servicii
pregatitoare pentru intretinerea si repararea drumurilor, intretinerea curenta si periodicasi
reparatii curente la reteauaq de drumuri nationale; lucrari de investitiisi reparatii capitale a
retelei de drumuri nationale ce vizeaza consolidarea unor portiuni de drum aferente DN57,
reabilitarea drumurilor nationale europene.
S.C. TAKATA PETRI ARAD cu punct de lucru la Orsova sectie de cusut si lipit
volane din piele, cu un numar de 505 angajati.
Cifra de afaceri totala a firmei este de 836 milioane.
c). Depozite
Zona de depozitare a oraului este amplasata in Zona Industriala Nord, cuprinzand atat
depozitele comerciale ale orasului cat si depozitele ce deservesc unitatile industriale din oras.
Zona beneficiaza de acces rutier si C.F.
STATIA PECO-str. Eroilor - punct desfacere, alimentare autoturisme. Numarul
salariatilor este de 10 persoane.
S.C SERV- BONSERVICE - ORSOVA - Valea Cernei nr. 1 A domeniu de
activitate activitati: constructia de drumuri si autostrazi.
Numarul de salariati este de 32 persoane.
d) Servicii
SC FLORICOLA SA, cu capital privat 100% i 81 angajai, are ca obiect de activitate
transportul de marfuri, constructii, turism, salubritate, pescuit sportiv, comercializarea
pestelui, intretinerea spatiilor verzi, serviciul de alimentare cu apa si canalizare.
2.4.2.3. Turism
In stadiul actual, din cauza unei echipari necorespunzatoare turismul nu poate fi
considerat un factor economic important al orasului. Orsova este solicitata de turisti in
tranzit, iar pentru stationare la limitele capacitatii oferite de hotelul DIERNA, si posibilitatile
oferite de particulari prin pensiunile realizate in ultimii 10 ani.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 214 locuri. Restaurantul are 2 sali de mese
120 + 80 locuri; bar; punct alimentar; 1 magazin cu diverse produse.
S.C.MANEA SRL cu 60 de angajati, are ca obiect de activitate - turism, alimentatie
publica si transport de pasageri pe cai navigabile interne. cifra de afaceri este de aproximativ
30 miliarde lei. firma detine o pensiune Orsova (Alina)
Firma S.C. MERIDIAN SRL detine un hotel de 3* cu 50 de locuri de cazare.
In afara hotelurilor sus mentionate in Orsova in ultimii 10 ani au fost construite si puse
in functiune un numar important de pensiuni cu grade diferite de dotare si confort:
21
Memoriu general municipiul Orsova

Casa verde- 1* 9 camere -18 locuri str.Gratca nr.100-angajati 1


Palos - 2**
8 camere 20 locuri str.Gratca nr.164- angajati 1
Alina si Sorin - 2**
50 locuri str.Gratca nr.88- angajati 2
Damiro - 3***
11 camere 23 locuri-angajati 9
Taka 3***
11 camere str Tufari nr.12-16 locuri-angajati 11
Wanted 3***
str. Gratca nr.98 - 16 locuri- angajati 1
Oliver 4****
10 camere 20 locuri str.1 Decembrie 1918,nr 16 A
angajati 4
Apolodor ***
24 locuri-angajati 6, bd. 1 Decembrie 1918
Rares ***
8 locuri-angajati 1, str. Gratca
Cabana Elis
8 locuri-angajati 1, str. Gratca
Pentru agrementul populatiei municipiul dispune de un trand in partea de nord pe
Valea Cernei.
2.4.2.4. Alte unitati din domeniul serviciilor
Reteaua comerciala a oraului este intr-un proces de schimbare. Trecerea de la un
comert supracentralizat de tip socialist la un comert liber fara ingradiri s-a facut brusc.
Procesul de privatizare a cuprins o parte a comertului, spatiile pentru magazinele privatizate
fiind obtinute prin licitare, sau au fost date in locatie de gestiune, din fondul existent al
fostului comert de stat. In afara acestor spatii au mai aparut spatii comerciale la parterul
blocurilor de locuit - prin modificarea apartamentelor, in vilele i casele particulare, aceste
aparitii, in unele situatii, nerespectand in totalitate normele de functionare i chiocurile sau
mici constructii independente a caror aspect i amplasament din punct de vedere urbanistic
sunt discutabile.
Aceasta liberalizare incipienta a determinat aparitia unor marfuri de import, acoperind
necesarul i schimband aspectul comertului.
Reteaua comerciala insumeaza un total de cca 7000 mp suprafata utila repartizata in:
- sectorul alimentar
3300 m2
- sectorul nealimentar
2100 m2
sectorul de alimentatie publica
1600 m2
La aceasta suprafata se mai adauga i spatiile detinute de particulari in cladirile de
locuit.
Ca amplasare in teritoriul oraului, nucleele comerciale sunt repartizate in fiecare
cartier. Piata agroalimentara este situata in zona centrala, dotarile existente ale pietei fiind
insuficiente pentru un comert civilizat i igienic.
Numarul societatilor comerciale particulare cu spatii de vanzare in chiocuri, parter
bloc, case particulare inregistrate in momentul documentarii au fost de 70 S.C, cu specific
alimentar i alimentatie publica in procent dominant 83 %.
Numarul salariatilor in activitate este de 830 persoane.
Firmele cele mai importante in domeniu sunt:
SUPERMARCHET S.C. BILLA S.R.L. 22 angajati, a fost dat in folosinta in data de
25. 10.2007, are o suprafata de magazin de peste 1800 mp, la care se adauga parcarea.
PENNY MARCHET (S.C.REWE ROMANIA S.R.L.) are un spatiu de vanzare de 850
mp. 20 angajati, a fost dat in folosinta in anul 2008.
S.C. MERIDIAN S.R.L. cu capital 100 % privat, 103 salariati si o cifra de afaceri de 17
milioane euro, are ca obiect de activitate comert cu ridicata si amanuntul a tigarilor, cafelei,
bauturilor alcolice si nealcolice, produselor alimentare si nealimentare; distributia produselor
enumerate mai sus; (dispune de un hotel cu 50 locuri de cazare) si servicii turistice proprii si
22
Memoriu general municipiul Orsova

prin agentii de turism nationale si internationale; exploatare, prelucrare si comercializarea


ardeziei (exploateaza cariera de ardezie din comuna Podeni) Societatea dispune de mijloace de
transport proprii, are suprafete suficiente pentru depozitarea si comercializarea tuturor
produselor.
Unitatile de prestari servicii existente in ora sunt incluse sau grupate in constructii
specifice in nucleele comerciale existente. Serviciile asigurate sunt: coafura, frizerie,
croitorie barbati, femei, ceasornicarie, marochinarie, foto, reparatii radio TV, birou de copiat
acte, optica, bijuteria, tricotaje, reparatii aparate uz casnic, atelier de tamplarie, geamuri.
2.5.POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta municipiul
Orsova, trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa
diverse criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca.
2.5.1. Evolutia populatiei
Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensaminte si date statistice sau
estimari furnizate de primaria localitatii.
Evolutia populatiei municipiului Orsova la recensaminte
18000
16000
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0

16009
12965

13701

8159

8112
5107

1930

1948

6257

1956

1966

1977

1992

2002

La recensamantul din 1992, in Orsova a fost inregistrat un numar de 16009 persoane,


iar la cel din 2002, 12967 persoane.
Evolutia ulterioara a populatiei in ani consecutivi este urmatoarea:
2007*
2008
2009*
Populatia totala
13085
12878
12825
*Anuarul statistic al Romaniei
Rezultatele provizorii ale recensamantului din 2011 inregistreaza 9692 persoane.

23
Memoriu general municipiul Orsova

Evolutia populatiei in perioada


2007-2009
13085

12878

2007

2008

12825

2009

Se inregistreaza o usoara tendinta de scadere a populatiei municipiului.


2.5.2. Structura pe sexe si pe grupe de varsta
Din totalul de 14136 persoane se inregistreaza 7273 femei (51,45%) si 6863 (48,55%)
barbati.
Structura pe sexe si grupe de varsta in municipiul Orsova este urmatoarea:
GRUPE DE
Femei
Barbati
TOTAL
% din total
VARSTA
populatie
0-13
822
863
1685
11,92
14--17
318
330
648
4,58
18-40
2450
2573
5023
35,53
41-60
2365
2141
4506
31,88
61-80
1117
863
1980
14,01
80 si peste
201
93
294
2,08
Sursa: Raport privind starea economica, sociala si de mediu a municipiului Orsova
la adata de 1 martie 2011, elaborat de primaria localitatii
Consecvent tendintelor demografice nationale, ponderea populatiei feminine este mai
mare decat ponderea populatiei masculine.
Conventional, se considera ca o populatie este tanara, daca proportia populatiei
varstnice este mai mica de 7%; procesul de imbatranire demografica este n desfasurare daca
ponderea populatiei varstnice este cuprinsa ntre 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12%
corespunde unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o
stabilitate relativa n timp). In municipiul Orsova, ponderea populatiei varstnice insumeaza
16,09% ceea ce semnifica o populatie imbatranita.
2.5.3. Structura populaiei dup religie si apartenenta etnica
Componenta pe nationalitati este urmatoarea:

Ortodocsi
Romano - catolici
Greco catolici
Memoriu general Reformati
municipiul Orsova
Baptiti
Penticostali

14.730
1.003
23
27
98
63

92,49 %
6,20 %
24
0,14%
0,16%
0,61%
0,40%

Pe religii populatia ortodoxa reprezinta 91,8 %; romano catolica 6,2 %; greco-catolica


0,7 %; baptista 0,6 %, penticostala 0,5 %; reformati 0,2 %.
Datele recensamantului din 7-14 ianuarie 1992 au inregistrat i prezentat apartenenta
confesionala a locuitorilor oraului Orova, conform tabelului alaturat.
La nivelul judetului, conform recensamantului populatiei din 2002, structura pe
nationalitati si pe religii este urmatoarea:
Ortodoxa
299529
Romano-catolica
1856
Reformata
111
Penticostala
1403
Greco-catolica
215
Baptista
1445
Adventista de ziua a7-a
374
Musulmana
64
Crestini dupa evanghelie
156
Crestini de rit vechi
1053
Luterani
18
Evanghelica
152
Evanghelica augustana
9
Mozaica
13
Alta religie
237
Fara religie
17
Atei
48
Nedeclarata
30

Ponderea populatiei de nationalitate


ceha stabilita in Orsova, in judetul
Mehedinti

Aceste tabele ne arata ca


peste 75 % din populatia germana
Orsova
40%

25
60%

Memoriu general municipiul Orsova

din judetul Mehedinti se afla in municipiul Orsova, in acelasi timp peste 40 % din cehii din
judetul Mehedinti sunt concentrati in municipiul Orsova.
In aceeasi ordine de idei cca 50% din Romano Catolici sunt asezati in Orsova. La fel
circa 50% din Greco Catolici sunt concentrati in Orsova.
Aceste procente sunt foarte importante pentru posibile atrageri de fonduri europene
atat la nivel de judet cat si la nivel de regiune.
2.5.4. Miscarea naturala si migratorie a populatiei
Analiza comparativa a fenomenelor demografice din perioada 1989 - 1997 evidentiaza
o populatie relativ stagnanta.
Sporul natural a avut o evolutie pozitiva cu valori mici la 1000 locuitori cuprinse intre
+ 2,2 %o si +2,7 %o.
Sporul migratoriu a avut o evolutie negativa fenomen frecvent dupa 1989 -perioada
analizata a inregistrat o medie de - 2,0%o/an (1000 locuitori).
Sporul total prezinta valori pozitive, insa foarte mici + 0,3%o (la 1000 locuitori).
2.5.5. Resursele de munca i posibilitatile de ocupare a acestora
Grupa de varsta - apta de munca este de 9290 persoane respectiv 58,8 % din
totalul populatiei. Aplicand o reducere de 10 % - reprezentand populatia ce nu poate
activa din diverse motive (pensionari de boala, handicapati, studenti, stagiu militar, etc.)
rezulta un efectiv apt de munca de 8360 persoane ce reprezinta 52,9 % din totalul
populatiei.
Din cele 5020 locuri de munca ale orasului, 450 locuri sunt ocupate de navetisti.
Din populatia apta de munca 4500 persoane sunt ocupate in activitatile orasului si
350 pleaca pentru munca in alta parte.
Numarul total al populatiei ocupate este de 4850 locuitori. Numarul persoanelor
neincadrate este de 3510 locuitori.
Numarul persoanelor ce beneficiaza de prevederile legii nr. 1/1991 privind
protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala a crescut, rata somajului
fiind de 7,8 %/1997.
Structura salariatilor pe ramurile economiei se prezinta in tabelul urmator:

INDUSTRIA
CONSTRUCTII
AGRICULTURA
SILVICULTURA
TRANSPORTURI
TELECOMUNICATII
CIRCULATIA
MARFURILOR
PRESTARI SERVICII
GOSPODARIE COMUNALA
INVATAMANT, CULTURA,
ARTA

TOTAL
1760
320
30
450
25
900

%
35,0
6,4

%
18,6
0,8
1,7
0,3
12,3

NAVETISTI
250
25
-

0,6
8,9
0,5
17,9

FEMEI
935
40
85
15
615

300
320
335

5,9
6,4
6,6

230
135
185

4,6
2,7
3,7

10
10
30

80
35

26
Memoriu general municipiul Orsova

STIINTA SI DESERVIRE
STIINTIFICA
OCROTIREA SANATATII
ADMINISTRATIE
ALTE RAMURI

15

0,3

10

0,2

235
220
110
5020

4,8
4,5
2,2
100

175
85
25
2535

3,6
1,7
0,5
50,7

10
450

Mehedinti este unul din judetele cu cel mai inalt nivel al ratei de somaj si anume 8,6
% cea mai ridicata rata dupa judetul Vaslui. Rata nationala la 31 octombrie 2007 era de 4,1
% (sursa Agentia Nationala pentru ocuparea fortei de munca). In Orsova rata somajului este
sub media judeteana fiind de aproximativ 5,5%, dar mult peste media nationala.
Acest lucru reprezinta o disfunctie majora a localitatii, grija principala a
administratiei urmand a fi gasirea de parghii administrative pentru incurajarea creerii unor
noi locuri de munca si de atragerea unor investitori externi in domeniul productiei si al
turismului.
Turismul are o situatie deosebita, fara a fi considerat ca facand parte din grupa de
activitati primare si secundare, el nu este bugetat, fiind un furnizor de taxe si impozite si
atragand fonduri de consum externe ceea ce reprezinta un mare avantaj pentru un municipiu
ca Orsova cu multe resurse inca neexploatate in acest domeniu.
Analiza fenomenului demografic in ultimii ani pornind de la recesaminte:
1992-15 944 locuitori
2002-12 965 locuitori
200714 136 locuitori
200814 278 locuitori
-evolutia populatiei in perioada 1992 - 2002 evidentiaza urmatoarea situatie: sporul
total este negativ cu o scadere importanta de 18% adica 1,8% pe an.
- pentru perioada 2002 2008 sporul total este pozitiv cu o crestere importanta de 10 %
adica 1,4% pe an. - in caietul de sarcini pentru intocmirea PUG-ului populatia in 2008 este de
14278.
In chestionarul completat de Primaria Orsova ca anexa la tema de proiectare cifra
populatiei in 2007 este de 14136.
-Lipsind studiul de fundamentare prospectiv ale caracteristicilor socio demografice, iar
datele ultimului recesamant fiind expirate, s-a considerat ca date de referinta cele furnizate de
primaria municipiului Orsova si cele din Lucrarea Strategia de dezvoltare a municipiului
Orsova
Analizand sporul natural la 299 nasteri si respectiv 115 decese se constata o crestere a
populatiei de 1,2 % pentru anul 2008.
Pornind de la aceste cifre si apreciind tendinta de crestere la 5 , proiectantul
prognozeaza pentru 2020 o populatie stabila in Municipiul Orsova de 15 000 locuitori. Aceasta
populatie a fost luata in calcul pentru dimensionarea dotarilor de interes public si a capacitatilor
retelelor edilitare.
Neavand date despre piramida varstelor a populatiei actuale si nici despre numarul de
navetisti spre si dinspre Orsova populatia calculata prin structura ocupationala are un rol de
control si de dimensionare planificata a sectorului tertiar.
Considerand un necesar de 30 activi la 100 ha. teren agricol reiese un numar de activi
ocupati in agricultura de 300 adica 2% din populatia actuala la care se adauga 20 salariati din
silvicultura.
Apreciind forta de munca necesara pentru sectorul zootehnic la 75 activi
27
Memoriu general municipiul Orsova

rezulta un numar de 395 activi in sectorul primar


In sectorul secundar conform informatiilor Primariei Orsova sunt 1310 activi.
De asemenea primaria ne semnaleaza existenta unui numar de 573 de someri ceea ce
reprezinta 4% din populatia existenta.
Aplicand formula deducerii populatiei de perspectiva
planificand structura
ocupationala a populatiei obtinem:
A activi in sectorul primar- 395
B activi in sectorul secundar-1310
C activi in sectorul tertiar in procente 25% (dublarea numarului actual de activi din
sector)
D- dependenti in procente- 54 %
(A+B) * 100/ 100 (C+D+4%) = X
(395 +1310)* 100 / 100 - 25 - 57 - 4) =X
X = 170500/14=12200
Mentinand somajul la procentul actual populatia de 15 000 locuitori se poate sustine
economic prin creerea unui numar important de locuri de munca in sistemul tertiar circa 2000,
dar ce e mai grav e ca trebuiesc create locuri de munca si in sectorul secundar circa 400. In
situatia ca aceste locuri de munca nu se vor creea populatia va trebui sa migreze in cautarea
unor locuri de munca in afara zonei sau chiar in afara tarii, deoarece in zona nu se intrevede
posibilitatea de a face naveta spre alte unitati industriale din interiorul izocronei de o ora iar
agricultura de subzistenta nu reprezinta o solutie creind o saracie endemica care va produce
probleme sociale pe termen mediu si lung. Tinand cont ca municipiul este situat in Parcul
Natural Portile de Fier cu terenuri agricole putine si slab productive, populatia nu poate practica
o agricultura extensiva de mica investitie.
O varianta pentru oferirea unor locuri de munca ar fi angajarea fostilor mineri in lucrari
de infrastructura dublarea caii ferate, realizarea arterei ocolitoare a municipiului Orsova- pe
varianta Grivita Valea Cernei.Aceste lucrari ar urma sa fie finantate cu bani de la bugetul
central.
2.6. CIRCULATIA
2.6.1. Circulatia rutiera
Reteaua stradala Orsova
Din considerente obiective respectiv datorita morfologiei terenului din zona in care s-a
amplasat localitatea Orsova reteaua stradala se desfasoara relativ paralel cu malul golfului
urmarind in acelasi timp curbele de nivel ale dealurilor din zona. Orasul fiind dezvoltat in
terase, intre strazile trasate in lungul localitatii s-au prevazut strazi de legatura pentru accesul
in mod cat mai economic intre zona centrala si zonele periferice.
Datorita dispunerii in terasa strazile au declivitati cuprinse intre 1-2% si 15% (18 %)
acestea din urma fiind intalnite pe tronsoane scurte, respectiv la strazile de legatura intre
strazile paralele cu golful.
Circulatia transportului de marfa si calatori se desfasoara intens pe urmatoarele strazi:
B-dul 1 Decembrie 1918 (transport calatori)
B-dul Portile de Fier (transport marfa si calatori)
Str. Eroilor (transport marfa si calatori )
Str. Eroilor este si artera pe care circula autovehiculele in tranzit de la DN 6 spre
localitatile amplasate pe canalul Dunarii, respectiv spre Ieselnita, Dubova s.a.m.d.
28
Memoriu general municipiul Orsova

Pe restul strazilor transportul de marfuri si persoane se desfasoara cu intensitate foarte


scazuta, strazile fiind folosite doar de localnicii din zonele respective.
Lungimea intregii retele de strazi este de 24.250 ml, cu o suprafata de 142.050 mp.
Din aceasta suprafata, cca. 1000 mp. sunt realizati din pavele restul fiind asfaltati.
In privinta spatiilor de parcare se considera ca in zonele de locuinte, acestea sunt
acoperitoare. Astfel, locurile de parcare existente in zona stadionului (20 locuri ), pe B-dul 1
Decembrie 1918 pana la sediu Primarie (103 locuri), in fata Primariei (12 locuri); in fata SC
Floricola SA (12 locuri); de la 1 Decembrie 1918 nr.231 Decembrie 1918 nr.29 ( 86
locuri); 1 Decembrie 1918 nr.29- Unitatea Militara( 77 locuri); Unitatea Militara (36 locuri);
la Parchet pe Portile de Fier ( 9 locuri); in fata Spitalului si Liceul Teoretic Traian Lalescu(48 locuri); BRD Centru Civic (32 locuri); Politia municipiu Orsova (13 locuri); Piata 1800
( in fata PECO -13 locuri ; pe canalul Turlui pana la iesire Platou piata 50 locuri); langa piata
pe dreapta 15 locuri); la Politia comunitara (7 locuri);Stomatologie Nord (7 locuri), pe str.
Crizantemelor (25 locuri) precum si garajele construite pe baza aprobarilor obtinute de la
Primarie confirma faptul ca aceste locuri sunt acoperitoare pentru parcarea autoturismelor.
De asemenea au fost rezolvate in mare masura si locurile de parcare la unitatile
economice ale localitatii Orsova.

RECAPITULARE
TOTAL STRAZI DE CATEGORIA III (mp) - tip I
TOTAL STRAZI DE CATEGORIA III (mp) - tip II
TOTAL STRAZI DE CATEGORIA IV (mp)
TOTAL GENERAL

Lungime

Suprafata

12350 m
9300 m
2600 m
24250 m

86450 mp
46500 mp
9100 mp
142050 mp

Circulatia rutiera si de transport in comun in teritoriul inconjurator:


Legatura rutiera a oraului ORSOVA cu restul tarii este asigurata prin magistrala
DN.6 ( E70 ) Bucureti - Drubeta Turnu Severin - Caransebes - Timioara.
Legatura cu localitatile din Clisura Dunarii este partial asigurata i anume: ORSOVA IESELNITA - DUBOVA - asigurat de un drum forestier. Localitatile Plavisevita, Tiovita,
Svinita i oraul Moldova Veche nu au legatura rutiera directa cu Orova.
2.6.2. Transportul n comun, de tranzit i de marf
Transportul in comun:
Se desfaoara pe directiile importante ale oraului:
- Orova - Baza nautica - Gara C.F. - Santierul Naval Orsova.
- Orsova - Baza nautica Autoexpres - Valea Cernei.
- Ieselnita - Santierul Naval Orsova
- Orsova - Bahna Ilovita
- Orsova - Gura Vaii Dr. Tr. severin
Optiunea strategica de acces in Clisura Dunarii nu s-a facut inca la nivel national. Ca
urmare se vorbeste in PATJ Mehedinti de transformarea DN 57 din Drum National in Drum
National Expres. Acest lucru intra in conflict cu prevederile Planului de Management al
Parcului Natural Portile de Fier. Propunerile de realizare a unei variante a DN 57 care sa
ocoleasca orasul a fost obiectat de Agentia de protectie a mediului.
Unitatile de transporturi existente pe teritoriul orasului sunt:
29
Memoriu general municipiul Orsova

S.C TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA S.A. Turnu Severin punct de lucru
Orsova cu 33 angajati si obict de activitate transport public local, interurban, international cu
sediul la Drobeta Turnu Severin.
Profilul unitatii este de transport marfa, transport calatori .
AUTOGARA - cu amplasamentul in ora in zona centrala str. Decebal nr. 1 asigura
transportul zilnic de calatori pe directiile:
- Orsova-Drobeta Turnu Severin
- Orsova-Drobeta Turnu Severin-Calafat -4 ore
- Orsova-Drobeta Turnu Severin-Vanju Mare-2 ore
- Orsova - Drobeta Turnu Severin - Braniste - 3 ore
- Orsova - Drubeta Turnu Severin - Gogosu - 3 ore
- Orsova-Resita- 4 ore30'
- Bahna-60'
- Baile Herculane-40'
- Cornereva-3 ore
- Svinita - 2 ore
- Moldova Noua - 5 ore
- Toplet-30'
- Podeni - 2 ore
- Ciresu-1 ora
In dotare societatea dispune de 26 autobuze pentru transport calatori.
2.6.3. Circulatia feroviara
Legatura feroviara a oraului ORSOVA cu restul tarii este asigurata de magistrala
feroviara Bucuresti - ORSOVA Timisoara, linie deservita de trenuri rapide, accelerate i
personale. Traseul este electrificat.
Lungimea de cale ferata situata pe teritoriul administrativ al municipiului Orsova este
de 7,625 km pe linia CF100 care este linie simpla infrastructura publica interoperabila.
Suprafata de teren aferenta zonei cadastrale CFR, situata pe teritoriul municipiului Orsova
este de 8,0410 ha. Pe teritoriul municipiului Orsova existe o singura statie de cale ferata,
statie cu ax pe linia CF100 la km.387+790. Pozitia kilometrica a semnalului de intrare pe
linia CF100 este la km. 386+655, iar semnalul de iesire este la km.388+975
C.M. C.F.R. S.A. are ca obiect de activitate transport marfa si calatori, incarcari si
descarcari marfa, revizii. Statia este situata pe malul stang al golfului Cerna in Zona strazii
Tufari. Numarul total de salariati este de 17 persoane +CN CFR Calatori 6 persoane.
Sectiile ce functioneaza in aceasta zona sunt:
C.F.R. - miscare; C.F.R. - S.C.B. semnalizare, centralizare, blocaj; C.F.R. - district LI;
C.F.R. - revizia de vagoane, CFR - TC.
STATIA C.F.R. - V. CERNEI este situata in partea de nord a orasului .
Dublarea liniei feroviare reprezinta un important potential financiar pentru
diminuarea somajului in zona si se incadreaza deasemenea in Axa Prioritara 2: Imbunatatirea
infrastructurii de transport regionale si locale ( 20,35% din bugetul alocat POR)
2.6.4. Circulatia navala
Oraul este dotat cu un port fluvial (de marfuri si calatori), care poate asigura curse
regulate de pasageri i marfuri cu localitatile de pe Clisura Dunarii (Dubova, Svinita, Berzasca,
Moldova Veche).
30
Memoriu general municipiul Orsova

Din pacate slaba infrastructura portuar-navala din localitatile amintite descurajeaza


transportul pe apa atat de marfuri cat si de calatori.
S.C. EXPLOATARE PORTUARA DROBETA S.A. cu capital privat, are 128 de
salariati. Are ca obiect de activitate manipulari marfuri in porturile de pe sectorul Dunarii,
intre km 795 si km 1049, respectiv: Orsova, Calafat, Cetate, Gruia, Tisovita, Drencova,
Moldova Noua, expedierea marfurilor, repararea, intretinerea si asistenta tehnica la utilajele
portuare, administrarea si inchirierea tertilor a cladirilor portuare, diverse prestari. Portul are
in dotare urmatoarele cladiri si constructii speciale: gara fluvial (navogar) 660 mp; gara
fluvial (administrativ) 862 mp; gara fluvial (braserie) 250 mp; magazie de mrfuri
generale 1 572 mp; cldire exploatare (birouri) 410 mp; atelier reparaii utilaje 154 mp;
drumuri de acces 5300 mp; ramp splare 104 mp; platforme pentru depozitare mrfuri
25 000 mp. Portul dispune si de urmatoarele utilitati si facilitati: lungime cheu portuar 500
ml 5 dane de cale ferat cu acces direct - 4 linii; energie electric; ap curent; vam;
registru naval; punct control trecere frontier; agenie de transport naval; cpitnie;
comisionar n vam.
S.C. CAPITANIA PORTULUI, cu un numar de 8 angajati, are ca obiect de activitate
supravegherea si controlul navigatiei civile, de la Bazias la Portile de Fier I. Are in subordine
oficiul Moldova Noua (4 salariati) si un punct de lucru la Dubova, cu un angajat
COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR FLUVIALE
GIURGIU S.A.- Punct de lucru Orsova, are ca obiect de activitate centralizarea si evidentierea
navelor ce intra si ies din portul Orsova, precum si cele care tranziteaza, transmitand situatia
zilnic la Ministerul Transporturilor.Aceasta institutie beneficiaza de un sediu modern, acesta
functionand si ca terminal de pasageri apartinand Ministerului Transporturilorsi fiind
administrat de Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A.Giurgiu.
Terminalul de pasageri este prevazut cu toate serviciile necesare intrarii unei nave de
turisti , dar si a oricaror alte tipuri de nave (de marfuri, etc.) care isi fac revizia in tara.Exista
utilitati: apa, energie electrica, salubritate. Deasemenea, pasagerii dispun de o zona medicala,
zona comerciala, (bar, magazine duty-free) casierie, schimb valutar, zona control imbarcare,
cat si de posibilitati de rezidenta pentru azilanti ( spatii prevazute special cu acest scop).
2.7. INTRAVILANUL EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
Oraul Orova s-a realizat urmarind solutiile schitei de sistematizare elaborata in 1965
si a Planului Urbanistic General elaborat in 1997 studiu ce prevede inglobarea oglinzii de apa
a golfului Cerna in interiorul oraului. Prin sistematizarea initiala s-a urmarit separarea
zonelor de locuinte de zona industriala cu activitati ce produc nocivitati astfel oraul a fost
structurat in trei zone distincte i anume:
oraul propriu zis - cu zona de locuit, dotarile social culturale, cateva unitati
economice nenocive, situat pe malul vestic al golfului.
Zona situata pe valea Cernei la intrarea dinspre nord - cartier de locuinte.
Zona industriala est - pe malul estic al golfului, organizata intre apa, drumul
national DN 6 si magistrala CF Timioara - Bucureti. Cuprinde portul de calatori, portul
industrial, antierul naval Orsova si gara CFR Orova.
Bilantul suprafetelor zonelor functionale din teritoriul administrativ al localitatii:
DENUMIREA TRUPULUI
SUPRAFATA
1. Oraul
203,10 ha
31
Memoriu general municipiul Orsova

2. Statia de epurare
4,10 ha
3. Zona Gratca + Asezamantul Monahal "Sf. Ana"
36,30 ha
4. Zona Industriala Nord
37,80 ha
5. Zona I.T.A.
13,50 ha
6. Zona Sere
5,30 ha
7. Zona Industriala Est
33,50 ha
8. Mina Tufari
1,90 ha
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT
498,18 ha
Intravilanul existent al orasului are o suprafata totala de 498,18 ha si este compus din
cele cinci trupuri conform tabelului. Din totalul suprafetei intravilanului - orasul, propriu-zis
cu cele 206,10 ha reprezinta 61,4 %.
Cifra de la care pleaca analiza intravilanului existent este de 498,18 ha. ca urmare
a amendarii PUG-uli editiei 1 cat si a introducerii in intravilan a unei suprafete de 162,89
ha.padure.
Bilantul suprafetelor zonelor functionate din intravilanul existent:
ZONE FUNCTIONALE
Ha
%
1.
Zona de locuinte si functiuni complementare
93,51
18,77
2.
Functiuni de interes public
39,12
7,85
Zona unitati industriale si depozite
16,12
3,24
3.
Din care: unitati industriale/depozite
16,12
unitati agricole
0,00
4.
Zona de parcuri recreere si sport
19,81
3,98
5
Zone forestiere in intravilan
162,89
32,69
6.
Zona gospodarie comunala
6,72
1,35
Zone cu destinatii speciale si de echipare teritoriala
Din care: cai de comunicatie rutiera DN
39,50
7,93
cai ferate
7,83
1,57
7.
port
3,67
0,73
3,05
0,61
retele tehnico - edilitare
zona cu destinatie speciala
0,98
0,20
8
Ape
24 ,89
5,00
9
Alte zone terenuri agricole
80,09
16,08
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN EXISTENT
498,18
100,0
2.7.1. Zona de locuit
Zona de locuit beneficiaza de 3,5 km de faleza. Este desfasurata pe un amfiteatru
insorit puternic, locuintele coborand de pe versanti pana la apa. Este organizata in 2 subzone
clare - zona de blocuri P + 4 si P + 1 0 nivele si zonele de casute cu Parter si P + 1 nivele in
loturi individuale.
Zona de blocuri cu o adancime de 200 m dispusa in zona centrala a amfiteatrului
este imbracata de zonele de casute individuale i anume:
- zona de locuinte nord
- zona centrala
- zona de locuinte Coramnic
- zona de locuinte sud
- zona de locuinte vest - un tentacul pe valea Turluiului.
Suprafata locuibila totala este de 179550 mp./196190 mp.
32
Memoriu general municipiul Orsova

Suprafata locuibila medie/locuinta bloc - 33,00 mp locuibili


Suprafata locuibila medie/locuitor -11,4 mp.
2.7.2. Zona activitatilor economice
Datorita terenului redus existent in oras cat si a unor caracteristici specifice ale
industriilor, aceasta zona a fost organizata in DOUA zone industriale:
- zona industriala vest cu unitati economice cu profilul legat de apa - Santierul naval,
Portul industrial;
2.7.3. Spatii verzi si sport
Spatiile verzi amenajate ale oraului ocupa o suprafata minima in partea centrala a
oraului, fapt determinat de incadrarea intr-un peisaj cat se poate de generos.
Studiile elaborate anterior au ridicat la nivel de spatii verzi terenurile improprii,
pentru construire, rupturile de torenti prin plantari ingrijite, actiune ce s-a realizat in mica
masura.
Dotarile sportive sunt situate in partea de nord si de sud a oraului i anume:
Baza Nautica Orova de canotaj situata pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 40
amplasata pe supralargirea falezei in dreptul Stadionului. Este echipata i
dotata pentru pregatirea loturilor de sportivi in special pentru sporturile
nautice. Dispune de spatii de cazare, spatii pentru antrenamente, hangar pentru
ambarcatiuni, atelier de reparat ambarcatiuni.
Baza sportiva de Kaiac-Canoe este situata in zona de Nord. In cadrul Scolii
Generale cu clasele I-VIII Pamfil Seicaru ca dotare sportiva este BAC-ul
Kaiac - Canoie pentru pregatirea sportivilor in perioada de iarna. Constructia cu
P+2 nivele are i spatii de cazare. Este in curs de realizare un Hangar plutitor.
Liceul Teoretic Traian Lalescu are sectie de canotaj si sectie de Kaiac
Canoe.
Stadionul Orasenesc - str. 1 Decembrie 1918 are o capacitate de 5000 locuri
din care la tribuna 2800 locuri, este dotat cu un grup social complet. De acest
stadion beneficiaza asociatia sportiva Dunarea Orsova cu sectie de fotbal.
2.7.4. Obiective de interes public
Obiectivele de interes public sunt concentrate in zona centrala a oraului la intersectia
B-dul 1 Dec. 1918 cu str. Eroilor.
Oraul dispune de o retea diversificata de dotari, raspunzand cerintelor populatiei.
Cartierele de locuit dispun de mici centre comerciale i servicii imediate, in
perspective urmand completarea lor.
2.7. 5. Servicii
Invatamant
Invatamantul prescolar - cuprinde 486 (1998) 407 (2009) copii reprezentand 45,0
% din numarul de copii de varsta prescolara. In oras functioneaza 5 unitati:
Gradinita Hans Cristian Andersen este situata pe b-dul 1 Decembrie 1918, nr.25,
functioneaza cu un nr. de 150 copii, 9 cadre didactice , 5 personal administrativ.
33
Memoriu general municipiul Orsova

Gradinita nr. 1 -1 Decembrie 1918, nr.11A functioneaza cu un nr. de 152 copii,


10 cadre didactice , 10 personal administrativ
Gradinita Coramnic - functioneaza cu o grupa in cadrul scolii.
Numarul total de personal didactic si administrativ este de 34 persoane .
Gradinitele au un numar de 302 copii inscrisi .
In prezent functioneaza 2 scoli de invatamant primar si gimnazial si anume:
- Scoala cu clasele I-VIII Pamfil Seicaru(385 copii, 27 cadre didactice, personal
administrativ-11)
- Scoala clasele I-VIII Petru Dumitriu(422de copii, 31 de cadre didactice, 9 personal
administrativ)
In cele 41 de clase sunt inscrisi 807 de elevi.
De la intocmirea PUG ului de actualizat si pana in anul 2009 numarul de elevi din
invatamantul primar si gimnazial a scazut cu 790 de elevi .
Numarul total al cadrelor didactice si a personalului administrativ este de 78 persoane.
Invatamantul liceal (si industrial) in anul scolar 1997 -1998 cuprinde un numar de
1405 elevi si este reprezentat de cele doua licee:
- Grupul Scolar Industrial de Marina Orsova (84 de cadre didactice) cu o capacitate de
32 sali de clasa si cabinete, are un numar de 700 elevi/an scolar 2012-2013. Forma de
invatamant cursuri la zi cu limba de predare romana. Numarul personalului didactic si
administrativ este de 72 persoane.
Grupul Scolar Industrial de Marina - str. 1 Decembrie 1918 nr.11A functioneaza cu
doua profile : tehnic (operator tehnica de calcul si mecanica) si servicii (tehnician economic
si tehnician turism si alimentatie publica)
Numarul total de elevi este de 700 din care 20 elevi interni (judetul Mehedinti, Dolj,
Caras Severin).
Baza materiala cuprinde:
- localul pentru cursurile teoretice
- 23 cabinete cu echipamentele corespunzatoare
- atelier pentru activitati practice
- nava scoala cu 90 locuri
- slep ponton pentru activitati practice
- sala de sport
- internat + cantina (20 elevi)
- spalatorie
- 2 centrale termice (1/carbune, 1/combustibil lichid)
- biblioteca 21000 volume
- cabinet medical
Numarul cadrelor didactice si a personalului administrativ este de 120
Cultura
In orasul Orsova exista urmatoarele dotari de cultura:
Casa de cultura cu amplasamentul in zona centrala a orasului, are un local specific cu
1 sala de spectacole cu capacitatea de 250 locuri, 7 sali in care isi desfasoara activitatea
diversele cursuri de croitorie, coafura, arta culinara, contabilitate, dactilografie, ospatari, limbi
straine, dansuri, muzica. Numarul de angajati permanenti este de 7 persoane. Biblioteca casei
de cultura are un numar de 27000 volume.
Cinematograful cu amplasamentul in zona centrala are o capacitate de 360 locuri.
34
Memoriu general municipiul Orsova

Clubul copiilor elevi Functioneaza un numar de 6 norme didactice (profesori si


maistri instructori ), respectiv 8 cercuri cultural-artistice, tehnico-aplicative si sportivturistice: Arte martiale, Balet / Teatru, Carturi, Eletronica / Operare si Programare pe
Calculator, Navomodele si Pictura.
Numarul copiilor si elevilor inscrisi la cercuri este de530, pe varste si nivele de pregatire
diferite (incepatori, avansati si performanta).
Sanatate, asistenta sociala
Dotarile pentru ocrotirea sanatatii din orasul Orsova sunt urmatoarele :
Spitalul oraenesc Orova - str. Portile de Fier nr. 34, au o capacitate de 170 paturi.
Sectiile spitalului sunt: interne, chirurgie, obstretica ginecologie, pediatric, nou nascuti.
Teritoriul pe care il deserveste este orasul Orsova si 6 comune din jur - Svinita, Dubova,
Esalnita, Ilovita, Ciresi, Podari, populatia pe care o deserveste fiind de cca 21.000 locuitori.
Spitalul are urmatoarele sectii: medicina interna (avand compartimentele interne,
cardiologie, recuperare medicala), obstetrica-ginecologie (avand doua compartimente
obstetrica-ginecologie, neonatologie), chirurgie generala (avand doua compartimente
chirurgie, O.R.L., care nu functioneaza din lipsa de medic), pediatrie, A.T.I., compartiment
recuperare, medicina fizica, balneologie, compartiment primire urgente. Tot in cadrul
spitalului mai functioneaza: o farmacie cu circuit inchis, laborator de analize medicale,
laborator de radiologie, cabinet de planificare familiala, dispensar TBC, cabinet de medicina
sportiva, cabinet scolar medicina generala, cabinet scolar stomatologie generala, cabinet
comunitar pentru asistenta, cabinet supraveghere si control infectii nosocomiale.
Spitalul dispune si de un ambulatoriu de specialitate care are un numar de 9 cabinete:
chirurghie generala, medicina interna, obstetrica-ginecologie, pediatrie, fizioterapie
(recuperare, medicina fizica, balneologie), T.B.C., cardiologie, dermatovenerologie si
planificare familiala. Pentru reabilitarea ambulatoriului Spitalului Municipal Orsova,
Primaria Municipiului Orsova a depus un proiect pentru finantare din fonduri europene,
care se afla pe lista de asteptare a finantarii, printr-o suplimentare a fondurilor, intrucat in
urma evaluarii a indeplinit conditiile (punctaj, eligibilitate), dar s-au terminat fondurile
alocate deocamdata pentru linia de finantare.
In prezent spitalul are un numar de 166 de angajati din care medici 28, alt personal
medical superior 8, personal sanitar cu studii medii 71, personal sanitar auxiliar 33,
personal administrativ 26. Spitalul este dotat cu 135 de paturi, in 53 de saloane.
Aparatura din dotarea spitalului consta in: 2 statii de sterilizare, 1 aparat de
radiografie, fluoroscopie, FOTOPRINTER, masina de developat automata, aparat
TROMBOTIMER pentru coagulare, aparat ABACUS pentru hematologie, aparat pentru
biochimie, laparoscop.
In prezent, situatia cabinetelor medicale de familie se prezinta in felul urmator: la
nivelul municipiului functioneaza 16 cabinete, din care 6 cabinete de stomatologie. In
localitatile deservite de spitalul municipal functioneaza cate un cabinet medical de familie
(mai putin in Eselnita, unde sunt doua), fiecare deservind, in medie, un numar de 1000 de
persoane si avand un medic si un cadru medical fiecare (mai putin Dubova, unde sunt 2
cadre), deci un total de 7 medici si 8 cadre.
Pentru asistena sanitar, n ora funcioneaz si cinci farmacii privatizate.
Culte
35
Memoriu general municipiul Orsova

Dotarile de cult existente ale oraului sunt:


Manastirea " Sf. Ana " - aezamant monahal ortodox, constituit i sfintit in anul 1991 a
fost construita in perioada 1935 - 1939 de Pamfil Seicaru. Din cauza evenimentelor ce au
traversat tara nu a putut fi sfintita. Pana in 1990 a avut diferite functiuni (alimentatie publica,
popas turistic).
Biserica ortodoxa "Sf. Nicolae -monument de arhitectura
Biserica ortodoxa " Tufari "
Biserica ortodoxa " Jupalnic "
Bisericile ortodoxe au fost construite in perioada de stramutare a oraului i a satelor
afectate de lacul de acumulare.
Biserica catolica - monument de arhitectura - situata in zona centrala a oraului, a fost
construita in perioada 1972 - 1976.
Biserica baptista - are o casa de rugaciuni pe str. Eroilor. Celelalte culte neoprotestante
-din ora nu detin spatii specifice.
Dotari administrative
n municipiul Orova exist urmtoarele instituii de cultur:
Casa de cultur a Sindicatelor, cu amplasamentul n zona central a municipiului, are
un local specific cu o sal de spectacole cu capacitate de 250 locuri, 7 sli n care i
desfoar activitatea diversele cursuri de croitorie, coafur, contabilitate, dactilografie,
osptari, limbi strine, dansuri, muzic.
Cinematograful, cu amplasamentul n zona central, are o capacitate de 361 locuri, dar
nu functioneaza.
Clubul copiilor elevi str.Decebal nr.11 are un local specific cu 6 sli de clas.
Cercurile care funcioneaz sunt: electronic, navo-modele, creaie confecii, balet, muzic
instrumental, grafic, teatru, cenaclu literar, carting.
Biblioteca municipal funcioneaz n localul Scolii cu clasele I-VIII Petru
Dumitriu.
Componenta cultural este caracteristic unui standard calitativ ridicat al vieii
spirituale, individuale i sociale, iar creterea profesionalismului i accesului la cultur, n
general, conduce la un nivel calitativ superior al vieii.
Accesul la cultur este un factor principal de coeziune social i un nsemn al
consolidrii identitii culturale, n procesul integrrii europene. De acestea trebuie s
beneficieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile defavorizate i marginalizate pn n
momentul de fa.
Institutiile administrative existente sunt concentrate in zona centrala a oraului dar nu
beneficiaza toate de local specific.
Primaria oras Orsova este amplasata in zona centrala
Banca de dezvoltare este situata la et. I al complexului de prestari servicii din zona
centrala.
Banca comerciala este situata in zona centrala langa cinematograf.
Politia municipiului Orsova este situat pe str. Portile de Fier , detine si parcare.
Sediul Judecatoriei Orsova este finalizat pe un teren concesionat de primarie
tribunalului Mehedinti. Judecatoria Orsova acopera in afara municipiului si comunele Ciresu
(783 loc.), Dubova(1081 loc.), Eselnita(2942 loc.), Ilovita (1373 loc), Podeni (1183 loc.)
Svinita (1160 loc.). Populatia polarizata de judecatorie din comunele arondate este de 8522
locuitori.
36
Memoriu general municipiul Orsova

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE


2.8.1. Riscul seismic
Cutremurele de pamant cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre 1901 si
2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940-magnitudine-7,7;1977,
magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul in zona
Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare
intermediare)pe asa-numitul plan Benioff. Zona corespunde unei parti din regiunea in care se
produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta
de energie seismica si de descarcari bruste, violente, la intervale de 30-50 ani.
In afara de zona Vrancea, pe teritoriul Romaniei se mai produc cutremure tectonice si
in alte zone epicentrale, dar toate sunt de mica adancime, cu originea in crusta terestra, in
lungul unor falii crustale. Seismele superficiale sunt insa mai rare, au magnitudini mai mici
decat ale celor intermediare din Vrancea, si sunt de importanta exclusiv locala. Adica, aceste
cutremure se resimt pe arii foarte restranse (in general), dar pot avea efecte severe in zonele
epicentrale, tocmai din cauza adancimii mici la care se produc.
Zona seismica din Banat a fost activa in ultimul deceniu. Principalele focare sunt cele
din Campia Timisului, la sud de Timisoara, precum si cele din zona danubiana (Moldova
Noua) si Culoarul Cernei (Orsova-Herculane). Magnitudinea maxima a acestor cutremure nu
poate depasi 5,7-6,0 pe scara Richter. De exemplu, cutremurul de la Banloc (Timis) din 12
iulie 1991, produs la 9 km adancime, a atins 5,7 grade pe scara Richter si a fost urmat de
replici pe durata mai multor luni. La Herculane, pe 18 iulie 1991 s-a produs un cutremur de
5,5 grade. Focarul de la Moldova Noua a fost activ in 2002 (cutremure de 4,6-4,8 grade pe
scara Richter la 5-10 km adancime), si, inainte de aceasta, in anul 1879 (cutremur de
magnitudine probabila M~5,6). Cutremurele din BANAT au o tendinta remarcabila de a
aparea in secventa, adica sub forma de socuri multiple repetate pe durata mai multor luni. Asa
s-a intamplat in 1991, cand seria de cutremure inceputa prin seismul din 12 iulie de la Banloc
s-a prelungit pana in luna decembrie a aceluiasi an (de exemplu, un alt cutremur important s-a
produs si pe 2 decembrie tot in Campia Timisului, sud de Timisoara, la Voiteg, cu
magnitudinea 5,6).
Cutremurele banatice sunt superficiale, deci de mica adancime (5-25 km, dar de obicei
in jur de 10 km adancime). De aceea, ele sunt foarte periculoase in epicentru (unde pot atinge
intensitati relativ mari, de pana la VIII grade pe scara Mercalli). Totusi, ele se resimt pe arii
mai restranse, intensitatea scazand destul de repede cu cresterea distantei. Aceasta este o
caracteristica notabila a cutremurelor de mica adancime, spre deosebire de cele adanci
vrancene. Prin urmare, efectele maxime sunt locale, cu o arie redusa de manifestare.
Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor, din
punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
-Perioada de colt a spectrului de raspuns "Tc=0,70"
-Coeficient "ag"=0,16
Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de
varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR (perioada medie a intervaluilui de
revenire de 100 ani").
Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate
macroseismica I = 71 (sapte) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii
de revenire de 100 ani.
37
Memoriu general municipiul Orsova

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui
cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii
anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia
seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.
2.8.2. Risc de instabilitate
Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din Ghidul pentru identificarea
si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra
terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor
de siguranta in exploatarea constructiilor, refacere si protectie a mediului, indicativ GT00697, exista zone de risc pentru alunecari de teren:
Consecinta a petrografiei si structurii, a tectonicii riscul declansarii acetui tip de
procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de
amplitudini mari, mai ales a unor precipitatii cu caracter torential si activitatii
antropice.Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea zona de risc.
Efectele acestora influenteaza pe termen lung asezarea de pe deal, capacitatea de
locuire si utilizarea optima a spatiului.Unele din alunecarile actuale reprezinta o
recrudescenata a unor alunecari mai vechi dar si alunecari produse recent.
Alunecarile, ca procese dezastruoase in timp, ce au avut ca rezultat pagube materiale
considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material
antrenat in miscare. Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea
majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.
2.8.3. Risc de inundabilitate
Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs
ca urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale) in timp ce viiturile pluvionivale si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluentii.
Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din
precipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor. S-au executat lucrari de consolidare de mal a
paraurilor de pe versant dar acestea deja degradate iar ele trebuie sa cuprinda toate zonele
unde fenomenul persista.
Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.
Transportul de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul
de colmatare a albiilor.
2.9. ECHIPARE EDILITARA
2.9.1. Gospodarirea apelor
a) Lucrari hidrotehnice existente
Oraul Orova este situat pe malul Golfului Cerna, a lacului de acumulare Portile de Fier.
Lucrarile hidrotehnice din zona sunt acele lucrari care s-au prevazut odata cu realizarea
Hidrocentralei Portile de Fier.
b) Resursele de apa al oraului Orova sunt izvoarele Birzei de la Toplet, judetul
Caras - Severin.
38
Memoriu general municipiul Orsova

Nevoile de apa al oraului in prezent sunt satisfacute de la captarea izvorului nr 3 de


la Toplet, la o capacitate de cca. 160 1/sec. Acest debit satisface atat nevoile populatiei cat i
industriei locale.
c.) Lucrari hidroameliorative:
Lucrarile hidroameliorative existente in zona sunt lucrari pentru evacuarea apelor in
exces de pe versanti de garda i lucrari pentru regularizarea vailor care au caracter torential.
Evacuarea apelor in exces se face prin canale deschise in vaile din zona.
In zonele de locuinte evacuarea se face i prin tuburi de canalizare.
2.9.2. Alimentare cu apa
n conformitate cu prevederile Legii nr. 241/2006, sistemul public de alimentare cu
ap, se compune din :
- captri
- aduciuni
- staii de tratare
- staii de pompare
- rezervoare de nmagazinare
- reele de transport i distributie
- branamente pn la punctul de delimitare
Sistemul public de alimentare cu ap din municipiul Orova :
a) Captarea se realizeaz din Izvorul nr.3- Valea Mare-Brza III-Tople (jud. Caras Severin),
Bazin hidrografic Cerna, avnd:
- capacitate instalat de 144,4 mc/h
- capacitate exploatat de 56 mc/ h
- debit de 36 l/ sec.
b) Aduciunea :
- de la izvor la Orova: conduct 400 din oel pe o lungime de 10803 m, dublat de la izvor
pe o lungime de 600 m cu conduct de oel 500 i relocat pe o lungime de 4350 m cu
conduct 500 din PE 80 HD.
c) Staii de tratare:
Staia de tratare a apei potabile este amplasat n aval la cca 500 m de captare, n com.
Tople. Dezinfecia apei potabile se realizeaz prin injectarea cu clor n conducta de
aduciune.
d) Staii de pompare i repompare
- staie pompare zona Valea Cernei ( Orova) cu rezervor tampon cu capacitate de 300 mc.
- staie repompare zona Mgrini , care asigur alimntarea cu ap a cartierului Mgrini ( str.
Gr. Alexandrescu, str. Teiului, str. Cazane, str. Salcmilor)
- staie repompare Poiana Stelei, care asigur alimentarea cu ap a cartierului Poiana Stelei
( str. Calea Moldovei, str. Poiana Stelei, str. Vernigi, str. Ghioceilor)
- staie repompare Sud care asigura alimentarea cu ap a cartierului de case din zona Sud ( str.
Dealul Moului, str. M. Eminescu, str. Traian, str. V. Alecsandri).
e) Rezervoare de nmagazinare
- rezervor semingropat- capacit. 2000 mc- zona Ijnic
- rezervor suprateran capacit. 150 mc- zona Mgrini ( aferent staiei de repompare Mgrini )
- hidrosfera ( de compensare) capacit 75 mc- zona Poiana Stelei ( aferent staiei de
repompare P.Stelei ).
- rezervor subteran capacit. 50 mc n incinta staiei de repompare Sud
39
Memoriu general municipiul Orsova

-2 rezervoare de nmagazinare semingropate cu capacit de 2x 500 mc situate pe str. Dealul


Moului ( aferente staiei de repompare Sud)
f) Reele de transport i distributie
Reeaua de distribuie este din oel n lungime de 30 km ( vechime reea 40 ani ) i din PE n
lungime de 11 km ( str. 1 Decembrie 1918, str. Decebal- case, str. Herculane, str. Coramnic,
str. Porile de Fier)
2.9.3. Canalizare
Sistemul public de canalizare, se compune din :
- racorduri de canalizare de la punctul de delimitare i preluare
- reele de canalizare
- staii de pompare
- staii de epurare
- colectoare de evacuare spre emisar
- depozite de nmol deshidratat
Canalizarea este realizat in sistem divizor.
a) racordurile de canalizare de la punctul de delimitare i preluare sunt realizate n toate
zonele unde exist reea de canalizare, mai puin la imobilele situate n partea de aval a
strzilor, care i-au construit demisoluri , necesitnd o reea secundar de canalizare , att n
zone de Sud ct i n zona de Nord a caselor.
Totodat trebuie obligai proprietarii imobilelor situate pe strzile prevzute cu reea de
canalizare, s se racordeze la reeaua public i interzicerea deversrii apelor menajere n
rigolele de preluare a apelor pluviale.
b) reelele de canalizare au lungime de 23.050 ml i sunt realizate din tuburi din beton.
c) staii de pompare- mun. Orova dispune de staie de pompare a apelor uzate, situat n zona
Centru Civic , pe malul drept al prului urlui .
d) staii de epurare staia de epurare a municipiului este situat n amonte de oras, pe str.
Gratca i are rolul de a prelua apele menajere colectate din mun. Orova.
Statia este realizat n treapt mecanic i biologic.
e) colectoare de evacuare spre emisar: att pentru canalizarea menajer , ct i pentru
canalizarea meteoric, emisarul este Lacul de acumulare Porile de Fier ( fluviul Dunrea).
f) depozite de nmol deshidratat: pentru nmolurile deshidratate staia de epurare este
prevzut cu 6 paturi de uscare.
Canalizarea meteoric a municipiului Orova.
Este realizat n sistem divizor, apele pluviale fiind preluate prin rigole stradale i prin reea
de canalizare din tuburi din beton.
Vile naturale, Ijnic, Turlui, ogaele sunt preluate de camine colectoare i deversate n golful
Cerna( emisar). Strzile din zonele de blocuri sunt prevzute cu gaigre.
Statia de epurare oraseneasca
Statia de epurare existenta, este amplasata in aval de oraul Orsova, m zona de sud al
orasului pe malul Golfului Cerna. Are o capacitate de 190 1/sec., care satisface si nevoile de
perspective al orasului.
Statia de epurare este compusa din doua trepte de epurare: una mecanica si una
biologica.
a) Treapta mecanica se compune din:
- Deznisipator
- Separator de grasimi
40
Memoriu general municipiul Orsova

- Decantoare primare radiale


b)Treapta de epurare biologica se compune din:
- bazine de aerare
- decantoare secundare orizontale
c) Circuitul namolului este:
- concentrator de namol
- bazine de stabilizare
- platforme de uscare a namolului
Statia de epurare este in functiune si este realizata la parametrii proiectati.
2.9.4. Alimentarea cu energie electrica
Orasul Osova se alimenteaza cu energie electrica prin intermediul statiei de
transformare 110/20 kV Toplet, amplasata intre Orova si Toplet.
Statia este racordata la sistem prin liniile 110 kV Cozla - Moldova Noua, Crusovat ...
Caransebes - Resita si prin LEA dublu circuit Turnu Severin. Statia are doua sisteme de
bare si are doua transformatoare 110/ 20 kV, unul de 25 MVA si unul de 16 MVA,
alimentate fiecare de pe alt sistem de bare. In statie mai exista un autotransformator 20 /15
pentru degivrarea liniilor.
Alaturat e amplasata substatia de tractiune C.F.R. Valea Cernei, echipata cu 2 + 1
transformatoare alimentate de pe acelasi sistem de bare.
Din statie pleaca urmatoarele linii aeriene de 20 kV :
- LEA Dubova (26 km.), incarcata la 1,8 ... 2 MVA ;
- LEA Virciorova (9 km), incarcata la 1,5 MVA ;
- LEA dublu circuit:
- oras incarcata la 2,5 ... 2,6 MVA ;
- santier naval, incarcata la 0,1 ... 0,2 MVA
- un racord aerian care alimenteaza posturile de transformare de la
COMPETROL si ICRA; tronsonul aerian care leaga aceasta linie cu
raeordul spre posturile IMO nu este in prezent sub tensiune, fiind tinuta
in rezerva.
LEA 20 kV Dubova alimenteaza in Eselnita urmatoarele posturi de transformare
aeriene:
Denumirea postului

S [kVA]

Incarcarea [%]

40
100
100
100
160
160

30
40
40
30
60
60

Crivita
Statia de pompare
Eselnita 1
I.M.T.f.Eselnita
Eselnita 2
Eselnita 3

Pe traseul antierul naval-Virciorova LEA 20 kV Virciorova alimenteaza urmatoarele


posturi de transformare :
Denumirea postului

Tipul postului

[kVA]

Incarcarea [%]

41
Memoriu general municipiul Orsova

U.M. Bahna
Gara Virciorova
ACHGalati(20/6kV)

PTA
PTA
PT la sol

100
250
1000

30
30
50

Orasul propriu-zis este alimentat prin intermediul a doua puncte de alimentare (PA Nord
si PA Sud) intre care exista doi fideri de 20 kV (LEA spre vest si LES in zona orasului) care
alimenteaza posturile de transformare. PA Nord este alimentat din LEA 20 kV dublu circuit
care pleaca din statia Toplet, prin circuitul aferent orasului. PA Nord are i posibilitatea
alimentarii din LEA Dubova printr-un racord aerian.
Lungimea retelei de medie tensiune de pe teritoriul orasului este de aproximativ 20 km, din
care 12,7 km linii aeriene si 17 km linii in cablu.
Situatia posturilor de transformare din zona orasului Orsova:
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28

Denumirea postului
COMPETROL
ICRA
SERACOVA MICA
SERACOVA MARE
IMOl
IFET Valea Cernei
Pompe IGO(statie tratare)
Autobaza IRTA
Caramnic
Strand
PA Nord
Autoexpres
Tufari
CT2
CT1
Punct commercial
PTTR
Liceu marina
CT3
PTA ALION
PTA CORAMNIC 2
Tesatorie "Cazane"
Salcimi
Turlui
ICT4
IGO
Hotel "Diema"
Magazin universal

Tipul
postului
PTA
PCZ
PTA
PTA
PCZ
PCZ
PCZ
PTA
PTA
PT la sol
PCZ
PTA
PTA
PCZ
PCZ
PCZ
PCZ
PCZ
PCZ
PT
PTA
PCZ
PTA
PTA
PCZ
PCZ
PCZ
PCZ

[kVA]
160
400
10
40
2x1000
400
(1+1)X400
250
250
630
400
160
250
400
400
400
400
400
400
160
40
(1000)+700
160
250
630
400
400
400

Incarcarea
[%]
50
50
5
60
70
60
100
50
60
40
50
80
80
75
90
60
60
30
70
60
50
10
60
60
30
80
30
50
42

Memoriu general municipiul Orsova

29 Blocuri sud
PCZ
630
40
30 CT6
PCZ
400
80
31 Spital
PCZ
(1+I)x400
50
32 Blocuri spital
PCZ
2x400
50
33 Horia(1500)
PTA
250
50
34 Alecsandri
PTA
250
60
35 1900
PTA
250
60
36 Ct5
PCZ
400
70
37 Fabrica de paine
PCZ
(1+I)x400
50
38 PA sud
PCZ
400
40
39 Manastire
PTA
160
30
40 PTAB SPAR
PTA
400
50
41 Statia de epurare
PCZ
(1+I)x400^
40
42 Poiana Stelei
PTA
250
40
43 Autoservice
PT la sol
250
20
44 Scoala generala sud
PCZ
160
30
45 Gara
PCZ
250*100
60
46 Port
PCZ
(1+I)x630
50
47 antier naval I
PCZ
2x1000
45
48 antier naval II
PCZ
2x630
60
49 antier naval III
PCZ
2x630
50
Precizam ca incarcarea posturilor nu este indicata pe baza unor masuratori ci este estimata
de catre personalul de exploatare.
In oras mai exista 4 grupuri de 38 kVA asigurand alimentarea receptoarelor vitale din
spital, gara, PTTR si EGCL.
In general reteaua de medie tensiune, posturile de transformare i reteaua de joasa
tensiune sunt corespunzatoare. Exista cateva posturi de transformare incarcate aproape de
sarcina nominala (de exemplu CT 1) i tronsoane de retea pe care exista caderi prea mari de
tensiune. Pentru remedierea acestei situatii urmeaza sa fie transferati consumatori de la un post
de transformare la altul (la posturile 1500 Horia, 1900, PTA sud, Magazin universal, complex
comercial, CT 1) i sa se faca reechilibrari de sarcina pe faze( la posturile PA Nord, Tufari,
Turlui, str. V. Alecsandri , PA Sud, CT 6, Blocuri spital, Magazin universal, CT 2, Caramnic).
Statia de pompare a EGCL va fi alimentata cu o linie separata direct din PTA 1900. Toate
aceste lucrari sunt trecute in planul de lucru pe 1994 al FRE Orsova.
2.9.5. Telefonie, CATV, pota
Telefonie
In zona exista urmatoarele retele telefonice :
centrala telefonica urbana automata tip 7 D cu 2000 linii, toate ocupate.
Centrala este amplasata intr-o cladire P+2E apartinand ROMTELECOM i al
carei parter a fost inchiriat partial Potei.
Numarul abonatilor telefonici particulari este de 178 iar numarul posturilor
pentru institutii de 160.
43
Memoriu general municipiul Orsova

Retea telefonica urbana in canalizatie subterana-in zona centrala a localitatii,


pozata in canalizatie are o lungime de 4,925 km.
Aspecte critice:
- centrala telefonica este complet ocupata, estimandu-se necesitatea unei centrale noi de 5000
linii, moderne (cu gabarite sensibil mai mici decat ale celei actuale) care sa poata fi
amplasata in spatiul ocupat de actuala centrala;
- exista strada fara linii telefonice; extensia actualei retele presupune insa i inlocuirea insa
i inlocuirea unor cabluri (din cauza schimbarii echipamentului din centrala).
CATV
In prezent este in curs de instalare o retea de televiziune in cablu (firma ANALOG cu
sediul in Timioara). Statia de receptie - emisie a retelei va fi in Casa de cultura iar reteaua
urmeaza a fi realizata cu cablu in montaj aerian i aparent.
POSTA
Oficiul postal din Orsova functioneaza in prezent la parterul cladirii ROMTELECOM
care adapostete centrala telefonica a oraului.
Din cele 3 ghiee de la parter doua sunt ale potei iar unul pentru servicii telefonice.
Numarul abonatilor radio este de 1655 iar cel al abonatilor TV de 3039.
2.9.6. Alimentare cu caldura
1. Situatia existenta
Actualul mod de incalzire, mai ales pentru locuintele colective (lemne, electric, butelii
de aragaz) nu reprezinta o rezolvare pentru viitor.
Municipalitatea si chiar judetul ar trebui sa ia in calcul un sistem de incalzire
centralizat, acesta conditionat de refacerea retelelor de termoficare, dar bazat pe surse de
caldura neconventionale(pompe de caldura din golful Cernei)
O alta solutie ar fi incalzirea cu energie electrica ieftina(subventionata pentru locuinte)
avand in vedere ca localitatea Orsova a fost mutata pentru realizarea Hidrocentralei Portile de
Fier. Acest sistem implica o investitie initiala pentru marirea capacitatii retelei electrice.
2.9.7. Gospodarie comunala
In cadrul sectorului de gospodarie comunala intra urmatoarele obiective de interes
orasenesc: cimitirele, statia de epurare, intretinerea si exploatarea retelei de apa cu toate
obiectele sale - bazinele de apa , statiile de pompare, statia de tratare, rampa de gunoi a
orasului.
Statia de epurare este situata in partea de sud a orasului avand o suprafata de teren
asigurata si pentru etapa de perspective.
Cimitirele sunt situate in cadrul intravilanului incat sa poata deservi tot orasul. Ca
suprafata au fost dimensionate la populatia de perspectiva.
Ca amplasament exista un cimitir in zona de nord Cimitirul Tufari dat in administrarea
Parohiei Tufari si un cimitir in zona de vest - Poiana Stelei ce cuprinde si Cimitirul Eroilor
administrat de Primaria municipiului Orsova.
Fosta Rampa de gunoi a orasului situata in zona de vest la iesirea spre Ieselnita a fost
dezafectata, activitatea depozitului fiind sistata in baza prevederilor HGR 349/2005. In
prezent deseurile sunt transportate la rampa de gunoi aflata la Izvorul Barzi in jud.
44
Memoriu general municipiul Orsova

Mehedinti. In baza proiectului Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul


Mehedinti se prevede construirea unei statii de transferin municipiului Orsova.
2.10. PROBLEME DE MEDIU
Prin amplasarea zonei industriale est, in afara oraului s-a avut in vedere protejarea
oraului respectiv a zonei de locuit de nocivitatile unor industrii poluante.
antierul naval, portul industrial, calea ferata - despartita de oras. prin oglinda
de apa care atenueaza efectele zgomotului produs;
In ce privete salubritatea oraului, acesta beneficiaza de canalizare, statie de epurare
avand posibilitatea de racordare complecta a intregului ora.
Pentru colectarea i depozitarea gunoiului menajer sunt create platformele
gospodareti prevazute cu containere. Aceste platforme sunt o sursa de poluare prin stilul in
care sunt folosite de cei ce depoziteaza gunoiul i modul si ritmul de evacuare al acestuia cu
transportul la rampa de gunoi a oraului spre a fi arse.
Alte surse de poluare prezente in cateva puncte ale oraului sunt zonele adiacente
zonei de locuit (blocuri) cu mici gospodarii anexa , crescatorii de animale - porci, pasari, oi,
etc.- care prin aspectul estetic, imposibilitatea de igienizare vin sa polueze apa, aerul si solul.
Un alt gen de degradare semnalat este eroziunea terenurilor din cauza torentelor
(viiturilor) ce vin de pe versanti, lucrarile de amenajare si protectie nefiind in totalitate
executate.
2.11. DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII)
Intravilanul existent al localitatii cuprinde o suprafata de 498,18ha, incluzand toate
constructiile existente precum si rezervele minime de teren pentru extinderea unor functiuni.
Din analiza facuta se desprind cateva aspecte critice rezultata din modul de desfaurare
a activitatilor atat in teritoriu cat si in localitate.
I. Aspecte de incompatibilitate i incomodare in relatiile dintre diversele zone
functionale.
Zona centrala:
- Piata agroalimentara - activitatea se desfaoara in conditii improprii -sub aspect
urbanistic se impune ridicarea aspectului estetic, reorganizarea circulatiei pentru
eliminarea punctelor de conflict, completarea echiparii i dotarilor existente.
- Constructiile noi executate cladiri de locuit, garaje, chiocuri si alte spatii noi s-au
amenajari in constructii existente pentru desfasurarea activitatilor comerciale - creeaza
in unele situatii prin amplasament, executie i exploatare un disconfort in zona .
- Zona Gratca - dezvoltarea urbanistica produsa este complet necontrolata - cu rezolvari
ce nu au avut in vedere potentialul zonei. Sub aspect edilitar zona nu este echipata,
solutiile adoptate devenind surse de poluare (evacuari in apele Dunarii).
- Gospodaria anexa a M.Ap.N.-ului este incompatibila ca functiune cu zona in care se
afla situata, constituand o sursa de poluare sub toate aspectele -amplasament, functiune
i exploatare.
- Zona statiei de epurare - Dezvoltarea zonei de locuinte din vecinatatea statiei de
epurare contravine "Normelor de igiena i recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei" - ord. nr. 536 al M.S.- conform caruia STATIA DE EPURARE cu o zona
de protectie sanitara de 300 m. in interiorul careia se interzice amplasarea oricaror
obiective, cu exceptia celor destinate personalului de intretinere.
- Zona Ijnic si alte zone de anexe gospodaresti inmugurite la limita intravilanului sunt
dezvoltari necontrolate cu un aspect deplorabil, adevarate surse de poluare, beneficiarii
45
Memoriu general municipiul Orsova

fiind sau nu proprietari ai terenurilor.


Zonele de umpluturi create in lungul litoralului vin sa altereze aspectul estetic al
zonei, afecteaza lucrarile de protectie a malului (grinda sparge val.), in unele situatii
creand i functiuni incompatibile cu statutul initial al zonei.

II. Conditii nefavorabile ale cadrului natural create in teritoriu, necesar a fi remediate
prin lucrari hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale.
Pe teritoriul intravilan sunt cateva zone cu eroziuni puternice astfel:
- Zona de vest - de-o parte i de alta a paraului Turlui sunt ravene ce vin
dinspre versanti i se opresc in acesta. Zonele sunt puternic degradate, lucrarile
antierozionale i hidroameliorative prevazute nefiind executate complet
- Paraul Turlui - pe traseul lui cu actiunea lui de eroziune pana ce intra in
zona regularizata.
- In zona de sud se simt trei zone de eroziuni mai puternice:
Zona din spatele Bisericii Catolice Zona cuprinsa intre str. V. Alecsandri i str. Horia oprindu-se in str. Decebal,
Zona de eroziune ce traverseaza zona str. M. Eminescu, str. Traian si se stinge
in dreptul strazii Banatul. In aceste zone lucrarile antierozionale i de
consolidare nu au fost efectuate complet.
In afara de imposibilitatea stavilirii acestor eroziuni prin lucrarile tehnice, aceste zone
constituie surse de poluare prin depozitarea abuziva a gunoiului menajer.
III.
Necesitatea protejarii monumentelor de arhitectura existente, protejare
cadrului natural.
Cele doua edificii de cult cuprinse in lista monumentelor de arhitectura sunt Biserica
ortodoxa Sf. Nicolae" si Biseerica catolica. Pentru protejarea si punerea in valoare a acestora
se impun cateva reguli ce trebuiesc respectate in situatia unor interventii asupra constructiilor
i a zonei inconjuratoare.
Este necesara protejarea cadrului natural deosebit de generos in care este amplasat oraul
prin controlarea defriarilor, programarea unor actiuni de reimpadurire, interzicerea amplasarii
unor fiinctiuni ce pot afecta echilibrul zonei.
IV. Nivelul de poluare sau de degradare constatat in unele zone
Fenomenul de poluare si de degradare semnalat in oraul ORSOVA este determinat clar
de urmatorii factori:
- Activitatile industriale care in cadrul procesului tehnologic produc nocivitati mai mult
sau mai putin retinute prin instalatiile de filtrare i statiile de preepurare.
- Traficul rutier deosebit de incarcat pe tronsonul DN 57 ce traverseaza zona.
- Factorul uman cu actiuni imprevizibile uneori necontrolabile, cu efecte in timp
deosebit de neplacute.
V. Probleme sociale rezultate din perturbarile in ocuparea fortei de munca existente
Inchiderea unor activitati industriale si anume la:
- S.C. SILICOR S.A. (IMO) prin inchiderea minei Tufari;
- S.C.CAZANE S.A. lipsa de comenzi.
Alte unitati mai mici cu aceleasi probleme - a determinat si o reducere a numarului
salariatilor aparand astfel fenomenul de somaj. Se mentioneaza ca grupa apta de munca dupa
varsta in toate perioadele analizate prezinta o rezerva de mana de lucru la care in aceasta
46
Memoriu general municipiul Orsova

perioada si somerii ce reprezinta cca. 11,5% din grupa apta de munca.


Navetismul ca fenomen se mentine la cote mai scazute, unitatile industriale si celelalte
activitati folosind aceasta mana de lucru respectiv oraul putand oferi locuri de munca pentru
cei din zonele invecinate.
VI Fondul de locuit i dotari existente - probleme acute privind starea
Fondul de locuit existent in blocuri P+4, P+10 nivele si in casele individuale P si P+l
nivele, in general se prezinta intr-o stare buna, necesitand insa msuri de cretere a calitii
arhitectural-ambientale a cldirilor.
Un numar mic de case individuale au fost mentinute din vechea aezare, fondul de
locuit fiind nou respectiv pana in 30 ani vechime. Unele probleme se ridica la blocurile P+4
nivele pe categorii de contort (categoria III-IV) si caminele de nefamilisti care sub aspectul
structurii apartamentelor nu corespund cerintelor sociale.
Cumpararea fondului de locuit de stat de catre chiriasi a determinat in mare parte
lucrari de intretinere si de imbunatatire a calitatii.
Pentru completarea fondului de locuit cu constructii noi, zonele libere din actualul
intravilan sunt minime ca suprafata si capacitate, urmand ca pentru etapa urmatoare sa se
deschida noi zone pentru construirea de locuinte.
Dotarile social-culturale si administrative. Dificultati sunt lipsa :
- Leagan de copii
- Camin de batrani.
- Sali de expozitii
- Muzeu.
- Dradinita cu program prelungit si cresa
Dotarile administrative existente functioneaza cu exceptia Primariei, Judecatoriei si
Banca Comerciala, in spatii inchiriate, nespecifice.
VII. Aspecte critice privind organizarea circulatiei i a transportului in comun
Circulatia majora a orasului se desfasoara partial pe arterele principale ale orasului:
b-dul 1 Decembrie 1918, b-dul Portile de Fier apoi pe str. Eroilor, traseul ce canalizeaza si
circulatia de tranzit spre Ieselnita si Dubova, aceste sectoare fiind mai incarcate ca trafic.
Intersectiile acestor bulevarde cu strazi sunt nesemaforizate, conflictul pieton autoturism fiind inevitabil.
Intersectia cu DN 6 la intrare - iesire din ora din cauza traficului mare pe DN 6 este
dificila cu perioade lungi de asteptare.
Transportul in comun asigura toate traseele dar numai la anumite ore de varf.
VIII. Aspecte legate de raportul dintre gradul de echipare edilitara a localitatii,
necesitatile populatiei i posibilitatile oferite de teritoriu
Municipiul ORSOVA dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Debitele
de apa necesare sunt asigurate de instalatiile de captare existente. Reteaua de alimentare cu apa
este realizata pe toate strazile din oras - insa la aceasta retea nu sunt racordate toate locuintele
individuale ale orasului, alimentarea cu apa rezolvandu-se de la cismele existente in strada
In ce priveste canalizarea este asigurata partial si anume in zona de nord asigurata
complet, zona centrala si de blocuri complet, zona Magrin complet iar in partea de sud si
Poiana Stelei partial.
Statia de epurare are capacitate asigurata pentru dezvoltarea de perspectiva.
2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI
47
Memoriu general municipiul Orsova

In urma documentarii pentru analiza critica a situatiei existente, prin discutiile directe
cu reprezentantii conducerii locale, conducerile unitatilor economice i prin consultarea cu alti
factori interesati in dezvoltarea economica i sociala a oraului au rezultat necesitatile
optiunile si punctele de vedere ale acestora, elemente esentiale in solutionarea in cadrul
Planului Urbanistic General a problemelor legate de viata orasului si de dezvoltarea in
perspectiva.
Au fost analizate deficientele dotarii existente a orasului stabilindu-se necesarul de
fond de locuinte, dotari social culturale, completarea echiparii edilitare, aspecte legate de
integrarea in economia de piata, privatizarea.
Rezultatele acestor analize au constituit elemente de tema pentru elaborarea Planului
Urbanistic al municipiului ORSOVA.
Au fost inregistrate propuneri de complexitate in domeniul urbanistic, al habitatului, al
amenajarilor locurilor publice i anume:
Extinderea intravilanului existent in vederea deschiderii unor noi zone pentru
constructia de locuinte;
Rezervarea in zona centrala a unor amplasamente pentru dotarile social
culturale si administrative necesare;
Restructurarea i refunctionalizarea caminelor de nefamilisti din zona
centrala;
Modernizarea Pietii 1800;
Imbunatatirea circulatiei majore. Prevederea unei artere ocolitoare pentru
tranzit (spre Moldova Veche - DN57 din DN 6);
Completarea spatiilor verzi i de agrement ale oraului. Mobilarea
corespunzatoare a spatiilor publice;
Asigurarea salubritatii oraului;
Program de dezvoltare
Extrase din programul de dezvoltare al administratiei locale:
Completarea fondului locuibil prin construirea blocului ANL- 66 unitati locative- cu un
regim de inaltime de S+P+9E +M;
Reabilitarea parcurilor I.C. Bratianu si Dragalina;
Reabilitarea zonei centrale;
Centru national de informare si promovare turistica;
Aductiune apa Poiana Stelei;
Proiectarea si studierea posibilitatilor de amplasare a unui bloc cu apartamente sociale
in vederea mutarii chiriasilor;
Completarea dotarilor social culturale si administrative necesare;
Amplasarea centrala a spatiilor de interes public.
Amenajarea unui sediu pentru Biblioteca - 100.000 volume
Analiza - prognoza privind evolutia i modificarile ce pot surveni pe piata muncii din
dezvoltarea unitatilor existente;
Revizuirea suprafetelor ocupate de agentii economici;
Inventarierea problematicii legate de protectia mediului;
Alimentarea cu apa - dublarea aductiunii ;
Canalizarea menajera - remedieri in exploatare. Extinderea retelelor;

48
Memoriu general municipiul Orsova

Imbunatatirea transportului in comun;


Imbunatatirea termica a blocurilor pentru economisirea agentului termic
Msuri de cretere a calitii arhitectural-ambientale a cldirilor
Microcomplex pe b-dul Portile de Fier( in partea de Sud a blocului PF nr.7)

In conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului National al Municipiul Orsova


ar fi trebuit sa mai dispuna de urmatoarele dotari publice:
- Leagan de copii
- Camin de batrani.
- Sali de expozitii
- Club
- Muzeu.
- Sala de sport pentru competitii de nivel judetean.
3. PROPUNERI DE REGLEMENTARE URBANISTICA
In vederea intocmirii prezentei documentatii au fost analizate domeniile ce vizeaza in
principal:
- amenajarea teritoriului administrativ, evolutia localitatii sub diversele aspecte, fondul
construit existent, organizarea circulatiei si a transporturilor, probleme legate de protectia si
conservarea mediului, echiparea edilitara, institutiile publice, serviciile, aspectele sociourbanistice, msuri de cretere a calitii arhitectural-ambientale a cldirilor. Rezultatele
acestor analize au constituit elemente de tema i stabilirea propunerilor de organizare
urbanistica.
Scopul oricarei documentatii de urbanism este de a imbunatati viata beneficiarilor
caci Oamenii se aduna in orase pentru a trai impreuna. Ei raman impreuna pentru a trai
mai bine Aristotel
Daca suntem de acord ca modul de viata urban este o treapta evoluata a celui rural,
din motivele pe care secolele XIX si XX le au fundamentat, dar pe care secolul XXI cu
evolutia sa postindustriala incet incet incepe sa le conteste, ar trebui sa ne gandim cum sa
sporim confortul urban al municipiului Orsova prin documentatia noastra.
Pentru aceasta ar trebui sa analizam pe scurt modul de viata urban in comparatie cu
viata rurala.
Latura existentiala - cuprinde aceleasi elemente fiziologice ca in mediul rural cu un
plus teoretic ca locurile de munca din industrie reprezinta un venit real diferit.
Latura spirituala cuprinde elemente sociale: dezvoltare profesionala, diversitatea
ocupatiilor, contacte sociale, senzatia de colectivitate, renuntarea la prejudecati, aspiratii
socio-profesionale, orgoliul de cetatean, grad mare de mobilitate, grad mare de independenta
si elemente psihologice care difera de la individ la individ.
Migratia de la sat la oras a avut urmatoarele cauze:
- Economice
-Atractia economica exercitata de zona urbana;
-Posibilitatea unor venituri superioare la oras;
-Obtinerea unui program de lucru regulat in tot cursul anului;
-Existenta unui sistem de asigurari sociale si de sanatate superior organizat in mediul
urban;
-Deficiente si insatisfactii economice prezente in zona rurala;
49
Memoriu general municipiul Orsova

-Aplicarea, uneori neadecvata, a sistemului stimulativ de plata a muncii agricole


legata de cele mai multe ori de valorificarea dificila si tardiva a productiei;
-Socio culturale
-Posibilitati de promovare sociala limitate in mediul rural;
-Decalaj intre standardul de viata in zona rurala si cea urbana;
-Dotari culturale insuficiente, posibilitati restranse de petrecere a timpului liber;
-Posibilitati sporite in centrele urbane de continuare a scolarizarii si profesionalizarii;
-Psihologice
-Orientarea aspiratiilor tineretului catre conditia urbana;
-Constientizarea elementelor de prestigiu social oferite de exercitarea unei meserii
neagricole intr-un centru urban;
-Tendinta tinerilor de a se elibera de sub normele riguroase ale controlului social din
comunitatea rurala;
-Populatia Orsovei a fost supusa in ultimii 50 de ani la doua socuri psiho-sociale
profunde- demolarea orasului vechi si mutarea lui ca urmare a realizarii Lacului de
acumulare Portile de Fier si modificarea sistemului economic ca urmare a
evenimentelor din decembrie 1989.
Realizarea noului oras intr-o perioada scurta si la comanda politica a rapit
organismului urban posibilitatea unei evolutii firesti - vii. Confortul urban nu poate fi oferit
de evolutia sistemului de locuire acesta fiind rigid si inadaptabil realitatilor economice
contemporane (locuinta colectiva) sistem de retele edilitare centralizat putin adaptabil la
schimbarile economice ce au intervenit dupa 1989.
Solutia pentru Orsova pornind de la aceste realitati ar fi considerarea locuintelor
colective ca locuinte sociale si rezolvarea investitiilor pentru cei interesai: furnizarea
energiei termice ca sarcina a proprietarului.
O latura importanta a confortului urban o constituie existenta dotarilor de diverse
tipuri si accesibilitatea populatiei la aceste dotari.
Crestere nivelului de trai o tendinta fireasca pentru orice societate sanatoasa va
necesita sporirea spatiilor comerciale si a diferitelor servicii, a echipamentelor,urbane, deci va
avea o influenta hotaratoare asupra cantitatii si diversitatii spatiilor, in timp ce nivelul cultural
va atrage dupa sine cerinte superioare privind calitatea prestatiilor, a activitatilor culturale,
distractive, educationale, informationale, etc.
Satisfacerea intereselor psihologice ale populatiei urmareste sa fie oferite cat mai
multe posibilitati de relatii si comunicari sociale interpersonale.
Prima incercare a comunitatii de a-si transforma Orasul intr-un centru international de
sporturi nautice a esuat datorita birocratiei si suficientei institutiilor care administreaza
domeniul public. Administratorul Lacului de Acumulare Portile de Fier a refuzat sa avizeze
extinderea intravilanului localitatii pe oglinda de apa din golful Cerna. Fara extinderea
intravilanului Orasul nu ar fi putut sa faca investitii si nu s-ar fi garantat mentinerea oglinzii
de apa la parametrii constanti in timpul concursurilor internationale.
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
Studiile si analizele efectuate asupra domeniilor de activitate, a tuturor
aspectelor vietii oraului au etalat conditiile pe care se poate sprijinii evolutia viitoare,
constituind elemente de tema in propunerile P.U.G. Studiile de fundamentare a PUG50
Memoriu general municipiul Orsova

ului au fost intocmite de Proiectantul general si se refera la Reambularile topografice si


la studiul geotehnic inclusiv plansa de risc hazard.
Cap. II.1
1.1. Caracteristici socio demografice;
1.3. Probleme de organizarea circulatiei in oras si teritoriul adiacent;
1.4. Probleme de comert, dotari si industrie;
1.5. Probleme de poluare, colectarea si evacuarea deseurilor menajere si
industriale;
1.6. Spatiile verzi naturale si amenajate;
1.7. Echipare edilitara

3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI


Potentialul material si uman corelat cu cerintele populatiei, consultarile cu factorii
interesati, a redefinit evolutia posibila a orasului. Prioritatile in cadrul dezvoltarii orasului
sunt:
Prin scoaterea din intravilan a unor zone impadurite si prin introducerea unor
suprafete proprietate particulara si suprafete din domeniul public de interes local, intravilanul
existent este de 498,18 ha. Aceste suprafete nou introduse in intravilan vor fi destinate
constructiei de locuinte individuale, a unor institutii si service publice, zone de locuinte
pentru weekend, extindere spatii verzi, agrement si dotari pentru turism.
Reactualizarea ansamblurilor de locuit prin amenajarea spatiilor existente cat i
prin imbunatatirea fondului construit existent prin anveloparea termica a cladirilor si
mansardarea constructiilor P+4. Dezvoltarea unor noi cartiere de locuit se va face pe
platoul Poiana Stelei cca 79 ha., Zona Lac cca 31 ha, prelungire Zona Nord cca.7ha. Valea
Cernei cca. 14 ha.,
Reabilitarea centrului civic al localitatii .
Definitivarea si modernizarea circulatiei rutiere, realizarea unei artere
ocolitoare- pentru traficul greu - spre Ieelnita - Dubova; - deschiderea drumului D.N. 57 pe
malul DUNARII , ca drum expres Drobeta Tr. Severin - Moldova Noua - Bazias - Socol
conform Legii nr, 71 din 22 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea I - cai de comunicatie - Dezvoltarea retelei de cai rutiere:
Autostrada Bucuresti - Craiova - Drobeta Turnu-Severin - Lugoj -Timisoara Moravita conform aceleasi Legi nr. 71 din 12 iulie 1996 pe traseul actualului DN 6 (E70)
Dublarea magistralei CF Bucuresti Timioara conform aceleasi legi nr. 71 din
12 iulie 1996.
Realizarea lucrarilor edilitare majore - alimentarea cu apa i canalizarea pe
toata reteau stradala existenta. In zonele nou introduse in intravilan acolo unde densitatea de
locuire nu permite exploatarea eficienta a unor retele edilitare publice se pot autoriza si
rezolvari individuale cu exceptia alimentarii cu energie electrica.
3.2.1. Stabilirea prioritatilor pe baza disfunctionalitatilor constatate
-Asigurarea suprafetelor de teren
necesare pentru dezvoltarea localitatii la
nivelul anului 2020.
Asigurarea circulatiei rutiere in teritoriu i in cadrul intravilanului propus - in cadrul
zonelor functionale existente.
Dezvoltarea circulatiei navale - imbunatatirea relatiilor in teritoriu
51
Memoriu general municipiul Orsova

Asigurarea conditiilor de mediu (apa, aer, sol, fonic) prin eliminarea surselor de
poluare.
Redresarea strazilor de legatura intre zonele functionale.
Restructurari, schimbari de functiuni, dezafectari a fondului construit.
Completarea fondului locuibil in intravilanul existent sj asigurarea terenurilor noi
pentru dezvoltarea zonei de locuit (200 cereri de locuinte P,P + 1)
Completarea dotarilor i institutiilor necesare oraului pentru etapa actuala i
asigurarea terenurilor pentru nivelul anului 2020.
Dezvoltarea echiparii edilitare la capacitatile proiectate.
Lucrari de protejare a cadrului natural - (eroziuni, alunecari de teren, defriari)
prin corectari de curs si praguri de rupere a pantei, ziduri de sprijin, impaduriri.

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU


Dezvoltarea economico-sociala va activa relatiile dintre oras, teritoriul sau
administrativ i teritoriile vecine. Se vor amplifica relatiile in cadrul activitatilor industriale,
agricole, aprovizionarea cu produse agroalimentare, a activitatilor de recreere si odihna,
turism.
Municipiul ORSOVA are un rol de centru polarizator in cadrul judetului Mehedinti
fiind al doilea oras ca marime dupa Drobeta Turnu Severin si reprezentand si o poarta de
intrare in zona defileului Dunarii unde polarizeaza trei comune Eselnita, Dubova, Svinita.
Pentru localitatile polarizate municipalitatea ar trebui sa gaseasca resurse pentru prelungirea
transportului urban pana la aceste localitati.
Schimbarile intervenite in folosinta terenului localitatii constau in includerea in
intravilan a unor terenuri in scopul construirii de locuinte datorita inexistentei in intravilanul
aprobat a unor terenuri disponibile capabile sa raspunda presiunii imobiliare.
Avantajul pozitiei geografice - la intrarea in defileul Dunarii (Cazanele) si la intrarea in
culoarul Timis Cerna, trebuie valorificat prin multiplicarea si diversificarea serviciilor
turistice oferite.
In acelasi timp Golful Cernei plasat inainte de ecluza de la Portile de Fier poate
reprezenta o baza pentru un anumit gen de turism de croaziera cu iahturi pe cursurile
navigabile ale Europei avand in vedere si Canalul Rin Dunare.
Deja cu traditie sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesare
unei baze nationale. In viziunea municipalitatii creerea unei piste olimpice de canotaj in
Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.
Din punct de vedere a circulatiei prioritatile ar fi:
- Definitivarea si modernizarea circulatiei rutiere, realizarea unei artere ocolitoarepentru traficul greu - spre Ieelnita - Dubova; - deschiderea drumului D.N. 57 pe malul
DUNARII , ca drum expres Drobeta Tr. Severin - Moldova Noua - Bazias - Socol conform
Legii nr, 71 din 22 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I - cai de comunicatie - Dezvoltarea retelei de cai rutiere:
- Autostrada Bucuresti - Craiova - Drobeta Turnu-Severin - Lugoj -Timisoara Moravita conform aceleasi Legi nr. 71 din 12 iulie 1996 pe traseul actualului DN 6 (E70)
- Dublarea magistralei CF Bucuresti Timioara conform aceleasi legi nr. 71 din 12
iulie 1996.
Un rol important revine Municipiului Orsova in transporturi atat terestre prin DN 6,
DN 57, feroviare - prin magistrala Bucuresti- Timisoara cat si navale, din Gara Fluviala
Orsova (S.C.E.P.Orsova) pornind curse spre localitatile din Clisura Dunarii.
52
Memoriu general municipiul Orsova

SECTIA DE DRUMURI NATIONALE ORSOVA - str. Tufari nr.9 are in


administrare i intretinere un total de 437,429 km de drumuri nationale i anume:
- D.N. 6
Bahna-Orsova- Cornea
- km 358+000-406+000
- D.N. 67 D Baile Herculane - Tg Jiu
- km 76+830 -108+400
- D.N. 57
Orsova - Cozla - Moldova Veche
- km 0+000 - 177+250
- D.N. 57 B Oravita-Bozovici-D.N. 6
- km 0+000- 97 + 675
- D.N. 57 A Pojejena-Socol
- km 0+000- 25+530
- D.N. 57 C Vama Naidas
- km 0+000- 0+450
- D.N.66 A
- km 52+354-109+308
Dintre acestea doar 13 km si 500 m sunt pe teritoriul municipiului.
In conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului National (Legea 71/1996) se
propune ca DN57/57A- Orsova, Moldova Veche, Bazias, Socol, Vracev Gaj (Serbia) sa fie
modernizat ca drum expres, Drumul European E70 (DN6) este propus ca suport pentru
Autostrada Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timisoara, Moravita,Vrsac
(Serbia).
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
Factor principal in dezvoltare este factorul economic. Perioada de criza nu ofera
conditii pentru o dezvoltare a factorului economic. Prin reorganizarea tehnologica a
industriilor existente rentabile, restructurarea celor nerentabile diversificarea in industria
usoara si alimentara vor putea asigura locurile de munca pentru disponibilul existent al fortei
de munca. In prezent datorita crizei economice globale a cazut si sectorul imobilia un sector
important pentru Orsova.
Crearea unor noi locuri de munca in sector tertiar prin dezvoltarea serviciilor,
turismului, comertului va duce la evolutia orasului.
Stabilitatea economica va atrage dupa sine si imbunatatirea vietii sociale.
Avantajul pozitiei geografice - la intrarea in defileul Dunarii (Cazanele) si la intrarea
in culoarul Timis Cerna, trebuie valorificat prin multiplicarea si diversificare serviciilor
turistice oferite.
In acelasi timp Golful Cernei plasat inainte de ecluza de la Portile de Fier poate
reprezenta o baza pentru un anumit gen de turism de croaziera cu iahturi pe cursurile
navigabile ale Europei avand in vedere si Canalul Rin Dunare.
Deja cu traditie sporturile nautice ar trebui sa primeasca la Orsova dotarile necesare
unei baze nationale. In viziunea municipalitatii creerea unei piste olimpice de canotaj in
Golful Cernei ar folosi in viitor atat orasului cat si sportului romanesc.
O institutie care ar trebui sa aiba o subunitate in municipiul Orsova este Garda de Mediu
care trebuie dotata cu o salupa de patrulare si un elicopter. Pentru heliport se propune terenul de
antrenament al politiei de frontiera (fostul teren de fotbal) din zona Gratca.
Conform Legii nr. 215 din 2001 a administratiei publice locale, republicata, administratia
publica locala a Municipiului Orsova reprezentata de Consiliul Local poate sustine si
influenta pozitiv dinamica dezvoltarii economice a orasului.
Astfel, pentru a completa analiza situatiei economice actuale a orasului Orsova, se
impune si urmarirea deciziilor luate de administratia publica locala in favoarea dezvoltarii de
activitati economice pe teritoriul localitatii. Sursa informatiilor prezentate mai jos este
Raportul privind starea economica, sociala si de mediu a municipiului Orsova la data de 1
martie 2011, elaborat de Primaria municipiului Orsova.
Proiecte finantate din fonduri nerambursabile realizate in 2010:
53
Memoriu general municipiul Orsova

Proiectul Reabilitarea ambulatoriului Spitalului Municipal Orsova


Proiect tehnic pentru Reabilitarea ambulatoriului Spitalului Municipal Orsova
A fost finantat studiul de fezabilitate pentru proiectul Implementarea solutiilor de esanatate in Spitalul Municipiului Orsova, cu suma de 18000 euro, care va fi depus in
cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice.

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI


Pornind de la analiza evolutiei populatiei in ultimii 20 de ani se constata ca intre 1992 si
2002 populatia a scazut in valoare absoluta cu 2979 de locuitori iar intre 2002 si 2009 conform
datelor de la primarie populatia a crescut in valoare absoluta cu 1171 de locuitori. Din pacate
cifrele de luat in calcul sunt cele de la recesaminte si rezultatul ultimului recesamant nu ne-a
parvenit. Pornind insa de la situatia economica actuala cat si de la evolutia demografica bazata pe
sporul natural si luand in calcul si sporul migrator prognoza pentru anul 2020 este de: 15.000
locuitori
Se conteaza atat pe creterea natalitatii cat si pe mentinerea unui spor migratoriu
pozitiv.
Pentru urmatorii 10 ani se are in vedere posibilitatea de reimprospatare a grupei de
varsta apta de munca prin oferirea de locuinte sociale sau pentru tineri prin programele
guvernamentale
In ce privete ocuparea fortei de munca se presupune o modificare fata de situatia
actuala printr-o reorientare pe ramurile economiei nationale cu o cretere sensibila in sfera
serviciilor, comertului i turismului.
-In chestionarul completat de Primaria Orsova ca anexa la tema de proiectare cifra
populatiei in 2007 este de 14136.
-Lipsind studiul de fundamentare prospectiv ale caracteristicilor socio demografice, iar
datele ultimului recesamant fiind expirate, s-a considerat ca date de referinta cele furnizate de
primaria municipiului Orsova si cele din Lucrarea Strategia de dezvoltare a municipiului
Orsova
Analizand sporul natural la 299 nasteri si respectiv 115 decese se constata o crestere a
populatiei de 1,2 % pentru anul 2008.
Pornind de la aceste cifre si apreciind tendinta de crestere la 5 , proiectantul
prognozeaza pentru 2020 o populatie stabila in Municipiul Orsova de 15 000 locuitori. Aceasta
populatie a fost luata in calcul pentru dimensionarea dotarilor de interes public si a capacitatilor
retelelor edilitare.
Neavand date despre piramida varstelor a populatiei actuale si nici despre numarul de
navetisti spre si dinspre Orsova populatia calculata prin structura ocupationala are un rol de
control si de dimensionare planificata a sectorului tertiar.
Considerand un necesar de 30 activi la 100 ha. teren agricol reiese un numar de activi
ocupati in agricultura de 300 adica 2% din populatia actuala la care se adauga 20 salariati din
silvicultura.
Apreciind forta de munca necesara pentru sectorul zootehnic la 75 activi
rezulta un numar de 395 activi in sectorul primar
In sectorul secundar conform informatiilor Primariei Orsova sunt 1310 activi.
De asemenea primaria ne semnaleaza existenta unui numar de 573 de someri ceea ce
reprezinta 4% din populatia existenta.
54
Memoriu general municipiul Orsova

Aplicand formula deducerii populatiei de perspectiva


planificand structura
ocupationala a populatiei obtinem:
A activi in sectorul primar- 395
B activi in sectorul secundar-1310
C activi in sectorul tertiar in procente 25% (dublarea numarului actual de activi din
sector)
D- dependenti in procente- 54 %
(A+B) * 100/ 100 (C+D+4%) = X
(395 +1310)* 100 / 100 - 25 - 57 - 4) =X
X = 170500/14=12200
Mentinand somajul la procentul actual populatia de 15 000 locuitori se poate sustine
economic prin creerea unui numar important de locuri de munca in sistemul tertiar circa 2000,
dar ce e mai grav e ca trebuiesc create locuri de munca si in sectorul secundar circa 400. In
situatia ca aceste locuri de munca nu se vor creea populatia va trebui sa migreze in cautarea
unor locuri de munca in afara zonei sau chiar in afara tarii, deoarece in zona nu se intrevede
posibilitatea de a face naveta spre alte unitati industriale din interiorul izocronei de o ora iar
agricultura de subzistenta nu reprezinta o solutie creind o saracie endemica care va produce
probleme sociale pe termen mediu si lung. Tinand cont ca municipiul este situat in Parcul
Natural Portile de Fier cu terenuri agricole putine si slab productive, populatia nu poate practica
o agricultura extensiva de mica investitie.
O varianta pentru oferirea unor locuri de munca ar fi angajarea fostilor mineri in lucrari
de infrastructura dublarea caii ferate, realizarea arterei ocolitoare a municipiului Orsova- pe
varianta Grivita Valea Cernei.Aceste lucrari ar urma sa fie finantate cu bani de la bugetul
central.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI
3.6.1. Organizarea circulatiei rutiere
Analiza situatiei existente a etalat problemele circulatiei rutiere, in teritoriul
administrativ si in limitele intravilanului existent al orasului.
Propunerile de organizare a circulatiei, incearca solutionarea acestor probleme si
pregatirea tramei stradale pentru urmatoarele etape de dezvoltare ale oraului.
Pentru evitarea tranzitarii oraului cu transportul greu pentru localitatile amplasate in
amonte de oraul Orsova se propune o legatura rutiera ocolitoare cu racord din DN 6 (E70)
peste dealul Grivita si intrarea in D.N. 57 in zona Poiana Stelei.
- Protejarea culoarului pentru autostrada Bucuresti - Craiova - Drobeta Tr.Severin Lugoj - Timisoara.
In intravilanul existent se propune:
- modificarea unor categorii de strazi, respectiv de la categoria Ill-a la categoria II
- modernizarea unor intersectii -la nivel;
- completarea spatiilor de parcare necesare.
In intravilanul propus ce cuprinde zonele de dezvoltare ale orasului pentru etapa de
perspectiva au fost prevazute atat accesele la aceste zone in relatie directa cu trama stradala
existenta cat si strazile interioare acestor zone pentru asigurarea circulatiei in zonele
functionale. Pe traseele strazilor noi s-au prevazut interdictii temporare de construire pana la
aprobarea unor PUZ-uri ce vor clarifica situatia juridica a terenurilor aferente circulatiei.
In zona de racord a viitoarei autostrazi (nodul de descarcare) la DN57 va fi prevazut o
parcare etajata.
55
Memoriu general municipiul Orsova

Transportul in comun asigura deplasarea populatiei in interiorul orsului dupa trasee si


orare bine stabilite. Capacitatea mare de transport, costul relativ redus si implicit benefic de
descongestionare a cailor de comunicatie reprezinta principalele calitati ale acestui tip de
transport.
Pentru obtinerea unui grad de confort la nivelul transportului in comun trebuie
subliniate cateva principii ce stau la baza stabilirii retelei de transport in comun.
Distantele ce trebuie parcurse pana la punctele de interes sa fie de maxim 2 km.
Sa acopere 80 % din suprafata orasului.
Legarea punctelor de interes prin trasee cat mai directe.
Necesitatea existentei unei legaturi eficiente intre zona preurbana si mediul urban
propriuzis.
Pozitionarea judicioasa a statiilor de treansport in comun,
Automobilul cu motor cu ardere interna este principalul responsabil pentru poluarea
aerului atmosferic. Emanatiile de oxid de carbon continute in gazele de esapament sunt direct
toxice, dar si alti componenti ai arderii incomplete a carburantilor complica problema apararii
calitatii mediului ambient in Orsova.
Din numeroasele aspecte de poluare urbana se evidentiaza tot mai pregnant poluarea
fonica.
Automobilul este pe cale sa devina vaca (sacra) a religiei americane: un mit capabil sa
distruga orasele noastre Lewis Mumford.
Separarea circulatiei rutiere de cea pietonala, un deziderat de urmarit la orasele mari si
in zonele aglomerate nu se impune la Orsova din contra senzatia intalnita de proiectant pe
artera, 1Decembrie 1918, de pe malul golfului este de pustiu (dupa amiaza) viata orasului
pulsand pe strada Eroilor.
Realizarea autostrazii Bucuresti Craiova- Timisoara pe traseul DN6 va reprezenta in
afara unui acces rapid in zona fara puncte de conflict si cu o siguranta a circulatiei superioara
si o serie de incoveniente legate de confortul urban. Autostrada inseamna o sporire a traficului
in principiu la viteze mult mai mari ceea ce inseamna o poluare sonora ridicata. In aceasta
situatie trebuiesc luate masuri de protejare a constructiilor, mai ales a locuintelor, de zgomotul
nascut de autostrada, astfel nivelul maxim sonor acceptat in locuinta este de 35 dBA in timpul
zilei si 25 dBA in timpul noptii. Valoarea de 35 dBA este valabila si pentru unitatile de
invatamant. Din pacate, pe autostrada, valorile zgomotului poate ajunge si pana la 85 dBA.
Pentru a evita un disconfort urban legat de traficul pe autostrada studiul de impact trebuie sa
precizeze zonele in care autostrada trebuie ecranata fie prin panouri fonoabsorbante - cand
autostrada este realizata suprateran, fie prin fasii plantate sau panouri fonoabsorbante cand
autostrada este realizata la nivel.
TABEL NOMINAL cu strazile din municipiul Orsova
1. str. Alexandra Vlahuta (1000 ml)
2. str. Avram Iancu (550 ml)
3. str. Banatului(1300 ml)
4. str. Calea Moldovei (1000 ml)
5. str. Cazane (300 ml)
6. str. Cernei (800 ml)
7. str. Cosbuc (100 ml)
8. str. Closca (100 ml)
9. str. Crisan(100 ml)
10. str. Coramnic (700 ml)
11. str. Crizantemelor (900 ml)
12. str. Dealul Mosului (400 ml)
56
Memoriu general municipiul Orsova

13. b-dul 1 Decembrie 1918 (2800 ml)


14. str. Decebal (650 ml )
15. str. Dunarii (200 ml)
16. str. Dierna (1100 ml)
17. str.Dealul Mosului(400)
18. str. Eroilor (1100 ml)
19. str. Graniceri (100 ml)
20. str. Grigore Alexandrescu (300 ml)
21. str. Ghioceilor (300 ml)
22. str. Granicerilor(100 ml )
23. str. Gratca (1700 ml)
24. str. Horia (200 ml)
25. str. Herculane (400 ml)
26. str. Linistii (400ml)
27. str. Marasesti (300 ml)
28. str. Mihai Eminescu (400 ml)
29. str. Pamfil Seicaru (1800 ml)
30. str. Poiana Stelei (400 ml)
31. b-dul Portile de Fier (2300 ml)
32. str. Primaverii (200 ml)
33. str. Privighetorii (250 ml)
34. str. Soldat Barbuceanu (200 ml)
35. str. Stefan cel Mare (700 ml)
36. str. Salcamilor (400 ml)
37. str. Teiului (200 ml)
38. str. Traian(800 ml)
39. str. Tufari
40. str. Viilor (850 ml)
41. str. Valea Cernei (800 ml)
42. str. Vasile Alecsandri (300 ml)
43. str. Valea Slatinicului
44. str. Vernici
Prioritatile investitionale sunt reparatiile la strazile - Banatului, Vasile Alecsandri,
Gratca, Poiana Stelei, Ghioceilor si intocmire SF pentru Varianta ocolitoare Grivita - Valea
Cernei cu conditia obtinerii avizului de mediu.
In urma solicitarii avizului pentru Reactualizare PUG municipiu Orsova s-a intocmit un
proces verbal semnat de delegatul Sectiei de Drumuri Nationale Orsova si delegatii Primariei
Orsova.
1-Limita administrativa a localitatii este cuprinsa pe DN 57 de la km 0+000 la km 5
+560 stg+dr.,de la km 5+560 la km 5 +838 dr. si pe DN 6 de la km 359+550 la km 368+100
stg+dr si de la km 368+100 la km 370+410dr.;
2-Intravilanul existent este cuprins pe DN 57 de la km.0+000 la km 4+093 stg.+dr.si pe
DN6 de la km 361 +000 la km. 366+362 stg.+dr.si de la km.367+400 la km.367 +950 stg.
3-Propunerea de extindere a intravilanului pe DN 57 este de la km 4+093 la km.5 +560
stg.+dr. si de la km.5+560 la Km.5+838 dr. Propunerea de extindere a intravilanului pe DN6
de la km.366+362 la km.366+600 stg.si de la km. 367 +950 la km.368+100 stg.
4. Limitele construibileexistente pe :DN 57 sunt intre km 0+000 si km 4+093stg+dr;
DN6 de la km 361+000 la km 366+362stg+dr., de la km 367+400 la km 367+950stg.
57
Memoriu general municipiul Orsova

5-Pe sectoarele de drum mentionate la punctual 3, drumul este in aliniament /curba/


profil mixt, iar semnalizarea este conforma cu cartea semnalizarii.
6-Zonele de siguranta, respectiv de protectie a drumului national DN57 sunt stabilite de
OG 43 /1997 privind regimul drumurilor, republicata, modificata si completata ulterior.
7-Distanta dintre garduri/constructii situate de o parte si de alta a drumului national , in
zonele construite este de 13 m, iar in zonele de extindere a intravilanului va fi de 26 m (13m
fata de axul DN, pe ambele parti ale drumului)
8-Intersectii cu alte drumuri(nationale, judetene, comunale) care se doresc a fi
modernizate ;
DN 6 Km.367 +720 stg.
DN57 Km.3 + 740 stg.
Se propune amenajarea unui drum colector pe DN 57 de la km.4+200 dr.la km.4+770 dr.
3.6.2. Organizarea circulatiei feroviare
Legatura feroviara a oraului ORSOVA cu restul tarii este asigurata de magistrala
feroviara Bucuresti - ORSOVA - Timisoara linie deservita de trenuri intersitii,interregio,
regio. Traseul este electrificat.
Lungimea de cale ferata situata pe teritoriul administrativ al municipiului Orsova
este de 7,625 km pe linia CF100 care este linie simpla infrastructura publica interoperabila.
Suprafata de teren aferenta zonei cadastrale CFR, situata pe teritoriul municipiului Orsova
este de 8,0410 ha. Pe teritoriul municipiului Orsova existe o singura statie de cale ferata,
statie cu ax pe linia CF100 la km.387+790. Pozitia kilometrica a semnalului de intrare pe
linia CF100 este la km. 386+655, iar semnalul de iesire este la km.388+975
La fel ca si circulatia rutiera, circulatia feroviara reprezinta o sursa importanta de
poluare sonora. Din aceste motive, in zona de traversare a intravilanului se propun
realizarea de panouri de ecranare fonoabsorbante.
Aceste panouri se vor realiza in zona Dealului Alion intre km. 385+865 si km
388+573, iar in zona Valea Cernei se propun plantatii de protectie formate din arbori cu
coroana mare intercalati cu arbusti. Aceste investitii vor fi cuprinse in devizul dublarii
acestei linii feroviare.
3.6.3. Organizarea circulatiei navale
Oraul este dotat cu un port fluvial (de marfuri si calatori), care poate asigura curse
regulate de pasageri i marfuri cu localitatile de pe Clisura Dunarii (Dubova, Svinita, Berzasca,
Moldova Veche).
COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR FLUVIALE
GIURGIU S.A.- Punct de lucru Orsova, are ca obiect de activitate centralizarea si evidentierea
navelor ce intra si ies din portul Orsova, precum si cele care tranziteaza, transmitand situatia
zilnic la Ministerul Transporturilor. Institutia beneficiaza de un sediu modern, acesta
functionand si ca terminal de pasageri apartinand Ministerului Transporturilor si fiind
administrat de Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A.Giurgiu.
Terminalul de pasageri este prevazut cu toate serviciile necesare intrarii unei nave de
turisti , dar si a oricaror alte tipuri de nave (de marfuri, etc.) care isi fac revizia in tara. Exista
utilitati : apa, energie electrica, salubritate. Deasemenea , pasagerii dispun de o zona medicala,
zona comerciala, (bar, magazine duty-free) casierie, schimb valutar, zona control imbarcare,
cat si de posibilitati de rezidenta pentru azilanti ( spatii prevazute special cu acest scop).
58
Memoriu general municipiul Orsova

Se propune realizarea unui port turistic in zona de sud a localitatii atat pentru
ambarcatiunile de agrement ale localnicilor cat si pentru ancorarea si stationarea
unor ambarcatiuni de croaziera de mic tonaj a unor investitori nationali sau
internationali.
- faptul ca exista un numar important de personal calificat in domeniul fabricarii si
repararii navelor permite dezvoltarea acestui sector legat atat de productie dar si de
circulatia navelor intr-o zona atat de frumoasa.
- dezvoltarea microintreprinderilor ce ar putea valorifica potentialul acestui sector de
intalnire al productiei cu serviciile si turismul trebuie incurajata de administratia
locala. O nisa de dezvoltare pe baza Axei Prioritare 4 Sprijinirea dezvoltarii
mediului de afaceri regional si local (17 % din bugetul alocat POR) si cu knowhow -ul investitorului olandez 20 % din actiunile Santierului Naval Orsova ar
putea fi o reteta de succes.
- Existenta grupului scolar de marina reprezinta deasemenea o oportunitate pentru
creerea unui personal pregatit tehnic pentru a activa in acest domeniu. Traditia
marinareasca a orsovenilor acei faimosi piloti de Cazane ar putea fi reinviata
chiar daca nu mai exista stancile care le dadeau atata bataie de cap mosilor si
stramosilor orsovenilor de azi
- Plasarea Orsovei la mijlocul distantei dintre Viena si Marea Neagra pe fluviul care
leaga in prezent 4 capitale Viena, Bratislava, Budapesta si Belgradul lucru unic in
lume poate reprezenta o sansa pentru acest oras daca punctele forte vor fi puse in
valoare iar punctele slabe vor fi estompate.
- Calea fluviala Rotterdam (cel mai mare port al Europei)-Constanta pe traseul RinMain Dunare este o realitate ce asteapta sa fie valorificata iar municipiul Orsova
este pe acest traseu avand suficiente argumente pentru atragerea investitorilor
europeni si nu numai.
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILAN TERITORIAL
Intravilanul existent al localitatii cuprinde o suprafata de 498,18 ha, incluzand toate
constructiile existente. In acelasi timp zonele din intravilan existente exploatate intensiv
prezinta riscuri de alunecari.
Prin tema de proiectare s-a solicitat introducere in intravilan a unor suprafete
importante de teren atat pentru realizarea unor gospodarii ale localnicilor zonele Poiana
Stelei, Alion, cat si pentru realizarea unor locuinte de vacanta sau o unor locuinte secundare
pentru cetateni din alte localitati zonele Lac, Coramnic, Nord. Toate aceste zone sunt
nedotate edilitar iar drumurile de acces chiar atunci cand exista sunt nemodernizate.
Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, precum si pe baza studiilor de fundamentare,
zonele functionale existente au suferit modificari.
Astfel suprafete importante de fanete si livezi au fost introduse in intravilan in zona
Poiana Stanii, in zona Lac Rudina, in zona Valea Cernii si zona Vaii Slatinicului pana la
limita teritoriului administrativ reprezentat de Valea Tarovat.
Daca primele trei zone au fost introduse in intravilan pentru a se raspunde presiunii
imobiliare cea de-a patra zona a fost introdusa in intravilan pentru grupul de case de pe Valea
Tarovat-ului
Daca investitia in parcul de Centrale Eoliene se va dovedi rentabila atunci aceasta zona
se preteaza foarte bine la o astfel de noua investitie iar terenul fiind in intravilan nu mai este
necesara indeplinirea conditiei din Ordonanta 7/2011 privind extinderea intravilanului pentru
suprafete de minim 5000 mp pentru unitatile de servicii sau productie.
59
Memoriu general municipiul Orsova

In afara acestor suprafete importante introduse in intravilan s-au mai facut corectii
pentru a se introduce in noul intravilan toate suprafetele ocupate cu constructii si amenajari.
Cu toate ca extinderile de intravilan reprezinta suprafete importante diferenta dintre
intravilanul vechi si cel nou este nesemnificativa - de doar 21,5 ha.
3.7.1. Reglementari de baza
Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face conform Regulamentului
aferent acestuia ce cuprinde precizari, conditii i masuri urbanistice privind amenajarea
complexa a localitatii.
Aceste prescriptii sunt structurate astfel :
- prescriptii generale la nivelul localitatii;
- prescriptii specifice la nivelul zonelor functionale
- prescriptii specifice unitatilor teritoriale de referinta.
Regulamentul local de urbanism aferent PUG ului se va definitiva dupa
obtinerea tuturor avizelor conform legii.
3.7.2. Zonificarea functionala.
Zonificarea functionala propusa mentine in general configuratia existenta a partilor ce
compun intravilanul, adaugand in partea de vest extinderea pentru zona de locuinte de tip
rural la "Poiana Stelei" , in partea de sud extinderea pentru zona de agrement din Golful
Cernei. O zona de extindere a locuintelor de tip rural se propune pe Valea Slatinicului aici
transportul copiilor la gradinita si scoala se va face cu mijloace auto. Locuinte secundare sau de
week-end se propun in Zona Lac. In partea de est se propune extinderea pentru locuinte de tip
rural i functiuni complementare a zonei ALION.
3.7.3. Limite intravilan, U.T.R.-uri
Intravilanul propus are o suprafata de 519,68 ha si are 5 trupuri componente. Bilantul
teritorial pe trupuri i pe zonele functionale este prezentat in cadrul pr. MEMORIUL
GENERAL.
Functie de marimea i complexitatea localitatii teritoriul intravilanului propus a fost
impartit in unitati teritoriale de referinta (U.T.R.), numerotate pentru a putea urmarii
prescriptiile obligatorii din regulament. Unitatile teritoriale sunt delimitate de strazi sau limite
de parcele cadastrale, cuprinzand in principiu zone cu aceleasi caracteristici urbanistice,
incercand totodata sa respecte i limitele zonelor necesare a fi studiate in P.U.Z.
3.7.4. Activitati (economice, institutii publice, servicii etc.)
Activitatea economica dominanta a oraului este industria care pentru etapa de
perspective se mentine. Se propune retehnologizarea celei existente rentabile, restructurarea
celei nerentabile, diversificarea in industria uoara i alimentara cu unitati mici in situatia
noilor investitii. In ce privete terenul - Se mentine organizarea in zonele industriale existente,
rezervele de teren asigurand necesarul de noi spatii.
Institutiile publice i serviciile
Prin prevederile de P.U.G. se completeaza aceste dotari cu noi propuneri care vor
asigura necesarul anului 2020.
Zonele de dezvoltare a oraului rezerva terenuri pentru dotarile social culturale
necesare in aceste noi unitati de locuit.
60
Memoriu general municipiul Orsova

Zona centrului civic printr-o organizare urbanistica corespunzatoare va asigura


amplasamentele institutiilor publice necesare unei bune administrari.
Dezvoltarea unor servicii - prestatii catre populatie vor asigura imbunatatirea
confortului i a vietii sociale a oraului.
3.7.5. Fond locuibil
Fondul de locuit existent se mentine In aceeai organizare. Se propune completarea
posibila in cadrul intravilanului existent cu locuinte noi, restructurarea fondului existent
deteriorat fizic i moral . Revizuirea si imbunatatirea confortului in blocurile existente.
Pentru etapa de perspective se propune deschiderea unor noi zone de locuit. Sistemul
de locuire prevazut este in loturi individuale, cu regim de inaltime al constructiei P - P +1
nivele. Este in faza de proiectare un bloc ANL in zona centrala a municipiului, S+P+9E+M cu
66 unitati locative.
Necesarul de locuinte pentru prevederile anului 2020 este de cca-300 apartamente.
Suprafata minima a lotului - 500,00 mp in zonele dens construite avand in vedere si
configuratia terenurilor (terenuri in panta cu lucrari de sistematizare verticala importante).
Pentru zonele propuse pentru noi gospodarii de tip exploatatie agricola - sector fructe, carne,
lapte Poiana Stelei, Valea Cernei loturile vor avea suprafete de cca. 1000 mp.
3.7.6. Spatii verzi, amenajari sportive
Prevederile de amenajare a spatiilor verzi au in vedere cadrul natural deosebit de
generos, incercand sa imbunatateasca totodata i indicele existent de mp spatiu
verde/locuitor.
Se propune marirea suprafetei zonelor verzi - parc, perdele de protectie, recreere i
sport de la 8,50 ha - la 35,00 ha prin:
Extinderea parcului central, parcul general Ion Dragalina(din fata
Consiliului local); se propune amenajarea unei piscine acoperite; teren de tenis in aer liber;
teren pentru jocuri sportive in aer liber: minifotbal, handbal, volei, baschet; vestiare comune
pentru terenuri; debarcader pentru inchiriat ambarcatiuni mici de agrement: barci cu vasle,
hidrobiciclete; pista pentru rolleri; amfiteatru in aer liber, locuri de joaca amejate; replantari
spatii verzi.
Extinderea parcului I.C. Bratianu de la intrarea orasului unde se propune
realizarea : pista de bowling in constructie gonflabila; teren de tenis; perete pentru escalada;
loc de joaca amenajat, replantari spatii verzi.
Extinderea parcului pe valea paraului Turlui pana la Biserica Catolica
Amenajarea unui parc cu spatii de odihna pe terenul situat in zona
MAGRIN (se propune pentru plantare i in vederea consolidarii terenului). Plantatii de
consolidare in toate zonele ce prezinta fenomene de instabilitate
Completarea plantatiei in zona rezervorului de apa nr.l.
Realizarea unor plantatii de consolidare in zona Poiana Stelei
Plantatii noi si de inlocuire cu vegetatie specifica zonei, plantatii de
aliniament, plantarea versantilor abrupti.
Tot la plantatii de protectie se include si aliniamentul de arbori cu
coroana mare propus a se realiza in zona Valea Cernei in lungul caii ferate.
3.7.7. Dotari de turism i de agrement
61
Memoriu general municipiul Orsova

Potentialul turistic al municipiului cat si cel zonal sunt remarcabile, cuprinzand atat
resurse naturale cat si cultural istorice. Orsova poate fi destinatie atat pentru turistii in tranzit
cat si pentru cei care participa la vizitarea obiectivelor din zona. Pentru turismul de circulatie
zona Portile de Fier are o pozitie privilegiata fata de alte zone turistice, fiind situata intre
principalele puncte de intrare in tara dinspre vestul Europei. Intrarea Serbiei in Comunitatea
Europeana va mari atractivitatea zonei fluidizand traficul pe Dunare. In acelasi timp Orsova
atrage atentia si prin infrastructura urbana originala, care ii confera un aspect de amfiteatru, a
carei baza o reprezinta apele ingemanate ale Dunarii si Cernei.Fata de capitala judetului
Mehedinti, Drobeta Turnu Severin, Orsova se afla la distanta de 25km., iar fata de capitala
tarii, municipiul Bucuresti la 336 km.Distanta dintre Orsova si cele mai apropiate orase ale
tarii este de: 138 k. m. Craiova; 127km.- Lugoj; 120km.-Resita; 192 km. Timisoara. O
valoare deosebita a orasului atat din punct de vedere spiritual, arhitectural si turistic este
Manastirea Sfanta Ana, ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfiil Seicaru. Manastirea
Sfanta Ana a fost construita intr-o perioada de trei ani si detine o infrastructura impresionanta
pentru turismul religios atat prin serviciile de cazare oferite cat si prin precizia cu care ofera
turistilor posibilitatea de a se integra activitatii de zi cu zi a manastirii.
Manastirea Vodita, cea mai veche manastire atestata din Romania, a fost intemeiata
intre 1370 si 1372 pe teritoriul comunei Varciorova, la aproximativ 500 m distanta de Dunare,
in apropierea frontierei dintre imperiul Austro ungar si Tara Romaneasca. Astazi se mai vad
ruinele bisericii manastirii, langa care s-a construit in 1995 o biserica de lemn si un popas
turistic. Importanta manastiri a fost deosebita, deoarece se incerca stoparea expansiunii
bisericii catolice si sa se intareasca autoritatea bisericii ordodoxe in aceste zone de granita. De
fapt, intemeietorul acestui lacas este un calugar grec, venit in Tara Romaneasca pe la 1359 si
care dupa intemeierea acestei manastiri, cu sprijinul voievozilor Radu I si Dan I a intemeiat
manastirea Tismana ( 1377 -1378)
Pe soseaua Orsova Moldova Noua, in Valea Mraconiei din apropierea comunei
Ogradena Veche, este situata o veche manastire, numitaMraconia. Vechiul lacasstaascuns
intr-un loc pitoresc in fata fostului drum al lui traian de pe malul sarbesc, unde se afla tabula
Traiana. In apropiere sunt Cazanele, cea mai frumoasa si fermecatoare portiune a Dunarii.
Catedrala Catolica din Orsova se afla in zona centrala a municipiului in imediata
vecinatate a Pietii 1800 avand o o pozitie dominanta, care permite observarea ei din mai
multe unghiuri. A fost construita intre anii 1972 1976, dupa planurile arhitectului Horst
Fackelmann, ca urmare a stramutarii Orsovei vechi pe actualul sau amplasament. Este o
construcie din beton finisat prin cofraje de lemn, avand forma de cruce din orice pinct punct
ar fi privita. Friza de tablouri reprezentand Drumul Golgotei a fost pictata de Gabriel Popa
in maniera moderna.Biserica dispune de o orga electronica, dar si de o orga mecanica veche la
acestea fiind acompaniat serviciul religios, dar sustinandu-se si concerte.
Potentialul turistic al Orsovei este cu atat mai importantcu cat aceasta zona poate
deveni un caz de buna practica, la nivel national pentru turismul de nisa (sportiv, turism
religios, speologic, cultural istoric, ecoturismul).
Despre ecoturism sunt mai multe de spus, Orsova fiind poarta de intrare in Parcul
National Portile de Fier declarat in 1997. Aici se regasesc 14 rezervatii stiintifice cu protectie
integrala, aflate de-a lungul Defileului Dunarii si Portilor de Fier pana la Schela Cladovei.
Aceasta zona deosebit de complexa este in buna parte pentru a intra in circuitul de valori
cultural turistice al Europei.La Drobeta Turnu Severin,Orsova, Berzeasca si Moldova Noua
s-au format Centre de Informare ale parcului, dotate cu expozitii, material documentar,
urmand ca in cadrul acestor structuri sa se deruleze programe de ocrotire si studiere a
habitatelor din acest spatiu carpato dunarean.
Turismul sportiv:
62
Memoriu general municipiul Orsova

Excursii cu nave de diferite capacitati (Orsova este amplasata la mijlocul distantei


dintre Viena si Marea Neagra pe fluviul care leaga 4 capitale Viena, Bratislava, Budapesta si
Belgrad.
Posibilitati de agrement cu ambarcatiuni specifice (ambarcatiuni cu vele,cu vasle, etc.)
Schi nautic
Cicloturism
Echitatie
Turism cultural istoric
Tabula Traiana
Capul lui Decebal sculptat la Mraconia
Cetatea Trikule
Aqvaductul ramas pe Valea Saracova (3km.nord de Orsova) din Canalul Cernei
Turismul Cultural religios (a se vedea manastirile din zona)
Turismul Speologic/geografic
Orsova este destinatia principala pentru cercetari geografice din Podisul Mehedinti. In
Orsova exista Centrul de cercetare a mediului si de efectuare a studiilor de impact Statiunea
Geografica a Facultatii de Geografie din Bucuresti (cu un laborator pentru realizarea
aplicatiilor practice)
Defileul Dunarii (sau Clisura) se desfasoara intre Moldova Noua si Gura Vaii partea
cea mai pitoreasca constituind-o Cazanele Dunarii situate intre localitatile Eselnita si
Dubova. Acestea se impart in doua zone Cazanele Mici pe teritoriul comunei Eselnita si
Cazanele Mari pe teritoriul dincolo de Golful Dubovei dominate de inaltimile Ciucarului
Mare In peretii Cazanelor Mari se gasesc intrarile la mai multe pesteri dintre care doua sunt
foarte cunoscute - Veterani si Gura Ponicovei.
O alta pestera importanta este Topolnita din localitatea Ciresu are o lungime de 11 km
exploatati.
.

ZONE FUNCTIONALE
Zona de locuinte si functiuni complementare
Functiuni de interes public
Zona unitati industriale depozite si agricole
Din care: unitati industriale/depozite
unitati agricole
Zona de parcuri recreere si sport
Zone forestiere in intravilan
Zone propuse pentru impadurire
Zona gospodarie comunala
Zone cu destinatii speciale si de echipare teritoriala
Din care:
cai de comunicatie rutiera DN
cai ferate
port

EXISTENT
Ha
%
93,51
18,77
39,12
7,85

PROPUS
Ha
%
104,09
20.04
42,48
8,16

16,12
0,00
19,81
162,89
6,72
.

3,98
32,69
1,35

22,78
0,00
26,31
25,75
15,22
10,18

39,50
7.83
3,67

7.93
1,57
0,73

46,07
7,13
-

3,24

4,38
5,06
4,95
2,93
1,96
8,87
1,37
63

Memoriu general municipiul Orsova

retele tehnico edilitare


zona cu destinatie speciala
Ape
Alte zone terenuri agricole
TOTAL INTRAVILAN

3,05
0,98
24 ,89
80,09
498,18

0,61
0,20
5,00
16,08
100,00

3,05
1,18
0,71
214,73
519,68

0,59
0,23
0,14
41,32
100.00

Cresterea de intravilan este de 21,5 ha.


In valori absolute a scazut suprafata de paduri din intravilan de la 162 ,89 ha la 25,75
ha. Aceasta reducere s-a facut cu intentia de a descuraja taierile de arbori pentru realizarea de
noi constructii.
Deasemenea a scazut suprafata oglinzilor de apa din intravilan administratorul Lacului
de Acumulare Portile de Fier nefiind de acord ca o suprafata din golful Cerna sa fie prins sau
mentinut in intravilan.
Conform prescriptiilor europene indicatorul de 26 mp zona verde
intravilan/locuitor este atins si chiar depasit, fiecaruia din cei aproximativ 15000 de
locuitori ai orasului revenindu-i 35 de metri patrati de spatiu verde in intravilan.
La propuneri, in bilant, a aparut o rubrica noua zone propuse pentru impadurirein
suprafata de 15,22 ha. Aceste impaduriri se vor face in zonele care prezinta pante accentuate, se
gasesc la liziera unor paduri sau in vecinatatea unor zone cu riscuri de alunecari. Aceasta
reglementare reprezinta o servitute care conditioneaza introducerea in intravilan a suprafetelor
respective.
3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.8.1. Zonele afectate de cutremure de pamant
Alunecarile de teren si prabusirile de roci sunt fenomene asociate frecvent seismelor,
in zonele unde exista potential ridicat si mediu de instabilitate si prin pierderea coeziunii
structurale si cresterea presiunii apei din pori, acestea se pot produce la pante foarte mici ale
terenurilor.
Riscul seismic depinde, local, si de formatiunile geologice de suprafata si este diferit
in rocile necoezive si in cele coezive. Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in
spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate. In pietrisuri si nisipuri, desi viteza de
propagare a undelor este mai mica, seismele sunt mai distrugatoare.
Daca se considera riscul la seisme in roci compacte egal cu unu, in rocile putin
coezive si necoezive riscul va fi de:
1:2,4 in roci sedimentare cimentate.
1,4:4,4 in nisipuri umede.
-4,4:11,6 in rambleuri.
12 in terenuri mlastinoase.
Tinand cont de aceste considerente, proiectarea constructiilor se va face in
conformitate cu prevederile normativului Cod de proiectare seismica Partea I-Prevederi de
proiectare pentru cladiri, indicativ P-100/1-2006 si OG 20/1994.
3.8.2. Zonele afectate de inundatii
Se vor tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa si lacurilor, conform Legii
Apelor.
64
Memoriu general municipiul Orsova

Se vor efectua lucrari de aparari de mal pe cursurile paraurilor, pentru a stopa efectul
acestora si a preveni fenomenul de instabilitate cauzat de acestea.
Se vor efectua lucrari de regularizare, amplasarea de praguri, diguri pentru a micsora
viteza apei pe cursurile paraurilor si de a stopa eroziunea laterala si in albie.
Se vor redimensiona subtraversarile pentru a putea prelua apele excedentare in cazul
precipitatiilor maxime si de a preveni fenomenul de inundabilitate din zonele limitrofe. Se va
amenaja la baza versantilor un sistem de preluare a apelor rezultate din siroire si se vor dirija
catre un emisar.
3.8.3. Zonele afectate de alunecari de teren
Masurile ce se vor lua in zonele cu alunecari sunt:
-Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active, respectiv
ziduri de sprijin, drenaj, pentru a stopa fenomenul
-La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor
limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili.
-Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri
de sprijin
- In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcm, anin,
pin, frasin, catina).
-Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii.
-Pentru zonele cu risc mare se recomanda sa nu se amplaseze constructii.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
a) Lucrarile hidrotehnice prevazute atat pentru zonele din intravilanul existent, cat
i pentru zonele propuse pentru dezvoltarile urmatoare sunt lucrari de protectie in teritoriul
adiacent i anume anturile de garda ce vor prelua apele meteorice colectate de pe versanti.
b) Alimentarea cu apa si canalizare
n prezent n cartierul Poiana Stelei, furnizarea apei potabile se realizeaz n baza unui
program, cu ntreruperi, datorit lipsei unui bazin de nmagazinare. n cartier este necesar
reabilitarea reelei de distruie, avnd o stare avansat de degradare, construirea unui rezervor
de nmagazinare i retehnologizarea staiei de repompare Poiana Stelei.
Datorit vechimii reelei de distribuie a apei potabile, este necesar reabilitarea acesteia .
Totodat se impune extinderea reelei de alimentare cu ap i a celei de canalizare n cartierul
Gratca ( zon de agrement), n zona Coramnic ( malul stng al rului Cerna), zona Alion.
Cartierul Poiana Stelei nu dispune de reea public de canalizare, fapt pentru care a fost
elaborat SF privind realizarea reelei de canalizare menajer, inclusiv a unei ministaii de
epurare.
Deoarece staia de epurare din cartierul Coramnic nu funcioneaz la parametrii impui de
directivele UE, a fost elaborat SF privind realizarea staiei de epurare mecano- biologic n
cartierul Coramnic.
Pentru modernizarea i reabilitarea staiei de epurare din zona Gratca, au fost elaborate :
SF privind colectarea i epurarea apelor uzate i SF privind reabilitarea i extinderea
staiei de epurare cu treapt teriar.
SF- urile au fost elaborate de SC MINISTAR SERVICII SRL, cu sediul n Reita.
n cazul canalizrii meteorice, se impune reabilitarea descrctorilor adiaceni tuturor strzilor
prevzute cu tuburi ( decolmatare) ce subtraverseaz strzile ( str. Banatului, str. Traian, str.
Decebal, str. Salcmilor, str. Gr. Alexandrescu, str. Pamfil Seicaru, str. Bradului, valea Ijnic,
p. Turlui, str. tefan cel Mare, str. Avram Iancu, zona bloc turn Sud, etc).
65
Memoriu general municipiul Orsova

c) Alimentarea cu energie electrica.


In situatia existenta, alimentarea cu energie electrica este asigurata, nu sunt necesare
lucrari importante in retea. Pentru zonele de dezvoltare locuinte au fost prevazute
posturi de
transformare noi cu alimentarea din LEA 20 kV existente in apropriere i retele de
distributie la
consumatori.
d) Telefonia
Centrala telefonica existenta este incarcata la capacitate.
Se propune:
- realizarea unei noi centrale telefonice de 5000 linii ;
- extensia retelei urbane i adaptarea la noua centrala ;
- extensia retelei in corelare cu dezvoltarea oraului in perspective.
f) C.A.TV.
Reteaua este in studiu pentru tot oraul.
Solutia propusa - este - retea subterana-conform Hotararii nr.7/2011.
3.9.1. Alimentarea cu apa
Situatia existenta acopera nevoile actuale si de perspectiva ale orasului Orsova in ceea
ce priveste sursa, sistemul de aductiune si distributie.
Operatorul va trebui sa monitorizeze sistemul si sa aiba in vedere urmatoarele:
- Reabilitarea sistemului de aductiune prin inlocuirea conductei din otel existenta, cu
una (paralela) din PEHD , eliminand astfel pierderile actuale din sistem;
- Inlocuirea castelului de apa de la Poiana Stelei cu un rezervor suprateran tip sfera
V = 75 mc.
Amplasarea unui rezervor de 400 mc pe Calea Moldovei, la cota = 250, cu
extinderea corespunzatoare a conductei de alimentare cu apa pa str. Calea Moldovei si pe
strazile adiacente. (Masura va fi realizata treptat, concomitent cu dezvoltarea unor noi
obiective in zona intravilana propusa);
Odata cu realizarea cailor de acces stradale, in zonele nou cuprinse in intravilan,
acestea vor fi echipate cu retele de apa realizate din conducte PEHD ingropate de-a lungul
tramei stradale.
- Echiparea cu hidranti de incendiu amplasati pe toate strazile la distante de cca 80
100 m.
3.9.2. Canalizarea
Canalizarea apelor uzate menajere
Se propune mentinera sistemului divizor de canalizare pe arealul orasului.
Se propune extinderea retelei de canalizare menajerea pe toate strazile
care au conducte pentru apa potabila, pe str. Gratca, precum si in zonele nou propuse in
intravilan.
Se va impune o zona de protectie sanitara in regim sever, cu raza de 300 m in jurul
statiei de epurare, conf. O.M.S. 981/ 1994
Canalizarea apelor meteorice
- Canalizarea apelor pluviale, asa cum este in prezent exploateaza relieful propice si
permite evacuarea apelor meteorice pe caile cele mai scurte si sigure spre emisari.
- Se propune reabilitarea descarcatorilor adiacenti strazilor Horia si intersectia str.
Traian cu str. Decebal.
66
Memoriu general municipiul Orsova

- Strazile care se vor amenaja in zonele nou introduse in intravilan vor fi realizate cu
rigole cu pante corespunzatoare preluarii apelor meteorice si conducerea acestora catre vaile
existente.
- Curatirea malurilor vailor si torentilor naturali existenti si mentinerea acestora in
stare sa preia viiturile pana la deversarea in emisar.
3.9.3. Alimentarea cu energie termica
Modul actual de asigurare la nivel individual a necesarului de caldura
este nesatisfacator, greu de asigurat si in multe cazuri poluant pentru mediu.
Deoarece zona este lipsita de posibilitatea de a se folosi gaze naturale se propune
abordarea problemei caldurii in 2 etape:
- ETAPA I :
* montarea de centrale individuale functionand pe combustibil solid peletizat, cu
randament ridicat, in institutiile social culturale si pentru blocurile de locuinte;
* Montarea de panouri radiante in spatiile social-administrative si comerciale mari;
*
Amplasarea de panouri solare pe toate terasele blocurilor si promovarea cu
insistenta a acestei solutii pentru locuinte individuale .
*
Pentru locuintele individuale, aprovizionarea cu caldura se va face, ca si in
prezent, cu surse proprii gen sobe, microcentrale, sau aparate electrice.
- ETAPA a II-a:
Folosirea resurselor alternative de energie pentru obtinerea caldurii. Se recomanda
intocmirea de studii privind utilizarea urmatoarelor surse alternative:
* Pompe de caldura montate in apa Cernei, la varsarea in Dunare, care are un
potential de temperatura pozitiva ce poate fi exploatat;
* Realizarea unor campuri generatoare de curent eolian pe dealurile din zona, sau pe
cursul Dunarii.
3.9.4. Alimentarea cu energie electrica
Situatia actuala a retelei electrice de inalta si medie tensiune din zona este in general
satisfacatoare, neimpunndu-se lucrari importante pentru alimentarea in bune
conditii a actualilor consumatori.
Propunerile de dezvoltare in viitor a orasului si modul de alimentare cu
energie electrica a noilor consumatori, sunt urmatoarele:
- LES 20 KV, LEA 20 KV;
- posturi de transformare aeriene 20/0,4 KV amplasate in zonele de dezvoltare urbana
nou introduse in intravilan;
- posturi de transformare in anvelopa de beton 20/0,4 KV pentru obiective nou
create in zona centrala;
- LEA 0,4 KV, LES 0,4 KV pentru racordarea locuintelor individuale,
obiectivelor social administrative, de educatie, culturale, comerciale, rezervoare de apa;
Iluminat exterior, realizat de-a lungul strazilor nou create, cu corpuri de iluminat
cu vapori de mercur de joasa presiune.
In cazul in care se va adopta ca solutie de incalzire a blocurilor de locuinte incalzirea
cu centrale electrice, necesarul de consum electric in zona centrala se va dubla, ceea ce va
determina necesitatea modificarii in totalitate a retelelor de medie si joasa tensiune din zona
(se va verifica capacitatea de transport a actualelor instalatii de 20 kV Top1et-PA Nord, PA
Sud, fiderii de 20 kV).
67
Memoriu general municipiul Orsova

3.9.5. Telecomunicatii
Telefonie
Pentru noile dotari urbane prevazute in aceasta zona se propun urmatoarele lucrari:
- Inlocuirea actualei centrala telefonice existente cu o centrala moderna 5000 linii;
- Extinderea si modernizarea retelelor de telecomunicatii ;
- Racorduri telefonice aeriene sau subterane la fiecare obiectiv nou.
3.10 PROTECTIA MEDIULUI
3.10.1. Conservarea mediului
Proiectantul considera ca cea mai importanta resursa de dezvoltare a municipiului
Orsova este mediul natural. Resursele ecologice au fost considerate pana nu demult bunuri
publice, care trebuie administrate planificat si centralizat. Se considera ca exploatarea
resurselor si degradarea mediului rezulta din dezvoltarea economica nerestrictionata a
revolutiei industriale. Conform acestei conceptii, statul trebuie sa sanctioneze impactul
negativ pe care dezvoltarea tehnologica il are asupra starii de sanatate a mediului natural.
Statele iar mai tarziu organismele internationale s-au preocupat tot mai mult de
reglementarea acestui domeniu, impunand tot felul de norme, eficienta acestora dovedindu-se
iluzorie producatorii de poluare gasind intodeauna portite de iesire.
Pe plan mondial se pune tot mai mult problema abandonarii acestei conceptii,
impunandu-se una noua, care aduce mediul natural in postura de resursa, pe care doar o piata
libera o poate aloca in mod eficient.
In vederea asigurarii calitatii vietii pe teritoriul oraului este necesara tinerea sub control
permanent in limitele normelor legale a nivelului calitatii tuturor factorilor de mediu.
Solutiile urbanistice si tehnice corelate cu cele de ordin administrativ i juridice vor
asigura acest deziderat.
Prezenta obligatorie a filtrelor la sursele ce emit noxe in atmosfera, imbunatatirea
mijloacelor de epurare a apelor uzate, asigurarea completa a canalizarii menajere pe tot
teritoriul orasului, regularizarea apelor curgatoare , executarea lucrarilor hidroameliorative i
antierozionale, plantatiile fonoabsorbante, plantatiile pentru fixarea terenurilor, imbunatatirea
activitatii serviciului de salubritate pe teritoriul orasului, dezafectarea zonelor de anexe
gospodareti din vecinatatea zonelor de blocuri sunt cateva masuri ce pot aduce imbunatatiri in
protectia i conservarea mediului.
Pozitionarea Municipiului Orsova in Parcul Natural Portile de Fier in afara
avantajelor pentru turismul de un anumit gen si pentru cercetarea aprofundata a cadrului
natural prezinta si servituti de care comunitatea locala trebuie sa tina cont.
Defileul Dunarii este principalul coridor de legatura intre Campia Panonica si
Campia Romana astfel ca teritoriul Parcului Natural Portile de Fier reprezinta o zona de
convergenta a lumii vegetale si animale din aceste doua regiuni.Prezenta unui climat cu
influente mediteraneene (veri calde si uscate si ierni blande cu ploi bogate) a favorizat
aparitia a numeroase plante si animale iubitoare de caldura, care s-au putut adapta la
conditiile din acest spatiu geografic.
Relieful variat si diversitatea elementelor naturale au determinat la randul lor
mentinerea unui numar foarte mare de specii floristice si faunistice, facand din Parcul Natural
Portile de Fier una din regiunile cu cea mai mare biodiversitate din tara noastra.
Important este insa nu atat numarul mare de specii, cat faptul ca multe dintre ele sunt
foarte importante pentru stiinta.
68
Memoriu general municipiul Orsova

In arealul Parcului Natural existe 1668 taxoni vegetali (doar plante superioare) din
care 28 sunt endemice.
Diversitatea la nivelul asociatiilor vegetale este deasemenea ridicata. In acest spatiu
exista 26 de asociatii vegetale endemice pentru Romania si 21 cu valoare comunitoara.
Lumea animala este la fel de diversificata, pana in prezent fiind identificate peste
5200 de specii. Majoritatea speciilor de reptile, amfibieni si pasari prezentate in arealulu
Parcului Natural sunt protejate la nivel national si international.
Concomitent cu diversitatea biologica diversitatea etnica caracterizeaza populatia
Parcului Natural Portile de Fier unde alturi de romani convietuiesc sarbi,rromi,cehi,
maghiari si germani.
O pierdere etnica important a fost cauzata de inundarea insulei Ada-Kaleh de lacul de
acumulare, comunitatea turca migrand spre alte orase ale tarii sau Turcia. Consiliul Local ar
trebui sa prezinte intr- un spatiu muzeistic istoria insulei Ada Kaleh pentru ca multe din
istoria acestei zone sunt legate de Imperiul Otoman implicit de comunitatea turca din zona,
azi disparuta.
Pentru dezvoltarea municipiului Orsova este importanta zona de dezvoltare durabila
din cadrul Parcului Natural (zone in care sunt permise investitiile fara impact major
asupra mediului fara avizul administratiei Parcului) si zona de management durabil ca
zona tampon intre asezarea umana si cele doua arii protejate de importanta
avifaunistica si anume ROSPA0026 CURSUL DUNARII Bazias Portile de Fier si
ROSCI0080 Muntii Almajului Locvei.
Tot in cadrul Parcului Natural a fost declarat sit de importanta comunitara
ROSCI0206 Portile de Fier, parte integranta a retelei ecologice europene NATURA
2000 ce cuprinde teritoriul administrativ al Municipiul Orsova in proportie de 82 %.
Zonele de management durabil includ toate suprafeele din perimetrul parcului, cu
excepia zonelor de protecie integral i a zonelor de dezvoltare durabil.
n zonele de management durabil se pot desfura urmtoarele activiti:
a)tiinifice i educative;
b)activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii;
c) utilizarea raional a pajitilor pentru cosit i/sau punat numai cu animale
domestice, de ctre proprietarii care dein puni sau care dein dreptul de utilizare a acestora
n orice form recunoscut prin legislaia naional n vigoare, pe suprafeele, n perioadele i
cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel nct s nu fie afectate
habitatele naturale i speciile de flor i faun prezente;
d)localizarea i stingerea operativ a incendiilor;
e)interveniile pentru meninerea habitatelor n vederea protejrii anumitor
specii, grupuri de specii sau comuniti biotice care constituie obiectul proteciei, cu
aprobarea planului de aciune provizoriu de ctre autoritatea public central pentru protecia
mediului, plan elaborat n acest scop de consiliul tiinific al parcului i valabil pn la
intrarea n vigoare a planului de management;
f)interveniile n scopul reconstruciei ecologice a ecosistemelor naturale i al
reabilitrii unor ecosisteme necorespunztoare sau degradate, la propunerea consiliului
tiinific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autoritii publice centrale pentru protecia
mediului;
g)aciunile de nlturare a efectelor unor calamiti, cu acordul administraiei
ariei naturale protejate, emis n baza aprobrii autoritii publice centrale pentru protecia
mediului. n cazul n care calamitile afecteaz suprafee de pdure, aciunile de nlturare a
efectelor acestora se fac cu acordul administraiei ariei naturale protejate, emis n baza
aprobrii autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur;
69
Memoriu general municipiul Orsova

h)activitile de protecie a pdurilor, aciunile de prevenire a nmulirii n


mas a duntorilor forestieri, care necesit evacuarea materialului lemnos din pdure n
cantiti care depesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraiei ariei
naturale protejate, emis n baza aprobrii autoritii publice centrale care rspunde de
silvicultur;
i)activiti tradiionale de utilizare a unor resurse regenerabile, n limita
capacitii productive i de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum
recoltarea de fructe de pdure, de ciuperci i de plante medicinale, cu respectarea
normativelor n vigoare. Acestea se pot desfura numai de persoanele fizice i juridice care
dein/administreaz terenuri n interiorul parcului sau de comunitile locale, cu aprobarea
administraiei ariei naturale protejate;
j)activiti tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a
animalelor, precum i alte activiti tradiionale efectuate de comunitile locale;
k)lucrri de ngrijire i conducere a arboretelor i lucrri de conservare;
l)aplicarea de tratamente silvice care promoveaz regenerarea pe cale natural
a arboretelor: tratamentul tierilor de transformare spre grdinarit, tratamentul tierilor
grdinrite i cvasigrdinrite, tratamentul tierilor progresive clasice sau n margine de
masiv, tratamentul tierilor succesive clasice sau n margine de masiv, tratamentul tierilor n
crng, n salcmete i n zvoaie de plop i salcie. n cazul arboretelor de plop euramerican se
poate aplica i tratamentul tierilor rase n parchete mici, iar n arboretele de molid, tieri
rase pe parcelele de maximum 1 ha;
m)activiti de vntoare;
n)activiti de pescuit sportiv.
Suprafaa zonelor de management durabil, determinat pe ortofotoplanuri, nsumeaz
107.965,80 ha, reprezentnd 84.2 % din suprafaa total a parcului.
Prin Hotarrea Guvernului nr.1284/2007, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural
Porile de Fier dou arii de protecie special avifaunistic: ROSPA0026 Cursul DunriiBazia-Porile de Fier i ROSPA0080 Munii Almjului-Locvei ca parte integrant a
reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, cu suprafaa de 10124.4
ha i
respectiv 118141.6 ha.
Prin ordinul Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007, s-a declarat
ca sit de importana comunitar ROSCI0206 Porile de Fier, parte integrant a reelei
ecologice europene NATURA 2000, n suprafa de 124293.0 ha.
Avnd n vedere actele normative mai sus menionate, necesitatea implementrii
Reelei NATURA 2000, aceste zone necesit msuri de protecie speciale potrivit prezentului
plan de management, incluzndu-se n zona de management durabil, orice activitate care
urmeaz a se desfaura de ctre teri fiind necesar a fi avizat/aprobat de catre administraia
parcului sau consiliul stiinific, dup caz, n conformitate cu legislaia n vigoare i
prevederile prezentului plan de management.
Zonele de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit
activiti de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte
negative semnificative asupra biodiversitii.
n zonele de dezvoltare durabil, pe lng activitile permise n zonele de protecie
integral i zonele de management durabil, se mai pot desfura urmtoarele activiti, cu
respectarea prevederilor din planul de management:
a)activiti de vntoare;
b)activiti tradiionale de cultivare a terenurilor agricole i de cretere a animalelor;
c)activiti de pescuit sportiv, industrial i piscicultur;
70
Memoriu general municipiul Orsova

d)activiti de exploatare a resurselor minerale neregenerabile;


e)lucrri de ngrijire i conducere a arboretelor i lucrri de conservare;
f)aplicarea de tratamente silvice care promoveaz regenerarea pe cale natural a
arboretelor: tratamentul tierilor de transformare spre grdinrit, tratamentul tierilor
grdinrite i cvasigrdinrite, tratamentul tierilor progresive clasice sau n margine de
masiv, tratamentul tierilor succesive clasice ori n margine de masiv, tratamentul tierilor n
crng n salcmete i zvoaie de plop i salcie. n zonele de dezvoltare durabil din parcurile
naionale se pot aplica tratamentul tierilor rase n arboretele de molid pe suprafee de
maximum 1 ha, precum i tratamentul tierilor rase n parchete mici n arboretele de plop
euramerican. n zonele de dezvoltare durabil din parcurile naturale se poate aplica i
tratamentul tierilor rase n parchete mici n arboretele de molid pe suprafee de maximum 1
ha i plop euramerican;
g)activiti specifice modului de producie ecologic de cultivare a terenului agricol
i creterea animalelor, n conformitate cu legislaia specific din sistemul de agricultur
ecologic;
h)alte activiti tradiionale efectuate de comunitile locale.
Zonele de dezvoltare durabil, din arealul Parcului Natural Porile de Fier, cuprind
urmtoarele categorii de terenuri:
-terenuri din intravilanul localitilor, potrivit PUG elaborate, excepie comunele
Eelnia i Pojejena unde parte din acestea se suprapun peste zonele de protecie integral;
-terenurile din extravilanul localitilor, necuprinse n zonele de protecie integral i
zonele de management durabil,astfel:
-terenuri proprietate privat ocupate de culturi agricole;
-terenuri proprietate privat pe care se desfoar activiti tradiionale, de ctre
comunitile locale ( stuprit, pescuit cu sacovitea etc.);
-terenuri pe care se afl amplasate actualmente exploataii de resurse minerale
neregenerabile, aprobate potrivit legii;
-zone industriale din extravilanul localitilor.
Limitele zonelor de dezvoltare durabil din cuprinsul Parcului Natural Porile de Fier,
materializate pe ortofotoplanurile anexate planului de management, urmeaz a fi fcute n
GIS, descrise limitele i evaluate cu exactitate suprafeele.
n situaia n care n aceste zone se solicit a se executa lucrri de construcii/investiii
sau activiti cu impact semnificativ asupra mediului sau a zonelor limitrofe, beneficiarii vor
solicita avizul Consiliului tiinific al Parcului Natural Porile de Fier, n urma ntocmirii i
depunerii documentaiei privind protecia mediului, conform legislaiei n vigoare.
n vederea unei reglementri corespunztoare a activitilor cu posibil impact asupra
mediului, delegai ai Administraiei parcului vor fi cooptai n Comisiile Tehnice de Avizare
constituite la nivelul Ageniilor de Protecie a Mediului Cara-Severin i Mehedini.
n zonele de dezvoltare durabil se individualizeaz i zonele destinate restructurrii
i reabilitrii ecologice, teritorii care au fost degradate prin activiti antropice.
n Parcul Natural Porile de Fier cea mai mare parte a spaiilor degradate au fost
determinate de activitile miniere extractive i de prelucrare primar a materiilor extrase. n
urma acestor activiti au rezultat halde de steril, instalaii i cariere abandonate n care nu sau aplicat msuri de reabilitare. Promovarea msurilor de reabilitare i renaturare a acestor
spaii este impus de faptul c aceste zone au un rol destabilizator pentru componentele
mediului, cu reflectare n calitatea vieii n comunitile locale din Parcul Natural Porile de
Fier.
O neconcordanta intre datele intalnite in documentatiile existente la data contractarii
lucrarii de fata se refera la suprafata intravilanului aprobat conform PUG ului editia
IPROTIM- 1998 si care este de 533 ha dar in care erau incluse, impotriva prevederilor
71
Memoriu general municipiul Orsova

legale, importante suprafete impadurite de pe malurile Dunarii. Considerand ca intrarea in


legalitate in conformitate cu Ordonanta 7/2011 in acest caz era scoaterea din intravilan a
acestor suprafete de paduri am considerat ca pentru a raspunde presiunii imobiliare la care
este supusa primaria Orsova trebuiau incluse in intravilan suprafate de pasuni ce pot fi
construibile cu amenajari minimale si fara incalcarea Legii 18/1990.
Politica in domeniul protectiei mediului trebuie sa se axeze pe doua segmente:
1Segmentul legat de factorii si activele de mediu.
2Normele de calitate a produselor.
Pornind de la considerentele emise in preambulul capitolului pentru poluanti
degradabili (care pot fi absorbiti de atmosfera) sistemul de protectie a mediului pe care il
propunem va utiliza asa numitele premise de poluare negociabile. Un permis de poluare este
un titlu negociabil care da drept posesorului sa emita o anumita cantitate de poluant (de
exemplu CO2) in atmosfera pe durata existentei titlului. Aceste titluri de poluare vor fi emise
de catre Agentiile de protectie a mediului, aflate in subordinea Consiliilor Judetene pretul lor
fiind stabilit prin licitatii, la emisiune.
Intreprinderile care polueaza nu vor mai avea nevoie de aviz de mediu, dar vor fi
obligate sa cumpere de pe piata un numar de premise echivalent cu volumul poluantului emis
in atmosfera. Cand cererea este foarte mare, pretul creste. In aceasta situatie, posesorii de
premise vor fi stimulati sa produca tehnologii noi, mai putin poluante si sa disponibilizeze un
numar de premise pentru a fi vandute pe piata.
In cazul CO2, exista si posibilitati de marire a capacitatii de absorbtie a mediului
natural. Cei ce polueaza cumpara prin contractele business to businesscapacitatea de
absorbtie suplimentara de la proprietarii de paduri din imprejurimi. Obiectul contractului este
reprezentat de obligatia proprietarului padurii de a furniza o anumita capacitate de absorbtie.
Pretul pe tona absorbita se va stabili liber pe piata intre partile interesate. Un asemenea tip de
contract va avea urmatoarele efecte:
Padurea in sine devine o proprietate care aduce venituri prin simplul fapt ca exista;
proprietarul, obtinand bani doar prin existenta unei paduri sanatoase, nu va fi tentat sa
recurga la taieri irationale si distrugerea padurii pentru un profit imediat.
Pretul lemnului va creste, intervenind efectul de substitutie.
Proprietarii de terenuri agricole cu randamente scazute vor avea stimulentul de a
investi in impadurirea terenurilor lor.
Fata de celelalte sisteme de protectie, acest sistem prezinta urmatoarele avantaje:
-nivelul de poluare nu este un nivel stabilit de niste organizatii birocratice pentru
fiecare societate in parte ci este stabilit la nivel de judet, regiune de dezvoltare, tara.
3.10.2. Propuneri pentru protectia mediului
Prin amplasarea zonei industriale est in afara oraului s-a urmarit protejarea acestuia de
nocivitati produse de industriile din aceste zone astfel:
antierul naval, portul industrial, calea ferata si traseul DN 6 (E70) cu un trafic
mare, sunt despartite de oras prin oglinda de apa care atenueaza zgomotele.
In ce priveste salubritatea, oraul dispune de o statie de epurare cu capacitate de
preluare a intregului ora. Sunt zone ce nu au canalizare rezolvata, uzand de canalele pluviale
in care deverseaza apele menajere creand sursa de poluare.
Pentru colectarea i depozitarea gunoiului menajer beneficiarii sunt obligati sa
achizitioneze europubele. Depozitarea gunoiului constituie o sursa de poluare prin stilul in
care sunt folosite atat de cei ce depoziteaza gunoiul cat i de cei ce asigura evacuarea i
transportul la groapa de gunoi ecologica. Transportul la groapa de gunoi ecologica de la
Strehaia este concesionat unei firme de profil. Proiectantul considera ca transportul gunoiului
72
Memoriu general municipiul Orsova

nesortat si necompactat reprezinta o disfunctie majora si in acelas timp o risipa de resurse


financiare.
Se propune o statia de compost si o statie de transfer unde gunoiul ar trebuie
preselectat,compactat dupa recuperarea materialelor refolosibile.
Alte surse de poluare prezente in cateva puncte ale oraului sunt gospodariile anexa,
soproanele de lemne care atat prin aspectul lor cat si prin deversarea apelor menajere in
canalele de suprafata creeaza disfunctii zonei.
Un alt gen de degradare semnalat este eroziunea grava a terenurilor in unele zone din
cauza torentilor ce vin de pe versanti, lucrarile de amenajare i protectie nefiind executate in
totalitate. De semnalat alunecarile platformei carosabile a DN 57 in zona cimitirului care pun
in pericol legatura localitatilor Eselnita ,Dubova, Svinita, Cozla, Drencova, Berzasca,
Liubcova, Moldova Veche cu Drobeta Turnu Severinsi de aici cu restul tarii.
Masurile de consolidare si modernizare a drumului national 57 sunt urgente. In acelas
timp studierea unei variante de drum ocolitoare a municipiului Orsova pentru traficul greu si
de tranzit pe directia Valea Cernei Eselnita reprezinta o investitie importanta de protectie a
mediului construit si natural..
Investitiile in obtinerea de energie neconventionala (campurile de turbine eoliene de
pe culmile Dranicului) vor contribui la mentinerea unei atmosfere nepoluate. Deoarece
investitia initiala pentru obtinerea energiei electrice prin metode neconventionala este mare,
statul trebuie sa sprijine acest gen de investitii in zona Parcului Natural Portile de Fier.
3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE
Solutia adoptata prin prevederile P.U.G. se constituie in oferta urbanistica a
autoritatilor locale, pentru a se atrage investitori si populatie in zona, astfel crescand zestrea
orasului, creandu-se premizele unei dezvoltari durabile in teritoriu.
3.11.1. Solutia generala de organizare si dezvoltare a localitatilor
Solutia de dezvoltare a municipiului Orsova este impusa de amplasarea pe malul
golfului Cerna cu doua zone functionale distincte localitatea propriuzisa pe malul de vest si
industriile si serviciile legate de Dunare pe malul de est. Propunerile de extindere a intravilanului
s-au facut tinand cont de orientarea versantilor dar si de pozitionarea zonelor de dezvoltare
durabila din planul de Mangement al Parcului Natural Portile de Fier.
Acolo unde s-a propus extinderea intravilanului ca urmare a solicitarii temei de
proiectare in zone de Management durabil, orice investitie se va autoriza dupa obtinerea
avizului de la Administratia Parcului Natural Portile de Fier. In zonele sus amintite s-au prevazut
un indice de ocupare POT redus de 15% si un indice de utilizare de maxim 0,3 adica un regim de
inaltime de maxim 2 nivele.
Majoritatea terenurilor solicitate a fi introduse in intravilan au fost prevazute functional
pentru locuinte si dotari aferente. Tipul de locuire este de locuinta pe lot. Deoarece cresterea
populatiei este mica si cel putin in urmatorii 5 ani greu de sustinut economic aceste suprafete
introduse in intravilan vor fi pentru locuinte secundare sau de vacanta cu posibile utilizari
turistice. Pentru ca municipiul Orsova este inclus in intregime in parcul Natural Portile de Fier
densitatea in UTR urile nou infiintate vor fi mai mici decat cele din vecinatatea imediata. Astfel
se face o trecere gradata de la densitatea impusa prin Schita de Sistematizare intocmita odata cu
realizarea Sistemului energetic Portile de Fier si care a crescut prin indesirile realizate in
perioada 1966 1992 de la o populatie de 10 173 la o populatie de 15 944. O crestere importanta
de 57 % intr-o perioada de 26 de ani ceea ce inseamna o crestere de 2,2 % pe an.
73
Memoriu general municipiul Orsova

Extinderea intravilanului in mod tentacular lungeste distantele de la zonele noi la dotarile


existente si deoarece populatia prognozata nu presupune noi dotari se va avea in vedere ca
distantele de acces la dotari, o componenta a confortului urban, sa nu fie depasite iar daca se
ajunge la situatii de depasire a distantelore normate se va propune un sistem de transport pentru
rezolvarea acestor disfunctii.
Dotare educatie cresa 300 500 m
Dotare educatie - gradinita - 300 500 m
Dotare scolara 800 1200 m
Dotare comerciala cu vizitare periodica -500 -1500 m
Dotare comerciala cu vizitare cotidiana - 100 300 m
3.11.2. Organizarea cailor de comunicatie
Organizarea retelei de circulatie a tinut cont de dezvoltarile strategice aprobate prin
PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului National.Traseul Drumului National 6 E70 va
prelua traseul Autostrazii - Bucuresti Craiova - Orsova Timisoara.
Drumul National 57 a fost aprobat ca drum expres si in consecinta s-a propus devierea
traficului greu pe directia DN 6 Moldova Noua pe o ruta ocolitoare Valea Cernei Lazu Mare
- Grivita Calea Moldovei - Eselnita.
3.11.3. Destinatia terenurilor, zonelor functionale rezultate
Avand in vedere lipsa unor terenuri disponibile pentru realizarea unor noi locuinte in
actuala vatra a Orsovei cat si intentia proiectantului de a nu a altera silueta prezentata de oras
spre Dunare gandita unitar prin schita de sistematizare din 1966, pentru a raspunde presiunii
imobiliare semnalata de primarie s-a propus extinderea intravilanului pe zonele de dezvoltare
durabila evidentiate in planul de management al Parcului Natural Portile de Fier, cu doua
exceptii, zona lac unde cam 2/3 din suprafata introdusa in intravilan este situata in zona de
management durabil si zona dealul Alion.
3.11.4. Zona centrala a municipiului
In cadrul Zonei Centrale, o zona destul de intinsa, a fost marcat Centru Civic care a
primit o noua dotare, Judecatoria. Pentru Zona Centrala conform legislatiei in vigoare este
obligatorie intocmirea unui PUZ. De altfel Zona Centrala este prevazuta cu interdictii temporare
de construire pana la intocmirea si aprobarea unui PUZ specific.
3.11.5. Zonele protejate si limitele acestora
Orsova fiind un oras nou reconstruit, vechea Dierna disparand sub oglinda lacului de
acumulare, nu are zone cu valoare istorica ce ar trebui protejate.
Monumentele cuprinse in Lista Monumentelor Istorice 2010 sunt:
N
rc
rt
1
2

Cod LMI

Denumire

Localitate

MH-II-m-B10370
MH-II-m-B-

Biserica Sf.Nicolae

Orsova

Biserica romano-

Orsova

Adresa

Datare
1746

Langa piata

sec.XX
74

Memoriu general municipiul Orsova

10371

catolic Neprihnita
centrala
Zmislire
Aceste doua cladiri au valoare atat arhitecturala cat si istorica.
Manastirea Sfanta Ana ctitorie din 1924 a cunoscutului ziarist Pamfil Seicaru.
Manastirea detine o infrastructura impresionanta pentru turismul religios atat prin
serviciile de cazare oferite cat si prin precizia cu care ofera turistilor posibilitatea de a se integra
activitatii de zi cu zi a manastirii.
Biserica Catolica Monument de arhitectura Premiul Uniunii Arhitectilor - autor
arhitectul timisorean Horst Fackelmann reprezinta o mandrie pentru comunitatea celor 1000
de romano - catolici din Orsova. Friza de tablouri care reprezinta drumul Golgotei a fost
realizata de pictorul Gabriel Popa.
In afara acestor monumente de pe teritoriul Orsovei turistul poate vizita in interiorul unui
cerc cu raza de 10 km si alte creatii remarcabile ale spiritului uman.
-Tabula Traiana (pe malul drept al Dunarii, 10 km vest de Orsova)
- Capul regelui Decebal sculptat in stanca la Mraconia (pe malul stang al Dunarii, 10 km V de
Orsova)
-Aqvaductul ramas pe Valea Saracova (3 km N de Orsova), din Canalul Cernei(sec.al XVIIIlea)
3.11.6. Valorile indicilor de control (POT si CUT)
In zona de management durabil, pentru a afecta cat mai putin zona, indicele de
ocupare a terenului, POT, s-a propus mai mic decat in celelalte UTR uri - 15 %, mai mic chiar
si de cat prevede Regulamentul General de Urbanism 20% iar coeficientul de utilizare a
solului CUT-ul este de maxim 0,30 si cu limita de inaltime p+1. Densitate de 15% este prevazuta
si in zona Alion unde constructiile sunt prevazute a fi integrate in vegetatie in zona propusa a se
include in intravilan. De remarcat ca extinderea intravilanului pe dealul Alion s-a facut la
solicitarea primariei. Alimentarea cu apa si canalizarea se va rezolva in aceaste zone in sistem
individual deoarece un sistem centralizat este neeconomic din cauza densitatii mici de locuire.
Tot cu densitate mica este prevazuta si extinderea Ijnicprevazuta in intravilan mai mult
pentru a se putea amenaja legal Ogasul Ijnic. Densitatile din UTR-uri s-au redus ca urmare a
solicitarii din avizul Romsilva - Administratia Parcului Natural Portile de Fier R.A.
Densitate de 15 % este prevazuta in UTR-urile 1 si 20
Densitatea de 25 % este prevazuta in UTR-urile 4,6,7, 9,15
Densitate de 30 % este prevazut in UTR urile 2, 5 si 11
Densitate de 40 % este prevazuta in UTR ul 13 datorita conditiilor parcelarului cat si a
faptului ca activitatea turistica si de pescuit include si Dunarea.
Pentru Zona Centrala UTR13, 14 densitatea se va fixa prin PUZ dar nu va fi mai mare
de 60 %.
.
3.11.7. Protectia unor suprafete in extravilan
Terenurile din extravilanul localitatii, necuprinse in zonele de protectie integrala si
zonele de management durabil sunt:
- terenuri proprietate privata ocupate de culturi agricole
- terenuri proprietate privata pe care se desfasoara activitati traditionale,
de catre comunitatile locale
- terenuri pe care se afla amplasate actualmente exploatatii de resurse
minerale neregenerabile
75
Memoriu general municipiul Orsova

n situaia n care n aceste zone se solicit a se executa lucrri de construcii/investiii


sau activiti cu impact semnificativ asupra mediului sau a zonelor limitrofe, beneficiarii vor
solicita avizul Consiliului tiinific al Parcului Natural Porile de Fier, n urma ntocmirii i
depunerii documentaiei privind protecia mediului, conform legislaiei n vigoare.
3.11.8. Interdictii temporare de construirea si caile de ridicare a acestora
Interdictiile stabilite in cadrul Planului Urbanistic General, pe baza prescriptiilor
generale, prescriptiilor specifice la nivel de zone functionale i a celor specifice unitatilor
teritoriale de referinta cuprinse in Regulamentul local de urbanism sunt interdictiile definitive
de construire i interdictiile temporare de construire.
Durata mentinerii interdictiilor temporare este determinata de realizarea programului
stabilit in cadrul P.U.G. Aceste interdictii s-au aplicat in vederea rezervarii unor terenuri sau
zone ce vor prelua un obiectiv sau o dezvoltare a unei functiuni in etapele urmatoare de
dezvoltare. Prin intocmirea studiilor urbanistice P.U.Z. si respectiv aprobarea unei variante de
organizare a zonei se ridica interdictia temporara de construire cu obligatia respectarii
variantei avizate/aprobate.
Interdictiile temporare de construire vizeaza urmatoarele zone care necesita elaborarea
unor Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de detaliu:
a) Zona Coramnic -fosta S.G.C.L.- Baza de productie - in vederea amplasarii camping +
terenuri sport,
b) Zona Nord continuarea str. Viilor - in vederea extinderii zonei de locuinte individuale
si noul cimitir,
a) Str. Stefan cel Mare - completarea zonei de locuit,
c) Zona Rezervorului de apa nr. 1 - Dealul Viilor - in vederea amplasarii Complexului
Turistic si a zonei cu locuinte in terasa.
b) Zona Magrin - in vederea organizarii unui parc,
d) 1. Zona centrala - in vederea restructurarii zonei, prin disponibilizarea unor terenuri se
va asigura amplasarea unor institutii publice necesare orasului, urmarind totodata
reabilitarea zonei din punct de vedere urbanistic
2. Punctul de agrement din zona Postei
g) Extinderea parcului central - in vederea amplasarii dotarilor de agrement propuse
(standard, terenuri sport, acostamente pentru ambarcatiuni usoare.
h) Baza de agrement Sud - in vederea realizarii dotarilor de agement legate de apa, postul
turiastic.
i) Zona Grajca - in vederea extinderii zonei de locuit a oraului.
j) Zona Poiana Stilei - in vederea extinderii zonei de locuit a oraului.
k) Zona mal Dunare (cuprinsa intre golful Grafca i limita oraului) in vederea realizarii
locuintelor pentru week-end.
l) S.C. HIDROTEHNICA S.A. - in vederea disponibilizarii terenului pentru realizarea unui
punct de agrement.
m) Zona industriala nord - rezervele de teren, in vederea asigurarii amplasamentelor,
pentru unitati noi de industrie.
o) Zona Industriala Est - ALION - in vederea completarii cu dotari pentru traficul rutier i
un punct de agrement, dezvoltarea zonei de locuit i traseul autostrazii.
p) Zona Statiei de epurare - in vederea reamplasarii.
r) Traseul arterei ocolitoare (viitor drum expres) - de la pasajul denivelat din zona industriala
Nord pana la intrarea in D.J. 57 - Poiana Stelei.
3.11.9. Interdictii definitive de construire
76
Memoriu general municipiul Orsova

Interdictii definitive de construire se impun pentru:


1. Faia de teren cuprinsa intre Portul de calatori- D.N.6- fosta S.C.
HIDROTEHNICA S.A.- malurile lacului.
2. fosta S.C. HIDROTEHNICA S.A. - D.N. 6 - viaductul Tufari, viaductul Cerna malurile
lacului.
3. Parcul de la intrarea in oras, fasia de taluz cuprinsa intre B-ul 1 Decembrie 1918,
Punctul de agrement - Pota si malurile lacului. *4. Faia de teren cuprinsa intre Punctul de agrement , Posta - Parcul central si malurile
lacului.
5. Zona aezamantului monahal Sf. Ana
6. Zonele de protectie sanitara instituite conform legii la instalajiile de alimentare cu apa si
statia de epurare si cimitire.
7. Zonele ce prezinta fenomene de instabilitate
3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Mehedinti elaborat de Institutul
de Proiectare Drobeta Turnu Severin sunt prevazute urmatoarele obiective de utilitate publica
pentru Municipiul Orsova.
Realizarea Autostrazii Bucuresti Craiova- Drobeta Turnu Severin Timisoara. Traseul
acestei autostrazi se va suprapune in zona studiata peste traseul Drumului National 6.
Drumul National 57 se propune a se moderniza ca drum expres.
In cadrul actualizarii PUG municipiu Orsova se propune o varianta oclitoare a traficului
greu dinspre Autostrada spre defileul Dunarii. Se propune legarea Autostrazii cu Drumul
National 57 peste dealul Grivita.
Conform Studiului de amplasament al cailor de circulatie feroviara din judetul Mehedinti
elaborat de ISPCF Bucuresti conform Legii 7/1996 se propune ca traseu de mare viteza linia
Craiova Drobeta Turnu Severin Timisoara.
Pentru alimentarea cu apa a municipiului si canalizare se propun urmatoarele investitii de
utilitate publica:
Construirea conductei de rezerva aductiune apa concomitant cu realizarea statiei de
tratare a apei si cu reechiparea statiei de pompare cu echipamente cu consumuri reduse de
energie electrica.
Statia de epurare trebuie echipata cu treapta de fermentare namol.
Atat alimentarea cu apa cat si canalizarea trebuie sa se extinda in zona Gratca unde s-au
autorizat constructii pentru case de vacanta si pensiuni.
Pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica si de rezervare a terenurilor pentru acestea
sunt necesare doua operatiuni de baza:
- identificarea tipului de proprietate a terenurilor.
- determinarea circulatiei terenurilor intre detinatori in functie de necesitatile de
amplasare a noilor obiective de utilitate publica.
A .Tipurile de proprietate asupra terenurilor sunt urmatoarele:
1. Terenurile apartinand domeniului public de interes national care sunt:
- cu destinatie speciala
- aferente circulatiei feroviare si constructiilor acesteia.
- aferente instalatiilor de interes national.
2. Terenuri apartinand domeniului public de interes judetean sunt cele aferente
institutiilor pentru:
77
Memoriu general municipiul Orsova

cultura, sanatate, invatamant de interes judetean


alte institutii de interes judetean.
3. Terenuri apartinand domeniului public de interes local sunt cele ale:
- institutiilor publice de importanta locala.
- circulatiei rutiere i constructiilor aferente
- pietelor si spatiilor verzi publice,
- monumentelor de arhitectura de importanta locala.
4. Terenuri apartinand domeniului privat al consiliului local sunt cele aferente:
- blocurilor de locuinte;
- cimitirelor administrate de primarie.
- spatiilor verzi publice de importanta locala
- zonelor neconstruite
- institutiilor de importanta locala.
5. Terenuri proprietate privata a persoanelor fizice i juridice sunt cele aferente:
- locuintelor particulare
- unor institutii si servicii
- unor unitati economice unor spatii verzi de odihna sport i agrement.
B. Circulatia terenurilor - operatiune posibila in momentul definitivarii planurilor
cadastrale ale localitatii cu limitele clare intre proprietati.
In etapa pentru care se elaboreaza Planul Urbanistic General principalele dotari
necesare sunt:
- ADMINISTRATIE:
- Procuratura, notariat
- Extindere centrala telefonica, oficii PTTR.
- SANATATE:
- Policlinica, dispensar uman
- FINANCIAR-BANCAR:
- Sedii firme de asigurari, alte servicii financiare
- CULTURA:
- Biblioteca - 100.000 volume.
- SPORT-AGREMENT:
-Bazin acoperit, debarcadere, terenuri tenis, handbal,
strand.
- 3 PUNCTE DE AGREMENT - Puncte de alimentatie publica, spatii de odihna, un
mic debarcader pentru plimbari de agrement
- COMUNICATII:
- Varianta ocolitoare DN 57 cu pornirea din D.N. 6..
- Strazi noi in zonele extinse
- D.N.57 A traseul pe malul Dunarii pana la limita teritoriului
intravilan (varianta)
- Modernizari in circulatia localitatii
- Modernizarea unor noduri de circulatie
- COMERT:
- Modernizarea pietei agroalimentare-Piata 1800
4. CONCLUZII MASURI IN CONTINUARE
Analizand cele prezentate in corelare cu optiunile conducerii administratiei locale i
ale populatiei se poate concluziona asupra posibilitatilor de dezvoltare a localitatii:
- Industriile existente se vor mentine, se va acorda atentie asupra dezvoltarii micilor
intreprinderi in activitati economice cu diversificare in industria uoara i alimentara.
- Creterea numarului locurilor de munca in cadrul serviciilor, industriei hoteliere,
comert, turism.
- Desfaurarea activitatii de proiectare in continuare prin intocmirea studiilor de
specialitate, PUZ-uri i PUD-uri.
78
Memoriu general municipiul Orsova

Termenele de realizare a acestora vor fi intre 1-5 ani de la aprobarea P.U.G.-lui.


Se va definitiva dreptul de proprietate asupra terenurilor din punct de vedere al
domeniului public sau privat al statului in conditiile prevazute de Legea fondului funciar i a
altor reglementari in vigoare.
Dupa eliberarea avizelor tuturor factorilor interesati Planul Urbanistic General Orsova
urmeaza sa fie aprobat de Consiliul local Orsova.
Odata aprobat Planul Urbanistic General i Regulamentul aferent capata valoare
juridica, oferind instrument de lucru necesar administratiei locale, ce urmarete aplicarea lui,
i diverilor solicitanti ai autorizatiilor de construire.
Aprecieri si concluzii privind dezvoltarea localitatii
Dezvoltarea localitatii va fi determinata de evolutia factorului economic. Reorganizarea
tehnologica a industriilor existente, dezvoltarea unor mici intreprinderi cu diversificare in
industria uoara i alimentara, creterea numarului de locuri de munca in cadrul serviciilor,
industriei hoteliere, comert, turism vor duce la o stare de stabilitate economica o cretere a
venitului, Tmbunatatirea conditiilor sociale, imbunatatirea calitatii vietii.
Lista studiilor de specialitate
detalierii documentatilor de urbanism

si

proiectelor

necesare

completarii

si

In completarea documentatiilor de P.U.G., prin P.U.Z. pentru aprofundarea solutiilor


gasite in amplasarea obiectivelor de utilitate publica, in restructurarea zonei centrale, pentru
zonele prevazute a asigura dezvoltarea de perspective a localitatii sunt necesare si alte studii
pregatitoare si anume :
- Ridicarile topografice
- Planurile cadastrale cu tipurile de proprietate - in vederea asigurarii starii juridice a
tipului de proprietate
- Studiile geologice care sa cuprinda o cartare a terenurilor cu specificarea conditiilor
de fundare, zonele cu fenomene de instabilitate in vederea executarii lucrarilor de consolidare,
evidentierea torentilor si ogaelor ce debuseaza in oras in vederea regularizarii i stingerii
acestora.
-In conformitate cu Ordonanta de Urgenta 7 din 2 februarie 2011este obligatorie
elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale pentru:
- Zona Centrala
- Parcuri Industriale (mai mari de 10 hectare)
- Parcuri tehnologice
- Zone destinate hipermagazinelor
- Zone de productie (mai mari de 10 000 mp.)
- Zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi (mai mari de 10 000 mp)
- Infrastructura de transport
In conformitate cu aceeasi Ordonanta se conditioneaza autorizarea investitiilor de
elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal prin grija investitorului privat in situatia extinderii
intravilanului localitatii cu cel putin 10 000 mp pentru functiunea de locuire sau cu cel putin
5000 mp pentru functiuni de servicii sau productie.
Aprecieri privind durata de
P.U.G. i caile de ridicare ale acestora

mentinere

interdictiilor

stabilite

prin

79
Memoriu general municipiul Orsova

Interdictiile stabilite in cadrul Planului Urbanistic General, pe baza prescriptiilor


generale, prescriptiilor specifice la nivel de zone functionale i a celor specifice unitatilor
teritoriale de referinta cuprinse in Regulamentul local de urbanism sunt interdictiile definitive
de construire i interdictiile temporare de construire.
Durata mentinerii interdictiilor temporare este determinata de realizarea programului
stabilit in cadrul P.U.G. Aceste interdictii s-au aplicat in vederea rezervarii unor terenuri sau
zone ce vor prelua un obiectiv sau o dezvoltare a unei functiuni in etapele urmatoare de
dezvoltare. Prin intocmirea studiilor urbanistice P.U.Z. si respectiv aprobarea unei variante de
organizare a zonei se ridica interdictia temporara de construire cu obligatia respectarii
variantei avizate/ aprobate.
In cadrul desfasurarii si accelerarii procesului de reforma economica in Romania, pe
langa sarcinile si atributiile principale in domeniile amenajarea teritoriului, urbanism si
constructii, Ministerul Lucrarilor Publice Transporturilor si locuintei este abilitat prin Legea
nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara sa organizeze si coordoneze realizarea
cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si constituirea bancilor de date urbane la nivelul
fiecarei localitati.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar reprezinta un sistem de evidenta si
inventariere sistematica a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic si economic.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar se organizeaza la nivelul intravilanelor
localitatilor, stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, legal
aprobate.
Scopul si importanta cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Inventarierea tehnica si economica a tuturor terenurilor si constructiilor cuprinse in
perimetrele intravilane ale unitatilor administrativ-teritoriale: comuna, oras, judet;
*Stabilirea unitara si completa a elementelor necesare evaluarii terenurilor si constructiilor
situate in intravilan, indiferent de natura, destinatia, folosinta si proprietarul lor;
*Inventarierea tuturor retelelor edilitare subterane si supraterane, pe tipuri de retele;
*Realizarea unui sistem informational omogen si standardizat de evidenta si gestiune a
cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar ( baza de date cadastrale), integrat in banca de
date urbane;
*Cresterea si consolidarea responsabilitatilor decizionale a autoritatilor locale, responsabile
de administrare si gestionarea teritoriului;
Obiectivele cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Instituirea unui sistem operational unitar privind taxele si impozitele la nivelul autoritatilor
administratiei publice centrale si locale;
*Crearea si dezvoltarea unei piete libere a terenurilor si constructiilor pe baza unor date
tehnice si economice reale, recunoscute si garantate prin sistemul de publicitate imobiliara;
*Optimizarea utilizarii terenurilor si constructiilor prin elaborarea si aprobarea
documentatiilor de urbanism si amenjarea teritoriului;
*Garantarea creditului ipotecar in activitatea de investitii si construirea de locuinte;
*Prevenirea speculei cu terenuri, prin mediatizarea pietei libere in functie de dezvoltarea la
nivel central si local;
Continutul cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
Plecand de la entitatile de baza ale cadastrului general parcela, constructia si
proprietarul cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar aditioneaza la acestea in principal,
urmatoarele tipuri de informatii:
a. informatii privind parcela:
-subcategoria de folosinta
-dotarea edilitara pana la nivel de bransament
80
Memoriu general municipiul Orsova

-zona valorica de incadrare in peimetrul intravilanului localitatii


-zona protejata si restrictiile acesteia
-procesul de ocupare si coeficientul de utilizare
-gradul de seismicitate
b. informatii privind constructiile:
-suprafata construita
-suprafata construita desfasurata
-structura de rezistenta
-invelitoare, regim de inaltime
-dotari edilitare
-tipul de incalzire
-anul construirii si starea de intretinere
-destinatie-folosinta
-valoarea istorica si arhitecturala
-numarul de familii si persoane
-tip capacitate
Informatizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar, in contextul utilizarii
eficiente a informatiilor de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale este
conceputa ca un subsistem omogen si standardizat de evidenta si gestiune baza de date
cadastrale integrat in banca de date urbane.
Banca de date urbane este conceputa ca un ansamblu corelat de baza de date,
intretinute independent, dar exploatate impreuna. Banca de date urbane este alcatuita dintr-o
multime de aplicatii informatice ce se impart in doua grupe mari: nucleul bancii de date
urbane si aplicatii asociate (cadastrul general, cadastrul imobiliar-edilitar, publicitatea
imobiliara, recensamantul si evidenta populatiei, indicatori urbani, etc.)
Baza de date cadastrale are doua componente principale: baza de date textuale si
baza de date grafice.
Principalele entitati ale bazei de date textuale sunt: parcela, subparcela, constructia,
persoana fizica sau juridica, nodul de retea, tronsonul de retea.
Baza de date grafice va contine atribute spatiale (coordonate, contururi, simboluri,
atribute necesare reprezentarii grafice) ale detaliilor care sunt reprezentate in planul
cadastral.
Sistemul informatic utilizat trebuie ales in asa fel incat sa se asigure corespondenta si
legatura intre cele doua baze de date. Baza de date cadastrale permite realizarea a
numeroase tipuri de rapoarte cum sunt: registrul cadastral al parcelelor, proprietatilor,
indexul alfabetic al proprietatilor, lista sectoarelor cadastrale, statistica terenurilor in
functie de anul de construire, folosinta-destinatie, mod de administrare, tip de proprietate,
etc.
In contextul Legii nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, organizarea
si coordonarea activitatii de executie a lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliaredilitara si de constituire a bancilor de date revine Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice
si Locuintelor,. Directiei de Cadastru Imobiliar-Edilitar si Gestiunea Localitatilor, in
colaborare cu Consiliile Locale si Judetene, avand la baza H.G.R. nr. 521/1997, privind
finantarea lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar edilitar. In desfasurarea acestei
activitati este foarte important de mentionat interesul major si sprijinul constant al
Consiliilor Locale si Judetene, care contribuie la finantarea lucrarilor din fondurile
prevazute in bugetele locale.
81
Memoriu general municipiul Orsova

*Prezenta documentatie serveste la fundamentarea in vederea obtinerii finantarilor


pentru:
1. programe de urbanizare a zonelor construite in teritoriu
2. dotare cu echipamente edilitare
3. intretinere si dezvoltare a infrastructurii,
4. luarea de masuri in vederea protejarii mediului natural si construit,
5. baza grafica de intocmire a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si a bancii de
date urbane

Intocmit de:
Arhitect Enache Lucian

82
Memoriu general municipiul Orsova