VddsgcgbdafsbfdabhadfbfdabdasbadsgbdasgadsgadsfgdsatIrgil Gheorghiu a ramas inca

marele necunoscut pentru cititorii din Romania pana astazi. Cartea care l-a fac
ut celebru la jumatatea sec. XX , Ora 25, tradusa in franceza si publicata de Ed
itura Plon in 1949, a aparut si in romana, limba in care a fost scrisa, dupa mai
bine de patru decenii in 1991, dupa ce a facut inconjurul planetei, in 30 de li
mbi straine.
Virgil Gheorghiu s-a nascut in 1691 in satul Razboeni intr-o familie de preoti o
rtodoxi, foarte saraci, la o luna dupa ce Romania intrase deja in razboi si, ca
o fatalitate, razboiul ii va marca intrega viata.
Virgil Gheorghiu devine ziarist si se va insura cu o avocata de origine evreias
ca (intocmai ca si un ul dintre personajele centrale din cartea sa). Datorita pr
omulgarii legii rasiale cei doi tineri sunt impiedicati sa profeseze si astfel a
leg sa plece din tara. In cele din urma dupa mai multe cautari si drumuri pleca
spre Germania, convinsi fiind ca acolo vor fi salvati dar odata ajunsi acolo su
nt trimisi in inchisoare de americani. Incepe un drum lun prin pantecele balenei f
iindca vor trece timp de mai multi ani dintr-un lagar in altul.
Razboiul pe langa masacrele pe care le creeaza direct pe campul de lupta naste d
atorita coalitilor si intereselor politice de la nivel inalt tot soiul de conjun
cturi si prejudecati in care oamenii pioni se trezesc aruncati. Nu mai stii cin
e esti, nu mai stii nici cine sunt ceilalti; nu poti afla decat atunci cand te t
rezesti inchis si torurat, acuzat de lucruri care iti sunt starine dar pe care s
istemul birocratic, indiferenta, minciuna, incompetenta, lipsa de respect fata
de om ca individualitate, haosul general le dicteaza.
Cartea Ora 25 vorbeste despre discrepanta dintre identitatea artificiala, stampi
la autoritatilor si identitatea personala asumata; despre tragedia omului care
ajunge treptat la o instrainare totala de tot ce il defineste pe el ca om.
Actiunea se petrece in timpul celeui de al doilea razboi mondial. Personajul pri
ncipal este un taran roman din tata in fiu , Johann Moritz, caruia istoria ii pu
ne in carca identitati fictive ce il fac sa para mereu altcineva. Totul incepe d
e la un fals in acte. Este cu usurinta inregistrat ca fiind evreu si astfel este
trimis in Romania in lagar impreuna cu alti evrei, primind numele de Iacob Mor
itz.
Acolo, pe de o parte este supus chinurilor de catre autoritati care nu vor sa-s
i asume faptul ca s-a facut o eroare si vor sa-l convinga ca este evreu iar pe
de alta parte are de suferit din cauza detinutilor evrei care il scuipa in fata
si l ponegresc pentru ca si-a abandonat neamul si il acuza ca ii este rusine sa-s
i recunoasca apartenenta. Mai intai este hartuit pentru ca nu vrea sa vorbeasca
evreieste iar apoi hulit ca nu a invatat limba, asa ca Johann incepe incet ince
t sa se conformeze si sa invete idis pentru a putea comunica cu ceilalti detinu
ti.
Acesta este numai inceputul a ceea ce urmeaza sa fie viata lui Moritz, el va tre
ce din mana in mana autoritatilor si va face nenumarati ani de lagar. Ajuns in
Budapesta va fi prins de politie si acuzat ca este spion roman, ca apoi sa fie v
andut in Germania sub numele de Janos Moritz, acolo va avea parte de o alta surpr
iza, ca apoi sa fie preluat de americani si tarat prin alte lagare si toate aceste
a fara absolut nici un motiv, fara ca Moritz sa fi omorat sau sa fi facut rau vr
eodata unei finite vii, nici macar sa se fi facut vinovat de nationalitea lui real
a. Traind din lagar in lagar nici macar cursul evenimentelor de afara nu le cons
tientiza, de la o zi la alta nu mai stia ce scrie in actele lui sau al cui dusma
n declarat este.
In 1938, am fost in lagarul de evrei din Romania. In 1940, in lagarul de romani d
in Ungaria. In 1941, in Germania, intr-un lagar de unguri.. In 1945, in lagarul
American. Alaltaieri, am fost eliberat de la Dachau. Treisprezece ani de lagar..
Poate acesta enumerare vi se pare socanta si monstruasa, ei bine nu, aceasta en
umerare nu insemna mai mult decat o fisa, o insiruire care nu spune nimic. Pove
stea lui Moritz se afla in spatele acestor mutari dintr-un lagar in altul, in sp
atele utopiei, in intamplarile pe care le-a trait, in inlantuirea de fapte si p
ersonajele de care a dat si mai ales in faptul ca toate acuzatiile care ii sunt
puse in carca se schimba in functie de ceea ce se intampla in exterior. El nu es
te decat o mica piesa intr-un mecanism gigantic pe care nu-l cunoaste, nu poat
e sa si-l imagineze si sa inteleaga modul in care functioneaza.
Cartea este remarcabil scrisa. Desi actiunea este tulburatoare, toate evenimente
le, toate incercarile la care personajele sunt supuse sunt redate cu umorul inoc
ent al acestui fiu de taran care ajunge sa vada si a cunoasca lumea in 13 ani d
e lagar.
In paralel, pe parcursul cartii se dezvolta povestea lui Train Koruga si a sotie
i sale ( povestea reala a lui Virgil Gheorghiu). Traian presara actiunea cartii
cu propriile sale reflexii ce privesc lumea in care traieste, lumea care este co
nturata de diverse evenimente si mentalitati menite sa dea o noua fateta istorie
i omenirii.
Robotul nu se poate schimba dupa om. Tu trebuie sa te schimbi si sa ti coordonezi
miscarile dupa el. Asa e firesc- a zis functionarul-, fiindca el este un lucrat
or perfect, iar tu nu! Nici un om nu e un lucrator perfect. Numai masinile sunt!
La ele trebuie sa privim, ca sa invatam cum sa muncim! Ai inteles? Invata de la
masini disciplina si ordinea. Dar tu nu ai sa ajungi niciodata un lucrator de c
lasa-ntai! Dar tu esti ungur, si ungurii, in fabrica, se uita la femei, in loc
sa se uite la masini!
Traian Koruga se gandeste ca o noua societate tehnica poate crea confort dar nu
si spirit. Si fara spirit nu exista geniu, exista numai mase si numere, oameni
imatriculati precum masinile. O societate lipsita de oameni de geniu dispare.
- Noi, personal, o sa murim aprope sigur in lanturile barbarilor tehnici! Romanul
meu va fi acest epilog.
-Ce titlu ai?
-Ora 25, a zis Traian. Acesta este timpul in care orice incercare de salvare e p
rea tarzie: chiar Mesia daca ar veni, ar fi prea tarziu. E nu ultima ora, ci o o
ra dupa cea din urma ora. Este, cu precizie, timpul societatii occidentale. E or
a actual. Ora exacta!..
Ora 25 este o carte care intr-adevar ar trebui sa fie considerata ca una dintre
cele mai importante scrieri ale literaturii romane. Virgil Gheorghiu a scris un
roman simplu si complicat in acelasi timp, pe cat de frust si dur ca epica, pe a
tat de rafinat ca organizare interioara. Este o carte de analiza a mentalitatilo
r si natiunilor, dar mai ales a omului ca fiinta individuala intr-o perioada ist
orica deloc prea indepartata.
Ora 25 este o carte extrem de actuala pentru ca trecutul de atunci nu este decat
inceputul prezentului de azi. Autorul, Virgil Gheorghiu, nu numai ca a inteles
si a analizat extrem de bine oamenii, istoria, contextul politic si social; peri
oada in care a trait, dar a putut sa extraga din toate acestea esenta, care dupa
atatia ani se maifesta atat de concret in viata noastra de zi cu zi.
Nu este o carte care acuza, discrimineaza sau invinovateste nelegitm. Ora 25 pov
esteste bazandu se pe un context istoric, pe propria experienta de viata a autoru
lui, pe povestile de viata ale miilor de oameni , pe evenimentele si efectele n
egre ale razboiului.
Umorul din acesta carte este dictat de context , de atutudinea, comportamentul
si replicile personajelor , de utopie si nonsensuri in contrast cu mintea ana
litica a lui Traian si inocenta candida a lui Moritz. Umorul lor nu este menit s
a batjocoresca, sa incrimineze sau sa caricaturizeze, este un umor crunt as putea
spune, o ironie neagra care imbina rasul cu plansul, este tipul de umor roamne
sc de a face haz de necaz.
Sfarsitul cartii este curpinde in cateva pagini estenta romanului, este strigatu
l de final, este miezul lumii in care traim, este ce sta scris in subconstientul
oricarui om, este adevarul fata in fata cu minciuna.