ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

ADMINISTRAREA AFACERILOR N TURISM

inutul bujorului - tradiii !i obi"#iuri $n %atul Co&ana

Masteranzi: Iarca Georgeta
Iliescu Diana
Mihaela
Ioni Alexandra
Mihai Marcel
Stefan
Anul I, Grupa 402

Bu"ur#!ti
'()(
CU*RINS
INTRODUCERE++++++++++++++++++++++,,
++++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,-
Ca. ), D#%"ri#r#a t#r&#nilor ++++++++++++++++++,,+++,,,+,,,,,,,,,,,,,/
Ca. ', *r#0#ntar#a %atului Co&ana+++++++++++++++,,,,,+++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,1
2.. !re"entarea "onei###########..##########.......................$
2.2. %radiiile din "on& 'i e(oluia lor ##..#############....................0
Ca. -, Anali0a S2OT ++++++++++++++++++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,)'
Ca. /, *ro.un#ri d# $&bun3t3ir# !i %u4#%tii d# d#05oltar# a turi%&ului rural $n %atul
Co&ana ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,++++++++,,,+++++,,,++,,,++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,)6
CONCLU7II+++++++++++++++++,,,+++++++++++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,)8
BIBLIO9RAFIE+++++++++++++++++++++++++++,,,,,,,,,,,,,,,,,,,'(
ANE:E +++++++++++++++++++++++++++++++,,,,,,,,,,,,,,,,,,')
2
Introdu"#r#
)o*+nia are *ari po,i-ilit&i de de"(oltare a turi,*ului .n ,paiul rural. !racticarea unui
a,tfel de turi,* poate fi un (ector de de"(oltare pentru *ediul rural ro*+ne,c, pentru cre'terea
ni(elului de trai 'i al gradului de ci(ili"aie.
%uri,*ul rural e,te (erdele crud al ier-ii, poieni .n(&luite de aro*a florilor, p&duri de,e
'i r&coroa,e, locuri de lini'te 'i aer curat, .ntoarcerea la r&d&cini, la ,atul ro*+ne,c cu (echi
o-iceiuri 'i tradiii, cu folclor autentic 'i plin de culoare, cu oa*eni o,pitalieri, cu -ucate
ro*+ne'ti tradiionale, o c&l&torie .n *&reia 'i .nelepciunea naturii. Arhitectura, *e'te'ugurile
'i -uc&t&ria popular& din tradiia ro*+nea,c& repre"int& o cultur& (ie cu o (aloare unic&.
!arcul /atural 0o*ana .*pru*ut+nd .n denu*ire nu*ele co*unei .n care .'i are l&ca'ul,
co*port& o i*portan& i,toric& deo,e-it& .n identificarea ,a. 1inecu(antat& cu potenial natural,
intuit din ti*pul do*niei lui 2lad 3epe' care a hot&r+t con,truirea unei -i,ericue de le*n 'i
care a dat locului o i*portan& religioa,&, econo*ic& 'i nu .n ulti*ul r+nd ,trategic&, localitatea
0o*ana 'i .n ,pecial *&n&,tirea a fo,t centrul de cultura .n 4urul c&reia a gra(itat toat&
de"(oltarea ulterioar& a "onei.
5ocaia alea, ,e ,ituea" .n apropierea a doua *ari ora'e re,pecti( Giurgiu 'i 1ucure'ti,
di,pune de ci de acce, recent rea-ilitate, !ortul Giurgiu de a,e*enea poate fi rea-ilitat 'i pune
la di,po"iie turi'tilor ,trini. 5a ora actual ,unt nece,are ,er(icii co*plete care , le a,igure o
'edere c+t *ai plcut, 'i acti(iti ,au e(eni*ente care ,6i .nc+nte precu* tradiiile ce dinuie
'i a,t"i.
7n ceea ce pri(e'te ara noa,tr&, .n contextul actual al cri"ei econo*ice, o ,oluie pentru a
trece de ace,t i*pa, ar putea fi agricultura .n ,tr+n,& corelaie cu ,er(iciile. De"(oltarea
turi,*ului rural 'i re(enirea la origini ,unt din ce .n ce *ai apreciate .n .ntreaga lu*e.
7n cele ce ur*ea"& (o* reali"a o de,criere a ,atului, cu toate ele*entele ,ale de
autenticitate precu* 'i cu tradiiile 'i o-iceiurile r&*a,e .nc& (ii 'i p&,trate cu ,finenie de
locuitorii ace,tuia, (o* pre"enta ele*entele anali"ei ,8ot .ntreprin,e de noi 'i (o* propune, pe
-a"a ace,tora, ,uge,tii de de"(oltare a turi,*ului rural .n ,atul 0o*ana.

9
Ca., ) D#%"ri#r#a t#r&#nilor
%uri,*ul, ca feno*en econo*ic 'i ,ocial, a cuno,cut de"(olt&ri ,pectaculoa,e, explo"i(e
.n cea de6a doua 4u*&tate a ,ecolului ::. Dorina de a c&l&tori 'i de a cunoa'te lucruri noi e,te
cuno,cut& .nc& din antichitate, chiar dac& la .nceput ace,te dorine a(eau ca ,cop principal
ra"-oiul, cuceririle de noi teritorii ,au ,chi*-urile co*erciale.
7ntre turi,* 'i *ediul .ncon4ur&tor exi,t& o relaie co*plex&, leg&turile dintre ele
*anife,t+ndu6,e .n a*-ele direcii. !e de o parte ace,tea repre"int& re,ur,ele de -a"& ale
turi,*ului, iar pe de alt& parte acti(itatea turi,tic& are influen& a,upra *ediului ecologic,
*odific+ndu6i ele*entele co*ponente.
I*pactul turi,*ului a,upra *ediului e,te deter*inat de c+te(a ele*ente definitorii ale
turi,*ului: cadrul natural 'i (arietatea potenialului turi,tic, exi,tena unei infra,tructuri
generale, care a,igur& acce,ul, circulaia 'i infor*area 'i pre"ena unor ,tructuri turi,tice de
ca"are, ali*entaie pu-lic& 'i agre*ent. 5egat de ace,tea, i*pactul poate fi po"iti( ,au negati(.
;n i*pact po"iti( ar a(anta4a at+t *ediul, .ntruc+t ,e (a a(ea .n (edere de,f&'urarea unui turi,*
re,pon,a-il din partea oa*enilor, care ,& nu afecte"e natura, c+t *ai ale, oa*enii, c&rora li ,e
(or oferi locuri de *unc&, principalele c&i de co*unicaii (or fi *oderni"ate, lucruri care ar
duce la de"(oltarea "onei re,pecti(e.
!e de alta parte, un i*pact negati( ar fi cata,trofal pentru a*-ele p&rti. 7n pri*a fa"&,
o*ul ar a(ea c+,tiguri *ateriale foarte *ari care l6ar .ncura4a ,& continuie pe acela'i dru*, in,&,
cu c+t (a .nainta, degradarea *ediului .i (a cau"a, poate, *ai *ult r&u dec+t 'i6ar fi putut
i*agina. Di,trugerea naturii e,te pri*ul pa, c&tre extincie 'i e,te nece,ar& luarea unor deci"ii
legate de prote4area ace,teia.
!entru o *ai -un& .nelegere a textului, con,idera* nece,ar& explicarea anu*itor
ter*eni u"itai .n ,fera turi,*ului:
M#diul repre"int& an,a*-lul de condiii 'i ele*ente naturale ale %errei: apa, aerul, ,olul
'i ,u-,olul, toate ,traturile at*o,ferice, toate *ateriile organice 'i anorganice, precu* 'i fiinele
(ii, ,i,te*ele *ateriale .n aciune cuprin"+nd ele*entele enu*erate anterior, inclu,i( (alorile
*ateriale 'i ,pirituale.

888.arp*6pite,ti.ro<ai*<=>20S0>202i(ani>20Salu-ritate>20SA>20Slo-o"ia.pdf
4
!otri(it definiiei date de ?rgani"aia Mondial& a %uri,*ului .n cadrul conferinei de la
?tta8a din $$, turi%&ul repre"int& @acti(it&ile de,f&'urate de per,oane, pe durata c&l&toriilor
'i ,e4ururilor, .n locuri ,ituate .n afara re'edinei o-i'nuite, pentru o perioad& con,ecuti(& ce nu
dep&'e'te un an, cu ,cop de loi,ir, pentru afaceri ,au alte *oti(e@.
Dicionarul Anciclopedic )o*+n propune ur*&toarea definiie a punct de (edere eti*ologic,
cu(+ntul @turi,*@ pro(ine din ter*enul engle" @tour@ B c&latorie turi,*ului: @acti(itate cu
caracter recreati( ,au ,porti(, con,t+nd din parcurgerea, pe 4o, ,au cu diferite *i4loace de
tran,port, a unor di,tane, pentru (i"itarea regiunilor pitore'ti, a localit&ilor, a o-iecti(elor
culturale, econo*ice, i,torice, etc.
2
A,adar, prin turi,* ,e .ntelege, .n pri*ul r+nd, an,a*-lul de acti(it&i prin care o*ul .,i
petrece ti*pul li-er c&l&torind .n alt& localitate ,au ar& pentru a (i"ita oa*eni 'i locuri,
*onu*ente 'i *u"ee, pentru a6'i .*-og&i cuno'tinele generale, pentru a ,e di,tra 'i a face
,port, pentru odihn& ,au trata*ent etc., iar .n al doilea r+nd indu,tria creat& pentru ,ati,facerea
tuturor ,er(iciilor ,olicitate de turi'ti la locul de de,tinaie, la un .nalt ni(el calitati(, 'i .n
condiiile de protectie 'i con,er(&rii re,ur,elor tur,tice, .n ,pecial, 'i a *ediului incon4ur&tor, .n
general.
0ei care cei ce .'i .ngri4e,c ,&n&tatea .n (acan& dore,c ,& -eneficie"e de odihna, cura de
aer 'i de fructe, con,u*ul de ali*ente proa,pete 'i ecologice, terapia ocupaional&, ele*ente
care ,e .ntrune,c ar*onio, .n ra"a a'e"&rilor rurale, concur+nd ade,ea prin particularit&ile lor cu
regi*ul de cur& oferit de ,taiunile -alneare
9
.
0onfor* ?rgani"aiei Mondiale a %uri,*ului 'i a altor organi"aii europene de turi,*,
turi%&ul rural e,te ,,o for*& a turi,*ului care include orice acti(itate turi,tic& organi"at& 'i
condu,& .n ,paiul rural de c&tre populaia rural&, (alorific+nd re,ur,ele turi,tice locale Bnaturale,
cultural6i,torice, u*aneC precu* 'i dot&rile, ,tructurile turi,tice, inclu,i( pen,iunile 'i fer*ele
agroturi,tice DD
4
. A,tfel, pri(it .n an,a*-lu, turi,*ul rural include at+t acti(itatea turi,tic&
principal& Bca"are, pen,iune, circulaie turi,tic&, derulare de progra*e, pre,tare de ,er(icii de
-a"& 'i ,upli*entareC, acti(it&i econo*ice Bpredo*inant agricole dar 'i practicarea unor
ocupaii tradiionaleC precu* 'i *odul de petrecere a ti*pului li-er, pentru cei ce ,olicit& ace,t
tip de turi,*.
Co&unitat#a lo"al3 e,te un grup de oa*eni cu intere,e, credine ,au nor*e de (iat&
co*uneE totalitatea locuitorilor unei localit&i, a unei &ri etc. B totalitatea *unicipiilor, ora'elor,
,atelor 'i a *e*-rilor ace,tora C.
F
2
http:<<ro.8iGipedia.org<8iGi<%uri,*
9
Gl&(an, 2a,ile, Turism rural Agroturism Turism durabil Ecoturism, Aditura Acono*ic&, 1ucure'ri, 2009, p.HI
4
!./i,toreanu, Ecoturism i turism rural, ediia a III6a, Aitura ASA, 1ucure'ti, 200H, pag. H2
F
c,,a,.unap.ro<ro<pdfJcarti<no(200H6(ol2.pdf
F
Sat#l# turi%ti"# 6 a'e"&ri rurale pitore'ti, -ine con,olidate din punct de (edere econo*ic,
edilitar 'i cultural, ,ituate .n *edii nepoluate, con,er(atoare a unor *odele culturale Bo-iceiuri,
in(entar al o-iectelor de *unc&, port, ga,trono*ieC 'i care, dincolo de funciile politice,
ad*ini,trati(e, culturale, ,ociale, .ndepline,c, ,e"onier ,au per*anent, funcia de pri*ire a
turi'tilor.
H
Satul indiferent de ,patiul geografic in care ,e afla , con,tituie expre,ia legaturii
o*ului cu natura, repre"entand un cadru de a,e"are u*ana plurifunctionala.
=
%er*enul de turi%& 5#rd# a fo,t utili"at iniial pe teritoriul 0A, ,e*nific+nd acti(itatea
turi,tic& practicat& .n "onele de pro(incie, dar 'i .n "onele ,la- populate, cele de coa,t& *ai puin
i*plicate .n acti(it&ile de turi,*, ca 'i unele "one *ontane ce nu a(eau o de,tinaie ,pecial&
pri(ind practicarea ,porturilor de iarn&
I
.
Turi%&ul durabil .n,ea*n& de"(oltarea tuturor for*elor de turi,*, *anage*entul 'i
*arGetingul turi,tic care ,& re,pecte integritatea natural&, ,ocial& 'i econo*ic& a *ediului, cu
a,igurarea exploit&rii re,ur,elor naturale 'i culturale 'i pentru generaiile (iitoare.
Ace,ta acoper& toate for*ele 'i acti(it&ile din indu,tria o,pitalit&ii, inclu"+nd turi,*ul
con(enional de *a,&, turi,*ul cultural, turi,*ul de afaceri, turi,*ul rural, turi,*ul de
croa"ier&, turi,*ul religio, 'i turi,*ul ,porti(, turi,*ul ur-an.
A,a cu* reie,e din definiie, pentru turi,*, la fel ca 'i pentru alte indu,trii, dura-ilitatea
are trei a,pecte independente: econo*ic, ,ocial6cultural 'i de *ediu, turi,*ul dura-il
pre,upun+nd utili"area opti*& a re,ur,elor, *ini*i"area i*pactului negati( econo*ic, ,ocio6
cultural 'i ecologic, *axi*i"area -eneficiilor a,upra co*unit&ilor locale, econo*iilor naionale
'i a,upra con,er(&rii naturii.
Aria natural3 .rot#jat3 repre"int& "ona tere,tr&, ac(atic& ,au ,u-teran&, cu
peri*etru legal ,ta-ilit 'i a(+nd un regi* ,pecial de ocrotire 'i con,er(are, .n care exi,t& ,pecii
de plante 'i ani*ale ,&l-atice, ele*ente 'i for*aiuni -iogeografice, pei,agi,tice, geologice,
paleontologice, ,peologice ,au de alt& natur&, cu (aloare ecologic&, 'tiinific& ,au cultural&
deo,e-it&.
$
Ariile prote4ate ,unt printre cele *ai eficiente *i4loace de,tinate con,er(&rii
-iodi(er,it&ii, de6a lungul ulti*ului ,ecol fiind in(e,tite re,ur,e i*portante pentru con,tituirea
de arii prote4ate .n .ntreaga lu*e. Ariile prote4ate ,unt con,iderate ade,ea in,ule naturale .ntr6un
ocean al de"(olt&rii, a,tfel, cu c+t ace,tea au o ,uprafa& *ai *are cu at+t ele ,unt *ai prote4ate
H
)odica Minciu, Economia turismului, ediia a III6a, Aditura ;ranu,, 1ucure'ti, 2004, pag. $0
=
1ra,o(eanu, /., Acono*ia agriculturii *ontane, Aditura Acade*iei )o*ane, 1ucure,ti,,$$F
I
/i,toreanu, !., Ecoturism i turism rural, Aditura ASA, 1ucure'ti, 200H, p. H9
$
KKK ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 25! "ri#ind "rotec$ia mediului %actuali&at' "rin
(EGEA nr. 2)5 din 29 iunie 2)*!ART.2! M?/I%?);5 ?LI0IA5 /). $H din 90 dece*-rie 200F
H
de pre,iunile exterioare. De"(oltarea ecologic& a turi,*ului .n "onele naturale prote4ate (i"ea"&
.n principal patru planuri:
), E"ono&i" , prin cre'terea gradului de (alorificare a re,ur,elor, .ndeo,e-i a celor puin
cuno,cute pentru reducerea pre,iunii a,upra celor *ai inten, exploatate.
', E"olo4i" 6 prin a,igurarea utili"&rii raionale, a tuturor re,ur,elor, cu reducerea 'i eli*inarea
de'eurilor 'i re"iduurilor *ena4ere, reciclarea con,er(&rii 'i protecia *ediului.
-, So"ial 6 prin ,porirea nu*&rului de locuri de *unc&, *eninerea unor *e,erii tradiionale ,au
calificare .n do*eniul turi,*ului.
/, Cultural prin (alorificarea ele*entelor de ci(ili"aie, art&, cultur&, deo,e-ite 'i originale, care
,unt expre,ia unei anu*e identit&i culturale 'i poate de"(olta prin turi,* ,piritul de toleran&.
!racticarea turi,*ului (erde pre,upune o *oderni"are a infra,tructurii a de"(olt&rii
rurale dura-ile, utili"area de for*e de energie, necon(enional&, tehnici *ai puin poluante. 7n
acela'i ti*p, e,te ne(oie de un *arGeting eficient, de o -un& cunoa'tere a locurilor cu de,tinaie
turi,tic&, o de"(oltare *acroecono*ic& eficient& care ,& e(ite ,upraexploatarea unor "one, cu
e(itarea in(e,tiiilor 'i a polu&rii acti(e
0
.
Specific "onei 0o*ana e,te bujorul, ace,ta e,te o planta er-acee , decorati(a. 1u4orul de
gr&din& are flori *ari, ro'ii, ro" ,au al-e, iar -u4orul de c+*p are flori ro'ii ca ,+ngele B!aeoniaC.
1u4orul ro*+ne,c e,te o ,pecie de -u4or ocrotit& de lege, cu tulpina .nalt& de F06I0 c* 'i cu
flori *ari ,+ngerii B!aeonia peregrina, (ar. ro*anicaC

.
Stu;ul e,te o plant& er-acee ac(atic& cu tulpina erect&, .nalt&, inflexi-il&, cu frun"e
lanceolate, foarte lungi 'i cu flori grupate .n panicule, folo,it&, *ai ale,, ca *aterial de
con,trucie. Iar un %tu;3ri! e,te o "on& unde cre'te ,tuf .n den,itate relati( *are. Stuf&ri'urile
,unt ,ituate de o-icei la *arginea unor -&li ,au lacuri, .n -rae *oarte ale r+urilor ,au .n "onele
deltaice
2
.
Ca. ', *r#0#ntar#a %atului Co&ana
Satul con,tituie cea *ai (eche for*& 'i co*ponent al pei,a4ului geografic din ara noa,tr&.
Din antichitate p+n& .n "ilele noa,tre, el repre"int& prin .n,u'irile 'i acti(it&ile lui (ariate, a'e"area
u*an& do*inant&. De'i difer& ca for*&, *&ri*e ,au con,trucii, ,atele de pe .ntreg cuprin,ul &rii
p&,trea"& ele*ente co*une, expri*ate prin *odul de organi"are al go,pod&riilor, al acti(it&ilor
rurale precu* 'i (iaa ,piritual&. Al&turi de caracteri,ticile fa(ora-ile unei (iei rurale ,ta-ile 'i de
0
http:<<888.re(i,tadeturi,*.ro<index2.phpMoptionNco*Jdoc*anOta,GNdocJ(ie8OgidN2FOIte*idN92

http:<<888.archeu,.ro<ling(i,tica<0autareDexMPuerQN1;R?)
2
http:<<ro.8iGipedia.org<8iGi<Stuf
=
*anife,t&ri *ultilaterale, ,atele din ara noa,tr& 'i6au *eninut unele ele*ente re"ultate din .n,u'i
proce,ul lor i,toric de for*are *ai puin fa(ora-ile.
7n 0+*pia )o*+n&, t+rlele B@un loc ne.*pre4*uit 'i neacoperit unde ,e odihne,c (itele ,au
oile .n ti*pul p&'unatului@C
9
, au fo,t p+n& la pri*ul r&"-oi *ondial ni'te locuri .n care iernau oierii,
.n ,pecial cei ardeleni (enii .n tran,hu*an&. Ace,te locuine ,e"oniere, dup& cu* ,6a *ai a*intit,
au o *are ,e*nificaie, deoarece .n ,ecolul al :I:6lea, .n 4urul a nu*eroa,e t+rle 'i ,t+ne ,6au
.nte*eiat c&tune 'i apoi ,ate.
0a for*& de organi"are ,ocial&, pri*a a'e"are a ,atului 0o*ana, a fo,t M+n,tirea 0o*ana
.n 4H2. 5a *arginea p&durii, .n apropierea "onelor prote4ate, ,e afl& *+n,tirea6cetate, care ,6a
runinat p+n la ,f+r'itul ,ecolului al :2I6lea. 5ocul pe care a fo,t .nlat *+n,tirea era
odinioar o in,ul, .n *i4locul *la'tinilor, iar acce,ul ,e fcea pe o poart aflat .n nordul
incintei dup ce ,e tra(er,a un pod de le*n u'or de incendiat .n ca" de pri*e4die. M+n,tirea
0o*ana e,te ctitoria lui 2lad %epe'
4
, dat de la 4u*atatea ,ecolului al :26lea. M+n,tirea e,te
recuno,cut nu nu*ai ca loca' de inchinciune ci 'i pentru aprarea rii de ctre ace,t .n,e*nat
do*nitor al (eacului al :26lea. ? legend& ,pune c& l+ng& f+nt+na cu nuc, aflat& .n parc, ar fi
fo,t uci, 2lad %epe', dup& ce a fo,t eli-erat de Matei 0or(in.
Satele co*unei 0o*ana ,unt de tip adunat, a(+nd un contur -ine deli*itat. Ale ,6au
de"(oltat fie ca un punct central 'i cu ra*ificaii de6a lungul dru*ului principal B,atul 1udeni,
Grdi'tea, Ll'toacaC, fie .n for*e poligonale B,atul 0o*anaC, *ai *ult ,au *ai puin cu for*&
regulat&.
7n acea,t& "on&, .n condiiile naturale ,pecifice c+*piei, locuitorii ,6au ocupat din cele *ai
(echi ti*puri de agricultur& 'i cre'terea ani*alelor. !e .ntin,ele terenuri agricole, *o'iile au .nceput
.nc& din ,ecolul al :2III6lea, dar *ai ale, din ,ecolul al :I:6lea ,& produc& gr+u pentru ,chi*- 'i
pentru (+n"are, iar poru*-ul ,e culti(a pentru con,u*ul propriu. Acea,t funcie cerealier& 'i de
cre'tere a ani*alelor ,6a *eninut p+n& a,t&"i 'i ,e caracteri"ea"& prin *eninerea populaiei agricole
p+n& la IF > din cea acti(& 'i o (aloare a produciei agricole de pe,te $F > din totalul produciei
glo-ale a a'e"&rii.
7n perioada $HH6$$0, funcia de -a"& a ,atelor a fo,t tot agricultura
F
, .n,& o -un& parte din
populaia acti(& Buneori pe,te 40 >C, .n ,pecial din ,atele 1udeni 'i 0o*ana, ,6a integrat .n fluxul
acti(it&ii indu,triale din ora'ele Giurgiu ,au 1ucure'ti. Acea,t& parte a populaiei acti(e pendula
.ntre ora' 'i ,atele a*intite, .nc+t ace,tea din ur*& a(eau .ntr6o oarecare *&,ur&, rol de ca"are a
forei de *unc&.
7n ceea ce pri(e'te uneltele de *unc& ce au fo,t folo,ite .n agricultur&, *enion&* pre"ena
din cele *ai (echi ti*puri pe ace,t teritoriu a plugului pri*iti( din le*n, apoi plugului de le*n cu
9
Dicionar Axplicati( al li*-ii ro*+ne Bediia a II6aC
4
http:<<888.*ana,tireaco*ana.ro<i,toric.php
F
http:<<,*eeni.ili(e.ro<%raditii.ht*l
I
-r&"dar 'i cuit de fier. Ace,tuia i ,e adaug& raria, pr&'itoarea, grapa de *&r&cini, ,apa, ,ecera,
coa,a, gre-la, unele dintre ele p&,tr+ndu6,e p+n& .n "ilele noa,tre, altele fiind .nlocuite de proce,ul
co*plex al *ecani"&rii agriculturii. ;n lucru care tre-uie *enionat e,te ca p+n& la .nceputul
,ecolului al ::6lea, gr+nele ,e p&,trau .n groapa de -ucate ,&pate .n p&*+nt 'i apoi ar,e .n interior.
+aloarea turistic, a ,atului ro*+ne,c e,te dat .n cea *ai *are parte de (aloarea lui cultural6
i,toric& pre"ent .n arta popular&, etnografie, folclor, tradiii, (e,tigii i,torice, .*-inate cu un cadru
natural ar*onio, 'i un fond pei,agi,tic (ariat ,au unic pot fi (alorificate cu a4utorul unor ,trategii de
de"(oltare a turi,*ului rural. 7n 0a*pia )o*+n&, tradiiile 'i o-iceiurile ,unt un ecou al for*ei
pri*ordiale, fragile 'i puternice, tul-uratoare 'i extraordinare, a (ieii. Moderni"area prin definiie
pre,upune o adaptare la cerinele pre"entului, practic ,e dore'te oferirea unui lucru cu a,pect
*odern, confor* gu,turilor 'i cerinelor actuale. %otodat *oderni"area intr .n conflict cu tradiiile
uneori.

',), *r#0#ntar#a 0on#i
-ude$ul Giurgiu e,te ,ituat .n partea de ,ud a )o*aniei, ,tra-tut de paralela 4FSF9T
latitudine nordic ,i de *eridianul 2FSF$T longitudine e,tic.
2ecinii ,i ,unt: 4udetul 0lra,i la est, 4udeul %eleor*an la #est, 4udeul Ilfo( ,i 4udeul
Arge' la nord.#est 'i 4udetul Da*-o(ia la nord! in sud fiind deli*itat de flu(iul Dunarea.
Rudeul ,e ,ituea" .n cadrul *arii unit&i geografice nu*it& 0+*pia )o*+n&, cu o ,uprafa& de
9.F2H Gilo*etrii ptrai repre"ent+nd .F> din ,uprafaa rii.
)e'edina 4udeului e,te *unicipiul Giurgiu BH$.I$ locuitoriC, aflat la H4 G* de capitala
rii. Rudeul Giurgiu are .n co*ponen F co*une 'i H= ,ate 'i o populaie la iulie 200$ de
2I.204 locuitori, repre"ent+nd .9> din populaia )o*+niei, din care 9> locuie,c .n *ediul
ur-an
H
.
Altitudinea *axi*& e,te de 9H *, .nregi,trat& .n nordul 4udeului, iar altitudinea *ini*&
e,te de 2 *, .n 5unca Dun&rii.
)eeaua hidrografic& e,te alc&tuit& din r+urile care drenea"& teritoriul 4udeului, din
acea,t& categorie f&c+nd parte Arge'ul cu afluenii ,&i principali BD+*-o(ia, Sa-arul,
/ea4lo(ulCE flu(iul Dun&rea repre"int& colectorul general 'i pe o lungi*e de =2 G* de,parte
4udeul de 1ulgariaE cel *ai i*portant lac e,te 0o*ana, ,ituat .n lunca /ea4lo(ului.
0o*una 0o*ana e,te co*pu,a din F localitati 0o*ana, 1udeni, Lala'toaca, Gradi'tea,
2lad %epe'. !opulaia co*unei la iulie 200F a fo,t de =H= locuitori.
H
http:<<888.pu-licinfo.ro<pagini<4udetul6giurgiu.php
$
0li*a e,te te*perat continental. 2ara e,te un anoti*p cu te*peraturi ridicate ce poate
duce chiar la ,ecet, iarna cu geruri ,i cri(. 2ite"ele cele *ai *ari le au (anturile din,pre /A,
care pot atinge iarna 2F G*<h. !recipitaiile *edii ,unt de F00**.
De'i di(er,itatea resurselor naturale e,te redu, 'i .n cantiti *ici ,unt exploatate
"c*inte de petrol .n partea de nord a 4udeului iar .n partea de ,ud pietri'urile 'i ni,ipurile care
,e extrag din Dunare 'i din al-iile r+urilor Arge' 'i /ea4lo(. 0o*una 0o*ana ,e -ucura de
!arcul /atural 0o*ana care ,e .ntinde pe 2F.000 ha B$H9 ha fond fore,tier, I0 ha 1alta
0o*ana, 900 ha "one *la'tiona,e, inunda-ile, diferena o con,tituie terenurile agricole, pa'uni
'i i,la"uriC un eco,i,te* caracteri,tic deltei. UDelta de lang 1ucure'tiV ocup locul doi ca
-iodi(er,itate, dup )e"er(aia Delta Dunrii. !arcul cuprinde dou arii flori,tice 'i fauni,tice
unice .n )o*+nia W U)e"er(aia 'tiinific de ghi*peV B2FI haC 'i U)e"er(atia 'tiinific de
-u4orV B22= haC.
7n 2004, 1alta 0o*ana a fo,t declarat re"er(aie natural 'i "on de protecie
a(ifauni,tic. 0uno,cut pentru e(eni*entele i,torice, "ona are un far*ec aparte, pdurile de
,te4ar 'i fra,in cuprind exe*plare unice, (echi de ,ute de ani. !arcul e,te ad*ini,trat de )egia
/aional a !durilor 6 )o*,il(a
=
'i cuprinde fond fore,tier, "one u*ede *l'tiona,e Bg+rle,
plauri plutitori, pduri de ,tuf C, aici traie,c 4 ,pecii de pa,ari, $ ,pecii de pe'ti 'i 9 de ,pecii
de *a*ifere. Axi,t dou tipuri de pe'ti care trie,c nu*ai .n "on W ignu'ul 'i cleanul de
0o*ana.
I

Xona de protecie integral cuprinde 0 arii de protecie ,trict 'i anu*e: C1alta
0o*ana 6 arie de protecie co*plex& con,tituit& pentru prote4area florei 'i fauneiE 2C)e"er(aia
de ghi*pe B)u,cu, aculeatu,C 6 GrdinariE 9C)e"er(aia de -u4or ro*+ne,c B!aeonia peregrinaC W
!adina %taruluiE 4C )e"er(aia de *rgritar B0on(alaria *a4alli,C 6 L+nt+neleE FC0o*plexul
Mgura6X-oiu, HC!uieniE =C0r+nguriE IC 2alea YoilorE $C2alea Gur-anuluiE 0C Srturile 6
0o*ana6Grdi'tea.
$
!o"iia co*unei a con,tituit .ntotdeauna un factor atracti( 'i fa(ori"ant pentru de"(oltarea
econo*ic& 'i ,ocial&. 7n Satul 0lugreni aflat la *ai puin de 0 G* ,6a de"(oltat o unitate
turi,tic i*portant care ,e adre,ea" .n ,pecial turi'tilor ,trini care optea" pentru (acane .n
Delta Dunrii 'i fac popa, .n !ortul Giurgiu de unde ,unt preluai cu autocarele 'i tran,portai 90
de Gilo*entrii la nord de re'edina de 4ude. %uri,*ul rural, .n plin& de"(oltare .n ulti*ii ani,
uniti *ici de ca"are au aparut recent iar localnicii au .nceput , ia .n con,iderare po,i-ilitatea
o-inerii unor (enituri din turi,*, lucru care p+n acu* a fo,t negli4at. !entru co*una 0o*ana
=
http:<<888.ro,il(a.ro<,u-categorie.phpMidN22OcatN9
I
http:<<888.turi,*land.ro<parcul6natural6co*ana6giurgiu<
$
Strategia de (i"itare a !arcului /atural 0o*ana W )egia /aional a !durilor
0
,unt e*-le*atice: !arcul /atural 0o*ana, Delta /ea4lo(ului, Sr-atoarea 1u4orului,
M+n,tirea 0o*ana.
2.2. Tradiiil# din 0on3 !i #5oluia lor
Arta noa,tr& popular& *anife,tat& ,u- toate a,pectele ei repre"int& o -og&ie nepreuit&
de co*ori pentru toi aceia ce6'i iu-e,c patria 'i nea*ul. ?-iceiurile 'i tradiiile ,tr&-une
ro*+ne'ti, rod al unui efort .ndelungat de cunoa'tere repre"int& un te"aur ine,ti*a-il de .nelep6
ciune ale c&ror (alori 'i re,ur,e nu ,e 'terg niciodat&.
!rintre e(eni*entele ,pecifice "onei pre"entate pute* enu*era:
<S3rb3toar#a Bujorului= din "o&una Co&ana
ZS&r-&toarea -u4oruluiV a de(enit o tradiie a locuitorilor din fru*oa,a co*un& ,ituata pe
*alul r+ului /ea4lo(, l+ng& -alta 0o*ana. Xona *irific& de"(oltat& .n a*-ientul -&lii a creat o
flora ,i fauna unic&, ce a deter*inat declararea ace,teia ca re"er(aie naturala prote4ata. Din
r+ndul florei face parte ,i -u4orul ,&l-atic Bce a dat nu*ele ,&r-&toriiC, care e,te declarat
*onu*ent al naturii. 7n apropiere ,e afla *+n&,tirea 0o*ana, ctitorie a do*nitorului )adu
[er-an 0antacu"ino la FII Bridicata pe ruinele *+n&,tirii lui 2lad 3epe' din anul 4HC ,i alte
o-iecti(e de intere, turi,tic.
!adurea 0o*ana, .n care cre'te li-er -u4orul ro*+ne,c, e,te ,ituat& la 90 G* de
1ucure'ti, pe cur,ul inferior al /ea4lo(ului 'i e,te un re,t al p&durilor de tip @,leau@, r&,p+ndite
odinioar& in 0+*pia 1urna,ului.
Aici pot fi (i"itate dou& re"er(aii unice .n )o*+nia, de ghi*pe 'i de -u4or ro*+ne,c. Ghi*pele
poate fi (&"ut .n co*una 0o*ana 'i "ona unde e,te din a-unden& e cuno,cut& ,u- denu*irea de
Z?loaga Gr&dinariV. !entru c& ,e de"(olt& ,u- copacii din p&dure, tre-uie c&utat cu atenie la
-a"a ar-orilor. Speciali'tii parcului ,u,in c& ghi*pele, de'i e plant& *editeraneean&, cre'te aici
deoarece parcul ,e afl& la confluena dintre dou& *icrocli*ate.
)e"er(aia de -u4or ro*+ne,c, denu*it& Z!adina %&taruluiV, poate fi .nt+lnit& la c+i(a
Gilo*etri de 0o*ana, .n arealul co*unei Mihai 1ra(u. 1u4orul ro*+ne,c de aici are flori ro'ii 'i
petale *ai puine dec+t -u4orul de gr&din&. Se g&,e'te *ai ale, .n locurile .n,orite ale parcului.
!entru a ,&r-&tori unicitatea re"er(aiei de -u4or, ,&tenii din co*una Mihai 1ra(u organi"ea"& .n
luna *ai US&r-&toarea 1u4oruluiVB= *aiC. Mai exi,t& 'i o re"er(aie de l&cr&*ioare, .n co*una
0&lug&reni, dar "ona nu a fo,t inclu,& ,u- tutela re"er(aiei atunci c+nd ,6au f&cut actele de
.nfiinare.
F#%ti5alul jud##an al obi"#iurilor d# .ri&35ar3 >Mu4ur#l d# %3l"ioar3=
'(
?ora %atului %au ?ora d# du&ini"3
20
http:<<888.traditionalnet.ro<content<(ie8<904<<

C3lu!arii din Oina"u

<Dr34ai"a=
Floriil#
S3.t3&@na *ati&ilor
Infor*aii referitoare la tradiiile preci"ate *ai ,u, ,e afl .n Anexa .
Ca., - Anali0a S2OT
7n cadrul ,i,te*elor ,ociale 'i econo*ice .nelegerea feno*enelor, pre(i"iunea 'i reacia
la *ediul extern, conco*itent cu recepti(itatea fa& de aciunile 'i de capacitatea de a proiecta
,trategiile 'i proce,ele organi"aionale, ,e poate reali"a printr6o in(e,tigaie -a"at& pe anali"a
S\?%.
S\?% e,te un acroni* pro(enit de la Strength,, \eaGne,,e,, ?pportunitie, and %hreat,,
adic& puncte tari BatuuriC, puncte ,la-e Bcarene, ,l&-iciuni, deficieneC, oportunit&i 'i
a*enintari
2
.
0u toate nea4un,urile legate de ,la-a de"(oltare a infra,tructurii, !arcul /atural 0o*ana
di,pune de un i*portant potential turi,tic. 7n continuare pre"ent&* anali"a S\?% a !arcului
/atural 0o*ana ca de,tinatie a de"(oltarii turi,*ului rural:
*un"t# Tari
!reocuparea per*anenta a locuitorilor pentru pa,trarea, culti(area ,au re(enirea la
unele din ocupatiile traditionale in agricultura ,i *e,te,ugarit, legu*icultura ,i
culti(area florilor, a plantelor *edicinale, ocupatiile ,pecifice acti(itatilor legate de
con,tructii ci(ile in ,til traditional ro*ane,c, precu* ,i altele a,e*enea, define,c
-a"a de"(oltarii dura-ile a turi,*ului rural in "ona.
0adrul natural deo,e-it caracteri"at .n principal de p&duri 'i Delta /ea4lo(ului, in,ul&
natural& teritoriu do*inat de localit&i rurale 'i terenuri agricole culti(ate
Xona lip,it& de ,ur,e de "go*ot ,i de poluare de tip indu,trial.
0li*atul *ediu te*perat, lip,it de (+nturi ,i c&lduri exce,i(e care fa(ori"ea"a
exi,tenta unui ,e"on de (i"itare de $ luni pe an.
De,f&'urarea anual& a *anife,t&rilor tradiionale cu* ar fi ,ar-atoarea -u4orului 'i
,&r-&torile cultural religioa,e
2
[er-an, 0laudia, Anali"a @S.\.?.%.@,%ri-una econo*ica, nr. 9, 200F, p. F26FF
2
Axi,tena cadrului ideal de,f&'ur&rii de acti(it&i ecoturi,tice cu* ar fi dru*eiile,
pli*-&rile cu -arca, pli*-&ri cu -iciclete, turi,* ec(e,tru etc.
!o"iionarea geografica, apropierea de 1ucure,ti ,i de Giurgiu, exi,tena de artere
rutiere i*portante extre* de circulate .n (ecin&tate ,i in ,pecial legatura cu Dunarea
Axi,tenta Mana,tirii 0o*ana, ca ,i centru al ,piritualitatii in "ona, atrage *a,e *ari
de credincio,i care (in in pelerina4 in ti*pul ,ar-atorilor religioa,e i*portante
Axi,tena o-iecti(elor cultural i,torice 'i i,toria locurilor
Axi,tena !arcului /atural 0o*ana 'i a ad*ini,traiei ace,tuia
%raditia de (inatoare ,i pe,cuitE
!o,i-ilitatea de a *erge pe 4o,, ,au cu -icicleta .ntr6o at*o,fer& ,i a*-iant& natural&
odihnitoare.
?,pitalitatea tradiional& a proprietarilor 'i a per,onalului care de,f&'oar& acti(it&i .n
do*eniul turi,*ului, dar 'i a localnicilor
Axi,tenta unui potential turi,tic ne(alorificat.
Lor*e de dot&ri pentru agroturi,* .n "ona
Axi,tena ,patiilor de ca"are .n pen,iuni.
*un"t# %lab#
Degradarea progre,i(& a patri*oniului cultural6turi,tic
5ip,a educatiei ecologice ,i a con,tienti"arii i*portantei prote4arii *ediului
/i(elul ,c&"ut al cuno'tiinei pu-licului pentru pro-le*ele de *ediu locale 'i regionale
Atracti(itate ,ca"uta a "onei din punct de (edere in(e,titional
Starea proa,t& a infra,tructurii generale
5ip,a re,ur,elor ,uficiente de ap& pota-ila
5ip,a infra,tructurii ,pecifice (i"itarii ariilor naturale prote4ate Bcentre de (i"itare, puncte
de infor*are, locuri de ca*pare, locuri de popa,, tra,ee te*atice etcC.
/i(elul redu, al echip&rii tehnico 6 edilitare 'i al ,er(iciilor pu-lice
5ip,a infor*aiilor 'i a h&rilor turi,tice
!ro*o(area in,uficienta pe plan regional ,i national a potentialului turi,tic din "ona
O.ortunit3i
Glo-ali"area Bde,chiderea pietelorCE
?portunitati ,porite de pro*o(are a identitatii cultural6arti,tice locale ,i nationale, in
ur*a aderarii )o*aniei la ;niunea AuropeanaE
9
Linantari de la -ugetul de ,tat, finantari din fonduri ,tructurale, finantari din fondurile de
garantare, *icrofinantari
Di,poni-ilitatea autoritatilor pu-lice locale pentru reali"area de proiecte in (ederea
atragerii de fonduri pentru ,eg*entul cultural6 arti,tic
0re,terea nu*arului de parteneriate internationale Blocalitati infratite, parteneriate
in,titutionale etc.C
!articiparea la t+rguri de turi,* naionale 'i internaionale
Atragerea euroin(e,titorilor
!o,i-ilitati de de"(oltare a agroturi,*ului
Includerea unor ca,e de (acan& Bpen,iuni agroturi,ticeC .n reeaua de ageni de turi,*
din )o*+nia 'i .n reelele europene profe,ionale
Axi,tenta Ma,ter !lanului de De"(oltare a %uri,*ului in )o*ania
I*ple*entarea de proiecte de infra,tructura turi,tica de catre ad*ini,tratia pu-lica
locala.
De"(oltarea "onelor de agre*ent
De"(oltarea e(eni*entelor 'i a fe,ti(alurilor
Me'te'uguri arti"anale
!o,i-ilit&ile de pro*o(are 'i co*unicare oferite de tehnologiile electronice actuale
Intere,ul cre,cut al locuitorilor "onelor ur-ane 1ucure,ti, Giurgiu, pentru recreere in
"one naturale
Intere,ul cre,cut al co*unit&ilor locale .n i*plicarea .n acti(it&i turi,tice 'i de"(oltarea
de facilit&i turi,tice
Intere,ul co*unit&ilor locale de a ,e infor*a 'i a lua atitudine .n do*eniul con,er(&rii
naturii, intere,ul ,u,citat de "on& pentru di(er,e categorii de cercet&tori
!roiecte exi,tente de reparare6de"(oltare a infra,tructurii generale.
A&#nin3ri
!ierderea tradiiilor 'i o-iceiurilor .n "ona rural&, poluare cultural&, a*ploarea
feno*enului Gitch
)i,c pe ter*en *ediu 'i lung pri(ind producti(itatea terenurilor agricole, datorat
pericolelor polu&rii 'i lip,ei de regle*ent&ri pri(ind folo,irea terenurilor
0ri"a econo*ica glo-ala
0re,terea co,turilor de finantare W cre,terea do-an"ii la credite
0ontinuarea defri'&rilor necontrolate cu efecte a,upra polu&rii aerului, ero"iunii ,oluluiE
4
Depo"itarea necontrolat& a de'eurilor
/ere,pectarea regle*ent&rilor legale care are ca re"ultat afectarea *ediului, a "onelor
prote4ate, a fondului ,il(ic, poluarea apelor, etc.
In,uficienta cola-orare .ntre ad*ini,traiile pu-lice locale 'i 4udeene pentru pro*o(area
unor *ari proiecte de intere, 4udeean ,au naional
%endina de depopulare, .*-&tr+nire a populaiei 'i *igrarea forei de *unc& ,pre centre
ur-ane din ar& ,au din ;A care ofer& conditii 'i ,alarii *ai -une.
!ierderea caracterului natural6cultural al "onei prin de"(olt&ri antropice
;tili"area nedura-il& a unor re,ur,e naturale, afectarea ha-itatelor 'i ,peciilor de intere,
Bpapur&, ,tuf, incendierea (egetaiei de pe -alt&, -racona4, etcC
)ecoltarea .n exce, de re,ur,e *inerale neregenera-ile, f&r& re,pectarea condiiilor
,pecifice de *ediu poluea"& pei,a4ele 'i afectea"& regi*ul hidric, etcC
0re'terea necontrolat& a nu*&rului de (i"itatori in,uficient infor*ai 'i educai pri(ind
(alorile !/0 'i regulile ,pecifice (i"it&rii
In,uficiena facilit&ilor ,pecifice turi,*ului *enite ,& diri4e"e fluxul turi,tic confor* cu
pre(ederile planului de *anage*ent al (i"itatorilor 'i ,& infor*e"e (i"itatorii.
Degradarea continua a ha-itatului natural din 1alta 0o*ana datorita inter(entiei
antropice prin lucrari hidrotehnice in perioada co*uni,ta ri,ca ,a duca la pierderea
ace,tei "one din punct de (edere al -iodi(er,itatii, daca nu ,e inter(ine cu *a,uri acti(e
de recon,tructie ecologica.
Ca., / *ro.un#ri d# $&bun3t3ir# !i %u4#%tii d# d#05oltar# a turi%&ului rural
$n %atul Co&ana
De"(oltarea ,atului 0o*ana 'i pro*o(area ace,tuia ,u- a,pectul de,f&'ur&rii acti(it&ilor
,pecifice turi,*ului rural tre-uie ,& in& ,ea*a de nece,itatea proteciei echili-rului natural, dar
'i ,ocio6cultural. 7n ur*a anali"ei S\?% reali"ate, con,tat&* c& nu*eroa,ele oportunit&i
*enionate pot fa(ori"a o a*eliorare a ,ituaiei .n ceea ce pri(e'te punctele ,la-e 'i chiar g&,irea
unor ,oluii de (alorificare a punctelor tari .n (ederea de"(olt&rii turi,*ului rural .n ace,t ,at.
A,te nece,ar& for*area unui corp de experi capa-ili ,& acorde a,i,ten& tehnic& B.n cadrul
a,ociaiilor profe,ionaleC, precu* 'i de,f&'urarea unor aciuni de in,truire .n igien& 'i ecologie.
0o*porta*entul 'i relaiile ,&tenilor cu turi'tii e,te i*portant pentru a a,igura re(enirea
ace,tora, din ace,t *oti( e,te nece,ar& o fixare a a-ilit&ilor de co*unicare. ?portunit&ile
exi,tente ne a,igur& un intere, cre,cut al co*unit&ilor locale .n i*plicarea .n acti(it&i turi,tice
F
'i de"(oltarea de facilit&i turi,tice. ?rgani"area unor e(eni*ente de,tinate co*unic&rii .ntre
ace'tia cu* ar fi un fe,ti(al al produ,elor o-inute *anual din papur& ar facilita atragerea
turi'tilor 'i intip&rirea .n con'tiina oa*enilor a dorinei de a ,e face cuno,cui prin produ,e,
di-&cie, genero"itate 'i o,pitalitate. De a,e*enea, pot fi organi"ate cur,uri de *arGeting,
a*ena4are 'i co*parti*entare a ,paiilor de pri*ire, preg&tire 'i ,er(ire a *e,ei, pre"entarea
,tandardelor de calitate.
0alitatea produ,ului e,te deo,e-it de i*portant& pentru turi,t. A,tfel, echipa*entele
tre-uie ,& di,pun& de o dotare ,anitar& *odern&, de condiii de confort pentru g&"duire 'i pentru
ali*entaie pu-lic&, c&i de acce, 'i de co*unicaie ci(ili"ate. De"(oltarea acti(it&ilor ,pecifice
turi,*ului rural ,e poate .ncura4a printr6o de"(oltare integrat& -a"at& pe re(igorarea econo*iei
rurale, a infra,tructurii, *ediului, culturii 'i ,ociet&ii, pe crearea condiiilor pentru oferirea de
-unuri 'i ,er(icii utili"+nd *e'te'ugurile 'i intelectualitatea rural&.
Liind ,ituat .n i*ediata (ecinatate a *unicipiului 1ucure,ti, un ,eg*ent i*portant din
r+ndul populaiei ,&te'ti ,6a *utat .n capital&, .n cautarea unui trai *ai -un, re"ult+nd de aici o
di*inuare a populaiei acti(e datorit& *igr&rii ace,tora c&tre "ona ur-an&. !rin ur*are, *&,urile
de .*-un&t&ire ce ,e dore,c a fi aplicate ur*&re,c .ntoarcerea, re,pecti( atragerea ,eg*entului
populaiei tinere 'i nu nu*ai, .n (ederea o-inerii re,ur,ei u*ane nece,are de"(olt&rii turi,*ului
rural, precu* 'i ,ta-ili"area populaiei rurale prin ocuparea .n ,fera ,er(iciilor turi,tice. Se
re*arc& printre oportunit&i totu'i un intere, cre,cut al locuitorilor "onelor ur-ane 1ucure,ti,
Giurgiu, pentru recreere .n "one naturale, *oti( pentru care ,e poate (or-i de,pre eforturile de
p&,trare a tradiiilor. 7n,&, pentru ace,t lucru, e,te nece,ar& o cre'tere a atracti(it&ii "onei din
punct de (edere in(e,tiional, oportunitatea atragerii euroin(e,titorilor con,tituind a,tfel un atu.
;na dintre *&,urile pe care le propune* e,te de a de"(olta 'i a r&,p+ndi practicile
agricole ecologice, de a di(er,ifica acti(it&ile rurale care ,& furni"e"e (enituri alternati(e.
Ace,te practici nece,it& o ,i,te*ati"are (ertical& a terenului a,tfel .nc+t ,& ,e e(ite producerea
inundaiilor. Situaia actual& caracteri"at& de exi,tena unor tehnologii .n(echite de culti(are a
p&*+ntului 'i *anage*ent neperfor*ant (a fi a'adar .*-un&t&it&, ur*&rindu6,e cre'terea
producti(it&ii 'i a profita-ilit&ii. A,tfel, re,tructurarea radical& a afacerilor rurale prin
di(er,ificarea acti(it&ilor agricole ur*&rind de"(oltarea unei econo*ii -a"ate pe o de"(oltare
dura-il& (a *&ri po,i-ilit&ile de anga4are.
? alt& prioritate o repre"int& de"(oltarea re,ur,elor u*ane 'i .n ,pecial .nfiinarea 'i
.nt&rirea unor grupuri de iniiati(& 'i ?/G6uri pentru de"(oltarea ace,tei "one rurale. 7n
condiiile unei lip,e a oportunit&ii de anga4are, e,te nece,ar& planificarea pe ter*en lung a
proce,ului de ,pri4inire a trainingului (ocaional 'i recalific&rii forei de *unc& .n concordan&
H
cu *&,urile de re,tructurare 'i di(er,ificarea acti(it&ilor econo*ice din agricultur&. Se
ur*&re'te di*inuarea ni(elului ridicat al 'o*a4ului, cre'terea puterii financiare 'i a cali&ii (ieii.
Situaia actual& a infra,tructurii pre,upune rea-ilitarea ace,teia pentru .nt&rirea
co*unit&ii ,atului din punct de (edere econo*ic 'i ,ocial 'i, .n *ai *ic& *&,ur&, execuia unor
alei pietonale pentru o re"ol(are funcional& a circulaiilor. !rin .ntreinerea reelei de dru*uri 'i
facilitarea acce,ului turi'tilor .n ,atul 0o*ana ,e ur*&re'te atragerea 'i re(enirea celor care .'i
dore,c ,& participe la acti(it&ile ,pecifice co*unit&ii ,&te'ti.
? alt& pro-le*& con,e*nat& e,te legat& de protecia *ediului, ,atul 0o*ana
nedi,pun+nd de un ,i,te* de colectare a de'eurilor. !rin reali"area unui ,i,te* de ge,tionare
integrat& a de'eurilor ,e (a a,igura prote4area cadrului natural 'i .*-un&t&irea calit&ii (ieii
rurale. !ropune* lan,area unor lucr&ri de a*ena4are a unui depo"it ecologic de de'euri
*ena4ere.
0u* ,ituaia la ni(elul .ntregului 4ude ,e caracteri"ea"& prin o reea de canali"are
aproape inexi,tent& .n "ona rural&, ar tre-ui ,& ,e reali"e"e o extindere a reelelor de ali*entare
cu ap& 'i canali"are. Soluia oferit& de noi con,t& .n reali"area de fo,e ,eptice ecologice, acea,ta
fiind cea *ai -un& ,oluie pentru locuinele aflate .n "one care nu ,unt racordate la un ,i,te*
centrali"at de canali"are, trat+ndu6,e a,tfel apele *ena4ere u"ate 'i a apelor (ane. 7n plu,,
deoarece nu exi,t& ,ur,e ,uficiente de ap& pota-il&, propune* in,talarea unor po*pe a,piro6
re,ping&toare din loc .n loc.
Ar tre-ui ,& ,e ai-& .n (edere 'i unele acti(it&i de reno(are 'i con,er(are a tradiiilor 'i
*onu*entelor culturale exi,tente. M&n&,tirea 0o*ana e,te o *&n&,tire de c&lug&ri, aflat&
*o*entan .ntr6un ,tadiu a(an,at de degradare. Ad&ug&* la acea,ta -i,erica Sf+ntul /icolae,
0a,a Do*nea,c&, "idul de incint&, turnul clopotni& 'i chiliile, precu* 'i Mau,oleul Aroilor
c&"ui .n pri*ul r&"-oi *ondial. 7n pri(ina reparti"&rii do*eniului pu-lic, exi,t& o cl&dire a
pri*&riei, con,trucie din $9F, o cl&dire pentru c&*inul cultural din $0=. Axi,t& dou& 'coli,
cl&diri con,truite .n II0, re,pecti( $=I. Di,pen,arul u*an a fo,t con,truit .n $2H, iar cel
(eterinar .n $92. Iniiati(ele de recondiionare ale ace,tora nu tre-uie ,& afecte"e .n,& ,pecificul
arhitectural local.
!rin a*ena4area al-iei (echi a /ea4lo(ului 6 actuala 1alt& 0o*ana 6 'i reali"area unui
lac, cu .ncadrarea ace,tuia .n cadrul natural local 'i legarea .n paralel a ace,tuia cu actualul fir al
r+ului ,e pot con,olida acti(it&ile de pe,cuit B,pecii: ig&nu', cleanC practicate de locuitorii
,atului 'i prin ur*are 'i de (iitorii turi'ti. 7n (ederea con,er(&rii eco,i,te*elor deltaice ,e
(&de'te a fi nece,ar& ela-orarea unei ,trategii de de"(oltare a ecoturi,*ului, ca for*& opti*& de
di*inuare a i*pactului turi,*ului deltaic a,upra re,ur,elor naturale exi,tente .n "on& 'i a,upra
(ieii econo*ico6,ociale a co*unit&ii. A,te foarte i*portant& i*plicarea populaiei.
=
Ar putea fi introdu,e ,ur,e ecologice 'i econo*ice de .nc&l"ire. 7nc&l"irea apei ,e poate
a,tfel o-ine prin captarea energiei ,olare, utili"+nd panouri ,olare 'i -oilere care ,& p&,tre"e apa
cald& pe o perioad& ,curt& de ti*p. De a,e*enea, nu e,te nece,ar& con,truirea unui .ntreg parc
eolian pentru a (alorifica energia eolian&, acea,ta put+nd fi utili"at& 'i la ,car& *ai *ic&. A,te
i*portant ,& i ,e a,igure turi'tilor facilit&i di(er,e .n cadrul go,pod&riei .n care ,unt ca"ai. Spre
exe*plu, introducerea unui .ntrerup&tor .n apropierea patului pentru ,i,tarea furni"&rii lu*inii
,au a .ntregii energii electrice nece,are ca*erei, a,igurarea exi,tenei unui ,paiu ,pecial
a*ena4at pentru ani*alele de ca,& ce pot con,titui ele*ent de atracie pentru copii, utili"area
grapei 'i ca *i4loc de agre*ent pentru cei *ici ,au a*pla,area unor leag&ne .n curte. !entru a
profita de pre"ena re"er(aiei de -u4or din apropiere, precu* 'i de e(eni*entele organi"ate pe
= *ai de US&r-&toarea 1u4oruluiV, propune* a,igurarea tran,portului turi'tilor prin *i4loace de
traciune ani*al& .n co*una Mihai 1ra(u B'arete, c&rueC. !e perioada (erii ,e pot culege di(er,e
plante *edicinale. %uri'tii pot participa la acea,t& acti(itate, .n(&+nd de la ,&teni de,pre
utilitatea ace,tor plante 'i *odalitatea lor de p&,trare, preg&tire 'i con,u*.
Deoarece odat& cu .ncheierea acti(it&ilor agricole din toa*n& 'i acti(itatea turi'tilor .n
go,pod&rie ,e di*inuea"&, propune* ca ace'tia ,& participe la reali"area de c&tre ,&teni a
produ,elor din papur& 'i ,tuf, ,& .n(ee *e'te'ugul ace,tora pentru a6l tran,*ite (iitoarei
generaii. Se pot reali"a co'uri, .*pletituri, di(er,e o-iecte utile .n orice go,pod&rie, acoperi'uri,
garduri, put+nd fi organi"at chiar un fe,ti(al al *u,tului, "iua recoltei, ,paiul dedicat ace,tora
fiind a*ena4at cu a4utorul ace,tor produ,e. 7n plu,, propune* a*ena4area unei unit&i de
ali*entaie .n aer li-er con,t+nd .n con,truirea unui pede,tal 'i a unor *e,e 'i ,caune din ,tuf.
!&,tr+nd tradiia ,&tenilor de a p&"i culturile prin coli-e din ,tuf a*pla,ate .n c+*p, ne6a*
g+ndit c& ar fi oportun& a*pla,area unor a,tfel de coli-e .n curile ,&tenilor pentru a oferi
ocupaie atracti(& copiilor.
De a,e*enea, tre-uie acordat& o deo,e-it& i*portan& pro*o(&rii produ,ului turi,tic
rural, nece,it+nd pu-licarea ofertei .n re(i,te de ,pecialitate, cataloage, -uletine infor*ati(e,
participarea la progra*e de *edia 'i la t+rgurile de turi,*. )eali"area unui ,i,te* infor*aional
co*petiti( ,e do(ede'te a fi util&, reali"+nd o e(iden& operati(&, precu* 'i un ,i,te* de
re"er(&ri.
5ip,a ,i,te*elor *oderne de teleco*unicaii nu nece,it& propuneri de .*-un&t&ire, (iaa
la ,at reu'ind ,&6'i p&,tre"e fru*u,eea 'i atracti(itatea prin autenticitate 'i prin ,i*plitatea
*i4loacelor de co*unicaie 'i a condiiilor de (ia&.
I
Con"lu0ii
Daca *&,urile *enionate (or fi pu,e .n aplicare, ,e (a reu'i atragerea intere,ului *ai
*ultor locuitori din *ediul ur-an care .'i dore,c pentru c+te(a "ile ,& locuia,c& .n ,atul 0o*ana,
,& de,f&'oare acti(it&ile go,pod&re'ti ,pecifice ace,tei (iei, dar 'i ,& ,e -ucure de o ali*entaie
relati( ,&n&toa,& con,u*+nd ali*ente o-inute .n go,pod&riile proprii. 0a ur*are,
i*ple*entarea ace,tor propuneri ,e (a concreti"a .n ,porirea (alorilor rurale po"iti(e: tradiii de
fa*ilie, .nt&rirea identit&ii locale, dar 'i .n p&,trarea ,pecificului i,toric 'i cultural 'i
con,er(area -unurilor exi,tente.
Mai *ult dec+t at+t, a* ur*&rit 'i atragerea copiilor .n ace,t ,paiu al co*unit&ii ,atului
prin crearea unor di(er,e *i4loace de agre*ent, .n ,perana c& .n ace,t fel ,e poate a,igura o
continuitate a de,f&'ur&rii ace,tei for*e de turi,*, precu* 'i o p&,trare .ndelungat& a tradiiilor.
7n conceperea ace,tor propuneri de .*-un&t&ire ne6a* axat pe ideea c& *are parte din populaia
"onelor ur-ane nu *ai au p&rinii ,au -unicii ,ituai la ,ate Bdeoarece treptat *uli din cei care
locuiau la ,ate ,6au ,ta-ilit .n ora'eC 'i, i*plicit, (acanele ace,tora nu ,e *ai petrec .n (iaa
co*unit&ii ,&te'ti. Acea,ta e,te 'i cau"a tendinei de pierdere a tradiiilor, *oti( pentru care ne6
a* g+ndit ,& tre"i* .n ,ufletul copiilor ,enti*entul pl&cut de lini'te, -ucurie 'i recreere .n
*i4locul naturii, departe de "go*otul, poluarea 'i tehnologia ur-an&.
%oate ace,te acti(it&i tre-uie ,& re,pecte 'i ,& ur*e"e aplicarea -unelor practici pentru o
de"(oltare dura-il&. A,te .n,& nece,ar un ,pri4in politic, dar 'i econo*ic prin o-inerea de
finan&ri.
$
I*pactul pe care aplicarea *&,urilor .l are a,upra ,atului ,e concreti"ea"& .n crearea unor
noi locuri de *unc& 'i recon(en,ie ,ocio6profe,ional&, de"(oltarea reelei de ,er(icii pu-lice
pentru localnici, e(idenierea, con,er(area 'i re,taurarea l&ca'elor de cult 'i a *onu*entelor
culturale f&r& a afecta ,pecificul arhitectural, precu* 'i introducerea lor .n circuitul econo*ic,
.*-un&t&irea condiiilor de (ia&, p&,trarea 'i tran,*iterea (iitoarei generaii a tradiiilor din
lu*ea ,atului 0o*ana. .
Biblio4ra;i#
. 1ran, L., Marin, D., Si*on, %., Turismul rural /odelul Euro"ean, Aditura Acono*ic&,
1ucure'ti, $$=
2. Ardeli, G., I,trate, I., 0oten$ialul turistic al Rom1niei, Aditura ;ni(er,it&ii, 1ucure'ti,
$$H
9. 0o*ori 2l,cene, )e(i,ta ,e*e,trial de cultur 'i tradiie (l,cean, anul , nr. , 200$,
p. 96F
4. Gl&(an, 2., Turismul 2n Rom1nia, editura Acono*ic&, 1ucure'ti, 2000
F. Gl&(an, 2., Turism rural Agroturism Turism durabil Ecoturism, Aditura Acono*ic&,
1ucure'ri, 2009
H. Yornoiu, )., I., Ecoturismul Orientare "rioritar' 2n de&#oltarea durabil' a
comunit'$ilor locale, Aditura ASA, 1ucure'ti, 200$
=. /i,toreanu, !., Ecoturism i turism rural, Aditura ASA, 1ucure'ti, 200H
I. /i,toreanu, !., Economia turismului teorie i "ractic', Aditura ASA, 1ucure'ti, 200F
$. /i,toreanu, !., Turismul rural o a3acere mic' cu "ers"ecti#e mari, Aditura Didactic& 'i
!edagogic& ). A., 1ucure'ti, $$$
0. /i&, I., /i&, 0., 0ia$a turistic' a Rom1niei Realit'$i /ecanisme tendin$e, Aditura
Acono*ic&, 1ucure'ti, 200I
. Surugiu, 0., De&#oltarea turismului rural din "ers"ecti#a 3orm'rii i "er3ec$ion'rii
"ro3esionale a resurselor umane, Aditura ;ni(er,itar&, 1ucure'ti, 200I
2. Strategia de (i"itare a !arcului /atural 0o*ana W )egia /aional a !durilor
9. [er-an, 0laudia, Anali"a @S.\.?.%.@, Tribuna economica, nr. 9, 200F
4. %ala-&, I., /an, 0., G.an, D. 'i alii, Turismul rural rom1nesc 2n conte4tul de&#olt'rii
durabile Actualitate i "ers"ecti#', Aditura %ehnopre,,, Ia'i, 200$
F. KKK, ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 25! "ri#ind "rotec$ia
mediului %actuali&at' "rin (EGEA nr. 2)5 din 29 iunie 2)*!ART.2! M?/I%?);5
?LI0IA5 /). $H din 90 dece*-rie 200F
9.KKK,888.arp*pite,ti.ro<ai*<=>20S0>202i(ani>20Salu-ritate>20SA
>20Slo-o"ia.pdf
20
4.KKK,http:<<888.re(i,tadeturi,*.ro<index2.phpM
optionNco*Jdoc*anOta,GNdocJ(ie8OgidN2FOIte*idN92
F. KKK, http:<<888.archeu,.ro<ling(i,tica<0autareDexMPuerQN1;R?)
H. KKK, http:<<ro.8iGipedia.org<8iGi<Stuf
=. KKK, http:<<,*eeni.ili(e.ro<%raditii.ht*l
I. KKK, http:<<888.ro,il(a.ro<,u-categorie.phpMidN22OcatN9
$. KKK, http:<<888.traditionalnet.ro<content<(ie8<904<<
20. KKK, http:<<888.giurgiu6ru,e.ro<InfoJgrup<acti(ita.ht*
An#Aa nr, )
Obi"#iuri !i tradiii $n %atul Co&ana
F#%ti5alul jud##an al obi"#iurilor d# .ri&35ar3 >Mu4ur#l d# %3l"ioar3=
!rin ace,t fe,ti(al ,6a propu, *eninerea tradiiei cetelor de colind&tori care ,e con,tituie
.n S+*-&ta lui 5a"&r, Du*inica Lloriilor dar 'i .n "ilele de !a'te. ;nul dintre cele *ai apreciate
o-iceiuri din Giurgiu, e,te cel al 1uieniilor, colind ,pecific co*unit&ilor -ulgare din "ona
2alea Dragului, 2&r&'ti 'i 0opaciu, practicat de fete .*-r&cate .n co,tu*e naionale, cea *ai
.nalt& dintre ele purt+nd 'i o c&ciul& .*podo-it& cu fund& ro'ie. Ace,t per,ona4 ,e nu*e'te .n
tradiia popular& @1uieniul@ 'i are rolul de conduc&tor al cetei.
?ora %atului
!+n& .n cel de6al 2II6lea deceniu al ,ecolului al ::6lea, un *o*ent deo,e-it din (iaa
,piritual& a locuitorilor co*unei, dar *ai cu ,ea*& a tineretului ace,teia, .l con,tituia hora
,atului, prile4 de petrecere 'i de,tindere .n "ilele de ,&r-&toare de pe,te an, cu excepia perioadei
de iarn&. A(eni*entul du*inical cel *ai i*portant al ,atului, hora, atr&gea o *are parte din
,uflarea ,atului, fl&c&ii 'i fetele *ari, tinerii .n,ur&ei 'i *uli*ea nea,t+*p&rat& a copiilor, pe
c+nd cei *ai (+r,tnici r&*+neau la (or-& aca,&, a'e"ai pe patul B-ancaC de l+ng& gard ,au la
UcolV Bunde(a la o r&,p+ntieC, unde treceau .n re(i,t& .nt+*pl&rile *ai *ari ,au *ai *ici
petrecute .n ,at .n decur,ul ,&pt&*+nii, dar 'i .nt+*pl&ri de prin ,atele apropiate.
USufletul arti,ticV al horei, l&utarii, erau toc*ii cu plata .n -ani ,au .n natur& B*&lai, f&in& '.a.C
de c&tre tinerii c&,&torii cei *ai de,toinici, care le 'i co*andau *u"icanilor dan,urile, .n
ordinea preferinelor. !rotagoni'tii horei au fo,t dintotdeauna tinerii nec&,&torii, fl&c&ii 'i fetele
2
*ari, tinerii .n,ur&ei 'i copii ca ,pectatori ai ace,tora. Letele 'i fl&c&iandrii U,e prindeauV la hor&
nu*ai la (+r,ta de 46F ani, .n "iua de !a'ti, "iua de de-ut a horei. 0+nd o fat& ,e prindea la
hor&, interdincia de a (or-i cu fl&c&ii ,e ridica 'i calea ,pre *&riti' era de,chi,&. !reg&tirea
fetelor *ari pentru hor& era unul din *o*entele i*portante ale du*inicii ,au altor ,&r-&tori de
pe,te an B.n care nu era inter"i,& horaC, precedat& de "iua de ,+*-&t& dup& a*ia"&, c+nd fetele .'i
,p&lau co,iele 'i .'i preg&teau co,tu*ul.
C3lu!arii din Oina"u
Spre deo,e-ire de alte co*une ale 4udeului Giurgiu unde ,e practic& ace,t o-icei, .n
co*una ?inacu, fiecare din cele trei ,ate co*ponente B?inacu, 1rani'tea 'i 0o*a,caC, are c+te o
ceat& de c&lu'ari cu co,tu*aie, pa'i de dan,, *elodii de aco*pania*ent, 'i ,ucce,iunea
*o*entelor ritualului diferite, chiar dac& localit&ile ,unt ,ituate .ntre ele la *ic& di,tan&.
B3ta;ul
''
e,te conduc&torul cetei de c&lu'ari 'i hot&r+rile lui ,unt re,pectate .ntoc*ai de
co*ponenii cetei. Al decide a,upra per,oanelor care fac parte din ceat& anul re,pecti(, ,ta-ile'te
per,oana care (a fi *ut .n ceat&, toc*e'te l&utarii, ,ta-ile'te locul, data 'i ora adun&rii cetei,
co,tu*aia, *o*entele de,f&'ur&rii ritualului, dan,urile care co*pun ,uita, locurile unde ,e
dan,ea"& 'i ca,a la care ,e organi"ea"& ,er(irea *e,ei .n co*un a c&lu'arilor.
Ajutorul d# 53ta; e,te c&lu'arul care dan,ea"& l+ng& (&taf 'i care poate prelua
conducerea .n dan, a cetei la ,olicitarea (&tafului.
Mutul
'-
repre"int& per,ona4ul co*ic al cetei, a(+nd ca rol principal .ntreinerea -unei
di,po"iii a a,i,tenei, prin i*pro(i"area unor *o*ente co*ice.
St#4arul e,te c&lu'arul care poart& ,teagul .n toate "ilele c+nd ,e 4oac& pe la ca,ele
go,podarilor 'i tre-uie ,a fie atent ca (+rful ,& nu ating& niciodat& p&*+ntul
24
.
L3utarii ,unt doi in,tru*enti'ti care c+nt& la (ioar& 'i a*-al 'i pro(in din localitatea
Lr&te'ti, centru l&ut&re,c i*portant .n "ona folcloric& a 4udetului.
Co%tu&aia c&lu'arilor ,e co*pune din p&l&rie neagr& cu panglici ro'ii, al-a,tre, al-e 'i
tricolore care cad pe ,pate, c&*a'& al-& cu doi trandafiri din funde cu,ui pe piept, dintre care
unul de culoare ro'ie, -and& tricolor& pu,& pe diagonal& de la dreapta la ,t+nga, UcolanV B-r+u
cu,ut cu *&rgele colorateC, dou& 'oruri &r&ne'ti cu,ute cu *oti(e populare 'i prin,e .n fa& 'i .n
,pate, pantaloni negrii, ciorapi negri cu ciucuri ro'ii, opinci cu ciucuri ro'ii .n (+rf 'i pinteni cu
22
Ion Ghinoiu: Obiceiuri populare de peste an. Dicionar. Aditura Lundaiei 0ulturale )o*+ne, 1ucure'ti, $$=, p.
29
29
0ri,tian 0. Ghenea: Din trecutul culturii *u,icale ro*ane,ti, 1ucure,ti, Aditura Mu"icala, $HF,p. 9$640
24
Ion Ginoiu: ?p cit p I$
22
"urg&l&i. 7n *+ini poart& -ee din le*n de alun confecionate la ,trung, cu di*en,iunea de
aproxi*ati( un *etru, a(+nd prin,e de *+nere panglici colorate
2F
.
L#4atul "3lu!ului e,te *o*entul c+nd ,e ro,te'te 4ur&*+ntul 'i ,e leag& ,teagul. !entru
acea,ta, cu trei ,&pt&*+ni .nainte de )u,alii, (&taful 'i doi c&lu'ari *erg aca,& la l&utari, le dau
ar(una 'i ,ta-ile,c "iua, ora 'i locul .nt+lnirii cetei.
7n "iua de ,+*-&t&, .nainte de du*inica )u,aliilor, .n 4urul orei 9:00, c&lu'arii
co,tu*ai ,e ,tr+ng .n curtea (&tafului, dup& care *erg .n t&cere, .ncolonai doi c+te doi, pe o
pa4i'te la *arginea ,atului .n apropierea ca,ei (&tafului, unde .n *od tradiional ,e face legatul
c&lu'ului. 5a locul re,pecti(, (&taful, a4utat de *ut, leag& .n (+rful pr&4inii fire de u,turoi, pelin,
gr+u 'i o n&fra*& al-&, cu,ut& cu *oti(e populare, adu,& de ,tegar. 5eg&tura ,e face cu a4utorul
panglicilor colorate pri*ite de la toi c&lu'arii Bc+te una de fiecareC. Dup& ace,t *o*ent,
c&lu'arii aflai de o parte 'i de alta a pr&4inii ,teagului inut& .n po"iie ori"ontal&, pun *+na
dreapt& pe ,teag 'i repet& 4ur&*+ntul ro,tit de (&taf. Rur&*+ntul ,e refer& la faptul c& tre-uie ,&
fie c&lu'ari ade(&rai, ,& nu ,e .*-ete ,au ,& ai-& contact cu fe*eile pe durata "ilelor c+nd
ace'tia 4oac&. 7n ace,t ti*p, c&lu'arii in .n gur& c+te un fir de pelin, dat de (&taf. Dup& 4ur&*+nt,
trec .n t&cere, unul c+te unul pe ,u- ,teag. !r&4ina ,teagului ,e ridic& apoi .n po"iie (ertical&. ;n
c&lu'ar ,e urc& .n (+rf 'i ,t& acolo, p+n& c+nd ceilali 4oac& ULloricicaV .n 4urul ei. Dup&
.ncheierea 4ocului, c&lu'arul co-oar& 'i .'i ocup& locul .n for*aie. 5a ace,t *o*ent, nu au (oie
,& a,i,te per,oane ,tr&ine Bnici chiar ,t&p+nul acelui locC. !elinul inut .n gur& .n ti*pul
4ur&*+ntului e,te p&,trat de c&lu'ari ca plant& cu puteri t&*&duitoare. Dup& .ncheierea legatului,
ceata ,e .ntoarce la ca,a (&tafului, dup& care ,e pleac& la Giurgiu.
Co"ul la "a%#l# 4o%.odarilor .ncepe ,+*-&t& dup& orele F:00 la Giurgiu, continu& .n
ora' toat& "iua de du*inic& 'i ,e .ncheie luni ,ear&, la ?inacu, dup& ce a fo,t colindat .ntregul
,at. Mutul e,te cel care intr& pri*ul pe poart& 'i .ntrea-& ga"da dac& pri*e'te c&lu'ul. Dup&
acordul ace,teia, (&taful .*preun& cu toat& ceata, intr& .n curte. Ga"da pune o g&leat& cu ap& pe
o *&,u& .n faa ca,ei, o farfurie cu ,are B,au un -olo(an de ,areC, u,turoi 'i o alt& farfurie cu
Ucol&re"iV B-uc&ele de aluat fierte .n lapteC. Mutul ,au (&taful, iau g&leata cu ap& 'i o a'ea"& .n
centrul cercului tra,at cu (+rful ,a-iei.
0&lu'arii 4oac& dup& aceea .n ace,t peri*etru a(+nd tot ti*pul g&leata cu ap& .n centru.
Dup& ce au 4ucat, *utul ,au (&taful, pune g&leata .napoi pe *a,& 'i pri*e'te din partea ga"dei
un pro,op. Suita de dan,uri pe care c&lu'arii o 4oac& la ca,ele go,podarilor ,e co*pune din
ULloricica, 1r+ulD 0+rligul 'i Yora 0&lu'arilorV. 5a ace,t ulti* dan, cu care ,e .ncheie 4ocul, ,e
prind 'i per,oanele din a,i,ten&. 5a ,f+r'it, ga"da ofer& -ani c&lu'arilor pe care .i ia (&taful 'i .i
pune .ntr6o trai,t& aflat& .n gri4a ,tegarului. 0&lu'arii *ai pri*e,c de,eori uic&, (in 'i co"onac.
2F
Ion Ghinoiu: Obiceiuri populare de peste an. Dicionar. Aditura Lundaiei 0ulturale )o*+ne, 1ucure'ti, $$=, p.
HH
29
D#0l#4atul "3lu!ului ,e face luni, la apu,ul ,oarelui, tot la locul unde ,6a f&cut legatul.
Se procedea"& .ntoc*ai ca la legat, cu *o*entele .n ordine in(er,& 'i tot acu* are loc ulti*ul
4oc. ;,turoiul, pelinul 'i gr+ul ,e .*part .n *od egal c&lu'arilor care le iau aca,&. /&fra*a care a
,tat trei "ile legat& .n (+rful ,teagului, e,te luat& .napoi de ,tegar 'i p&,trat& pentru anul (iitor.
;lti*ul act e,te aruncarea pr&4inii de c&tre toi c&lu'arii odat&, dup& care e,te luat& de ,tegar
aca,& la el. %ot acu* ,e pl&te'te 'i re,tul ,u*ei de -ani l&utarilor, confor* .nelegerii f&cute cu
ace'tia. 7n anii trecui, de"legatul a(ea loc *ari ,eara, dar legatul ,e f&cea ,+*-&t& ,eara.
<Dr34ai"a=
? ,&r-&toare deo,e-it de i*portant& din cadrul calendarului popular, o repre"int&
Drgaica ,au Snzienele, care ,e ,er-ea"& pe data de 24 iunie .n cin,tea unei di(init&i
,tr&(echi, identificat& de unii cercet&tori cu "eia Diana 'i Iuno din !anteonul ro*an. 7n ,atele
noa,tre, ,e crede c& re,pectarea ace,tei ,&r-&tori, prote4ea"& recoltele, face ca rodul ,& fie -ogat,
ap&r& ,&n&tatea oa*enilor 'i a ani*alelor. 7n trecut, confor* relat&rii unor -&tr+ni, ,e con,tituia
ceata drgicilor , for*at& din 2 p+n& la H fete cu (+r,te cuprin,e .ntre 4 'i $ ani, .n,oite de
un ,tegar care purta ,teagul. Ace,ta era alc&tuit dintr6o pr&4in& ce a(ea legat& .n (+rf o cruce de
le*n, un *&nunchi de ,pice de gr+u, u,turoi, pelin 'i flori de ,+n"iene, plante con,iderate .n
credina popular& ca a(+nd puteri *agice. Grupul era .n,oit de un fluiera' 'i un to-o'ar, care
a,igurau aco*pania*entul *u"ical. Dintre *e*-rele cetei ,e alegea cea *ai fru*oa,& fat&, care
,e .*podo-ea pe cap cu o cunun& din ,pice de gr+u.
Floriil#
S&r-&toarea ,e pr&"nuie'te .n ulti*a du*inica din !are,i*i .5a ro*ani ,e ,&r-&torea
Lloralia , .n cin,tea "eiei Llora , protectoarea florilor, dar cre'tin&tatea a i*pu, Lloriile .n
a*intirea .nt+*pin&rii cu ra*uri de ,alcie , finic 'i pal*ier a Do*nului I,u, Yri,to, la intrarea
.n Ieru,ali* dup& .n(ierea lui 5a"&r.
[i .n Giurgiu r&*urele de ,alcie ,finit& erau adu,e aca,& dup& ce ,e atingeau cu ele
toi ai ca,ei , precu* 'i (itele , erau pu,e la icoan& ori la grind& ,& fie ferit& go,pod&ria de rele
ori ,& fie folo,ite .n ca" de .*-oln&(iri: *+i'orii erau .nghiii, (indec+nd durerile de ,to*ac iar
crenguele petrecute pe,te -r+u ,e credea c& alin& durerile de ,pate.)a*urile de ,alcie ,finite
erau pu,e .n gr&dini 'i li(e"i ca ,& le ferea,c& de ,tihiile naturii, dar .n ,pecial de grindin& .
7n 4ude oa*enii luau ra*uri de ,alcie din cr+ng , la ie'irea de la ,lu4-a de la ,lu4-a de
Llorii , fiindca ,e con,idera c& .n ace,t& "i ,alcia e,te ,finit& Bfapt a,e*&n&tor cu apa la
1o-otea"&C.
24
7n acea,t& "i ur"icile cule,e pu,e la u,cat erau folo,ite la ceaiuri pentru tot felul de -oli .
Se "icea c& la Llorii ,e *&rit& ur"icile 'i nu *ai ,unt -une de *+ncat.
7n *a4oritatea ,atelor 4udeului ,e credea c& .n acea,t& "i nu era -ine ,& te ,peli pe cap fiindc& .i
.nflore'te B .nc&rune'te C p&rul.
0ultul pentru *ori ,e *anife,t& la Llorii prin po*eni B inclu,i(e cu pe'te fiind de"legare
.n po,t la fel ca la 1lago(e'tenieC.Se cur&au *or*intele, ,e plantau flori .
Meteorologia popular& ,u,ine c& a,a cu* e (re*ea .n "iua de Llorii a,a (a fi 'i la !a'te.
S3.t3&@na *ati&ilor
A,te ,&pt&*+na dinaintea !a'telor, .n care nu ,e r+de, nu ,e 4oac&, nu ,e petrece , nu
,e -ea -&utur&, nu ,e *&n+nc& de dulce 'i nici pr&4it.5u*ea tre-uie ,& fie tri,t& .n acea,t&
,&pt&*+n& 'i cu g+ndul la cele .nt+*plate Do*nului I,u, Yri,to,.
Se credea c& noaptea ,pre 4oi ,e de,chide cerul iar ,piritele *orilor re(eneau ,&
petreac& !a'tele cu ai lor . 7n foarte *ulte dintre localit&ile 4udeului Giurgiu , .n noaptea
pre*erg&toare dar 'i .n di*ineaa "ilei de 4oi go,podarii aprindeau focul din plante *agice B -o4,
alunC,adunate c+nd(a nu*ai de per,oane pure B copii, fete *ariC.
7n 4urul focului erau pu,e ,caune ,& ,tea *orii , ,& ,e odihnea,c& , ,& ,e .nc&l"ea,c& 'i o
*a,& pe care ,e a'e"a o can& cu ap& din acre ,& -ea *orii 'i ,& ,e ,pele.7n di*ineaa "ilei de 4oi
,e d&deau po*eni con,t+nd *ai ale, .ntr6o ulcic& .*podo-it& cu (erdea& ori flori de p&dure
a(+nd pe fundul ei ap& 'i o lu*+nare aprin,&.
7n ,atele Giurgiului , dup& prohod oa*enii ,e retrag la crucile *orilor din ci*itir unde aprind
lu*+n&ri 'i Z ,e c+nt&V B -oce,cC pe *ori .n credina c& ace,t -ocet e,te au"it de *ori.
2F