Universitatea din Oradea

Referat la disciplina Economie Politic

Utilitate i valoare. Problema valorii. Valoare versus utilitate
Culic Laura Monica
Tipi Monica
nul !" #tiin$e Politice
%acultatea de #tiin$e Politice i #tiin$ele Comunicrii
Cuprins
&. 'o$iuni i termeni (enerali
). Teorii referitoare la valoare i utilitate
).&. Teoria valorii la dam *mit+
).). Teoria ricardian cu privire la valoare i utilitate
).,. Teoria valorii i a utilit$ii la Mar-
)... Teoria obiectiv a valorii i teoria subiectiv a valorii
,. Utilitatea total din punct de vedere microeconomic
,.&. %unc$ia de utilitate
2
1. Noiuni i termeni generali
Utilitatea n sens general este capacitatea unui bun de a satisface o nevoie.ea este dat de proprietile
naturale, fizice i chimice ale bunului respectiv, precum i de aprecierea pe care i-o acord consumatorul.
Utilitatea economic = este satisfacia pe care o simte un consumator prin folosirea unei cantiti
determinate dintr-un bun, obinut de pe pia, prin procesul de vnzare- cumprare.
Utilitatea marginal = creterea satisfaciei !utilitii" pe care un consumator o obine ca urmare a
utilizriisau consumului unei uniti n plus !adiional" dintr-un bun sau serviciu, ntr-o perioad dat de timp.
Utilitatea total = satisfacia total pe care un individ o obine n urma consumrii tuturor unitilor dintr-
un bun. #atisfacia total a unui individ crete de obicei pe msur ce el consum din ce n ce mai multe uniti
dintr-un produs, dar n general ntr-un ritm mai lent, fiecare unitate suplimentar consumat adugnd o utilitate
marginal mai mic dect cea adugatde unitile anterioare, deoarece individul devine saturat de acel produs.
Utilitatea individual = satisfacia pe care o aduce fiecare doz dintr-un bun consumat de un individ dintr-
o mulime de bunuri omogene.
Utilitatea public = ntreprindere ce furnizeaz bunuri sau servicii esniale cum ar fi ap electricitate, az. $n
unele ri dezvoltate cele mai multe dintre aceste bunuri i servicii sunt furnizate de companii private !dar
controlate de stat". $n alte ri cele mai multe dintre aceste produse sunt furnizate de companii publice, ntreprinderi
naionalizate.
Utilitatea ordinal = utilitatea !subiectiv" sau satisfacia pe care consumatorul o obine din consumarea
produsului, msurat cu o scal %relativ&.
Utiliatea marginal a banilor = creterea satisfaciei !utilitii" pe care un individ o obine cheltuind o
unitate monetar n plus pentru bunuri i servicii.
Valoarea = '. e(presia n bani a unui bun sau serviciu)2. aprecierea omului pentru o idee, o persoan sau
un bun, care sunt limitate.
Valoarea venal sau valoarea de pia = preul mediu de vnzare n cadrul unei tranzacii liber consimite
pe baz de negociere.
Valoarea de achiziie = suma cu care un bun se achiziioneaz i se nregistreaz n contabilitatea
ntreprinderii.
Valoarea brut = valoarea cu care este inscris un bun n bilan nainte de amortizare sau depreciere.
Valoarea net = valoarea rmas la care un bun figureaz n bilan dup deducerea amortizrii sau
deprecierii
Valoarea adugat = indicator care e(prim contribuia unei ntreprinderi la crearea venitului naional.
*rimea ei se calculeaz prin scderea din valoarea bunurilor i serviciilor produse i vndute !cifra de afaceri" a
+
consumului intermediar, adic bunurile i serviciile achiziionate i care sunt ncorporate n produs pe parcursul
procesului de producie !materii prime, componente, combustibi, energie, ap, ervicii diverse etc.". #e distinge
valoarea adugat la preurile pieei, n care se includ ta(ele i impozitele indirecte !,.-..." i valoarea daugat la
costul factorilor, care nu include ta(ele i impozitele.
Valoarea de utilizare = estimarea subiectiv a satisfaciei pe care o produce direct sau indirect posesiunea
i utilizarea unui bun, la un moment dat i ntr-un conte(t social precis !n funcie de indivizi, mod, zon
geografic etc."
-aloarea adugat a ramurii = suma valorii nou create i amortizrii fondurilor fi(e din ramura respectiv,
ntr-o anumit perioad de timp.
Valoarea adugat brut = totalitatea veniturilor participanilor la producerea bunurilor economice i a
amortizrii fondurilor foi(e dintr-o anumit perioad de timp, de obicei un an.
Valoarea clasat = o valoare mobiliar care este deinut de purttor cu intenia de a o conserva n
portofoliu, pentru a obine un venit.
Valoarea de pia = !'" preul !cursul" curent al titlurilor financiare, la care se fac tranzaciile pe piaa
bursier.
-!2" valoarea la care un bun economic poate fi vndut pe piaa liber la un pre de pia.
Valoarea internaional = valoare a unui bun dat de consuul de factori pentru producerea acestuia i de
utilitatea sa apreciat de consumatori, n condiiile rii sau rilor ce domin piaa mondial a acestui bun.
Valoarea medie = numr susceptibil de a rezuma ansamblul valorilor observate ale unei variabile statistice,
reprezentat de o funcie de aceste valori.
Valoarea naional = valoare a unui bun economic dat de consumul de factori pentru producerea acestuia
i de utilitatea sa apreciat de consumatori, n condiiile specifice ale economiei naionale.
Valoarea nominal = !'" valoarea unui activ financiar, nscris pe documentul ce reprezint acel activ) se
mai numete valoare paritar.
-!2" msura unui indicator economic e(primat n preuri curente. /eoarece preurile se modific de la un an
la altul, observaiile bazate pe preuri curente cu greu pot prezenta tendina real.
Valoarea nominal a aciunii = sum nscris pe o aciune care reflect valoarea ei n momentul emisiunii.
Valoare rezidual = diferena dintre costul iniial !istoric" al unui activ imobilizat i amortizarea cumulat
a acestuia.
Valoarea bursier a titlurilor = valoare a titlurilor negociabile rezultat n urma speculaiilor bursiere.
Valoarea factorilor de producie = valoarea apreciat teoretic prin utilitatea marginal a fiecrui factor i,
practic, prin costul marginal al fiecrui factor.
Valoarea lichid = o valoare monetar !cum ar fi moneda", care poate fi folosit direct ca mi0loc de plat.
1
Valoarea lucrrilor de construcii = valoarea articolelor de deviz recepionate i acceptate la plat de
beneficiar, e(primate n preuri de deviz curente. 2entru ucrrile e(ecutate n regie, valoarea lucrrilor de
construcii este egal cu suma cheltuielilor materializate n lucrri.
Valoarea produciei industriale = valoarea produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrrii, a
semifabricatelor livrate din producie proprie, a prelucrrii materiilor prime i a materialelor clienilor, a lucrrilor
!serviciilor" cu caracter industrial prestate terilor, precum i a diferenei de stoc de semifabricate i producie
neterminat.
Valoare produciei marginale = venitul obinut n plus prin folosirea unei uniti n plus de factori de
producie, pentru a produce i a vinde uniti de producie adiionale !adugate".
Valoarea real a banilor = adevrata putere de cumprare a unei mase monetare. .devrata valoare a
banilor nu st n denumirea nomial, ci n posibilitatea de a acahiziiona bunuri entru a asatisface nevoi. /ac
preurile s-ar dubla, adevrata valoare a banilor ar fi n0umtit.
Valoarea serviciilor comerciale = valoarea serviciilor efectiv prestate ntr-o perioad indiferent de
momentul plii, tipul preului practicat !pre de vnzare, tarife etc." i modalitile de ncasare.
Valori de exploatare = ansamblul stocurilor de maeriale, roduse sau ambala0e care aparin ntreprinderii i
sunt legate de activitatea acesteia.
Valori disponibile = ansamblul lichiditilor sau al titlurilor de crean ale ntreprinderii, care pot fi
convertite rapid n lichiditi.
Valori financiare = valori care poart n ele un ctig !cum ar fi bani, anga0amente, aciuni etc."
Valori imobilizate = mulimea titlurilor i valorilor are rerezint pentru nteprindere creane ce nu se pot
realiza n cursul anului curent.
Valori mobiliare = !'" documente sau titluri care reprezint o valoare !participaie sau crean" i care sunt
egociabile la bursa de valori.
-!2" instrumente negociabile care confer deintorior or drepturi patrimoniale asupra emitentului.valorie
mobiliare sunt aciuni i oligaiuni, instrumente fianciare derivate !contracte futures, opiuni pe instrumente
financiare" sau orice titluri de credit !bonuri de tezaur, titluri de rent etc."
-!+" hrtii de valoare.
Valori reale (bogii reale bogii tangibile! = bunuri care poart n ele un ctig !pmntul casele,
bunurile companiilor, bunuri de folosin ndelungat ale populaiei".
3
". #eorii referitoare la valoare i utilitate
".1. #eoria valorii la $dam %mith
$n lucrarea sa Avuia Naiunilor, #mith definete valoarea ca avnd dou sensuri4 unul de %valoare de
ntrebuinare&- utilitate a unui obiect i altul de %valoare de schimb&- puterea de cumprare !valoare relativ".
%Termenul de valoare, trebuie observat, are dou nelesuri i el exprimuneori utilitatea unui obiect
particular, iar n alte condiii puterea de cumprare a altor bunuri pe care o determin posesia acelui bun.prima
poate fi numit valoare n uz iar cealalt valoare n schimb. Lucrurile care au valoarea cea mai mare n
utilizare au de obicei o valoare mic sau chiar zero n schimb iar n mod opus, acele lucruri care au cea mai
mare valoare n schimb, au de obicei o valoare mic sau chiar nici una n uz. !imic nu este mai util dec"t apa#dar
ea nu va cumpra mai nimic sau nu se va schimba mai nimic n locul su. $n diamant, n mod contrar, nu are
apropa nici o valoare n utilizare dar o cantitate foarte mare de bunuri se va schimba n locul su.
&roblema principal legat de formularea conceptului de valoare pare a fi ceea ce astzi este cunoscut
sub numele de paradoxul ap%diamant,i pe care &mith nu a tiut s%l explice ntr%un mod adecvat
'
4 bunuri care au
cea mai mare valoare de utilizare !e(. apa" posed n general o valoare de schimb mic sau ine(istent) n mod
contrar bunrile care au o valoare de schimb mare, dein o valoare de utilizare mic !e(. diamant".$n opinia lui #mith
valoarea de schimb este capaciatea unei mrfi de a cumpra ale bunuri ' sau preul su. .ceasta este o msur
obiectiv e(primat de ctre pia. 5onceptul su de %valoare de uitlizare& este ns e(trem de confuz) standardele
puritanice ale lui #mith au determinat apariia ideii c diamantele dein o valoare mic de utilizare. 6a aceast
problem se adaug i accentul pus pe utilitatea total derivat din consum, ngreunnd neleerea rolului cererii n
determinarea preurilor. 2arado(ul apa 7 diamant, va fi rezolvat de marginaliti cu a0utorul conceptului de utilitate
marginal i de .lfred *arsall prin introducerea coneptului de surplus al consumatorului.
#mith a analizat n continuare motivele care stau la baza cererii consumatorului i a inclus %valoarea n uz&
sau capacitatea unui lucru de a fi funcional ca fiind doar una dintre sursele variate ale dezirabilitii. /e aceea
%cererea pentru metale preioase provine parial din utilitatea lor (valoare n uz) i parial din frumuseea lor&.
%*stfel, valoarea oricrei mrfi petru persoana care o posed i care nele+e s nu o ntrebuineze sau s
nu o cosume personal, ci s o schimbe cu alte mrfuri, este le+at cu cantitatea de munc ce%i d posibiliatea s le
cumpere sau s dispun de ele. ,unca prin urmare este msura real a valorii de schimb a tuturor
mrfurilor&!'82, 5artea 9, cap. 9-421".
'
#tigler, n The -evelopment of $tilit. Theor., afirma despre interpretarea lui #mith4 :/entru a evita incomparabilitatea banilor i a
utilitii, putem interpreta pe &mith ca exprim"nd ideea c raportul valorilor a dou mrfuri nu este e+al cu raportul utilitilor lor
totale&!'8;<, p.3;"
;
=elund definiia pe care #mith a dat-o muncii comandate, i anume c ea reprezint munca pe care bunul
produs o poate obine prin schimbul cu alte bunuri, putem concluziona c n cazul unei societi primitive, munca
comandat va coincide cu munca ncorporat !costul muncii".
$n concepia lui #mith, modelul unei economii avansate diferde cel al economiei primitive din dou puncte
de vedere4 factorul capital este acumulat i factorul pmnt devine proprietate. Valoarea se explic deci nu numai
prin consumul de munc ci i prin consumul pm(ntului (renta! i al capitalului (profitul!. -aloarea este
format din4
Valoare ) salariu * renta * profit,
fiind vorba de o teorie a valorii fundamentate pe cost4
%Trebuie observat c valoarea real a diferitelor pri componente ale preului este msurat cu cantitatea
de munc pe care fiecare dintre ele o poate cumpra sau de care poate dispune. ,unca msoar valoarea nu
numai a acelei pri din pre care revine muncii ci i valoarea prii care se descompune n rent i a prii care
se descompune n profit&! '82, cartea 9, cap.-94+<".
).). #eoria ricardian cu privire la valoare i utilitate
/avid =icardo !'>>2-'<2+", este una din figurile dominante ale sistemului economic clasic avnd multe
contribuii n teoria economic, inclusiv la aspectele de ordin etodologic, la teoria valorii, renta i comer
internaional. =icardo !'838"reia i este n favoarea ideii lui #mith legat de valoarea de +ntrebuinare i
valoarea de schimb.?tilitatea, ns, nu poate fonda valoarea din moment ce bunurile cele mai utile nu au valoare
de schimb. @l enun concluzia sa cu privire la parado(ul apa 7 diamant4 %$tilitatea nu este deci msurtorul
valorii de schimb cu toate c pentru aceasta ea este absolut esenial&!'88, vol. 9, seciunea 9, cap. 94;'".
=aionamentul lui =icardo este urmtorul4 din moment ce un bun nu este util i nu are valoare de schimb, utilitatea
va fi condiia i nu msura valorii 5u alte cuvinte, n terminologie modern, %nainte ca o marf s aib un pre
pozitiv pe pia, trebuie s existe cerere, dar cererea nu este msura preului&!=icardo, '8', p.2>+ 72>1".
2
=icardo nu a dispus n analizele sale de conceptul de utilitate marginal, fapt evident din ilustrarea
observaiei c %valoarea de ntrebuinare& trebuie meninut separat de %valoarea de schimb&4 % dac fiind a0utat de
o main mbuntit, pot realiza dou perechi de ciorapi n loc de o peeche, utiliz"nd aceeai cantitate de
munc, utilitatea unei perechi nu se modific dar le descresc valoarea&.
+
5u toate acestea, =icardo a apreciat
soluia la parado(ul valorii, formulat la nceputul operei Principii de Economie Politic4 %s lsm ap s fie
2
=icardo, '83', cap. -999, ed. n limba englez)restul referinelor i anume =icardo, '838 se refer la ed. n limba romn a operei lui
=icardo.
+
=icardo, ibid., p. 2<A
>
rar, afirma Lordul Lauderdale('123) i s fie proprietatea exclusiv a unui individ i vom crete astfel bo+ia
sa, deoarece apa va avea valoare n acest caz
3
.
/rept concluzie, pentru =icardo, valoarea mrfii este determinat de munc, i anume, cantitatea
relativ de munc determinvaloarea de schimb a mrfii.
".,. #eoria valorii i a utilitii la -arx.
Barl *ar( !'<'< 7 '<<+" a fost n primul rnd un filosof care s-a dorit a fi un avocat al schimbrii) n teza a
unsprezecea despre filosofia lui Ceuerbach, *ar( afirm c %filosofii doar au interpretat lumea n diverse
modaliti problema este ns, cum putem s o schimbm&.
3
#criind n tradiia hegelian, teoria economic a lui
*ar( este o aplicare la economia capitalist a teoriei sale despre istorie.
;
-olumul nti al .apitalului ncepe cu o analiz a ideii de producie a mrfurilor. *ar( !'83>" a nceput
analiza sa prin e(aminarea relaiilor de schimb ntre capitaliti !care dein mi0loace de producie" i proletariat !care
vnd munca pe pia".
>
5oncepia lui B. *ar( cu privire la utilitate este n esen urmtoarea4
%$tilitatea unui lucru este aceea care face din el o valoare de ntrebuinare.-ar aceast utilitate nu
plutete n aer. -eterminat de proprietile corpului mrfii, ea nu exist fr el. 4nsui corpul mrfii, ca fierul,
+r"ul, diamantul, etc., este deci o valoare de ntrebuinare, sau un bun... 5aloarea de ntrebuinare nu se
realizeaz dec"t n ntrebuinare sau n consumare. 5alorile de ntrebuinare formeaz fondul material al avuiei,
oricare ar fi forma social a acestei avuii. 4n or"nduirea social de care ne vom ocupa, ele sunt n acelai timp
purttorii materiali ai valorii de schimb. !5apitalul, vol. '4>;"
5a i la #mith i =icardo, valoarea de ntrebuinare este intrinseca bunurilor i are un caracter obiectiv.
6a fel ca .. #mith i /. =icardo, B. *ar( msoar valoarea mrfurilor rin cantitatea total de munc n
ore, depus pentru producerea lor, dar deoarece munca este prestat n diverse feluri i ritmuri, el utilizeaz
conceptul de munc absract 7 simpla cheltuial de energie fiziologic, creier, organe senzoriale 7 care fac ca
diferitele munci s fie omogene i deci comparabile msurabile. Colosind noi concepte ca munca concret,
munca abstract, B. *ar( face un important pas naintea lui =icardo n e(plicarea valorii de ntrebuinare i a
valorii, totodat, deschide noi perspective de +nelegere a raporturilor dintre utilitate i moral.
/ihotomia munc simpl 7 munc comple( este rezolvat de *ar( prin introducerea unui concept nou,
acela de timp de munc socialmente necesar. 2rin urmare cantitatea de munc socialmente necesar sau timpul
de munc socialmente necesar determin valoarea mrfii. 5u alte cuvinte, valoarea de schimb creat de un
1
=icardo, ibid., p. 2>;
3
,heses on Ceuerbach, n 6eDis Ceuer !ed.", *ar( and @ngels4Easic Dritings on politics and phFlosophF !6ondon, '8;8", p. 2<;
;
.naliza mar(ist a capitalismului este o aplicare a teoriei istoriei derivat din teoria lui Gegel, sau a dialecticii ca metod de investigare a
evenimentelor istorice aplicat la problemele societii contemporane autorului.
>
/e remarcat faptul c n teoria lui *ar(, cei care particip la activitatea economic i social sunt capitalitii i proletariatul, pe cnd
#mith i =icardo menioneaz cei trei proprietari ai factorilor de producie4 muncitori, rentieri i capitaliti.
<
muncitor calificat n timpul unei munci va fi de ( ori mai mare dect cea creat n acelai interval de timp de un
muncitor necalificat.
*ar( concluzioneaz4 %,rimea valorii unei mrfi variaz deci direct proporional cu cantitatea i
invers proporional cu fora productiv a muncii care se realizeaz n ea.&
"./. #eoria obiectiv a valorii i teoria subiectiv a valorii
.l doilea factor al mrfii l constituie valoarea. 5u privire la esena i cauzele care determin mrimea
valorii mrfurilor s-au cristalizat dou mari curente de gndire economic, i anume0 teoria obiectiv a valorii i
teoria subiectiv a valorii.
1. Teoria obiectiv a valorii a fost susinut de reprezentanii economiei clasice engleze H. 2ettF, .dam
#mith, /avid =icardo si apoi de Barl *ar(.
=eprezentantii teoriei obiective susin c izvorul valorii l constituie munca productorilor nglobat n
producerea bunurilor economice.
$n procesul muncii oamenii consum energie fizic i nervoas n general !munc abstract" indiferent de
caracterul concret al diferitelor munci.
*rimea valorii unui bun economic este dat de cantitatea total de munc consumat pentru producerea
lui !at"t n munca vie consumat de procesul de producie dat, c"t i munca trecut, materializat n mi0loacele de
producie consumate pentru obinerea bunului respectiv)
6ezult c valoarea economic a unui bun (,) are urmtoarea structur#
-).*V*&
78 valoarea mi0loacelor de producie consumate
58 valoarea produsului necesar (salariile)
/8 valoarea plusprodusului
59/8 valoarea nou creat care revine posesorilor factorilor de producie (salariul, profitul, renta i dob"nda).
/e pia, valoarea se manifest sub forma valorii de schimb. -aloarea de schimb este raportul cantitativ n
care se schimb o marf cu alt marf.
4n condiiile economiei de schimb, pentru producerea aceluiai bun economic, diferiii a+eni economici
(productori) autonomi, consum diferii timpi de munc individuali n funcie de condiiile de producie
(nzestrare tehnic, ndem"nare, calificare etc.). ,impul de munc individual determin valoarea individual a
bunului respectiv. /e pia ns ca rezultat al aciunilor economice i al intereselor a+enilor economici, bunurile
nu se v"nd la valoarea lor individual ci sunt reduse la valoarea economic, adic la valoarea lor social.
*rimea valorii sociale este dat de cantitatea de munc consumat n condiii normale de obinere a
bunurilor economice !tehnic predominant, ndemnare medie i intensitate medie a muncii". 4n aceste condiii
8
a+enii economici care produc bunurile economice la un timp de munc individual mai mic dec"t cel social,
treptat%treptat se mbo+esc. 4n schimb, a+enii economici care consum un timp de munc individual mai mare
dec"t cel social se ruineaz treptat%treptat.
2. Teoria subiectiv a valorii , cunoscut i sub denumirea de teorie marginalist apare n ultima treime a
secolului al :;: <lea av"nd ca fondatori pe austriacul =. ,en+er, en+lezul >.&. ?e@ons i francezul elveian
>alras.
=eprezentanii teoriei marginaliste pun la temelia valorii de schimb dou elemente i anume# utilitatea i
raritatea. 5a atare, un bun are valoare mai mare sau mai mic dect altul, cu ct este mai mult sau mai puin util,
mai abundent sau mai rar din punct de vedere al individului.
7u alte cuvinte, +radul de utilitate al unui bun pentru o persoan l confer bunului respectiv valoarea, iar
mrimea valorii pentru individ depinde de intensitatea trebuinei pe care o satisface bunul.
.nalize ulterioare au cutat soluii pentru depirea unilateralismului n e(plicarea valorii economice.
2rima tentativ aparine :colii matematice& marginaliste reprezentate ndeosebi prin englezul .0fred *arshall
care, ncercnd o conciliere a celor dou teorii asupra valorii, a introdus n analiza neoclasic raritatea bunurilor si
costul de producie ca elemente obiective de sorginte ricardian.
*ai trziu profesorul *ihail *anoilescu a fundamentat ideea c formarea valorii este un proces mai
comple(, multifactorial4 :!oi nele+em s lum n considerare toi factorii, at"t obiectivi c"t i subiectivi care
contribuie la formarea valorilor i ne situm pe terenul teoriei moderne a echilibrului, care , de asemenea are n
vedere multilateralitatea factorii constitueni ai valoriiA 4n consecin teoria noastr nu i+nor i nu ne+li0eaz
nici unul din acei factori care determin valorile i echilibrul valorilor de schimb&.
1

#intetiznd se poate concluziona c valoarea bunurilor produse are ca izvor primar i principal cantitatea i
calitatea muncii depuse pentru producerea lor, corelat cu abundena sau raritatea lor, n raport cu nevoia social,
manifestat prin cerere i ofert.
$n mod practic, la intreprindere i la nivel de ramur se determin valoarea adugat care nsumat la
nivelul economiei conduce la produsul naional.
-ac presupunem c o intreprindere produce ntr%o perioad dat (un an) '222 de automobile pe
care le vinde cu B222 de dolariCbuc, obin"nd n total B.222.222 de dolari. -ac pentru producerea acestor
automobile au fost achiziionate pe pia materii prime, semifabricate, materiale auxiliare, combustibili i
au fost pltite servicii (transport, telefoane, etc.) n suma de D.222.222 de dolari, atunci valoarea adu+at
este de E.222.222 de dolari (B.222.222%D.222.222). Fa cuprinde valoarea nou creat (care ia forma
salariilor i contribuiilor asupra acestora, profitul, taxa pe valoarea adu+at) i cota din valoarea
capitaluilui fix transmis sub forma de amortizare.
<
,ihail ,anoilescu# Corele naionale productive i comerul e(terior. ,eoria protecionismului i a schimbului internaional, Fd.
Gtiinific i Fnciclopedic, Hucureti, 'I1J, pp KE%KD
'A
,. Utilitatea total din punct de vedere microeconomic
2resupunem de la nceput c consumatorul cumpr dou tipuri de bunuri, bunul ' i bunul 2. Iotm
respectiv x
'
i x
E
cantitile

din fiecare bun cumprate de consumator. 5uplul (x
'
, x
E
) definete un vector de consum
sau un pachet de consum.
8
Ciecrui pachet de consum i asociem o utilitate care reprezint nivelul de satisfacie al
consumatorului. 2resupunem pentru simplificare c utilitatea total resimit de consumator este suma utilitii
asociate consumului bunului 'i a utilitii asociate consumului bunului 2. ?tilitatea asociat consumului bunului '
o notm cu u i ea depinde de cantitatea consumat din bunul ' (x
'
), deci putem scrie u(x
'
). 6a fel, utilitatea
consumului bunului 2 notat cu v, depinde de cantitatea consumat (
2,
deci scriem v!(
2
".
?tilitatea total, notat cu ?, va fi4 $8 u(x
'
) 9 v(x
E
).
2utem ilustra aceste noiuni printr-un tabel4
,abel '. ?tilitatea consumului bunului '
5antitatea din bunul ' consumat !(
'
" ?tilitatea asociat consumului din bunul
'4 u!(
'
"
A A
' 'A
2 '8
+ 2;
1 +'
3 ++
J J
,abel 2. ?tilitatea consumului bunului 2
5antitatea din bunul 2 consumat !(
2
" ?tilitatea asociat consumului din bunul 24
8
7u acelai sens putem spune i pro+ram de consum sau combinaie de bunuri.
''
v!(
2
"
A A
' 2A
2 +>
+ 3A
1 ;A
3 ;<
J J
#e observ, c, pe msura creterii cantitii consumate, crete i utilitatea !total" obinut) putem n plus
s ne gndim c, la valori ridicate ale consumului (x
'
i x
E
), utilitatea atinge un plafon, situaie ce corespunde unei
saturri a nevoilor consumatorului pentru bunurile respective.
2e baza datelor din tabelul ' i tabelul 2 putem calcula utilitatea fiecrui pachet de bunuri. /e e(emplu,
dac consumatorul cumprm + uniti din bunul ' i 2 uniti din bunul 2, utilitatea total va fi4
$ 8 u(D) 9 v(E) 8 EJ 9 DK 8 JD.
6a fel, 2 uniti consumate din bunul ' i 1 uniti consumate din bunul 2 vor genera o utilitate total4
$ 8 u(E) 9 v(3) 8 'I 9 J2 8 KI.
?tilitatea pachetului de bunuri !+, 2" fiind mai mic dect cea asociat combinaiei de bunuri !2, 1", putem
deduce c va fi preferat pachetul al doilea fa de primul.
,.1. 1uncia de utilitate
Cuncia de utilitate, denumit i funcie a utilitii sau funcie utilitar, reprezint un mod de a asocia un
numr fiecrui pachet de consum, cu condiia ca pachetelor preferate s li se ataeze numere mai mari, respectiv
numrul reflectat de funcia de utilitate s fie cu att mai mare cu ct preferina consumatorului pentru respectiva
combinaie de bunuri este mai mare. ?n pachet de bunuri (x
'
, x
E
) este de preferat fa de un pachet (.
'
, .
E
) dac i
numai dac utilitatea combinaiei (x
'
, x
E
) este mai mare dect utilitatea combinaiei (.
'
, .
E
) dac i numai dac
$(x
'
, x
E
)K$(.
'
, .
E
).
$n funcie de natura bunurilor, consumatorul are anumite preferine. 2ornind de la preferinele
consumatorului pentru bunuri ntre care e(ist relaii speciale, vom deduce forma funciei de utilitate.
$n cazul bunurilor perfect substituibile, singurul lucru care conteaz pentru consumator este cantitatea
total de bunuri consumate, i nu cantitatea din fiecare bun. $ntr-adevr, dac consumatorul substituie cele dou
bunuri la o rat de unu la unu, funcia sa de utilitate va fi de forma $(x
'
, x
E
)8 x
'
9x
E
.
/ac consumatorul este dispus s substituie bunul ' cu bunul 2 la o rat diferit de unu la unu, de e(emplu
dorete s obin dou uniti din bunul 2, pentru a compensa renunarea la o unitate din bunul ', acesta nseamn
c bunul ' este de dou ori mai valoros pentru consumator dect bunul 2. Cuncia de utilitate va avea forma
$(x
'
, x
E
)8 Ex
'
9x
E
. $n general, preferinele pentru bunurile perfect substituibile pot fi reprezentate de o funcie de
utilitate de forma $(x
'
, x
E
)8 ax
'
9bx
E
, unde a, b sunt numere pozitive care msoar :valoarea& bunurilor ' i 2
pentru consumator.
'2
$n cazul bunurilor perfect complementare, cum ar fi pantoful stng 7 pantoful drept, consumatorul este
interesat doar de numrul de perechi de pantofi deinute, deci este firesc ca numrul de perechi s desemneze o
funciede utilitate. Iumrul de perechi de pantofi complete pe care le are este minimul numrului de pantofi de pe
partea dreapt pe care i are , x
'
, i numrul de pantofi de pe partea stng pe care i are. .stfel funcia de utilitate
pentru bunurile peerfect complementare este $(x
'
, x
E
)8 minLx
'
, x
E
M.
$n cazul preferinelor cvasiliniare, utilitatea este $(x
'
, x
E
)8 v(x
'
)9x
E
.
$n cazul preferinelor de tip 7abb%-ou+las, funcia de utilitate este4 $(x
'
, x
E
)8 x
'
c

x
E
d
,unde c, d sunt
numere pozitive care descriu preferinele consumatorilor.
5oncluzii
5onceptul de utilitate este o noiune universal folosit n teoria economic. .cest fapt a fost evident
nc din antichitate, .ristotel fiind primul autor care aduce n discuie acest termen, n conte(tul distinciei
fcute ntre valoare de utilizare i valoare de schimb, distincie preluat iniial de scolastici, iar ulterior de
diveri autori, inclusiv de .dam #mith, n .vuia Iaiunilor. ?tilitatea n sens aristotelic este valoarea
oferit prin utilizarea produsului sau valoare de ntrebuinare.
'+
9nteresul n discuia utilitii, n toat perioada antic, medieval i pn la economitii clasici, a fost
rezultatul importanei sale n procesul de formare a valorii.
eu as lua ca studiu de caz valoarea serviciilor comerciale,valoarea productiei industriale si valoarea
lucrarilor de constructii!vezi definitiile"
moniL0ovis4 si de unde sa gasesc eu asa cevaM
roua28 florina4 sunt cele mai importante pt economie
roua28 florina4 pe net
moniL0ovis4 da dar trebuie niste date clare nu abureli
roua28 florina4 si discuti despre utilitatea lor in romania
moniL0ovis4 sa vad ce gasesc
roua28 florina4 vezi revista capital
roua28 florina4 arhiva
moniL0ovis4 ce siteM
roua28 florina4 DDD. capital .ro
roua28 florina4 apoi ai ziarul financiar, ziarul NziuaN
moniL0ovis4 oO mersi mult
moniL0ovis4 sper sa gasesc
roua28 florina4 incearca so pe google
roua28 florina4 e(eplu lucrari de constructii finantate de statul roman
roua28 florina4 e(4autostrada bucuresti oradea
roua28 florina4 ff importanta
roua28 florina4 car s-a cheltuit pt ca este f utila ....
roua28 florina4 cat s-a cgheltuit
moniL0ovis4 da
roua28 florina4 cheltuit
moniL0ovis4 oare a fi bineM
roua28 florina4 asta ar fi un e(emplu e(traordinat
roua28 florina4 da de ce nu
roua28 florina4 la valoarea serviciilor comerciale ai putea lua e(eplu transportul de marfuri
roua28 florina4 f important si asta
moniL0ovis4 am gasit ceva
moniL0ovis4 noah mersi mulrt ma descurc eu
moniL0ovis4 ma duc sa pap ceva
'1
roua28 florina4 cat costa si de ce e util sa-ti trimiti marfa in zone din tara unde se cere produsul si unde
castigi mai bine...
roua28 florina4 oO
roua28 florina4 succes
moniL0ovis4 mersi
roua28 florina4
roua28 florina4 lasa ca dai tu de capat
roua28 florina4 inceputul e greu
moniL0ovis4 da
roua28 florina4 pana mai ne obisnuim
roua28 florina4 pofta buna
roua28 florina4
moniL0ovis4 mersi
/. %tudii de caz
/.1. .e putei importa fr a plti taxa pe valoarea adaugat.
2otrivit 5odului fiscal, n sfera de aplicare a ta(ei pe valoarea adaugat se cuprinde i importul
de bunuri. prin derogare, atunci cnd bunurile sunt plasate, dup intrarea lor n ar, n regimuri vamale
suspensive, aceste bunuri nu se cuprind n sfera de aplicare a ta(ei pe valoarea adaugat. ,otui, acestea
sunt supuse reglementrilor vamale n ceea ce privete plata sau, dup caz, garantarea drepturilor de import
pe perioada ct se afl n regim vamal suspensiv. 9mportul bunurilor plasate n regimuri vamale suspensive
este efectuat n statul pe teritoriul cruia bunurile ies din aceste regimuri.
9n cazul unui import de bunuri, ta(a pe valoarea adaugata devine e(igibila la data cand se genereaza
drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. 9n cazul importurilor
de bunuri care sunt plasate in regimul de antrepozit fiscal e(igibilitatea ta(ei pe valoarea adaugata aferenta
accizei, care este cuprinsa in baza de impozitare a ta(ei pe valoarea adaugata, intervine la data la care acciza
este e(igibila. Eaza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a
bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga ta(ele vamale, comisionul
vamal, accizele si alte ta(e, e(clusiv ta(a pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. #e
cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de
ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in =omania, in
masura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform aliniatului
precedent. 2rimul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport
sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in =omania.
'3
/aca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este e(primata in
valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a =omaniei, in conformitate cu metodologia folosita,
pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate. 5ota aplicabila pentru un import de bunuri este cea
aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. 5ota standard a ta(ei pe valoarea adaugata este de
'8P si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de ta(a
pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a ta(ei pe valoarea adaugata !de 8P". #unt scutite
de ta(a pe valoarea adaugata4
a" importul de bunuri a caror livrare in =omania este in orice situatie scutita de ta(a pe valoarea adaugata)
b" bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in
conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil
persoanelor fizice)
c" bunurile importate destinate comercializarii in regim dutF-free, precum si prin magazinele pentru servirea
in e(clusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora)
d" importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii
straini cu statut diplomatic sau consular in =omania, in conditii de reciprocitate. #cutirea se acorda de catre
birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului *inisterului .facerilor @(terne privind respectarea
conditiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor)
e" importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale
acreditate in =omania, precum si de catre cetatenii straini anga0ati ai acestor organizatii, in limitele si in
conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii. #cutirea se acorda de
catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului *inisterului .facerilor @(terne privind
respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii)
f" importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre I.,Q pentru uzul acestora sau al
personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte
sunt destinate efortului comun de aparare)
g" importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri pe care sunt inregistrate
filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu e(ceptia celor de publicitate)
h" importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de a0utoare sau donatii destinate unor scopuri cu
caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de
protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura.
#cutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca
bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere semnate de
';
reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca
bunurile sunt destinate scopurilor mentionate la lit. h", ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare
cel putin 3 ani de la data importului si vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.
/eclaratiile nereale atrag raspunderea potrivit legii. /eclaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei
e(emplare originale, dintre care un e(emplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de
import, un e(emplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea e(emplar se pastreaza la
documentele financiar-contabile ale beneficiarului. 6a schimbarea destinatiei bunurilor, inainte de e(pirarea
termenului de 3 ani, importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul
marfurilor si sa achite ta(a pe valoarea adaugata aferenta importului)
i" importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme
internationale siRsau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. 2rin imprumuturi nerambursabile, in
acest sens, se inteleg imprumuturile banesti acordate de guverne straine, de organisme internationale si Rsau
de organizatii nonprofit din strainatate si din tara unor beneficiari din =omania si care sunt consemnate in
acorduri, protocoale siRsau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu guverne straine, organisme
internationale sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara. #cutirea de la plata ta(ei pe valoarea
adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate de organisme
internationale sau de guverne straine, se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza
documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile.
#cutirea de la plata ta(ei pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri finantate direct din
imprumuturi nerambursabile, acordate de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, se
acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt
finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar,
social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si
ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. /ocumentele
prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale siRsau
intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara.
Qrganele de control fiscal si ale Sarzii financiare urmaresc daca se respecta destinatia data bunurilor
respective si, in cazul in care se constata schimbarea acesteia in termen de 3 ani de la data intrarii in tara a
bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii.
0" importul urmatoarelor bunuri4 bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin
proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele
'>
necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor e(terni in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza
in tara ca urmare a unei e(pedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a
Suvernului. 9n acest sens, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt4 bunurile care
sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale, bunurile pentru care la e(pirarea
termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora,
bunurile confiscate de autoritatile competente potrivit legii. .0utoarele de stat pentru protectia mediului
acordate in baza hotararilor Suvernului vor fi notificate 5onsiliului 5oncurentei in vederea autorizarii si vor
respecta prevederile =egulamentului privind a0utorul de stat pentru protectia mediului.
,a(a pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu e(ceptia celor scutite de ta(a pe valoarea
adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de
import.
2rin derogare de la alineatul precedent, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele
inregistrate ca platitori de ta(a pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de e(onerare pentru
importul de masini industriale, utila0e tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control,
automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mi0loace de transport
destinate realizarii de activitati productive si pentru importul de materii prime si materiale consumabile care
nu se produc sau sunt deficitare in tara si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei
care realizeaza importul.
2ersoanele impozabile inregistrate ca platitori de ta(a pe valoarea adaugata care efectueaza importuri de
natura celor prevazute mai sus trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de e(onerare de la plata in vama a
ta(ei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente. 2e baza certificatelor prezentate de
importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate
/.". Vra2a muzicii creste valoarea reclamelor
NALIZA Utilizarea unui hit in spoturile #V poate costa peste 13.333 euro
'<
.legerea coloanei muzicale pentru o reclama nu este deloc o treaba simpla, asa cum pare la prima
vedere, mai ales pentru cei care, vra0iti de muzica unui spot, o fredoneaza dimineata sub dus.
,ra-la-la, tra-la-la 7 este refrenul meu preferat pe care l-am auzit intr-o reclama ,- si, daca autorul acestor
randuri nu a luat-o inca razna, :tra-la-la& poate fi un bun inceput pentru un articol despre muzica din
spoturile radio-,-T
5at de relevanta este muzica din-tr-o reclamaM :@(ista pareri care ii acorda 3AP credit pentru succesul unui
clip. =olul sau este, in primul rand, de a a0uta la transmiterea si fi(area emotionala a mesa0ului&, afirma
=azvan 5apanescu, creative director QgilvFU*ather. 9n opinia sa, muzica trebuie sa se potriveasca perfect
conceptului si, mai mult, sa aduca plusvaloare produsului creativ. *ihai 5o0ocaru, creative director #cala
VH,, considera ca :rolul coloanei muzicale, ca si rolul spotului, este sa vanda. /oar ca muzica vinde mai
subtil, la nivel emotional. @a creeaza atmosfera si e un generator de simpatie pentru marca.& Clorin
/umitrescu, deputF creative director adviser si te(tier pop-rocO, declara4 :*uzica poate sa transmita ceva
despre personalitatea brandului sau un mesa0 despre caracteristicile produsului.
/ar, de cele mai multe ori, muzica este un agent de comunicare subtila cu straturile mai ascunse ale
personalitatii consumatorilor.& 5oloana muzicala nu este obligatorie in reclame. #poturile mute sunt o
optiune stilistica. .bsenta muzicii poate fi un element de pozitionare a brandului fata de competitie. 5raita
5oman, group creative director *c5ann 5reative #ervices, este de parere ca nu in toate spoturile muzica
este relevanta. :/e e(emplu, clipul 5onne( de #fantul -alentin, unde muzica mai degraba ar fi incurcat si
nu ar fi a0utat la sublinierea ideii. /ar sunt si spoturi in care muzica face totul. 9ntre aceste doua optiuni,
e(ista o infinitate de posibilitati. *uzica poate crea emotie sau poate distruge emotia creata de imagini.
/epinde cum stii s-o dozezi.& 5e criterii sunt urmarite pentru alegerea coloanei muzicaleM :5red ca
singurele criterii sunt impuse de spotul insusi. *uzica aleasa trebuie sa a0ute povestea, s-o faca memorabila
si sa puncteze momentele cheie. #igur ca si clientul are un cuvant de spus, doar el plateste facturaT&, afirma
*ihai 5o0ocaru.
2e piata romaneasca, sunt preferate cu precadere hiturile. /e ceM :.u marele avanta0 ca pot fi de0a
fredonate, pe cand o creatie originala, fie ea oricat de inspirata, are nevoie de timp ca sa se impuna&,
considera *ihai 5o0ocaru. :@vident, un hit iti face viata mai usoara atat tie, cat si clientului. =eclama e mai
usor de inghitit. -otez clar pentru hituriT& Clorin /umitrescu voteaza pentru creatiile originale4 :#a faci o
muzica originala, care sa apartina numai brandului tau, pentru care poti sa platesti o anumita suma, dar care
va fi amortizata in timp, este o afacere mult mai buna decat sa lipesti un hit de un spot.& @l crede ca unii
'8
publicitari romani se comporta :ca niste vecini de bloc care scot bo(ele pe balcon, ca sa-ti arate ce muzica
asculta ei.& /umitrescu ii sfatuieste pe oamenii de marOeting si publicitate4 :/aca ai anumite gusturi
muzicale, tine-le pentru tine si asculta-ti muzica preferata acasa. Erandul tau are nevoie de muzica lui.&
5e preturi de achizitii a drepturilor de folosinta a unei bucati se practica pe piata romaneasca de publicitateM
=azvan 5apanescu estimeaza4 intre <AA si 2.AAA de euro pentru creatia locala, intre 3.AAA si 'A.AAA de euro
pentru creatie internationala si intre 'A si peste +A de mii de euro, in cazul unor mega-hituri. Cirma Bemper
*usic =omania, furnizor de coloane sonore originale pentru spoturi radio-,-, inregistreaza anual
apro(imativ 2AA de comenzi pentru coloana muzicala pentru spoturile ,- si peste 2.AAA pentru spoturile
radio. 2returile variaza intre '.AAA si 2A.AAA de euro, in functie de calitatea si comple(itatea productiei sau
daca este o piesa celebra, pentru care se achizitioneaza drepturile de utilizare. .ndrei Cilip, director general
Bemper *usic =omania, spune ca nu e(ista o orientare a cererii catre un anumit gen de muzica. :9ntr-un
calup publicitar, intalnesti acum toate genurile de muzica, ceea ce inseamna in final diversitate si
diferentiere&, precizeaza .ndrei Cilip.
Vucatori importanti in aceasta afacere sunt si casele de discuri, proprietari ai drepturilor de autor. Wone
=ecords are aproape zilnic solicitari din partea agentiilor, din care se concretizeaza apro(imativ '3 pe an.
*otivele pentru care se realizeaza atat de putin sunt nivelul preturilor, mai ridicate decat ale melodiilor
originale produse local, si termenele stranse in care agentiile vor sa obtina drepturile de utilizare a piesei.
9oana Cesnic, managing director Wone =ecords, e(plica si un alt motiv pentru numarul mic de comenzi4 :9n
cazul in care conditiile de folosire a piesei nu le convin sau piesa este restrictionata, agentiile se folosesc de
tema muzicala, modificand-o pe alocuri. .stfel, agentiile nu mai simt nevoia sa ceara si sa plateasca dreptul
de utilizare, desi aprobarea trebuie ceruta, considerandu-se ca varianta putin schimbata a piesei originale
este o adaptare pentru care, de asemenea, se platesc drepturi de autor. Iu avem de a face, in cazul
modificarilor, cu o creatie originala, asa cum sustin cei care recurg la acest tertip.&
5.# si impozitul se calculeaza la valoarea bruta a dividendelor
7ontributia de asi+urari sociale de sanatate se deduce din dividende si doar diferenta se impoziteaza cu impozitul
pe dividendeN
4oxana 5orga ' 6ucuresti
2A
9n Qrdonanta de urgenta nr. '3AR2AA2 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de
sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede obligativitatea platii unei contributii banesti pentru
asigurarile de sanatate stabilita sub forma unei cote de ;,3P aplicata asupra veniturilor din cedarea folosintei
bunurilor, din dividende si dobanzi si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care
persoana fizica nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai 0os4
a" venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit)
b" venituri din activitati desfasurate de persoane care e(ercita profesii libere sau autorizate potrivit legii sa
desfasoare activitati independente, dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar, daca este
singurul venit asupra caruia se calculeaza contributia.
c" venituri din agricultura si silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au
calitatea de anga0ator si nu se incadreaza la lit. b")
d" indemnizatii de soma0 si alocatii de spri0in) 2otrivit Iormei metodologice din 2AA3 privind contributia de
asigurari sociale de sanatate, asa cum a fost modificata de Qrdinul nr. 2;8R2AA3, pentru veniturile impozabile din
dividende, obligatia platii contributiei de ;,3P revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri si se
vireaza pana la data de 23 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata dividendelor. 2rin veniturile din dividende
si dobanzi se inteleg veniturile din investitii, inclusiv castigurile din transferul titlurilor de valoare, asa cum sunt
definite acestea in 5odul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
9n ceea ce priveste impozitul pe dividende, in 5odul fiscal se prevede ca veniturile sub forma de dividende se
impun cu o cota de ';P din suma acestora, obligatia calcularii si retinerii impozitului revenind persoanelor 0uridice
o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Iu se prevede, asa cum se intampla in cazul veniturilor din
salarii, ca din veniturile impozabile din dividende se deduc contributiile obligatorii. 9n concluzie, si impozitul pe
dividende, si contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza luand in calcul valoarea bruta a dividendelor.
7um se calculeaza impozitul pe profit la D'.2D.E22J in cazul in care in anul E22B s%a inre+istrat o pierdere
contabila de E2.3ED lei, care in februarie E22J s%a acoperit din alte rezerve, iar pierderea fiscala a fost de JBD leiN
-ioara -ateescu ' 6ucuresti
5onform Iormelor metodologice de aplicare a 5odului fiscal, pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in
declaratia de impunere a anului precedent. =ecuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii
acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul
inregistrarii acestora.
2ierderea fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in
urmatorii 3 ani consecutivi. Captul ca pierderea a fost acoperita contabil in luna februarie nu influenteaza baza de
calcul a impozitului pe profit. 2ractic, pierderea fiscala de ;3+ lei va diminua profitul impozabil realizat in
perioada fiscala, respectiv va ma0ora pierderea fiscala. 5alculul are loc e(tracontabil, in registrul de evidenta
fiscala.
7are este re+imul fiscal al cadourilor oferite an+a0atilor cu ocazia zilelor de 1 ,artie, de /aste si de 7raciun, atat
din punctul de vedere al impozitului pe venit, cat si al impozitului pe profitN
.atinca 4osu ' Vaslui
2otrivit 5odului fiscal, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe
venit, cadourile oferite salariatilor si veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor. 5adourile
oferite de anga0atori in beneficiul copiilor minori ai anga0atilor, cu ocazia 2astelui, zilei de ' iunie, 5raciunului si a
sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite anga0atelor cu ocazia zilei de < *artie
2'
sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus,
nu depaseste '3A lei. 2lafonul stabilit pentru cadourile oferite de anga0atori copiilor minori ai anga0atilor cu ocazia
2astelui, zilei de ' 9unie, 5raciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile
oferite anga0atelor cu ocazia zilei de < *artie se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani, in
cazul tuturor anga0atorilor de forta de munca.
/in punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile reprezentand cadouri oferite de anga0atori in beneficiul
copiilor minori ai anga0atilor cu ocazia 2astelui, zilei de ' iunie, 5raciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte
religioase, precum si cadourile oferite anga0atelor cu ocazia zilei de < *artie se incadreaza la cheltuieli sociale.
.cestea sunt deductibile in limita unei cote de pana la 2P, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit 6egii nr. 3+R 2AA+ - 5odul muncii, cu modificarile ulterioare. 5heltuielile sunt deductibile in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste '3A
lei. 9n concluzie, cadourile primite cu diverse ocazii, cu e(ceptia celor mentionate anterior, cadourile oferite
salariatilor care nu au copii minori sau cele care depasesc valoarea de '3A lei reprezinta avanta0e primite de salariat
si trebuie incluse in venitul impozabil al persoanei fizice. 9n aceste conditii, fiind impozitate la anga0at, aceste
cheltuieli sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.
*ai poate e(ista si un alt caz4 cadourile sunt oferite in conditiile prevazute de 5odul fiscal la titlul 999 - 9mpozitul
pe venit 7 dar depasesc limita cotei de 2P aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. 5eea ce
depaseste limita reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, dar nu se impoziteaza la
salariat.
7e conditii trebuie sa indeplineasca contractele de sponsorizare pentru a fi le+aleN &ponsorizarile in numerar se
iau in calculN -aca nu, cum se procedeazaN
$drian &etrescu ' 6ucuresti
2otrivit 6egii nr. +2R'881 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare si a
9nstructiunilor de aplicare a acesteia, sponsorizarea este actul 0uridic prin care doua persoane convin cu
privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mi0loace financiare pentru
sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul
sponsorizarii.
#ponsorizarea se realizeaza numai pe baza de contract incheiat in forma scrisa intre sponsor si beneficiar,
cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. /e
o sponsorizare poate beneficia orice persoana 0uridica fara scop lucrativ care desfasoara in =omania sau
urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile4 cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific -
cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului,
medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a
asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a
monumentelor istorice. 2entru aceste activitati, pot fi beneficiare ale sponsorizarii si institutiile si
autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice. /e asemenea, pot fi
sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori
22
publicatii din domeniile definite anterior.
Q persoana fizica poate beneficia de sponsorizare daca are domiciliul in =omania si desfasoara o activitate
in unul dintre domeniile prevazute mai sus, activitate recunoscuta de catre o persoana 0uridica fara scop
lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita sponsorizarea.
9n cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul 0uridic incheiat, la
valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar astfel4
- la pretul de vanzare al sponsorului, e(clusiv ta(a pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt
produse de catre acesta)
- la pretul de cumparare de pe piata, e(clusiv ta(a pe valoarea adaugata, in cazul in care bunurile sunt
achizitionate in scopul sponsorizarii, fapt dovedit pe baza documentului 0ustificativ de cumparare)
- la valoarea in vama pentru bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare, stabilita
conform prevederilor legale.
#ponsorul ori beneficiarul are dreptul sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea
numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului. @ste interzis ca prin operatiunea de sponsorizare sponsorul
sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala anterioara, concomitenta sau ulterioara
activitatii sponsorizate in favoarea acestora sau a altor persoane.
.sa cum reiese din te(tul legii, sponsorizarea poate consta atat in bunuri materiale, cat si in mi0loace
financiare. 9nregistrarea in contablitatea sponsorului a valorii sponsorizarii se face astfel4 ;3<2 =
3'2'R3+'', daca sponsorizarea se face cu numerar, sau ;3<2 = +((, daca sponsorizarea se face in bunuri.
da e '; P vezi ca ai datele la mine in referat
moniL0ovis4 5um se calculeaza ta(a pe valoarea adaugata pentru bunurile provenite din importM 5and
se datoreaza si plateste ta(a pe valoarea adaugataM
roua28 florina4 si asta e oO
moniL0ovis4 ce-i ';PM
roua28 florina4 impozitul pe dividente
moniL0ovis4 noah bine
roua28 florina4 e ';P
moniL0ovis4 aha
moniL0ovis4 is de a0uns + nuM
roua28 florina4 da
roua28 florina4 cel putin
moniL0ovis4 bun
2+
moniL0ovis4 mersi mult
roua28 florina4 oO
moniL0ovis4 chiar nu mai stiam ce sa fac
roua28 florina4 spor la treaba
moniL0ovis4 mersi
roua28 florina4 dar nu e corect sa faci singura lucrarea
roua28 florina4 nu te supara ca it zic
21