TEATRUL MODERN

IONA
DE MARIN SORESCU
1. Date istorico-literare
Marin Sorescu apartine literaturii postbelice, generatiei saizeciste care reair!a esteticul ca unica
"aloare si !asura a artei# Integrat $e E# Si!ion in categoria poetilor ironisti si antezisti, consi$erat
$rept un ironist subtire, inzestrat cu o ui!itoare in"enti"itate "erbala, un intelectual serios care
!e$iteaza la ceea ce scrie si scrie in"aluin$ tragicul, subli!ul ori grotescul in plasa ina a ironiei#
Structura co!ple%a, M#S#, se i!pune ca poet prin "olu!e precu!& Tusiti, Singur printre poeti,
Tineretea lui Don 'ui(ote, ca ro!ancier, reperul ar i )Trei $inti $in ata*, iar ca $ra!aturg realizeaza
piese istorice precu! Raceala, A treia teapa, $ar si piese parabolice# Una $intre acestea este )Iona*,
subintitulata $e Marin Sorescu (1936-1996) "tragedie in patru tablouri", publicata in 1968 in revista
"Luceafarul. Face parte, alaturi de "aracliserul" si "!atca", dintr-o trilogie dra"atica, intitulata sugestiv
"#etea "untelui de sare". $e"a co"una a acestor trei creatii este setea de absolut a o"ului superior, fiecare
de%voltand cate un "it& "itul biblic al lui 'ona, "itul potopului (!atca), "itul "esterului !anole
(aracliserul).
'ntr-un interviu privind se"nificatia dra"ei, !arin #orescu a declarat& "'"i vine pe li"ba sa spun ca
'ona sunt eu... (el care traieste in $ara de Foc este tot 'ona, o"enirea intreaga este 'ona, daca-"i per"ite.
'ona este o"ul in conditia lui u"ana, in fata vietii si in fata "ortii".
+# ,enez-
Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul persona) biblic 'ona, fiul lui *"itai, care fusese
insarcinat in taina sa propovaduiasca, in cetatea +inive, cuvantul ,o"nului, intrucat pacatele o"enirii
a)unsesera pana la cer. ,upa ce accepta "isiunea, 'ona se ra%gandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge
la $arsis. ,u"ne%eu il pedepseste pentru nesupunere, tri"itand un vant ceresc care provoaca o furtuna pe
"are. (orabierii, banuind ca 'ona este cel care a atras "ania du"ne%eiasca, il arunca in valuri. ,in porunca
divina, 'ona este ing-itit de un "onstru "arin si, dupa trei %ile si trei nopti petrecute in burta pestelui in
pocainta, ",o"nul a poruncit pestelui si pestele a varsat pe 'ona pe uscat".
Iona din piesa se deosebeste de persona)ul biblic prin aceea ca acesta din ur"a este ing-itit de c-it ca
pedeapsa, pentru ca voia sa fuga de o "isiune, pe cand eroul lui #orescu, desi nu savarsise niciun pacat, se
afla inca de la inceput "in gura pestelui" si nici nu are posibilitatea eliberarii in fapt.
.# ,en /i specie literar-
,en $ra!atic deoarece a fost scris cu scopul de a fi repre%entat pe scen., "odul do"inat de e/punere fiind
solilocviul. iesa apar0ine teatrului "odern deoarece&
-nu se "ai p.strea%. distinc0iile dintre speciile tradi0ionale (tragedie, co"edie, dra"a)1
-coe/isten0a categoriilor estetice ale co"icului 2i ale tragicului
-preferin0a pentru teatrul parabol. 2i teatrul absurdului
-reinterpretarea unor "ituri
-apari0ia persona)ului-idee
-lipsa conflictului1
-dispari0ia dialogului 2i pre%en0a "onologului1
-ti"pul 2i spa0iul cu valoare si"bolic..
Specie& dra"a de idei, teatru-parabola care atac. in interiorul 3scriiturii4 una din 5ntreb.rile funda"entale
despre & deter"inis" 2i libertate, despre sens 2i nonsens. (arabola6 3povestire 5ncifr7nd 5n planul ei figurat o
5nv.0.tur. "oral. sau religioas.4. )
,e2i este subintitulat. 8tragedie 5n patru tablouri4, cu un persona) principal, 'ona, 2i cu dou. persona)e
figurante, escarul ' 2i escarul '', opera iese din clasific.rile tradi0ionale, fiind o parabol. dra"atic.. $er"enul
de tragedie atrage aten0ia asupra di"ensiunii e/perientei persona)ului.
9pera valorifica atat ele"ente e/presioniste (dorinta de evadare dintr-un "ediu ostil, idealul libertatii
absolute, scindarea launtrica a eului), cat si ele"ente de teatru al absurdului( te"a solitudinii, "onologul adresat,
li"ba)ul de"iti%at, persona)ul generic, caracterul profetic, ironia, grotescul, tragicul, caracterul de opera
desc-isa).
0# Se!niica1ia titlului : dat de persona)ul eponi" al operei, 'ona si tri"ite la !itul ;iblic. 'n ebraica ,, iona*
insea"na poru!bel, pasare ce asi"ilea%a si"bolul libertatii, idee grefata in discursul dra"atic.
La o anali%a a cuvantului& ,,io*2$o!nul, stapanul< ,, na*2e%pri!area a!iliara a lui ,, ia*, se conturea%a ideea
de ruga in fata lui ,u"ne%eu&,, ia, ,oa"ne=4 pe robul tau...
'ona este persona)ul principal si eponi" (care da nu"ele operei - n.n.) al dra"ei (o"oni"e), pentru
conturarea caruia !arin #orescu foloseste te-nica "oderna a "onologului dialogat sau solilocviului ("onolog
rostit in pre%enta sau absenta altui persona), de care se face abstractie - n.n.). 'ona se dedublea%a pe tot parcursul
piesei, dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare nu"eroase idei privind e/istenta si destinul u"an, prin
e/pri"area propriilor reflectii, opinii sau conceptii. insusi dra"aturgul preci%ea%a, in desc-iderea piesei, aceasta
"odalitate artistica, "entionand& "(a orice o" foarte singur, 'ona vorbeste tare cu sine insusi, isi pune intrebari si
raspunde, se co"porta ca si cand in scena ar fi doua persona)e. #e dedublea%a si se >strange?, dupa cerintele vietii
sale interioare si trebuintele scenice." For"ula literara a solilocviului i"pletita cu influenta biblica in conturarea
persona)ului si cu te"atica filo%ofica, atribuie dra"ei calitatea de te/t aflat la granita, inscris in neo"odernis"ul
literar.
3# Structura operei
,ra"a se organi%ea%. 5n patru tablouri, dup. cu" ur"ea%.&
-tabloul '-gura pe2telui
-tablourile '', '''-bur0ile pe2tilor
-tabloul '@-pla)a "urdar., 5ncon)urat. de bur0i de pe2te.
4# Te!a operei
Iona este un persona( neo!o$ernist care e/pri"a strigatul tragic al individului insingurat, care face eforturi
disperate de a-si regasi identitatea, neputinta eroului de a inainta pe calea libert.tii si de a-si asu"a propriul
destin,
-raportul dintre individ si societate, dintre libertate si necesitate, dintre sens si nonsens, ca proble"atica
fiio%ofica e/istentiala. 'n cele patru tablouri ale dra"ei, 'ona apare intr-o tripla iposta%a& pescar, calator si
auditoriu.
5# Subiectul operei
Tabloul I il plasea%a pe 'ona "in gura pestelui", stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la i"ensa
intindere de apa, "area, care sugerea%a libertate, aspiratie, ilu%ie sau c-iar o posibila desc-idere spre un
ori%ont neli"itat. 'ona este un pescar g-inionist, care, desi isi doreste sa prinda pestele cel "are, prinde nu"ai
"fate". entru a nu se de"orali%a din cau%a neputintei i"puse prin destin, atunci cand vede "ca e lata rau", isi
ia cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care "au "ai fost prinsi o data". ,in pricina neputintei, 'ona se si"te
un ratat, un da"nat. 'ona incearca, strigandu-se, sa se gaseasca, sa se identifice pe sine insusi, cugetand, prin
solilocviu, asupra relatiei intre viata care se scurge foarte repede si "oartea vesnica&
'ona este fascinat de apa "arii (ce ar putea se"nifica viata) "plina de nade, tot felul de nade. 6inalul
tabloului il pre%inta pe 'ona ing-itit de un peste urias, cu care incearca sa se lupte, strigand dupa a)utor& ":-,
de-ar fi "acar ecoul=", sugerand pornirea persona)ului intr-o aventura a cunoasterii, intr-o calatorie initiatica
de regasire a sinelui.
#:!+'F'(*$''&
,idascalia initiala, in care se fac sugestii cu privire la decorul "ini"alist, i"aginea%a "area ca niste
cercuri concentrice , trasate cu creta. *cestea nu repre%inta un si"bol al perfectiunii, ci al cercului li"itat,ceea
ce anticipea%a spatiul piesei repre%entat concentrationar.
Faptul ca 'ona sta nepasator in gura pestelui, ar putea se"nifica ignorarea pericolului, refu%ul de a vedea
realitatea, faptul ca ceea ce ne dori" e uneori c-iar langa noi, desi nu vede". 'dealul lui era sa prinda pestele
cel "are, care e c-iar langa el, dar 'ona nu-l vede.
re%enta "icului acvariu, din care pescuieste cand se convinge ca este un pescar g-inionist, ar putea
sugera capcitatea o"ului de a se "ultu"i cu o copie a idealului, c-iar si infidela. *cvariul ar putea anticipa
pri%onieratul eroului& 'oana va sta inc-is in c-it ca intr-un acvariu.
Locvacitatea eroului se e/plica prin dorinta acestuia de a supravietui prin logos.
ierderea ecoului (Aata si cu ecoul "eu, nu "ai e , s-a ispravit) se"nifica faptul ca din o" nu "ai ra"ane
nici "acar ecoul, asadar e/istenata sa e profund tragica.
La un pri" nivel al lecturii ( nivelul lecturii B ) 5ng-i0irea lui 'ona de c.tre c-it are o se"nifica0ie concret.&
pe2tele "are 5l 5ng-ite pe cel "ic. La un al doilea nivel, al lecturii si"bolice, 5ng-i0irea lui 'ona are o se"nifica0ie
abstract.& 'ona intr. 5ntr-o aventur. a cunoa2terii. 'n final identific." "otivul v7n.torului devenit v7nat.
Tabloul II il gaseste in "interiorul estelui '", in intuneric, ca se"nificatie a neputintei de co"unicare, ceea ce
il deter"ina pe 'ona sa constate ca "incepe sa fie tar%iu in "ine. Cite, s-a facut intuneric in "ana dreapta si-n
salca"ul din fata casei". 'ona vorbeste "ult, logosul fiind e/presia supravietuirii.
Monologul dialogat continua cu puternice accente filo%ofice, e/pri"and cele "ai variate idei
e/istentiale care pun stapanire pe gandurile eroului -"de ce trebuie sa se culce toti oa"enii la sfarsitul vietii"-
ori cugetari cu nuanta sententioasa "de ce oa"enii isi pierd ti"pul cu lucruri ce nu le folosesc dupa
"oarteD".'ona doreste sa se si"ta liber, "fac ce vreau, vorbesc. #a vede" daca pot sa si tac. #a-"i tin gura. +u
"i-e frica".
'n finalul tabloului, 'ona devine visator si se si"te ispitit sa construiasca "o banca de le"n in "i)locul
"arii", pe care sa se odi-neasca "pescarusii "ai lasi" si vantul. "(onstructia grandioasa", singurul lucru bun
pe care l-ar fi facut in viata lui, ar fi "aceasta banca de le"n" avand "de )ur i"pre)ur "area", co"parabila cu
"un lacas de stat cu capul in "aini in "i)locul sufletului". *ceasta ar putea se"nifica necesitatea unui spatiu
benefic "editatiei, retragerii in sine c-iar in cadrul unui univers de%lantuit, un si"bol al centrului sacru
necesar fiecarui o".
'ncantatia, cu tonalitate liturgica 8vesnica "istuire4 tri"ite la ideea vietii ca o continua "istuire interioara
de catre o" si e/terioara de catre altii. (utitul, pe care 'ona il pastrea%a si dupa ce devine captiv, poate fi
activat ca un si"bol al libertatii de actiune si deci%ie.
In tabloul III, Iona se afla in "interiorul estelui ''", care ing-itise, la randul sau, estele ' si in care e/ista o
""ica "oara de vant", care poate sa se invarteasca sau nu, si"bol al %adarniciei, al donEui)otis"ului. Fefu%ul
lui 'ona de a se lupta cu ea sugerea%a un anti-donEui)otis". 9"ul s-a saturat de ilu%ii si vrea realitate. 'deile
asupra carora "editea%a 'ona in acest tablou se refera la viata, la conditia o"ului in lu"e, la ciclicitatea
e/istentiala a vietii cu "oartea& "daca intr-adevar sunt "ort si-acu" se pune proble"a sa vin iar pe lu"eD".
9a"enii sunt coplesiti de proble"ele vietii si-si uita "fratii", pierd din vedere faptul ca sunt se"eni si sunt
supusi aceleiasi conditii de "uritori, "negli)e%i a%i, negli)e%i "aine, a)ungi sa nu-ti "ai ve%i fratele", pier%and
astfel din vedere senti"ente profunde, relatiile firesti cu cei apropiati etc. 'esirile succesive ale lui 'ona din
burtile pestilor sunt niste probe initiatice pentru a a)unge la descoperirea de sine, sugerandu-se astfel ca o"ul
ar trebui sa aiba sansa re-nasterii pentru a putea repara ceva din trecut, pentru a se desavarsi. ,upa fiecare
iesire, 'ona are tot "ai pregnant constiinta solitudinii sale, dar astfel are sansa de a fi solidar cu el, de a se
apropia tot "ai "ult de sinele sau.
*par doi figuranti care "nu scot niciun cuvant", escarul ' si escarul '', fiecare cu cate o barna in spate,
pe care o cara fara oprire, sur%i si "uti ("itul #isif), si"boli%and oa"enii ce-si duc povara data de destin, dar
care nici nu se fra"anta pentru gasirea de "otivatii, fiind coplesiti de rutina. ,ornic de co"unicare, 'ona
vorbeste cu ei, vrand sa le inteleaga aceasta conditie u"ila asu"ata ca o obligatie, "ati facut vreo intelegere
cat trebuie sa ra"aneti "ancatiD". @iata aici, inauntru, in spatiul restrictiv, i"pus, este plina de "u"e%eala",
nu este una sanatoasa spiritual, benefica si atunci se intreaba 'ona de ce trebuie sa duca oa"enii un astfel de
trai, "de ce-i "ai "ananca (c-itul), daca n-are conditiiD". 'ona devine incre%ator, "o scot eu la cap intr-un fel si
cu asta, nicio gri)a", apoi scapa cutitul si se inc-ipuie o "are si puternica ung-ie, "ca de la piciorul lui
,u"ne%eu", cu care incepe sa spintece burtile pestilor, despartind "interiorul pestelui doi de interiorul pestelui
trei", cu intentia de a iesi la lu"ina. 6inalul tabloului ilustrea%a o infinitate de oc-i care-l privesc,
si"boli%and nenascutii pe care c-itul si-i asu"ase si care-1 inspai"anta pe 'ona& "(ei nenascuti, pe care-i
purta in pantece G...H si acu" cresc de spai"a. G...H @in spre "ine cu gurile ...scoase din teaca. !a
"ananca=".
Tabloul I7 il pre%inta pe 'ona in gura "ulti"ului peste spintecat", va%andu-se la inceput nu"ai "barba lui
lunga si ascutita G...H care falfaie afara". *ceasta i"agine se"nifica trecerea ti"pului, dar si faptul ca 'ona e
doar un si"bol, nu "ai e corporali%at, e doar constiinta. :roul respira acu" alt aer, "aer de-al nostru - dens",
nu "ai vede "area, ci nisipul ca pe "nasturii valurilor", dar nu este fericit, pentru ca "fericirea nu vine
niciodata atunci cand trebuie". #ingur in pustietatea i"ensa, dar dornic de co"unicare si de a se face au%it,
'ona isi striga se"enii& "Iei, oa"eni buni=". *par cei doi pescari care au in spinare barnele si 'ona se intreaba
de ce intalneste "ereu "aceeasi oa"eni", sugerand li"ita o"enirii captive in lu"ea ingustata "pana intr-
atataD". 9ri%ontul lui 'ona se reduce la o burta de peste, dupa care se %areste "alt ori%ont", care este "o burta de
peste urias", apoi "un sir nesfarsit de burti. (a niste gea"uri puse unul langa altul", ilustrand si"ilitudinea
perpectivelor li"itate ale oa"enilor presati de i"pre)urarile vietii.
!editand asupra relatiei dintre o" si divinitate, 'ona nu are nicio speranta de inaltare spirituala, desi
"noi, oa"enii, nu"ai atata vre"& un e/e"plu de inviere", dupa care fiecare se va duce acasa ca "sa "uri"
bine, o"eneste", insa "invierea se a"ana". ,ra"a u"ana este aceea a vietii apasatoare, sufocante, restrictive,
din care ni"eni nu poate evada in libertatea intelectuala si etica& "roble"a e daca "ai reusesti sa iesi din
ceva, o data ce te-ai nascut. ,oa"ne, cati pesti unul intr-altul=". $oti oa"enii sunt supusi aceluiasi destin de
"uritori neputinciosi, toate "lucrurile sunt pesti. $rai" si noi cu" pute" inauntru". 'n naivitatea lui, 'ona
voise sa-si depaseasca u"ila conditie, aspirase spre o e/istenta superioara, desi ar fi trebuit sa se opreasca la
un "o"ent dat "ca toata lu"ea", iar nu sa "tot "ergi inainte, sa te ratacesti inainte". 'ona incearca sa-si
pre%ica "trecutul", a"intirile sunt departe, incetosate sugerand parintii, casa copilariei, scoala, povestile si
incearca sa-si identifice propria viata, pe care o vede "fru"oasa si "inunata si nenorocita si carag-ioasa,
for"ata de ani, pe care -a" trait-o euD". ,upa aceasta re"e"orare a reperelor universului copilariei, 'ona isi
a"inteste si nu"ele -":u sunt 'ona"- si"boli%and "o"entul de ilu"inare spiritual i"plinita ca o consecinta a
calatoriei initiatice. (a ur"are, constata ca viata de pana acu" a gresit dru"ul, "totul e invers", dar nu
renunta, "plec din nou".
#olutia de iesire pe care o gaseste 'ona este aceea a spintecarii propriei burti cu un gest rutinat, dupa ce
taiase un sir nesfarsit de burti ale pestilor care se ing-itisera unii pe altii si care ar se"nifica evadare din
propria carcera, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Dra!a se ter"ina cu o replica ce
sugerea%a increderea pe care i-o da regasirea sinelui, pentru ca "e greu sa fii singur", si"boli%and un nou
inceput& 8Razbi! noi cu!"a la lu!ina8# *cest ulti" gest al lui 'ona, de a-si spinteca propria burta, poate fi
un gest refle/ sau o sinucidere, o parasire voita a lu"ii incon)uratoare si o retragere in sine insusi, aceasta
fiind unica salvare pe care o gaseste. !oartea este va%uta in "aniera eliadesca precu" supre"a initiere.
*ceste patru tablouri conturea%a un dru" initiatic al cunoasterii&
$abloul '& pri"a treapta- inconstientul (realitatea agresiva)
$abloul ''& a doua treapta- luciditatea, constienti%area (realitatea perceputa), suferinta
$abloul '''& a treia treapta- constiinta (realitatea acaparatoare)
$abloul '@& a patra treapta- vi%ionaris"ul (realitatea asu"ata), intelepciunea
5# Cronotopul
Spatiul diegetic este repre%entat de pla)a si de burta c-itului, "etafore care definesc un spatiul inc-is,
autoli"itat.
Spatiu -labirint
$abloul ' si '@ pre%inta e/teriorul pe cand celelalte J interiorul.
Ti!pul diegetic este ate"poral ( se poate petrece oricand), totul se raportea%a la propriul eu ,, 'ncepe sa fie
tar%iu in "ine4.
9# Si!boluri ale operei
Iona, pescar pasionat, si"boli%ea%a pe o"ul ce aspira spre libertate, speranta si ilu%ie, idealuri sugerate de
"area care-l fascinea%a. :l incearca sa-si controle%e destinul, sa-l refaca. Fiindca nu-si poate i"plini idealul
(prinderea unui peste "are), el este ing-itit de un c-it, intrand astfel intr-un spatiu inc-is la infinit, acesta fiind
si unica ratiune de a lupta pentru supravietuire intr-o e/istenta in care pestele cel "are il ing-ite pe cel "ic.
Lu"ea este si"boli%ata de acest univers piscicol, in care pestii se ing-it unii pe altii, 'ona insusi fiind un
abdo"en de peste. 'ncercand sa se elibere%e, el spinteca peretii pantecelor "istuitori ai sirului nesfarsit de
pesti, intr-o succesiune concentrica, sugerand ca eliberarea dintr-un cerc al e/istentei este posibila nu"ai prin
inc-iderea in altul, iesirea din li"itele vec-i insea"na intrarea in li"ite noi ("toate lucrurile sunt pesti").
Metaora pestelui este vi%iunea centrala a piesei& in pantecele c-itului, 'ona se descopera pe sine, ca ins
captiv si ratacit intr-un labirint in care o"ul este vanat si vanator, conda"nat la eterna conditie de pri%onier (al
vietii, al societatii, al fa"iliei, al propriului caracter, a propriei "entalitati etc.). 'ona este constrans la un e/il
fortat in spatiul singuratatii absolute si cauta "ereu co"unicarea cu ceilalti, fiind preocupat de solidaritatea
u"ana, de regasirea sinelui in setea sa pentru libertatea de e/pri"are si de actiune. '"batranit, in sensul
intelpciunii, 'ona iese la lu"ina dupa ce spinteca ulti"ul peste, pe o pla)a pustie, dar ori%ontul care i se arata il
inspai"anta, pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste, desi cre%use ca e liber.
'ntelege ca vinovat este "dru"ul, el a gresit-o" si gandeste o cale inversa pentru a "iesi la lu"ina". 'si striga
nu"ele si, in loc de a "ai taia burti de peste, in speranta unei libertati ilu%orii, isi spinteca propriul abdo"en,
cu senti"entul de a fi gasit, nu in afara, ci in sine, solutia vietuirii si deplina libertate& "Fa%bi" noi cu"va la
lu"ina".
!area6"etafora lu"ii& 3plin. de nade fru"os colorate4
a$:ncurile* c;itului 6 un spa0iu 5nc-is, angoasant, un labirint
!oti"ul i$ealului K sugerat prin pre%en0a 5n decor a unei "ori de v7nt L si"bol care 5l transfor". pe 'ona
5ntr-un ,on Mui)ote subli", un pescuitor de nori, care 52i ignor. condi0ia sa de fiin0. tr.itoare pe un 3ou
clocit4 6 increatul care 2i-a pierdut puritatea
,estul sinuci$erii si si!bolul lu!inii din final sunt o incercare de i"pacare intre o"ul singur si o"enirea
intreaga, o salvare prin cunoasterea de sine, ca forta purificatoare a spiritului, ca o pri"enire sufleteasca.
:L:!+$: ,: '+$:F$:N$C*L'$*$: F:O:+$: '+ $:N$
@ec-iul $esta"ent L 3'ona4
3Leviat-anul4 lui $-o"as Iobbes1
3;.tr7nul 2i "area4 de Ie"ingPaQ1
"itul lui don Mui)ote L lupta cu "orile de v7nt1
"itul lui #isif6cei doi oa"eni care duc 5n spate o sc7ndur.1
!obQ ,icR L !elville.
9. #til&
Li"ba)ul este aparent co"un, inten0ionat pro%aic, 5ntr-o for"ul. liric-ironic..
iesa este o parabol. sub for"a unui "onolog dra"atic ( dialogat )6 solilocviu.
ersona)ul lui #orescu 5ncalc. conven0ia dra"atic. oficial., pentru c. persona)ul tragic nu trebuie s. fie
copil.ros. 'ona este, 5ns., copil.ros 2i inocent.
,e2i piesa este subintitulat. tragedie, autorul organi%ea%. "o"ente de co"edie inocent-sarcastic., 5n care
rela0iile dintre 'ona 2i "onstrul "arin apar ca un duel a"ical 2i de%involt, ca o 3s7c7ire4 reciproc..
Concluzii
(riticul literar, +icolae !anolescu, in articolul intitulat sugestiv "$riu"ful lui 'ona", interpretea%a gestul
persona)ului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput& "Aestul final al eroului nu e o
sinucidere (fiindca el nu se da batut& intoarcerea cutitului i"potriva-si trebuie interpretata si"bolic=), ci o
salvare. #ingura salvare - care insea"na ca lupta continua si dupa ce conditia tragica a fost asu"ata.
#inucidere ar fi fost asu"area esecului. (u" sa nu se vada cat de i"ensa, de coplesitoare, ca o ilu"inare
nascuta din "ie%ul fiintei, este bucuria cu care 'ona isi spune cele din ur"a cuvinte de incura)are, tnainte de a
infrunta, inca o data, destinulD. "Aata, 'onaD ('si spinteca burta). Fa%bi" noi cu"va la lu"ina". *devarata
"aretie a lui 'ona este de a fi luat cunostinta de sine, de forta sa& de aici inainte, el va putea fi ucis, dar nu
infrant".
*L$: 9#';'L: '+$:FF:$*F'
,ra"a Iona este desc-isa unor interpretari variate, incitante, in care te"a conditiei u"ane poate fi citita la
nivel "itic, "etafi%ic, psi-ologic, social, religios, cu" insusi dra"aturgul declara in prea"bulul operei.
1. ,ra"a a absoutului- 9bsedat de absolut, de prinderea pestelui urias, 'ona se transfor"a, pe nestiute , in
pescarul pescuit, victi"a a propriului ideal.
J. *ntiutopie - ,ra"a poate fi citita si ca parabola a unei societati totalitare, ale carei legi absurde tin o"ul
pri%onier intr-o inc-isoare cu %iduri organice. 'ona este asadar o antiutopie a dictaturii, e/perienta acesteia
fiind si"tita din plin in anii 6B cand a fost scrisa opera.
3. ,ra"a a i%olarii- citita din perspectiva psi-ologica, dra"a pune proble"a insingurarii o"ului
conte"poran, a introvertirii sale, la care il obliga vacar"ul lu"ii "oderne. 9"ul "odern, ase"enea lui
'ona, este i%olat ca intr-o fortareata goala, unde singura i"agine a celuilalt este cuplul "arinarilor tacuti,
legati prin aceeasi barna, pe care o poarta pe u"eri ca pe un destin i"povarator.
S. arabola a e/istentei e"brionare- din perspectiva psi-analitica, 'ona pune in lu"ina o descindere in
inconstient. (alatoria peste oceanul nocturn , in pantecele "onstrului "arin ur"ea%a sc-e"a unei regresii
in uterul pri"orudial. :roul se roaga e/altat in van 8!ai naste-"a o data4, cu speranta ca nasterile repetate
ar putea re"edia defectele e/istentei, ase"enea unui e/peri"ent reluat periodic pentru a putea fi
i"bunatatit.