Sunteți pe pagina 1din 17

1

Universitatea SPIRU HARET


Facultatea De Educatie Fizica Si Sport
MASTERAT
Educatie Fizica si Antrenament Sporti







VOLEI

Lovitura de atac
- referat -



Pavelescu George Cosmin
BUCURESTI 2013




2



LOVITURA DE ATAC . PRELUAREA DIN ATAC .
PLAN LECTIE.



William G. Morgan (1870-1942) a rmas n istorie ca inventator al jocului de volei, care la nceput a fost denumit Mintonette.
Tnrul Morgan i-a terminat studiile la Springfield College de la YMCA (Young Mens Christian Association Asociaia Tinerilor
Cretini), unde l-a ntlnit pe James Naismith, care n 1891 inventase jocul de baschet. Dup absolvire, Morgan i-a petrecut primul an la
YMCA Auburn (Maine), iar apoi n timpul verii din 1895 s-a mutat la YMCA Holyoke (Massachusetts), unde a devenit Director de
Educaie Fizic.
Venirea sa ca director a fost primit cu entuziasm i clasele sale au crescut ca numr.
i-a dat seama c avea nevoie s creeze un anumit numr de jocuri recreative, pentru a avea un program variat. Baschetul care
ncepuse s se dezvolte se pare c prinsese la cei tineri, dar era necesar s realizeze o alternativ mai puin violent pentru membrii care
nu mai erau foarte tineri i ceruser acest lucru.
La acea dat, Morgan nu cunotea un joc similar cu voleiul, din care s se inspire. Descriind primele sale experimente el spunea:
n cutarea unui joc adecvat, m-am orientat la nceput spre tenis, dar pentru acesta era nevoie de rachete, mingii, fileu i alte
echipamente, aa c a fost eliminat, dar ideea fileului mi s-a prut una bun. Astfel n 1985, el a ridicat fileul la o nlime de 1,98 metri
de la sol, chiar deasupra capului unui om de nlime medie. Avea nevoie de o minge, i printre cele care au fost ncercate a fost i una de




3
baschet, dar aceasta era prea mare i prea grea. n final Morgan a cerut firmei A.G. Spalding & Bros s fac o minge, care a fost realizat
n fabrica de lng Chicopee, din Massachusetts. Rezultatul a fost chiar satisfctor: mingea era acoperit cu piele, cu o camer din
cauciuc n interior; circumferina sa era ntre 63,5 i 68,6 cm i greutatea sa era ntre 252 i 336 grame.
Pentru comparaie, regulamentar, n prezent nlimea fileului este de 2,43 m pentru brbai i 2,24 m pentru femei (nlimea fileului
difer pentru veterani i pentru juniori), iar mingiile au circumferina de 65 67 cm i greutatea de 260 280 g. Morgan a rugat pe doi
dintre prietenii si de la Holyoke, Dr. Frank Wood i John Lynch, s scrie (bazate pe sugestiile sale) conceptele de baz ale jocului i
primele zece reguli.
La nceputul anului 1896 a fost organizat o conferin la Colegiul YMCA n Springfield, la care au participat toi directorii de
educaie fizic. Dr. Luther Halsey Gulick, Director Executiv al Departamentului de Educaie Fizic al Comitetului Internaional din
cadrul YMCA, l-a invitat pe Morgan s fac o demonstraie a noului joc pe stadion. Morgan a luat dou echipe, fiecare alctuite din cte
cinci brbai i civa fani loiali i demonstraia a fost fcut n faa delegailor, care participau la conferin. Morgan a explicat c noul
joc a fost gndit pentru sal, dar se poate juca i n aer liber. Poate s participe un numr nelimitat de juctori obiectivul jocului fiind
inerea mingii n micare peste fileu, dintr-o parte n cealalt a terenului.
Dup ce a vzut demonstraia i a ascultat explicaiile lui Morgan, Profesorul Alfred T. Halstead a fost atent la aciune, la fazele
jocului, la traiectoriile mingiei i a propus ca numele de Mintonette s fie nlocuit de Volley Ball. Acest nume a fost acceptat de
Morgan i de ntreaga conferin.
Morgan a explicat regulile i a dat o copie scris de mn conferinei ca un ghid pentru folosirea i dezvoltarea voleiului. Un comitet a
fost desemnat pentru a studia regulile i pentru a propune sugestii pentru promovarea i nvarea noului joc.
Un scurt raport despre noul joc a fost publicat n ediia 1896 a Physical Education, iar regulile au fost incluse n ediia din 1897,
care a constituit i primul manual oficial a North American YMCA Athletic League

ISTORIA PE SCURT A JOCULUI DE VOLEI




4

1895: William G. Morgan a creat, n SUA, jocul de volei denumit iniial Mintonette.
1896: Denumirea de Mintonette jocului a fost schimbat n Volley Ball.
1900: a fost realizat o minge special pentru volei.
1900: prima ar din afara SUA care a adoptat voleiul a fost Canada.
1908: voleiul ajunge n Japonia.
1912: numrul de juctori din fiecare echip a fost stabilit la ase i s-a decis ca juctorii s se roteasc naintea serviciului.
1914: secretarul YMCA War Office, George Fisher, a inclus voleiul n programele de reconfortare i educaie ale Forelor Armate
Americane.
1915: numrul juctorilor n teren redevine variabil putnd fi de la doi la ase pentru fiecare echip. n Europa voleiul ajunge adus de
soldaii americani care au luptat n primul Rzboi Mondial. Popularitatea sa a crescut rapid, dar jocul a prins rdcini n special n rile
din Estul Europei unde climatul rece a fcut deosebit de atractive sporturile de sal. nceputul primului rzboi mondial a introdus voleiul
n Africa (Egipt).
1916: n Philippines, a fost introdus un stil ofensiv prin care se pasa mingea cu o traiectorie nalt pentru a fi lovit de alt juctor.
1917: s-a trecut de la 21 la 15 puncte pentru ctigarea unui set.
1918: numrul Juctorilor pe echip a fost restabilit la ase.
1919: au fost introdui 16000 de juctori de volei n Forele Expediionare Americane i n trupele aliate. Acest lucru a fost un stimul al
dezvoltrii voleiului n afara SUA.
1920: au fost instituite: regula celor trei lovituri pentru o echip i atacul din linia a doua.
1923: o echip trebuia s fie alctuit din 6 juctori pe teren i 12 rezerve oficiale iar fiecare juctor trebuia s aib un tricou numerotat
diferit.
1924: crearea Federaiei de Volei n Cehoslovacia (prima n Europa).
1925: s-a stabilit s fie admise dou time-outs-uri pe set pentru fiecare echip.
1927: ia natere Federaia Japonez de Volei i se organizeaz competiii cu echipe formate din 9 juctori, sistem adoptat i de China.
1930: s-a jucat pentru prima dat volei pe plaj cu doi juctori.
1933: primul campionat naional de volei s-a inut n URSS unde erau deja 400000 juctori.
1934: s-a creat o Comisie Tehnic de Volei n cadrul Asociaiei Internaionale a Sporturilor cu Mingea Jucate cu Mna.
1935: atingerea fileului este considerat greeal.




5
1938: Cehii au perfecionat blocajul care a fost oficial introdus n regulament sub denumirea de o contraaciune la fileu de unul sau
doi juctori alturai. Timp de aproximativ 20 ani blocajul fusese folosit n joc, dar nu era specificat n regulamente. Cehii, urmai la
scurt timp de rui, au fost primii care au atribuit o importan decisiv noii metode care facilita sarcina ingrat de aprare n volei.
1940: William G. Morgan, creatorul jocului de volei a murit la vrsta de 68 de ani dup ce a urmrit cu entuziasm evoluia jocului pe
care la creat.
1942: mingea putea fi jucat cu orice parte a corpului de la genunchi n sus.
1945: primele mrci potale cu subiect din volei au fost emise n Romnia.
1947: s-au armonizat regulile de joc americane i europene. Terenul trebuia s msoare 918 m, iar nlimea fileului era 2,43 m pentru
brbai i 2,24 m pentru femei. n Asia regulile erau diferite: terenul msura 21,35 x 10,67 m iar fileul era la 2,28 m pentru brbai i 2,13
m pentru femei.
1947: s-a nfiinat oficial Federaia Internaional de Volley Ball (FIVB), avnd ca prim preedinte pe francezul Paul Libaud, la
Congresul Constitutiv din 18 20 aprilie, n Frana la Paris, la care au participat 14 federaii naionale.
1948: la Roma s-a inut primul Campionat European de Volei ctigat de Cehoslovacia. Dup rzboi regulile au fost rescrise i
clarificate pentru a face interpretarea mai uoar. n special s-a dat o mai bun definiie blocajului i serviciul a fost limitat la treimea din
dreapta a liniei de fund a terenului.
1948: s-a inut primul turneu de volei pe plaj cu doi juctori.
1949: primul Campionat Mondial de volei masculin s-a inut la Praga n Cehoslovacia ctigat de URSS.
1951: voleiul era jucat de peste 50 milioane de oameni n peste 60 de ri.
1952: primul Campionat Mondial de volei feminin s-a inut la Moscova n URSS i a fost ctigat de URSS.
1956: a fost publicat primul numr oficial al Buletinului FIVB. La Paris s-a inut primul Campionat ntr-adevr mondial la care au
participat 24 echipe masculine din 4 continente. Cehoslovacia a ctigat la brbai i URSS la femei.
1957: s-a luat n considerare introducerea celui de al doilea arbitru, durata time-outs-urilor a fost limitat la un minut i 30 secunde. n
timpul celei de-a 53-a sesiuni a Comitetului Olimpic Internaional inut la Sofia s-a jucat un turneu demonstrativ de volei i Comitetul
Olimpic a stabilit ca jocul de volei s fie introdus ca Joc de Echip Olimpic la Olimpiada a XVIII-a de la Tokyo din 1964.
1959: Federaia Internaional de Sporturi Universitare a introdus primele Jocuri Universitare la Torino n Italia. Jocul de volei era una
din cele opt competiii introduse.
1964: voleiul a fost introdus ca Joc de Echip Olimpic la Olimpiada de la Tokyo.
1964: japonezii au folosit la Olimpiada de la Tokyo o minge care consta dintr-o carcas din cauciuc pe care erau lipite buci de piele.
O construcie similar a mingii de volei se utilizeaz i n prezent.




6
1968: Congresul din Mexic a recomandat introducerea antenelor pentru a facilita decizia arbitrilor asupra mingilor care au depit
liniile laterale.
1969: a luat fiin Comisia Antrenorilor.
1971: primele cursuri de antrenori ale FIVB au fost inute n Japonia i Egipt. A luat fiin Comisia Medical a FIVB.
1974: la Congresul FIVB din Mexico City s-a decis aplicarea dup 1976 a dou modificri: antenele laterale trebuiau mutate la limitele
laterale ale terenului, iar dup blocaj se admiteau trei atingeri ale mingiei. Campionatele Mondiale de Volei din Mexic au fost televizate
i s-au putut vedea n direct n Japonia.
1980: Congresul al 17-lea al FIVB a adoptat regulile jocului n trei limbi: francez, englez i spaniol.
1984: a fost ales ca preedinte al FIVB mexicanul Rubn Acosta Hernandez, iar sediul FIVB s-a mutat de la Paris, Frana, la Lausanne,
Elveia i a fost intensificat politica de promovare a voleiului n bazele sportive din toat lumea.
1988: FIVB a inaugurat noul sediu de la Lausanne.
1995: jocul de volei a mplinit 100 de ani. Evenimentul a fost comemorat n toat lumea prin ceremonii, turnee, emitere de timbre.
FIVB a srbtorit evenimentul organiznd ciclul de evenimente 100 ani de volei n 100 de zile constnd dintr-o serie de manifestri i
editarea unei magnifice cri cu titlul 100 de ani de legtur global. A aprut site-ul http://www.voleyball.com
1996: voleiul pe plaj cu doi juctori a fost introdus ca Sport Olimpic.
2000: s-a trecut de la 15 la 25 puncte pentru ctigarea unui set. S-a acordat titlul de cel mai bun antrenor de volei al secolului XX lui
Yasutaka Matsudaira din Japonia la volei masculin pentru perioada 1964 1974 i la volei feminin lui Eugenio George din Cuba pentru
perioada 1990 2000.
2001: FIVB are afiliate 218 federaii naionale.

DESCRIEREA PROCEDEELOR DE INVATARE.


Elanul. Elanul reprezinta avantul pentru executarea loviturii de atac si consta intr-o succesiune de 1 pana la 5 pasi alergatori. El
incepe din pozitia fundamentala de baza. La un elan de 1-3-5 pasi, inaintarea incepe pe piciorul opus bratului de atac. La un elan de 2-4




7
pasi, inaintarea incepe cu piciorul corespunzator bratului indemanatic. Elanul trebuie facut perpendicular sau putin oblic fata de fileu,
uniform accelerat si cat mai energic.
Bataia. Bataia este contactul pe care picioarele il fac cu solul pentru realizarea desprinderii si inaltarii intregului corp pe
verticala. Bataia poate fi realizata pe unul sau pe ambele picioare. Ultimul pas al elanului cu piciorul drept este putin mai mare decat
ceilalti si foarte energic, avand ca rol in prima faza de a opri viteza de inaintare, primul contact cu solul se face pe calcai. In acest
moment, centrul de greutate este inapoi, bratele se duc in jos si mult inapoi pe langa trunchi, trunchiul este usor aplecat inainte. Prin
flexia genunchiului piciorului de sprijin si rularea lui pe talpa, centrul de greutate se deplaseaza inainte, moment in care piciorul din
urma, stangul, se duce langa piciorul din fata, la o jumatate de talpa sau cel mai mult de o talpa inaintea primului, luand contact cu
solul pe toata talpa (denumita bataie prin pasire). In acest moment se accentueaza si mai mult flexia ambilor genunchi si aplecarea
trunchiului in fata, centrul de greutate coboara mult. In continuare, se realizeaza extensia energica a articulatiilor, rularea pe varfurile
ambelor picioare, dupa care urmeaza desprinderea in sus, pe verticala.
A doua varianta, folosita de marea majoritate a jucatorilor, este bataia precedata de un pas sarit care de fapt este cea mai
corespunzatoare si eficienta in majoritatea loviturilor de atac. Executia unui jucator dreptaci: ultimul pas al elanului se executa pe
piciorul stang, care face o bataie asemanatoare pasului sarit, putin in sus si spre inainte, aterizarea realizandu-se odata cu franarea
elanului, succesiv, pe calcaiele picioarelor, alternativ, drept-stang, urmand rularea talpa, varf si inaltarea pe verticala. De retinut este
ca primul contact cu solul se face pe piciorul drept, usor rasucit spre exterior, cu glezna blocata, centrul de greutate ramanand in urma
piciorului de sprijin. Odata cu revenirea trunchiului la verticala, piciorul de sprijin executa o flexie mai accentuata, preluand toata
greutatea corpului. Piciorul penduland, stangul, in aceeasi flexie, depaseste cu o jumatate de talpa, sau chiar cu o talpa, piciorul de
sprijin, ruland concomitend cu celalalt, calcai-talpa-varf, echilibrand greutatea corpului pe ambele picioare si transformand viteza de
inaintare pe orizontala in viteza de inaltare pe verticala, urmand celelalte componente ale loviturii de atac. Deci, ultimul impuls pe sol




8
este realizat de piciorul opus bratului de lovire, favorizand o inaltare si o pozitionare corespunzatoare fata de fileu si inlaturand o serie
de miscari nefiresti (rasuciri) ale trunchiului executate suplimentar, pentru lovirea mingii.
Zborul. Zborul se realizeaza prin intinderea energica a articulatiilor picioarelor si este mult ajutat de miscarea puternica si
rapida a bratelor, dinapoi - inainte - sus deasupra capului, usor flexate din articulatia coatelor. In continuare, bratul de lovire se duce
mai mult in sus si inapoi, odata cu extensia usoara a trunchiului si rasucirea lui spre partea bratului indemanatic. In timpul zborului,
picioarele flexandu-se usor din articulatia genunchilor favoreaza ridicarea (inaltarea) intregului corp pe verticala si mentinerea unui
echilibru favorabil. Cand tragatorul se gaseste in punctul maxim al inaltarii, incepe executarea urmatoarei componente, lovirea mingii.
Lovirea mingii. Mingea trebuie lovita deasupra fileului, contactul cu mingea facandu-se scurt si rapid. Putin timp inaintea lovirii,
sau aproape concomitent cu lovirea mingii, bratul neindemanatic, flexat din articulatia cotului, executa o tractiune puternica de sus in
jos si putin lateral pe langa corp, ajutand in acest fel ca miscarea de revenire a trunchiului spre inainte sa ase faca mult mai energic, iar
forta de lovire a mingii sa creasca. In drumul sau pentru lovirea mingii, bratul indemanatic este intins sau usor flexat din articulatia
cotului. In timpul lovirii, trunchiul executa o flexie energica pe bazin, palma bratului de atac loveste puternic mingea, in timp ce cotul se
ridica, intre cele doua puncte ale parghiei formate de umar-minge. Mingea se loveste cu o suprafata cat mai mare a palmei, avand
degetele desfacute intr-o usoara flexie, care in afara de lovire, prin diferite miscari de rasucire a articulatiei pumnului sau a intregului
brat, imprima acesteia directia de zbor dorita.
Aterizarea. Contactul cu solul se face succesiv: varf, talpa, calcai, pe ambele picioare odata, apropiate sau usor departate. In
momentul contactului complet cu solul, articulatiile picioarelor se flexeaza usor, facand ca aterizarea sa fie cat mai elastica, insotita in
acelasi timp de o flexie usoara a trunchiului pe bazin. Bratele cad relaxat pe langa trunchi, jucatorul luand imediat pozitia
fundamentala de baza, intrand in acest fel mai repede in joc.





9
Lovitura de atac procedeu intors
Lovitura de atac procedeu intors se deosebeste de lovitura atac procedeu drept prin urmatoarele elemente: intoarcerea
trunchiului spre partea bratului neindemanatic se face dupa saritura, iar aterizarea cu talpile paralele cu linia de centru, varfurile
orientate pe partea opusa bratului de lovire
In executia tehinica a loviturii de atac procedeul prin intoarcere, se cere sa se tina seama de urmatoarele considerente:
- dupa efectuarea bataii, jucatorul trebuie sa execute o intoarcere a intregului corp in directia bratului neindemanatic;
- in momentul lovirii, mingea trebuie sa se gaseasca in partea opusa a bratului care loveste, mingea depaseste putin executantul
in partea bratului neindemanatic;
- deoarece jucatorul executa o miscare in plus, intoarcerea in aer, fata de lovitura de atac, procedeu drept, mingea trebuie sa fie
ridicata mai inalt;
- cea mai favorabila zona pentru executia acestui procedeu este zona 3;
- acest procedeu se poate executa si din pasa joasa sau in urcare cu conditia ca in momentul ridicarii mingii, tragatorul sa se
gaseasca in aer si sa fie inceputa miscarea de intoarcere spre partea bratului neindemanatic;
Constituind un procedeu tehnic complex, in cadrul procesului de instruire, va trebui sa se tina seama de partile lui componente
deoarece progresul in executia tehnica este legat direct de aceasta.
Pentru a se evita insusirea gresita a componentelor loviturii, sau demobilizarea incepatorilor din cauza unor nereusite, se
recomanda sa se caute exercitii si mijloace stimulative, iar corectarile sa se faca la timp. Nu s-au descris celelelalte componente
deoarece sunt identice cu celelalte descrise la lovitura de atac procedeu drept. Se poate executa si fara intoarcere, de jucatorii avansati,
cu forta mare in brat si articulatia umarului puternica.





10
Lovitura de atac prin rotarea bratului
Lovitura de atac prin rotarea bratului este un procedeu tehnic mai putin folosit din cauza tehnicii de executie foarte dificila. El
face parte din grupa procedeelor speciale de atac si este foarte eficient.
Dupa executia elanului si a sariturii asemanatoare loviturii de atac, procedeu drept, urmeaza ridicarea bratelor in sus. In timp ce
bratul stang continua inca putin ridicarea, bratul drept ajuns la inaltimea centurii, usor flexat de articulatia cotului, executa o rotare de
sus in jos, pe langa trunchi si dinainte - inapoi prin laterial in sus si inainte, palma intorcandu-se simultan in sus, in directia de lovire a
mingii. Dupa aceasta miscare energica a bratului, ajutat si de o usoara extensie a trunchiului, palma cu degetele rasfirate intr-o usoara
semiflexie, loveste mingea sus deasupra capului si putin inainte. In momentul lovirii mingii, pentru a imprima o forta mai mare,
trunchiul executa o flexie energica, pe bazin, iar palma si antebratul o miscare de acoperire a mingii, inprimandu-i directia necesara.
Amplitudinea miscarii bratului este in functie de inaltimea la care ajunge mingea. In cazul paselor joase, jucatorul nu mai
reuseste sa execute miscarea de rotare de sus in jos si dinainte - inapoi prin lateral, bratul fiind dus lateral sau chiar lateral sus.















11










PLAN DE LECTIE




COALA:LICEUL DINICU GOLESCU CAMPULUNG ARGES
TEME:Lovitura de atac,preluarea din atac.
CLASA: XII A (PLAN DE LECIE)
OBIECTIVE:INVATAREA
CORECTA A TEMELOR
EFECTIV:50 min
DATA:28-III-2011
LOCUL:SALA DE SPORT
MATERIALE:mingi de volei





12
PRILE
LECIEI
VERIGI I
DURATA
CONINUT DOZARE FORMAII DE
LUCRU
I INDICAII
METODICE
OBSERV
AII


PARTEA
ORGANIZAT
ORIC

Organizarea
colectivului
de
Studeni
2 min
-alinierea
-prezenta
-verificarea stari de sanatate
-verificarea echipamentului
-indrumarea colectivului catre pozitile de
lucru
-comunicarea temelor de lucru

In linie toata grupa
Explicare pe intelesul
tuturor a temelor de lucru





13




PARTEA
PREGTITO
ARE













Pregtirea
organismului
pentru efort
5 min
-alergare usoara
-alergare cu joc de glezne
-alergare cu genunchi sus
-alergare cu pendularea gambelor inapoi
-alergare cu pendularea gambelor inainte
-alergare laterala cu pasi adaugati
-alergare laterala cu pasi incrucisati
-alergare usoara la fluier accelerare
-sprint
2xL
1xL
1xL
1xL
1xL
1xL
1xL
1xL
1xL



Incalzire in tempou usor
la variat si sustinut





14

Partea
pregatitoare










Influenarea
selectiv a
aparatului
locomotor
10 min
-Flexia si extensia de cap
-indoiri laterale de cap
-rasuciri laterale de cap
-rotari de cap de la stanga spre dreapta si de
la dreapta la stanga
-bratele la nivelul pieptului palmele orientate
in jos 2 extensi doua rasuciri,la rasucire
plamele orientate spre tavan.
-extensii de brate unul sus si celalat jos
-rotari de brate simultan in fata
-rotari de brate alternativ in fata
-rotari de brate simultan in spate
-rotari de brate alternativ in spate
-indoiri laterale spre stanga si spre dreapta
-picioarele la nivelul umerilor aplecari si
extensi
-fandari laterale pe piciorul stang
-fandari laterale pe piciorul drept
5x2
5x2
5x2
5x2

5x1


5x1
5x1
5x1
5x1
5x1
5x2
5x2
15 s
15 s

Intr-un cerc




Miscari ample la toate
mebrele





Executarea fiecarei
miscari corecte





15












PARTEA
FUNDAMENT
AL












TEMA 1
Lovitura de
atac. 15 min

-explicarea executiei
-demonstrarea executiei
-aruncarea si prinderea mingii cu bratele
intinse desupra capului pentru obisnuirea
lovirii ei la punctul maxim al sariturii si
mentinerea momentului de plutire.
-invatarea elanului pe semne trasate cu creta;
la inceput cu un pas,apoi cu doi pasi.
-executarea elanului- a bataii; a
elanului,bataii zborului si aterizarii cu si fara
lucrul bratelor.
-pe perechi fata in fata la 5-6 m
distanta,tinerea mingii sus in fata in miina
opusa bratului indemnatic,lovirea mingii si
trimiterea ei in podea catre partener;
-acelasi exercitiu cu aruncarea mingii in fata
bratului de lovire.
-linga fileu,profesorul arunca mingea la 3
m,unde vine jucatorul din zona 4,de linga
fileu,paseaza profesorului,care o ridica si
acesta ataca.
- juctorii sunt dispui pe iruri in zonele 1-
5-6, de o parte si de alta a plasei,lng plasa
pe zonele 2-3-4, va fi cate un juctor ajuttor
cu rol de susinere a mingii
pe fileu in vederea loviturii de atac.Juctorii
executa deplasare cu pas aduga pana la linia
de 3m, simuleaz preluarea de jos cu ambele
mini, dup care deplasare


10x2


10x2

10x2

10x2

10x2

10x2


10x2
In timpul sriturii de pe
loc se urmareste rularea
pe clcie vrf si o
desprindere energica.
Prinderea mingii se face
in punctul cel mai nalt
cu braele ntinse din
articulaia cotului.Elanul
pentru prinderea mingii
dup ce a fost aruncata se
face din 2-3 pai pe
direcia mingii;elanul va
fi accelerat,ultimul pas
mare,iar primul
mic.Piciorul stng se
asaza pe clcai,dup care
se aduce dreptul si
mpreuna seruleaz pe
clcai-vrf, efectundu-se
btaia si sritura.

In timpul atacului se
accentueaz lovirea intr-
un punct cat mai sus.In
timpul lovirii mingii
umrul se ncordeaz,
cotul se ntinde, palma
executa micarea de
biciuire foarte repede si





16
cu un elan de 1-3 pai spre plasa si atac la
mingea sustinuta.
relaxat.





TEMA 2
Preluarea
mingii din
atac.
15 min.
-explicarea executiei
-demonstrarea executiei
-elevii dispui cu fata la perete vor executa
individual preluri cu doua mini de jos.
-preluri cu doua mini de jos intercalate cu
deplasri laterale stnga dreapta.
-elevii dispui cate 2,unul arunca mingea sau
i-o paseaza,incepind cu distante mici
(marindu-le progresiv)si cu inaltimi
variate,celalalt executa preluarea de jos.
-acelai exerciiu dar intercalind preluarea de
jos cu o genuflexiune.
-preluari de jos cu 4 jucatori la o minge,in
forma de suveica.Primul care are mingea
paseaza sirului din fata,ocoleste coechipierul
plasat in fata si alearga la coada sirului
propriu.


10x2

10x2

10x2



10x2

10x2




-o importanta deosebita i
se va acorda pozitiei
fundamentale si vitezei
de reactie.Preluarea cu
doua miini de jos se
realizeaza cu o fandare
accentuata inainte sau
lateral,lovirea mingii
facindu-se cu
antebratele,,pe manseta,,
coatele bine
intinse,pumnii realizind o
extensie pronuntata.



PARTEA
DE
NCHEIERE
Revenirea
organismului
dup efort.
3 min
-alergare usoare cu inspiratie si expiratie
puternica
-intindere a bratelor si picioarelor
-alinierea






17
BIBLIOGRAFIE

1. www.nicolaesotir.wordpress.com
2. Mrza, D., Grap F. (2007) Volei n nvmnt, Editura Pin, Iai
3. Cojocaru, A., Ioni, M. (2008) Volei aprofundare, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti.
4. www.didactic.ro
5. Balais, A. Pacuraru, Volei de la selectie la performanta, Ed. Academica, Galati F, 1997