Sunteți pe pagina 1din 99

ntroducere i motivarea temei

Alcoolismul este cea mai rspandita toxicomanie, un adevrat flagel social mondial,
considerat de O.M.S. a treia problema de sntate public, care amenia att sntatea fizic ct i
cea mintal.
a ora actuala, alcoolismul constituie o problema ma!ora a societatii prin implicaiile sale
bio"psi#o"sociologice, problema cu att mai importanta cu cat conditile creterii $ngri!ortoare ale
acestui flagel nu i s"a putut opune eficienta unor terapii pe msura% alcoolismul este alturi de suicid,
& pata gri' a medicinei contemporane si a psi#iatriei in general.
Alcoolismul este principalul drog in $ntreaga lume, fiind si singurul drog legal. (rin efectele
sale, el se impune cu uurina fata de altele substane de acest tip, crend in primul rnd dependenta
psi#ologica, cu att mai mult cu cat psi#ologia colectivitii nu este defavorabila in culturile de tip
european.
)umrul persoanelor care urmeaz si abuzeaz de alcool este in continua cretere, limitele de
vrsta ale acestora fiind in continua scdere, femeile nefiind excluse de la acest proces continuu de
extindere.
Atitudinea sociala fata de consumul de alcool este extrem de favorizanta extinderii lui, att ca
mentalitate comuna cat si nivelul structurilor economice si sistemelor media.
*n +rana, tara in care se $nregistreaz cel mai mare consum de vin pe cap de locuitor, unul
din zece locuitori triesc direct din producia si comercializarea de alcool ,.-...... de persoane
lucreaz in domeniul viticulturii in cca. /...... de ferme de profil. 0xista un nr. de aproximativ 1.
....... de alcoolici din care 1...... femei la care se adaug cca. 2rei milioane de butori excesivi.
3osturile medico"sociale pentru aceasta categorie de pacieni si familiile lor sunt imense 4 in !urul de
a ,/5 miliarde de 6. Alcoolismul constituie a treia cauza de deces dup bolile cardio"vasculare si
cancere.
,
/,/7 din populaia adulta a Austriei prezint dependenta de alcool, iar ,8"/17 din populaia
generala a acestei tari are probleme cu consumul de alcool.
/
999999999999999999999999999999
,
:e;nand M. <audine3.A., e (en 3. 4 &0stimation og #ealt# care cost for alco#olism in +rance' (resse Med. ,===
pag. /-
/
:at#ner <. >un?el >. 4 &*ncidence of alco#olism and problem drin?ing in Austria' @ien, Alin. Boc#ensc#r., ,==- pag
,,.
,
*n 3#ina, un studiu realizat in ,==1 asupra problemelor legate de alcool pe lot de /C.D,C
pacieni a identificat un consum de alcool la -=,,7 din barbati si /=,C7 femei.
,
*n Statele Enite, in ani ,=-. se estima ca un numr de cca. ,= milioane de aduli aveau
probleme cu consumul de alcool, dintre care - milioane prezentau dependenta. 3omparativ numrul
persoanelor dependente de #eroina in acelai perioada era de D...... . *n SEA
absenteismul si performanta sczuta in munca determinata de consumul de alcool costa anual ,1-
de miliarde de dolari, costul mediu anual pentru adult fiind de /...
2
Se constata o pondere mare a patologiei alcoolice att in cadrul psi#iatriei cat si a patologiei
umane in general, aceasta constituind una din problemele importante *n sntatea publica. *n
societate precum si in contextul & clientelei' psi#iatrice ne lovim zilnic de implicaiile nefaste ale
consumului de alcool. /. pana la CD7din internrile barbatiilor in serviciile medicale si c#irurgicale
sunt datorita alcoolismului,la femei proporia fiind de D",.7. /17 din zilele de spitalizare si /C7
din costurile de spitalizare sunt imputate alcoolului. S"a estimat prevalenta abuzului de alcool si a
dependentei de alcool in spitalele generale. S"au studiat cca ,C.= pacieni cu afeciuni medicale si
c#irurgicale care au fost c#estionai cu privire la consumul de alcool. >intre pacienii cu afeciuni
medicale /.,57, iar dintre cei cu afeciuni c#irurgicale ,8,.7 au prezentat abuz de alcool sau
dependenta.
C
(e lunga numrul mare de internri intempestive si repetate pentru dezalcolizare,
implicnd costuri economice si sociale ridicate, in paralel cu rezultatele modeste, asistam si la
efectele colaterale ale consumului de alcool. Astfel, foarte multe din decompensrile psi#ozelor
endogene sunt legate de consumul de alcool. 2ulburrile psi#opatice, care ating uneori cotele
infractionalitatii sunt adesea tributare aceluiai consum. 3limatul familial tensionat, generat de
consumul abuziv de alcool al unuia dintre parteneri conduce foarte adesea decompensri nevrotice
importante ce $ncrca la rndul lor cauzistica spitalelor de psi#iatrie. 3onsumul de alcool al unuia
sau ambilor prini are repercusiuni importante in formarea personalitii copilului si conduce
frecvent la tulburri comportamentale, nevrotice si c#iar psi#otice necesitnd internarea repetata in
seciile de neuropsi#iatrie infantila.
9999999999999999999999999999999999999
,. @ei F., >erson G. 4 & Alco#ol consumption and alc#ol"related problems H 3#inese experience from six area
samples ,==1'Addiction, ,=== pag. =1
/. Beise I.<. S#ipa? M.<. JroKer B.S. 4& 2#e alc#ol #angover', Ann. *nten. Med., san +rancisco, Iun. /...
C. I#on E. :umpf. F.I.,Fap?e E. 4& 0stimating prevalence of alco#ol abuse and dependence in one general
#ospitalH an approac# to reduce sample selection bias', Alco#ol"Alco#ol, ,=== pag. C1"CD
/
(utem conc#ide ca o mare parte din patologia psi#iatrica este legata direct sau indirect de
consumul abuziv de alcool. 3ercetarea efectuata de catre <recu
,
, apreciaza ca la ,,,/7 ponderea
alcoolicilor printre bolnavii internati in sectiile de psi#iatrie pe o perioada de ,/ ani.
Mi!loacele media ne prezint zilnic efectele nocive ale consumului de alcoolH accidente rutiere
grave, crime, violuri, maltratri la care sunt supuse familiile alcoolicilor, sau &tovarii de pa#ar' iar
uneori c#iar persoane neutre. >in cazurile prezentate de comisiile psi#iatrico"legale o mare parte
sunt furnizate de consumatorii abuzivi sau dependeni de alcool. O crima din doua, un suicid din
patru, patru din cinci cancere oro"faringiene, ,D7din accidentele de munca, o treime din accidentele
de circulaie sunt datorate alcoolui. )umrul de accidente de munca este 1"D ori mai mare la
alcoolici fata de populaia generala
2
. /.7 din delicte pot fi imputabile alcoolului, dar cifrele sunt
dificil de interpretat datorita frecventei crescute a personalitatii de tip antisocial $ntlnite la alcoolici.
3reterea consumului de alcool in societatea moderna, a!ungndu"se la o &adevrata
pandemie', aa cum arata <recu
3
in urma din lucrrile sale L,==.M, cat si tergerea tot mai
accentuata a diferenelor dintre sexe odat cu emanciparea femeii, face ca alcoolismul la femei sa fie
o problema de mare actualitae.
(roblema alcoolismului conceputa multa vreme ca un atribut propriu masculin, aa cum
menopauza era conceputa ca un atribut propriu feminin a $nceput sa"si modifice semnificaia fata de
realitatea tot mai evidenta.
0ste incontestabil faptul ca alcoolismul masculin depaseste ca frecventa cu mult pe cel
feminin. 2otui si cel din urma se impune ca o realitate de care trebuie sa inem seama prin
importanta implicaiilor socio"familiale, efectul asupra produsului de concepie si ulterior al
dezvoltrii psi#ologice a copilului, ridicnd serioase probleme teoretice si practice.
*n literatura de specialitate apar tot mai multe lucrri axate pe aceasta problematica, Se
apreciaza ca in ultimii ani asistam la o cretere a numrului de femei ce abuzeaz de alcool.
99999999999999999999999999999999
,. <recu <., Stanciu 0. , 3si?i 3. 4& Observatii clinico"statistice asupra alcoolismului la femei' , )eurologie"
(si#iatrie")euroc#irurgie, ,=51 pag. ,=
/. Muller (, Jail; >. <ordon 3. 4& Alccol et criminalite' 3onc. Med. ,==., pag ,,/, C="1C
C. <recu <., <recu"<abos M, <recu"<abos *."& Observatii asupra deceselor in alcoolism' )eurologie"(si#iatrie"
)euroc#irugie ,==., pag C1,1,,D.
C
a $nceputul secolului, femeile reprezentau cc. D7 din totalul alcoolicilor. *n ultimele
decenii, $ndeosebi dup cel de"al doilea rzboi mondial, consumul de alcool la femei este in
permanenta cretere a!ungnd in unele tari ca SEA, fosta E:SS pana la /.7 din numrul
alcoolicilor.
(e un lot de C,/. de femei suedeze,
,
gsete o prevalenta a dependentei si abuzului de alcool de
C,/5 7 . *n SEA, din media mai multor investigaii rezulta ca aproximativ =7 din femeile gravide
sunt butoare masive
/
. Specialistul Saelan
C
intr"un studiu epidemiologic pe ,,=- persoane
cuprinznd o perioada de ,, ani L,=58",=-5M constata o cretere a consumului la femei, in special
consumul de vin, cu C57.
a noi in tara, conform studiului lui Jltaru
1
daca in perioada ,=D8",=8/ raportul femeiN
barbati era de , ND,8, in perioada ,=81",=5. el a devenit , N 1, fapt confirmat si intr"un studiu
efectuat la 3lu! intre anii ,=5.",=5D de catre specialistul Macrea
D.

Are loc in paralel si o cretere a consumului de alcool la adolescenii de ambele sexe.
3onsumul mediu al francezi de ,D ani este de C pa#are N sapatamana pentru fete cca. ,1 pa#are N
sapatamana la baieti
8
.
*n SEA 4 =7 din adolescente au but mai mult de D pa#areN sapatamana si circa /D7 s"au $mbtat
cel puin de 8 ori in cursul ultimului an, in studiul lui :ac#el
5
% si in studiul efectuat de Bilsnac?
-

C7 din adolescente beau zilnic fata de -7 din adolesceni.
99999999999999999999999999999999999999
,. Spa? +., Fallsttrom &(revalence of femele alc#ol dependence and abuse in SKeden', Addiction, ,==D pag. =.
/. Oandor S., 3#eciu M, 3#eciu * " &0mbrio si fetopatia alcoolica' 0d. Acad. :omana Jucuresti, ,==C pag. ,="//,
58"5=.
C. Saelan F., Moller .0., Aoster A. 4 & Alco#ol consumption in a >anis# co#ort stud; over a period of ,, ;ears'
Eges? aeger, ,==C, pag. ,DD
1. Jltaru ' 3onsideratiuni cu privire la unele aspecte clinico"nosologice si epidemiologice ale alcoolismului la
femei' @ol. &@iitorul psi#iatriei adaptare"integrare"recuperare' sub Jr$nzei (. *ai, ,=-., pag 58C"58D
D. Macrea :. 4& Aspecte psi#ice ale alcoolismului la femei' @ol. @iitorul psi#iatriei adaptare"integrare"recuperare,
sub red. Jr$nzei (. *nrt. (oligrafica Jacau, ,=-., pag. 58D"585
8. +ollea . 4& Alcool, lPennemi public numero un' e Monde, ,=== pag. ,8"1,
5. :ac#el I.@., <uess .., Fubbard :.. 4 & 2#e extent and nature of adolescent alco#ol and drug use"national
studies' :es. 2riang. 2nst. ,=-., pag ,/",D
-. Bilsnac? S.. Kilsnac? B. 4 & >rin?ing and problem drinc?ing in Komen. (atterns and recent trends' :ec.
>evelop.Alco#ol,. ,==D pag. ,/, /="8.
1
(e fondul banalizrii consumului de alcool, devenit socialmente mai acceptabil si in cazul
femeilor, se observa o cretere a psi#ozelor alcoolice, a numrului de femei tratate pentru alcoolism,
a deceselor prin ciroza #epatica precum si o scdere a mediei de vrsta la care $ncepe consumul de
alcool, banalizarea lui printre adolescente si asocierea lui frecventa cu consumul altor substane
psi#oactive.
>in pcate asistam azi la spectacolul in care un numr tot mai mare de adolescenti de ,D",8
ani, provenind din familii cu posibilitati materiale, consuma cantitati mai mari sau mai mici de
alcool in baruri, cluburi, discoteci , a!ungnd uneori la stri accentuate de ebrietate.
>intre acestea se vor recruta viitoarii etilici cronici, pentru ca este cunoscut faptul ca dependentele
aprute la aceasta vrsta au implicaii psi#opatologice importante in viitoarea devenire a
personalitii.
Alcoolismul la femei prezint o serie de particularitati care $l difereniaz de cel masculin si
care trebuie cunoscute in vederea unei evaluri si a unui program terapeutic adecvat.
3onsumul, cel mai adesea solitar se insoteste de sentimente de culpabilitate, cel puin in prima faza.
0volutivitatea alcoolismului este mult mai rapida, la fel ca si consecinele somatice, in special
#epatice, fata de cel masculin.
Acest consum , spre deosebire de cel masculin este mai puin de tip social si mai mult
individual% femeia alcoolica fiind mai aspru !udecata de catre opinia publica dect omologul sau
masculin, consuma frecvent pe ascuns, in companii de vecintate si uneori cu propriul partener.
>aca consumul este unilateral, familiile $ncearc sa ascund acest fapt mult timp pana ce
simptomatologia devine evidenta si insuportabila pentru mediul familial.
2oate aceste aceste motive, precum si experiena personala data de activitatea in Spitalul de
(si#iatrie Sibiu m"au fcut sa aleg acest subiect de studiu in $ncercarea de a analiza si cuantifica
particularitile bio"psi#o"sociale ale pacientilor alcoolici,
care permit optimizarea reinsertia familiala a acestor pacienti .
D
CAPITOLUL I
1.1. Definiii
0xista doua tipuri de definiii ale alcoolismului 4 globale si bidimensionale.
*n cadrul primei grupe , O.M.S. adopta in ,=D, urmtoarea definiie a alcoolismului H & Alcoolicul
este un butor excesiv la care dependenta de alcool este de o asemenea importanta incat prezint fie
o tulburare mentala decelabila, fie manifestri ce afecteaz sntatea sa fizica sau mentala, relaiile
cu semenii si comportamentul socio-economic.
,

Societatea Americana de 2oxicomanie si Alcoologie a sugerat in ,==. sa se considere alcoolismul ca
o maladie primara, cronica, caracterizata de o pierdere a controlului asupra ingestiei de alcool care
persista in ciuda apariiei consecinelor negative, o distorsiune a percepiei alcoolului si o negare a
consumului excesiv.
>efiniii mai moderne au abandonat termenul de alcoolism in favoarea celui de dependenta la
alcool. 3riteriile de dependenta propuse de >SM *@
/
, se refera la folosire inadaptata a alcoolului
ce conduce la complicaii semnificative din punct de vedere clinic, manifestndu"se cel puin ,/ luni
prin trei sau mai multe din urmtoarele H
" toleranta 4 definita :in
o nevoia de a creste progresiv cantitile de alcool pentru a obine o intoxicatie
sau efect dorit%
o efect diminuat atunci cnd alcoolul este consumat de o maniera continua in
acelai cantitate.
" erva! 4 ce se manifesta prin H
o existenta unui sindrom de serva! caracteristic
o alcoolul este folosit pentru a reveni sau atenua simptomele de serva!
" alcoolul consumat deseori in cantitate superioara sau pe o perioada de timp mai
lar"a dec#t a prevzut persoana
9999999999999999999999999999999
,.
#ttpHNNKKK.dependenta.roNalcoolismC.#tm accesat la data de /C.././..-
/.
QQQ >.S.M. *@ 4 & diagnostic and statistical manual of Mental >isorders', A.(.A., Bas#ington >.3., ,==1
8
" dorina persistenta pentru alcool sau existenta unor eforturi infructuoase pentru a
reduce sau controla consumul
" petrecerea unui timp considerabil pentru a-si procura alcoolul pentru consum, sau
pentru a-si reveni dup efectele acestuia
" abandonul sau reducerea timpului consacrat activitatiilor sociale, profesionale sau
de recreare, datorita utilizrii alcoolui.
" $ontinuarea consumului de alcool in ciuda apariiei problemelor somatice si
psi%olo"ice, provocate sau a"ravate de catre alcool.
Sindromul de dependenta trebuie diferentiat de abuzul de alcool, in care nu exista toleranta,
serva!, dar exista un mod patologic de consum ce duce la iun #andicap al functionalitatii sociale si
profesionale. Acest mod patologic de consum al alcoolului trebuie sa dureze minim o luna si
include H & o nevoie zilnica de alcool pentru a putea funciona de maniera adecvata, incapacitatea
de-a diminua sau opri consumul, eforturi repetate pentru a controla sau reduce un consum escesiv,
sau consum limitat la anumite momente ale zilei, perioade de amnezie consecutiv intoxicaiei
acute, continuarea consumului in ciuda coexistentei unei tulburri psi%ice ma!ore despre care
pacientul tie ca este a"ravata de alcool sau folosirea unui alcool impropriu consumului.
,

*n *.3. >. ,.
/
conceptul de abuz este $nlocuit cu noiunea de utilizare periculoasa pentru sntate
Ldeci o utilizare ce reprezint un risc pentru sntatea somatica sau psi#ica viitoareM si utilizare
nociva pentru sntate Lcnd sntatea fizicaN mentala este de!a alterataM . :odriRuez studiind
consumul de alcool in diferite comunitati spaniole definete marii consumatori de alcool la /,.g
alcool purN sapatamana la barbati, respectiv ,1.g la femei
C
.
Modalitati nocive de utilizare sunt deseori criticate de ceilali si sunt frecvent asociate cu
diferite consecine sociale negative. *3> ,.
/
definete sindromul de dependenta ca pe un grup

99999999999999999999999999999999999
,. #ttpHNNKKK.dependenta.roNalcoolismC.#tm accesat la data de ,5..C./..-
/. QQQ *.3.> ,. 4 & 2#e elassification of mental and be#avioural disorders', B.F.O., ,==/
5
C. :odriRuez A.+., >e Andres M.J., <uallar 3.(. 4 & Association of moderate consuption of alco#ol Kit# rates of
#eav; drin?ing and abstinence in spain' Alco#ol. 3lin. :es. ,=== pag. /C
de fenomene fiziologice, comportamentale si cognitive in care utilizarea unei substane
capata o prioritate crescuta pentru un anumit individ. 3aracteristica eseniala a sindromului de
dependenta este dorina puternica deseori irezistibila de a consuma substana respectiva. (arametrii
sindromului de dependenta descrii de *3> ,.
,
sunt superpozabili in totalitate celor din >SM *@
/
.
9999999999999999999999999999999999
-
,. QQQ *.3.> ,. 4 & 2#e elassification of mental and be#avioural disorders', B.F.O., ,==/
/. QQQ >.S.M. *@ 4 & diagnostic and statistical manual of Mental >isorders', A.(.A., Bas#ington >.3., ,==1
1. &. Dezvoltarea istorica a conceptului de alcoolism
*nca din epoca neolitica oamenii au descoperit virutile buturilor fermentate, mrturie fiind
fragmentele de recipiente datat din acea perioada si care fara $ndoiala serveau la pstrarea buturilor
alcoolice.
3onsumul de alcool a fost atestat pentru prima data, prin documente ar#eologice si
ecleziastice, cca. ,/.... de ani in urma. *n beia obinuita consecutiv indigestiei de lic#ide
fermentate omul primitiv vedea o manifestarea divinitatii, o aliana cu divinitatea ce poate conferi
imortalitatea
,
.
Ezul buturilor alcoolice era iniial rezervat preoilor si efilor in cadrul srbtorilor
religioase acestea fiind consumate pentru efectul lor psi#otrop, ca o poiune magica.
)oe, devenind spre finele vieii sale cultivator si, dup cum spune Jiblia
/
, ignornd
inconvenientele lic#idului obinut din struguri, va fi primul caz de intoxicaie alcoolica descris.
Etilizarea alcoolului este pomenita si in scrierile lui Fomer, Ferodot, Aristofan si (laton. *n
civilizaia sumeriana se utilizau in egala msura vinul si berea, care erau folosite att in ceremoniile
religioase cat si in viata de zi cu zi, facand parte alturi de pine din alimentaia de baza a
locuitorilor Jabilonului. @ita" de" vie era considerata arborele vieii, iar semnul sumerian pentru
viata era o frunza de vita.
C
*ndienii din (eru
1
preparau mai multe tipuri de buturi fermentate % cea mai populara era pe
baza de porumb, al crui boabe selecionate erau mestecate e catre femei si scuipate apoi in
recipiente coninnd apa calda, unde procesul de fermentaie se producea timp de cteva zile. Aceste
buturi serveau marilor preoi, rzboinicilor crora le ddeau fora divina in cursul luptelor, dar erau
folosite in mari cantitati si in cursul srbtorilor rituale.
999999999999999999999999999999999
,. <orgos 3. 4&>icionar enciclopedic de psi#iatrie' 0d. Medicala Jucuresti, ,=-5 vol. ,A">, pag. ,,=",/5
/. QQQ Jiblia Ortodoxa, ,==C
C. QQQ &Abuzul de alcool ,medicamente ,tutun i consumul de droguri', ed. 3entrul de resurse $n sntatea
mental, ,==- .
=
1. QQQ 4 &0voluia alcoolismului' ed. Fora, Sibiu, ,==-
Statul, care ca si in 0gipt deinea monopolul, dei interzicea in mod formal beia publica considerata
ca factor de dezordine sociala, permitea totui transgresiunea interdiciei cu ocazia acestor srbtori
rituale, ce adesea imbracau caracterul unor orgii. 3#iar si copiii, cu ocazia anumitor srbtori, erau
supusi unor practici iniiale in care trebuiau sa se $mbete si sa treac intr"o stare secunda
,
.
a indieni a se $mbta $nsemna a avea un spirit bun , iar scopul consumului de alcool pana la
intoxicaie era de a stabili o comunicare mistica intre oameni si spirite.
O alta cale de"a comunica si de a $mblnzi spiritele erau sacrificiile umane, crora cu timpul li s"au
substituit cele animale, sngele fiind intodeauna investit ritualului cu o valoare magica. Elterior,
uzul buturilor alcoolizate s"a substituit ritualului sngelui% porducand efecte similare"acestea au fost
treptat investite in mod simbolic cu o valoare sacra
/
.
)e putem $ntreba daca, la nivelul incontientului colectiv exista o legtura ascunsa de
cauzalitate intre atitudinea omului de azi fata de alcool si valorizarea sacrala conferita bauturilor
alcoolice in acea epoca $ndeprtata.
>aca in cazul berii nu exista incertitudini, in sc#imb in cazul vinului originea sa istorica si
geografica este subiect de discuie. >up >iodor, egiptenii ar fii primul popor ce a consumat vinul
primit in dar de la Osiris% grecii $l atribuiau lui >ion;sos, iar armenii susin ca )oe a fost primul care
a plantat vita de vie in $mpre!urimile 0revanului. Se pare ca vita de vie era cultivata inca de la
$nceputurile civilizaiei egiptene, iar ideograma ce desemna vinul era considerata a fi printre primele
folosite in scrierea #ieroglifica. Spre deosebire de bere, care era o butura, vinul era rezervat claselor
$nstrite, curiiLcare era prevzuta cu un & degusttor'M si cultelor divine.
Ofranda rituala de vin este frecvent reprezentata in sanctuarele egiptene si fiecare templu
poseda propria vie necesara preparrii vinurilor folosite pentru cult. 3a si in cazul berii, cultura de
vita de vie este strict controlata de catre stat care realizeaz astfel de venituri apreciabile din
impozitele pe vin. Acesta e centralizat in pivniele regale si apoi vndut de catre comercianti.
9999999999999999999999999999
,. QQQ 4 &0voluia alcoolismului' ed. Fora, Sibiu, ,==-
,.
/. 0nciclopedia Medical (opular 4&A.J.3."ul sntii', ed. Medical, Jucureti, ,=81
(e langa vinul de struguri, de departe cel mai rspndit, egiptenii mai fabricau si vinul din palmieri,
folosit in procesul inbalsamarii si vinul din curmale, aprut mai trziu in @alea )ilului si utilizat in
principal in scopuri medicinale. Osiris este considerat de catre unii cercettori ca fiind omologul lui
Jac#us, zeul vinului% el ar fi fost cel care a plantat prima vita"de"vie
,
.
*n @ec#iul 2estament
/
vita"de"vie este citata de peste D.. de ori. Jiblia, dup primele
capitole ale <enezei, relateaz istoria poporului *srael cunoscut prin viile sale prodigioase. +oarte
numeroase, acestea fceau parte din patrimoniul familial al evreilor iar vinul era pentru acetia
simbolul bucuriei si al speranei pentru tara permisa. 0ste cunoscut episodul in care )oe, beat fiind a
adormit dezbrcat fiind descoperit de catre fiul sau, Fam. En alt episod este acela in care fetele lui
ot# si"au $mbtat tatl pentru a perpetua prin incest rasa.
>aca vinul este investit prin puteri divine, beia in sc#imb este condamnata de poporul evreu,
deoarece aceasta duce la trangresarea legilor si la acte antisociale. >e asemenea vinul este interzis
femeilor $nsrcinate anticipandu"se de!a rolul nefast al alcoolului asupra produsului de concepie.
*n )oul 2estament
C
sunt cunoscute cel puin doua ipostaze unde vinul este ridicat la rang
divin, urmnd a fii incorporat in religia cretina H la nunta din 3aana, cnd *sus transforma printr"un
miracol apa in vin si apoi, la cina ce de taina in mi!locul apostolilor sau cnd acesta referindu"se la
vin spuneH & acesta este sngele meu &.
3#inezii, spre deosebire de egipteni, cultivau vita"de"vie insa nu pentru a fabrica vinul, ci
pentru a consuma fructul, 3onfucius menionnd rolul nefast al alcoolului. Succesul vinului in 3#ina
a fost intodeauna destul de limitat probabil si datorita faptului ca opiumul, substana ce produce
efecte similare alcoolului, fiind larg rspndit si intens folosit.
,

3ivilizaia greaca este cea care marc#eaz o adevrat explozie a consumului de vin, vin ce
devine simbol al vieii, al morii, al eternitii, si care pentru prima oara va avea propriul sau zeu"
>ion;sos. >ion;sos $ndeplinete la grecii antici o multitudine de roluri,pe langa incarnare a
nectarului divin, el este si simbol al fertilitii, semn al vieii venice si al sexualitii 4 cultul acestui
zeu avnd un pronunat caracter erotic. *n plus el este cel ce propaga arta obinerii unui vin de $nalta
calitate,a carei ignorare este un motiv de desconsiderare pentru vec#ii greci
,
.
9999999999999999999999999999999
,. QQQ 4 &0voluia alcoolismului' ed. Fora, Sibiu, ,==-
/. QQQ &Jiblia Ortodoxa " @ec#iul 2estament' ,==C
,,
C. QQQ &Jiblia Ortodoxa 4 )oul 2estament 2estament' ,==C
:omanii
, ,
importnd aproape in totalitate mitologia elenic, $l vor adopta si pe >ion;sos, cruia
ii atribuie numele de Jacc#us. Orgiile dionisiace sunt implantate la :oma, unde gsesc teren
favorabil si se rspndesc ca un adevrat flagel. *n anul ,-8 e. n. Senatul :oman este obligat sa
promulg#eze o lege ce interzice, sub amenintarea celor mai severe pedepse, celebrarea
bancc#analeelor, considerate ca atentnd la sigurana statului fiind si contra moralei si religiei.
3onsumul de vin este strict interzis femeilor si pentru a demonstra pe viu consecinele dezgusttoare
ale consumului exagerat anumii sclavi erau forai sa se $mbete si apoi erau dui in slile de ospat
unde tinerii puteau constata cat de degradanta era beia.
(e de alta parte, insa, preoii nu conteneau sa aduc elogii vinului si zeului sau Jacc#us.
Ovidiu, exilat, are nostalgia vinului si se plnge de gustul apei H &vai de cei ce comit $neleapta
nebunie sa bea apa &. Foraiu, pasionat si el de vin, ii dedica acestuia treizeci si apte de ode. @inul,
dup el, poseda toate virtutiteH exalta prietenia, sociabilitatea, da sigurana, fora, cura!,
dragoste,inspiraie,acioneaz ca si calmant, iar & >umnezeu nu a rezervat dect mizerii celor care
nu beau'
/
.
>ar vinul are si un simbolism funerar. <recii antici si mai trziu romanii considerau ca aa
cum ciorc#inele prin stoarcere va da vinul, tot aa si corpul in momentul morii elibereaz esena sa,
sufletul. >eci, vinul este asimilat unui suflet al eternitii, al vieii venice. Acest mit al imoralitii
prin disocierea sufletului de corp va fi preluat ulterior de religia ideo"cretina si 3ristos $nsui va
spune' sunt viata S iat sngele meu & , & luai si bei cu toii , acesta e sngele meu care pentru
voi'...
C
2riburile celtice si germanice organizeaz frecvent beii colective in care buturile preferate
sunt #idromelul si berea. Scopul cutat este atingerea strii de beie care este capabila sa creeze o
revelaie, o stare sacra ridicnd omul la viata divina si unindu"l cu semenii si , bei si ca si el
1
. 3a si
azi, orice ocazie era buna spre a fii celebrata"nasterea, casatoria, moartea, srbtorile pagane ce
rimeaz anul. Tnsui termenul de &luna de miere' provine de la scandinavi care timp de treizeci de
zile organizeaz ceremonii nupiale intens stropite cu #idromel.
999999999999999999999999999999
,.#ttpHNNKKK.alcoolism.org accesat la data de ,C.././..-
/. QQQ &Jiblia Ortodoxa 4 )oul 2estament 2estament' ,==C
,/
C.Jogdan (cal 4 &Aspecte epidemiologice si clinico"terapeutice ale alcoolismului la femei' teza ptr. Obinerea titlului
de dr. in medicina 4specialitatea psi#iatrieM Eniversitatea de medicina si +armacie 2<. Mure. /..., cord. Stintific prog.
>r. <#. <recu
1. Angelescu Aurel, @izitas <#eorg#e 4 & )eurologie i psi#iatrie & ed. Stinific i teoretic ,Jucureti ,,==8
<alii cunosc la rndul lor vinul prin intermediul colonizatorilor romani si ii deprind rapid
gustul. Stimulai de profiturile pe care vnzarea acestuia le aduce , $ncep sa planteze vita peste tot,
adeseori in detrimentul altor culturi, care de exemplu grul, ce curnd devine insuficient. >omitian
este c#iar nevoit ca printr"un decret sa interzic orice noua plantaie si sa ordone distrugerea a
!umtate din vii spre a replanta grul
,
.
*n orient, <ingis"Fan recomanda soldatilor si sa nu mai bea mai mult dect o data pe
saptamana, dei ideal ar fi sa nu bea deloc, ceea ce recunoate el 4 & ar fi sa ceri imposibilul'
/
*n 0vul Mediu clerul, devenit in lipsa autoritarilor imperiale primul persona! al cetii, este
acelai timp si primul viticultor. (ana la finele 0vului Mediu, fidel tradiiei romane, el va fi cel care
va planta viile, va diri!a explorarea lor si va vinde produsele. Juturile distilate apar dup anul -..
e.n., cnd in Anglia se inventeaz alambicul. 3lugrii sunt primii care fabrica & apa vieii' 4 uica,
iniial in copuri medicinale. +iecare manastire poseda propriul sau secret de fabricaie, pzit cu
sfinenie. >iferitele ordine religioase !oaca un rol considerabil in dezvoltarea procesului de distilrii,
care este atribuit pentru prima oara clugrilor scotiei. 3alugarii irlandezi sunt primii fabricani ai
K#is?;"ului, care va fi mai trziu explorat in America unde predicatorii baptiti vor considera
producerea lui o activitate de fel onorabila ca oricare alta.
iteratura 0vului Mediu este plina de istorii anecdotice despre fraii beivani, iar
resentimentul popular fata de clugrii greoi ce"si petrec timpul in ospat si beii este destul de
puternic. (entru societatea aristocratica a 0vului Mediu, a nu servi vin unui oaspete este semnul unei
totale lipse de educaie si curtoazie. 0xcesele sunt insa condamnate si inca foarte sever. *n +rana, un
edict, emis in ,CD8 de +rancois *" ul stipuleaza ca cel care se arata in public in stare de beie va fii
$ncarcerat cu pine si apa daca este la prima abatere, a doua abatere va fii biciuit in public, iar a treia
oara i se va tia o urec#e si va fii proscris. 3a si astzi, !ustiia acelor vremuri starea de beie este
considerata ca o circumstana agravanta in comiterea unui delict.
*niial, statul $ncearc sa limiteze consumul de vin la simpla utilizare domestica, interzicnd
consumul in locuri publice. Aceste edicte, fiind in permanenta transgresate, cad repede in desutudine
si numrul localurilor creste virtiginos. >up unii autori vinul ar fi !ucat un rol important c#iar in
declanarea :evoluiei +ranceze.
999999999999999999999999999999
, 0nciclopedia Medical (opular 4&A.J.3."ul sntii', ed. Medical, Jucureti, ,=81
,C
/ (redescu @asile 4 &(si#iatrie', ed.Medicala, Jucureti, ,==C
)emulumii de $ncercarea administraiei regale dea scumpi preul vinului in perimetrul
(arisului, poporul incendiza si distruge barierele ce separa zonele cu vin ieftin de cele cu vin scump.
& :zboiul barierelor', purtat de mulimile cu strigatul de lupta' 4 & triasc vinul de trei parale, !os
cu vinul de doisprazece parale', duce a doua zi la cderea Jastiliei si $nceputul :evolutiei.
,
*ntr"un timp foarte scurt, producia si implicit consumul de vin LalcoolM cresc de maniera
exponentiala. @ictimele sunt in principal muncitorii, clasa in plina expansiune. Analiznd cauzele
consumului de alcool in rndul clasei muncitoare, un autor francez, @illerme citat de +ollea
/
arata
ca pentru acesta & orice experienta devine o ocazie pentru a merge la cabaretH cnd industria
prospera"deoarece ctiga si are bani% cnd e fara serviciu"pentru ca nu mai are nimic de fcut% cnd
e fericit " pentru a srbtori% cnd are necazuri acas"pentru a le uita. Tntr"un cuvnt, cabaretul este
locul unde face datorii pe care le pltete cnd are posibilitatea, unde leag prietenii, face afaceri
LSM sau isi mrita fata. A!unsa in acest stadiu, beia nu se opune doar bunstrii familiei, bunei
educaii a copiilor pe care o ruineaz, ea $l face pe muncitor certaret, puturos, turbulent% $l
degradeaz,ii distruge sntatea, ii scurteaz viata, ii distruge moralitatea, tulbura, scandalizeaz
societatea si duce la crima. Se poate afirma ca beia este cauza unei multitudini de delicte si aproape
ale tuturor dezordinilor pe care muncitorii le comit sau la care iau parte. 0ste cel mai mare flagel al
casei muncitoare'.
3reterea masiva a porductiei de vin si mai ales spirtoase dezvoltarea comercializrii,
ameliorarea distribuiei si noile condiii sociale, economice si demografice create de revoluia
industriala sunt factori cei mai importani care in cteva decenii vor bulversa modurile de consum
tradiionale, crend condiiile favorabile ecluziunii fenomenului de alcoolism.
Magnuus Fuss L,-1-M, medic suedez, este primul care introduce noiunea de alcoolism, in
lucrarea sa &Alco#olismus c#ronicus', intr"o perioada cnd in Suedia se consumau cantitati enorme
de aRuavit"alcool provenit din distilarea cartofului
C
.
9999999999999999999999999999999
,. Jogdan (cal 4 &Aspecte epidemiologice si clinico"terapeutice ale alcoolismului la femei' teza ptr.
Obinerea titlului de dr. in medicina 4specialitatea psi#iatrieM Eniversitatea de medicina si +armacie 2<. Mure.
/..., cord. Stintific prog. >r. <#. <recu
/. +ollea . 4& Alcool, lPennemi public numero un' e Monde, ,=== pag. ,8"1,
C. Angelescu Aurel, @izitas <#eorg#e 4 & )eurologie i psi#iatrie & ed. Stinific i teoretic ,Jucureti ,,==8
,1
)efiind psi#iatru, Magnuus Fuss $nscrie noiunea de alcoolism in sfera biologica,in acord cu
ideologia timpului sau orientata spre scientism, pozitivism, materialism. +ace o diferena intre
buturile fermentate, considerate igienice si cele distilate, singurele capabile dup el, de a induce
alcoolismul. Aceasta falsa impartire in bauturi & igienice' si &neigienice' duce uneori la absurditati,
ca de exemplu circulara prin care ministrul francez al *ndustriei (ublice cerea educatorilor sa invete
copii ca vinul este cel mai bun medicament contra alcoolismuluiH &clientul pierdut pentru vin este un
client ctigat pentru alcool si mai grav, pentru morfina, cocaina, #eroina sau alte droguri infame&
,
0ste epoca in care vinul este medicamentul rege, atribundu"i"se toate virtutile terapeutice, de
la tratamentul obezitii, pana la cel apendicitei. @inul este in acelai timp antiseptic, &purificator al
tumorilor' aliment lic#id fortifiant, tonic depurativ, aperitiv, digestiv, roborant, poiune $ntineritoare,
generator al celor mai $nalte virtui patriotice si c#iarS remediu $mpotriva alcoolismului. Todd
2

creator al unei & poiuni miracol' ce ii poarta numele, indica trei tipuri de uz al produselor alcoolice
in functie de faza evolutiva a maladieiH gin, K#is?;, brand; si rom in faza acuta vin si in sfrit bere,
in convalescenta. >up (asteur &vinul este cea mai sntoasa si mai igienica dintre bauturi', mai ales
in condiiile in care apa potabila este extrem de poluata si febra tifoida face ravagii.
>aca Magnuss Fuss este primul care introduce conceptul de alcoolism, Iellinec? va fi cel
care in ,=8. va defini pentru intaia oara alcoolismul ca maladie care antreneaz pre!udicii pentru
individ, societate sau ambii. 0l introduce un concept nou " pierderea libertii individului fata de
alcool, manifestata fie ca incapacitatea de a se opri $nainte de a fi atins starea de ebrietate, fie ca
incapacitatea de a abine de la consum timp de cteva zile.
Etilizarea conceptului de maladie aplicat alcoolismului a contribuit la atenuarea
pre!udecailor si introducerea unor abordri terapeutice, insa pe de alta parte a prezentat doua riscuriH
acela al atitudinii pasive si iresponsabile a &bolnavului' care ateapt sa fie tratat si vindecat, precum
si acela de a acorda cu prea mare uurina statutul de bolnav simplului consumator.
999999999999999999
,. Angelescu Aurel, @izitas <#eorg#e 4 & )eurologie i psi#iatrie & ed. Stinific i teoretic ,Jucureti ,,==8
/. Jogdan (cal 4 &Aspecte epidemiologice si clinico"terapeutice ale alcoolismului la femei' teza ptr. Obinerea
titlului de dr. in medicina 4specialitatea psi#iatrieM Eniversitatea de medicina si +armacie 2<. Mure. /...,
cord. Stintific prog. >r. <#. <recu
,D
Studiile efectuate in tara noastr de <recu
,
intre ani ,=8.",=5/ asupra femeilor alcoolice, au
determinat motivele debutului si continurii consumului de alcool la femei si au semnalat degradarea
psi#osomatica mai profunda si mai rapida dect in cazurile barbatiilor. >in acea perioada s"a
observat ca pentru obinerea unor rezultate terapeutice bune este necesara analiza temeinica att a
condiiilor de mediu cat si a tulburrilor psio"somatice
/
.
Ali autori din tara noastr s"au aplecat asupra studiului alcoolismului feminin social in plina
cretere, $ncercnd sa pun in evidenta caracteristicele si particularitile acestui tip de alcoolism in
comparaie cu cel masculin precum si implicaiile bio"psi#o"sociale pe care acesta le incumba
3
.
99999999999999999999999999
,. <recu < 4 & Alcoolismul 4 implicaii bio"psi#o" sociale' *ntr. (ol. 2g. Mure ,=55 pag. C"5
/. <recu <, <recu <rbo ., <recu <rbo M. 4 U >epresia. Aspecte istorice, etiopatologie, clinice si terapeutico"
profilactice' 0d. Ardealul, 2g. Mure, /... pag. ,CC",=5
C. Macrea :., <recu <. 4 & Alcoolismul la femeiH particularitati si implicaii', 3lu!ul Medical, ,=5- pag. D,
,8
1.'. $lasificarea alcoolismului,
Au fost propuse de"a lungul timpului o multitudine de clasificri sau tipologii a conduitelor
alcoolice dar datorita polimorfismului de manifestare si a caracterului multifactorial al
etiopatologiei este dificila o clasificare unitara.
3ercetarea stintifica a alcoolismului cunoate trei etape H clinica reprezentata de coala de
psi#iatrie franceza prin Mangan L,-=1M, +alet L,--1M, +lorel L,=..M si cea germana prin <riesinger
L,-1DM, Jen#oeffer L,=.,M, Araepelin L,=.=M% analitica, studiile de la Eniversitatea Gale si studiile
epidemiologice% si biochimica in perioada contemporana, care cuta modificri enzimatice,
metabolice, marc#eri biologici.
,
>in tentativele de clasificare a fenomenului in sine, sunt de reinut
,
H
" clasificarea lui Be;gandt L,=./MH care delimiteaz in cadrul alcoolismului cronic
urmtoarele complicaii psi#otice H
delirium tremes
bufeu #alucinator acut
paranoia alcoolica
epilepsia alcoolica, fcnd referiri si asupra anatomiei patologice,
prognosticului si aspectelor socio"familiale
" clasificarea lui 0. Jleeuler L,=,8MH
alcoolismul datorat unor condiii de mediu si factori ocazionali
alcoolism pe fond nevrotic
alcoolism pe fond pi#opatic
alcoolism secundar Lpsi#ozelor endogene, unor leziuni in cadrul
alcoolismului cronic posttraumatice, din epilepsie, oligofrenieM
descriind in cadrul alcoolismului cronic urmtoarele complicaii
psi#oticeH delir tremes, sindromul Aosa?ov, pesudoparalizia alcoolica,
dipsomania, epilepsia alcoolica, melancolia alcoolica suportul alcoolic.
999999999999999999999999999
,5
,. <orgos 3. 4& >icionar enciclopedic de psi#iatrie' 0d. Medicala Jucuresti, ,=-5,vol. ,A"> pag. ,/5
3lasificarea lui Sivadon,
1
care ia in considerare tipul personalitii preexistenteH
Alcoolism nevrotic
Alcolsim psi#opatic
Alcoolism fara tulburari de personalitate
(rima clasificare moderna a conduitelor alcoolice aparine lui +ouRuet
2
. 0ste o clasificare
clinica, care distinge trei forme de alcoolismH alcoolite, alcoolose si somalcoolose.
Acolitele reprezint 1D 7 din alcolismul masculin si D7din cel feminin. 0ste un alcoolism
&de obinuina' cu consum cotidian, cu toleranta precoce si semnificativa. +actorii de antrenare
!oaca aici un rol important spre deosebire de cei psi#ici, care au doar rol secundar. ipsa insig#t"ului,
#ipersociabilitatea si o pstrare $ndelungata a aparentelor in plan social sunt caracteristice acestui tip
de alcoolism.
Alcoolosele, reprezint 1.7 din alcoolismul masculin si -.7din cel feminin. Aici
predominani sunt factorii psi#ici. Spre deosebire de alcoolite factorii de antrenare sociala sunt
redui si alcoolismul este solitar, episodic si cu un grad mare de culpabilizare.
Somalcoolosele, reprezint cca. ,D7 din alcoolismul feminin, fiind rare la sexul masculin.
0ste vorba de alcoolismul proxistic, intermitent, solitar, cu imulsiunea de"a consuma cantiati foarte
mari in scurt timp , ceea ce are drept consecina beii acute, come alcoolice sau crize epileptice
alcoolice.
3alsificarile descriptive mai recente
C
disting alcoolismul primar si alcoolismul secundar,
ambele putnd duce la abuz de dependentaH
- alcoolismul pima toleranta se dezvolta progresiv, pe fondul unui consum de
durata, ducnd la dependenta, aceasta din urma devenind manifesta cu ocazia unor
complicaii organice, a unui sindrom de serva! sau ale unor incidente sau accidente
psi#osociologice cu impact profesional siNsau familial.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
,. <orgos 3. 4& >icionar enciclopedic de psi#iatrie' 0d. Medicala Jucuresti, ,=-5,vol. ,A"> pag. ,/5
/. +arRuet (. 4 & :eflexion cliniRues et t#erapeutiRues sur lPaalcoolisme', 0vol. (s;c#, ,=D, pag. ,,, /C,"/D,
,-
C. :aduco"2#omasS., :aduco"2#omas 3. <arcin +. 4 & Ma!or concepts and trnd in alco#olism' Alco#olism,0d.
MendleKiez Jasel, ,=5= pag. ,85",5=
- alcoolismul secunda apare la un subiect ce prezint o patologie mentala
preexistenta Ltulburare depresiva, anxioasa, nevrotica, sc#izofrenieM, fie o tulburare de
personalitate. *n aceste cazuri alcoolul este folosit in calitate de psi#otrop, fie ca tranc#ilizant,
fie ca dopant, de catre subieci, deseori tineri cu dificultati existeniale si relaionale.
Aceasta clasificare, dei pare artificiala are meritul clarificrii interelatiilor complexe intre alcoolism
si tulburrile psi#ice, cu consecine terapeutice ce decurg de aici. Astfel, formele primare necesita o
abordare centrata pe conduita alcoolicului, pe cnd cele secundare impun tratamentul concomitent al
patologiei psi#iatrice preexistente.
O alta clasificare, prespunand o tipolologie a alcoolismului bazata pe o suma de date
familiale, genetice, epidemiologice psi#opatologice si evolutive este cea a lui Clonin"e
1
.Acesta
propune doua subgrupe ale alcoolismuluiH
" Tipul I Lalcoolismul &de mediu' M 4forma cea mai frecventa, are un debut relativ
tardiv Ldup douazeci de aniM, cu progresiune lenta, $ntlnit la ambele sexe. +actorii
de risc primari sunt preponderent reprezentai de perturbri ale mediului familial in
perioada copilriei Lcarente afective, separarea precoce a prinilor, dezorganizarea
familiala etc. M si doar intr"o msura mai mica de o ereditate $ncrcata.
" Tipul II # este preponderent masculin si implica factori de risc in principal genetici
Lex. Alcoolismul tatluiM. a aceste cazuri debutul ar fi precoce, anterior vrstei de
douzeci de ani si evoluia spre dependenta cu consecinele ei somatice, psi#ologice
si sociale este rapida. a acest grup de alcoolici se observa, o frecventa mare a
comportamentelor antisociale,agresive a delincventei, violentei si problemelor
medico"leale.
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
,=
,. 3loniger 3.:., Jo#man M., Sigvarsson S. 4 & *n#ertance of alco#ol abuse' Arc#. <en. (s;c#iatr;, ,=-,, pag.
-8,"-8-
3lasificarea lui Ielline?
1
,este inca utilizata in Statele Enite, dar avnd in prezent mai mult o
valoare istorica, distingem cinci grupe de alcoolismH
" Al$a 4 in care motivaia consumului este pur psi#ologica% specific subiecilor ce
consuma rapid alcooluri concentrate pentru a face fata unor situai dificile% este
preludiul formei gamma
" %eta 4este alcoolizarea regulata in cantitati mari, cu durata lunga, cu dezvoltarea
tolerantei si procede forma delta
" &amma 4dependenta psi#ologica este evident, cu pierderea controlului asupra
consumului.
" 'elta 4in aceasta forma exista dependenta fizica, cu imposibilitatea unei abstinente
de douzeci si patru de ore apariia fenomenelor de serva!
" (psilon 4este alcoolismul de tip dipsomatic, superpozabil in mare msura
somalcooliosei din clasificarea lui +ouRuet.
/.
999999999999999999999999999999
,.
Ielline? 0. M. 4U 2#e disease concept of alcoolism' 3ol. And Eniv. (ress, ,=8. pag. ,,1",/-
1.(. $auzele alcoolismului la femei
(entru femei, familia are o importan deosebit, astfel $nct devine esenial pentru unele femei
ca s aib o &csnicie bun'. +etele i femeile sunt supuse unui proces de maturizare cu efecte
pozitive sau negative. >in aceast perspectiv, cauzele invocate pentru abuzul de alcool sunt H
- statutul de &fat btrn' .
- incapacitatea de a avea copii .
- o sarcin nedorit .
- $ntreruperea serviciului pentru o perioad mai $ndelungat de timpLexempluH dup naterea unui
copilM .
- divorul .
- moartea unei persoane iubite .
- $mbolnvirea grav a unor membri de familie .
- cstoria copiilor .
- btrneea soului .
- boala psi#ic a soului .
- alcoolismul soului .
- viaa sexual ne$nplinit .
- conflicte $n familie Lbani,copii,concepte familia extinsM .
- violena si violul $n familie.
Astfel de evenimente le fac pe aceste femei att de nesigure $nct au impresia c nu se pot
descurca dect recurgnd la alcool, cu ct recunosc i accept mai puin problemele pe care le au, cu
att mai pronunat este consumul de alcool .
+emeia nu este capabil s vad faptul c multe femei au fost agresate fizic i V sau maltratate
sexual. >ac un asemenea abuz sexual comis de unul din membrii familiei nucleare Ltatl, unc#iul,
tatl vitregM devine cunoscut, atunci fetele sunt cele care, de regul, trebuie s plece de acas, $ntr"o
instituie de ocrotire. (e lng maltratarea suferit, tot femeile sunt tratate ca vinovate, dei ele sunt
de fapt victime .
@iolul este delicvena cu cea mai mare rat de cretere. Se apreciaz c o femeie din ase
sunt violate $n cursul vieii ,.
/,
9999999999999999
,.
Otefania Aa; 3alamfirescu " &3omplicaiile alcoolismului cronic' .
3onsecinele se reflect $n abuzul de alcool la femei i este resimtit sentimentul de abandon care
predomin $n viaa multor femei dependente de alcool .
+emeile prezint $n autoanaliz multe cauze H psi#ice, organice L nervi, stomac, tiroidM. a
aceste femei abuzul $ncepe la aproximativ CD ani .Multe femei relateaz despre distrugerea relaiilor
cu copiii lor ,pe care nu i"au putut accepta $nc de la natere de multe ori din cauza condiiilor
vitrege $n care aceti copii au fost concepui i adui pe lume. (e de alt parte ,foarte multe femei
dependente, relateaz despre sentimente att de puternice fa de copii, $nct amn internarea $ntr"o
clinic de specialitate pentru a nu se despri de ei .
+emeile alcoolice prezint mult mai des acuze ginecologice raportate la medici. En alt factor
de risc $l reprezint alegerea nefericit a partenerului ,$n sensul c femeile care urmeaz s devin
alcoolice au un partener care le pretinde subordonare necondiionat i care au o atitudine prea puin
afectuas, iar mai trziu de"a dreptul distructiv, dispreuitoare. a aceasta se adaug faptul c aceste
femei caut prea puin s se impun, c#iar i $n viaa de zi cu zi .
>eoarece femeile reuesc, spre deosebire de brbai, s"i accepte mai uor problemele i
slbiciunile, ele a!ung mult mai repede la medic. Medicul prescrie ,eventual ,medicamente
psi#otrope. )u numai disponibilitatea femeilor de a discuta despre problemele psi#ice difer fa de
brbai, ci i suprasolicitarea efectiv la care sunt supuse. Aici trebuie amintit dubla solicitare
datorit serviciului i nevoilor casnice, precum i renunarea la interesele personale $n defavoarea
femeilor. 0le cad mai repede i aproape fr speran $n abisuri sociale i psi#ice .
//
1.). *actorii alcolismului
+aspecte etiopato"enetice ale alcoolismului,
+ouRuet spunea ca pentru a deveni alcoolic este necesara intalnirea dintre organism
sensibilizat si alcool intr"un anumit mediu. >eterminismul alcoolismului este multifunctional.
3oncura factori de risc de ordin genetic, biologic, psi#opatologic,de mediu, socioculturali, factori
care in functie de proponderenta unuia sau altuia din ei vor determina formele clinice,
>esi dificil de separat, datorita intricarii lor in geneza alcoolismului, factorii pot fi
sistematizati in doua grupe H factori externi Lsocio"culturali, economici, profesionali si familialiM si
factori interni Lpsi#ologici, genetici, fiziologiciM. *n functie de gradul de implicare etiologica ei pot fi
clasificati in factori probabili si factori posibili.
,
)actoi e*teni
,. +actorii culturali, ambientali si economiciH sunt cei care furnizeaza intalnirea om"
alcool, intalnire ce se poate inscrie in limitele normalului sau poate depasi granita ce
duce la dependenta.
*nca din antic#itate, in !urul alcoolului s"au construit mituri, acesta devenind in
numeroase civilizatii un simbol al virilitatii, fortei si veseliei. 0xista diferente marcante intre
diversele culturi, atat in modul de raportare la alcool, modul de a consuma cat si comportamentul sub
influenta alcoolului.
*n +ranta de exemplu, vinul este privit ca facand parte din patrimoniul national si consumul
sau este obligatoriu pentru o buna integrare sociala, facand parte din acel & savoir"vivre' tipic
francez, in abstinenta cauria individul este considerat ca infim, vicios sau bolnav. +ranta, ca si alte
tari din Jazinul Mediteranei practica un consum zis de tip & latin' in care alcoolizarea se face in
special cu vin, cu un consum continuu, la toate mesele dar cu episoade ebiosae ae. Alcoolismul
meditarenean se caracterizeaza prin existenta controlului asupra cantitatii consumului, desi exista
imposibilitatea abtinerii. Acest pattern consta in consumul unei cantitati zilnice realtiv fixe fara
compulsiunea de a o depasi, ceea ce face ca alcoolici de acest tip sa nu recunoasca ca sunt alcoolici
Lacestia putand controla consumulM.
/C
99999999999999999999999999
,.
QQQ 4 &Addiction' , ed.)ational Asociation of c#ildren ESA, ,==C .
*n opozitie de acest mod de consum este cel practicat in tarile anglo"saxone si in special scandinave
in care alcoolizarea se face cu alcooluri concentrate, distilate si este intermitenta, localizata in special
in Kee?"end 4uri, cu intoxicatii acute masive, pana la coma alcoolica.
a alte populatii, cum ar fi la evrei, alcoolismul este mai rar intalnit, acesta explicandu"se
printr"o educatie mai stricta in care se pune accentul pe moderatie, autocontrol, precum si investirea
alcoolului cu atribute exclusiv malefice, duce la abstinenta totala la populatii cu o anumita
apartenenta relegioasa. *n special neoprotestanta Ladventisti, penticostali, etcSM
Au fost facute numeroase studii asupra procentelor inalte de alcoolism si alte toxicamanii la
minoritatile culturale, in special in Statele Enite. *n aceste cazuri in geneza alcoolismului au o mare
pondere problemele afective legate de emigrare, izolare, prierderea identitatii culturale, dificultatile
adaptative in noul mediu sociocultural. Aici factorii se intrica cu factori biologici diferiti de la o rasa
la alta.
*ndiferent de tara sau de obiceiurile locale, consumul de alcool este direct proportional cu
disponibilitatea sa pe piata, deci cu factori economici. (roductia, comertul cu alcool, publicitatea in
domeniul alcoolului sunt diferit reglementate de la o tara la alta, dar in toate cazurile interesele
economice si castigurile financiare sunt considerabile, ceea ce va duce la o stimulare nedorita a
consumului.
/. +actorii profesionali si familiali. *n mod clasic exista conditii de lucru cu risc
potential crescut de aparitie a alcolodependentei. >e o maniera generala sunt mai frecvent
incriminate trei tipuri de profesiuniH
3ele cu munca dificila Lexpunere la praf, intempeii, caldura, zgomot, efort
fizic important sau monotonie in lucrul in bandaM
Meseriile de contact cu publicul Lbarmani, ospatari, agenti postali, oameni de
afaceri, medii sindicaleM
Agricultori
>e fapt, consuul de alcool este generat mai putin de conditiile de lucru proriu"zise, ci mai de
graba de nevoia de integrare grupala si aliniere la normative socio"culturale care investesc alcoolul
cu o valoare mitica de forta si virilitate necesare exercitarii acestor profesiuni.
Mediul familial exercita la randul sau o importanta influenta in geneza alcoolismului, insa
este dificil de cuantificat ponderea sa deoarece se intrica cu transmiterea genetica a factorilor
/1
biologici predispozanti. 0xista numeroase studii retrospective la alcoolici care arata ca o mare parte
din acestia au prezentat carente afective in prima copilarie Ldoliu, divort, abandonM. 3uplurile in care
unul dintre parteneri este alcoolic au o functionare perturbata, cu repercusiuni importante asupra
copiilor, ducand frecvent la tulburari ale identitatii sexuale Lmai ales in cazul in care imaginea
paterna este defavorizataM. Se banuieste existenta unei relatii intre instabilitatea psi#omotorie
Lsindromul de #iperactivitate cu deficit de atentie al copiluluiM cu alcoolismul la viata adulta, /.7
din acesti copii avand tati alcoolici si D7mame alcoolice
,
.
)actoii inteni
Se refera la diferitii factori psi#ologici, fiziologici, genetici ce stau la baza unei
vulnerabilitati crescute a individului in fata alcoolului.
*n ceea ce priveste factorii psi#ologici, numeroase studii prospective au incercat
identificarea unor trasaturi de personalitate comune, care sa permita definirea unui profil"tip si
eventual a unui diagnostic de personalitate pre"alcoolica. 0ste dificil de realizat diferentierea dintre
trasaturile de personalitate premorbide si cele generate de consumul indelungat de alcool.
Alcoolismul primar este favorizat de trasaturi ale personalitatii ca impulsivitate, iritabilitate,
extraversie, intoleranta la frustrare, nevoia de stimulari exraordinare. 3autarea de senzatii tari este o
dimensiune a personalitarii ce predispune la alcoolism dar si la alte toxicomanii
/
. Aceasta trasatura
de personalitate se pare ca este legata de anomalii bioc#imiceLnivelul scazut de momoamino"oxiaza
plac#eteraM si neurofiziologice Lmodificari ale potentialelor evocate coticaleM, anomalii care la randul
lor au semnificativ determinism genetic.
*n alcoolismul secundar, zis si de compensatie, alcoolul este folosit ca automedicatie, la
subiecti depresivi, anxiosi sau obsesivo"fobici, care fac apel la virtutile dezin#ibitorii, euforizante ale
acesteia. (e tremen mediu insa, efectele farmacologice ale alcoolului agraveaza tulburarile psi#ice
primare si induc conduita addictiva.
>aca in ceea ce priveste personalitatea premorbida este greu sa se distinga trasaturile
specifice ce predispun la alcoolism, in sc#imb dupa un anumit numar de ani de consum abuziv si
instalare a dependentei, personalitatea se uniformizeaza pe un model psi#opatoid, fiind comune
trasaturi ca H pasivitatea, intoleranta la frustrare, dependenta, sugestibilitatea, cautarea fruptului,
emotivitatea, irascibilitatea, manifestari agresive, limitarea autonomiei, scaderea increderii in sine,
9999999999999999999999999999
/D
,. :obis ). . Felzer I.0."& ive"time provalence of specific ps;c#iatric disorders' Arc#. <en. (s;c#., ,=-1, pag.
1,
/. Wuc?erman M. 4& *s sensation see?ing a predisposing trait for alco#olismX &, *n Stress and Addiction, 0d.
<ott#eil, )eK Gor?, ,=-5 pag. /D-"/8/
nevoia de stimulare, discursul sarac si stereotip.
+actorii fiziologici sunt in legatura stransa cu factori genetici, referindu"se in special la
variabilitatea tolerantei individuale, la diferentele in ceea ce priveste modul de reactie la
administrarea acuta de alcool, la viteza de instalare a depenedentei si a severitatii complicatiilor.
Alcoolismul apare ca un raspuns individual deviant la un fenomen social care este consumul de
alcool. Aceasta perturbare a raspunsului individual se pare ca este datorata unor factori cu
transmitere ereditara.

/8
Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu, ,===
1.-. $odependena i comportamentul familial
Ma!oritatea greelilor nu se fac cu rea voin ,ci din $nelegerea greit de ctre $ngri!itor a
nevoilor dependentului sau din cauza temerilor refuzate. 3a orice om, nici aparinatorii nu sunt
perfeci i nici un dependent nu se poate atepta s fie mereu ineles i tratat corespunztor.
2otui, aparintorii nu recomand a se ine cont de urmtoarele aspecte care, $n opinia
noastr par a fi cele mai frecvente cauze att ale problemelor din familie ct i implicit a consumului
de alcool
,
H
"reprouri inutile atunci cnd evenimentele nu corespund asteptarilor .
"ne$ncadrarea exagerat sau $ncrederea complet refuzat fa de capacitatea de abstinen a
celui $n cauz .
"gelozie fa de oameni i instituiile care l"au tratat .
"teama de ai transfera dependentuluiLtei M responsabilitai .
"evitarea evenimentelor unde se consum alcool .
"propria beie .
"dezinteres fa de noile pasiuni i activitai ale partenerului .
"vina pentru toate eecurile este atribuit alcoolismului dei acestea aparin trecutului .
"evitarea oricror discuii cu privire la reglementarea consumului de alcool $n cas .
"ateptarea unei atitudini servile din partea celui care a avut probleme , &trebuie s repare
greelile din trecut' .
Se tie c, $n mod tradiional , atenia $n tratamentul alcoolismului se acord celui care
realizeaz abuzul i nu asupra familiei .>ar, $n tratamentul alcoolismului trebuie s se aib $n vedere
familia , nu numai abuzatorul.
Originile codependenei constau $n absena contiinei persoanelor non"alcoolice ,membrii ai
familiei, despre modul cum sunt afectai alcoolicii de comportamentul familiei. Mai trziu termenul
de codependen s"a extins asupra oricror disfuncionaliti familiale. >isfuncionalitatea familial
este definit ca familia care funcioneaz $n condiii anormale sau nesntoase H includ problemele
abuzului de alcool , relaii conflictuale prini"copii, incest, abuz asupra partenerului .
/5
9999999999999999999999999
,.
:ein#ard :ut#e 4 &Alcoolul i familia' ed.Fora, Sibiu, ,===
0ste normal ca membrii familiei cu disfuncii s"i fac probleme i s fie serios afectai de
cel care abuzeaz de buturi alcoolice . 3u ct problemele devin tot mai acute, cu att membrii
familiei sunt mult mai intens afectai. 0ste o reacie specific familiei sau altei persoane implicate, o
fobie de persoana care abuzeaz i se distruge &pe sine $nsui' .3a rezultat, membrii familiei
persoanei alcoolice devin dependeni fa de comportamentul distructiv ,avnd un comportament
deficitar fa de o problem sau mai multe probleme .
<rupurile care prezint uneori mai multe codependene sunt
,
H
- soiile LsoiiMsau persoanele care se redescoper $n comportamentul abuzatorului.
- copiii aduli ai abuzatorului .
- cei care lucreaz avnd relaii profesionale cu persoana dependent de alcool .
3odependenii rspund doar la problemele externe, far a simi esena lucrurilor , sentimentele
sau percepiile celuilalt. Orice persoan codependent parc nu poate tri $nafara problemelor
,nu"i poate separa emoiile i ideile. 3a efect &exterior' ei &preiau' emoiile umane ale celuilalt
considerndu"se un $nger i nu recunoate c aa se va $ntmpla .3odependenii nu mai tiu unde
este sfritul i unde este $nceputul. 0i cred c pot controla impresiile celorlali despre ei.
Tn mod cotient se strduiesc s se reprezinte ca persoane integre fcndu"i probleme despre
cum gndesc alii despre ei H
/
1.Compotamentul "i+uliu 4 codependenii se orienteaz mai mult asupra problemelor
externe ,$ncep s aib gri! doar de ceilali, negli!ndu"i propria persoan .
2.Adic,ii 4 codependenii adesea pot deveni personal dependeni de alcool sau altele
LexempluH mncare, munc, putereM. Acesta este un &fix' asemntor cu abuzul de alcool. Aceste
dependene sunt distructive, ele trebuie recunoscute i tratate .
3.Sentimentele 4 codependentul este att de preocupat de atenia care i se acord din exterior
$nct pierde ideea c i el are sentimentele sale. Tncepe s accepte numai anumite sentimente ,
cum ar fi sentimentul de compasiune, neacceptnd pentru el faptul c nu este dect un $nger L$n
sensul de victimM.
/-
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
,. :ein#ard :ut#e 4 &Alcoolul i familia' ed.Fora, Sibiu, ,===
/. Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu, ,=== .
1... *unctiile familiei/cuplului
3nd dou persoane cstorite sunt unite de o legtur de dragoste, respect reciproc i dorina de
mulumire i confort, comunicarea ia $n mod natural o form care exprim aceste sentimente i la d
amndurora, so i soie, $ncredere unul $n cellalt ca i un sim al securitii i al unei dependene
reciproce.
3nd o relaie este distorsionat de o dependen ne"ec#ilibrat sau de suspiciune, ostilitate,
cereri i ateptri excesive, toate acestea vor aprea $n felul $n care cei doi comunic unul cu cellalt.
(entru ca familia s funcioneze bine, s se formeze un climat familial pozitiv, trebuie ca
ariile s fie $n armonie cu funciile. Astfel sunt afectate urmtoarele funcii
,
H
Funcia de procreare0 ingestia repetat de doze ridicate de etanol la femeie poate determina o
amenoree, o scdere a mrimii ovariene i absena corpului luteal cu infertilitate asociat cu avort
spontan.
Funcia economic- este afectat pentru c produce un dezec#ilibru $ntre venituri i c#eltuieli.
@eniturile sunt c#eltuite pe procurarea alcoolului negli!nd alimentaia i nevoile familiale. Eneori
se a!unge la pierderea serviciului iar pentru a"i procura alcool, dependentul vinde lucruri din cas.
>e altfel o mare parte din venituri se consum pe tratamentul medicamentos ct i pe regimul indicat
de medic.
Funcia educativH alcoolicul nu este capabil s transmit normele i modelele acceptate de societate
fiind el $nsui o anormalitate.
+amiliile $n care femeia este dependent de alcool sunt mult mai afectate i se destram mult mai
repede dect acele familii $n care soul este alcoolic. Aceasta se datoreaz faptului c soului $i revin
i $ndatoririle soiei L gtit, splat, curenie i nu $n ultimul rnd $ngri!irea copiluluiM i de multe ori
acesta nu rzbete, destrmndu"se familia.
Functia sexuala0 principala problema sexuala consta in reducerea dorintei sexuale atat la barbati cat
si la femei. >isfunctionalitatile organice
,
, cum ar fi dureri in timpul actului sexual sau spasme
vaginale, par a fi de importanta secundara. 3am un sfert din femeile alcoolice au marturisit ca nu au
avut niciodata orgasm. Aceasta frecventa corespunde insa cu cea a populatiei normale.
/=
999999999999999999999999999999
,. Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu, ,=== .
+emeile relateaza ca folosesc alcoolul in special pentru faza de apropiere, insa si pentru a scapa de
pretentiile sexuale ale partenerului.
Abuzul prelungit duce fie la stingerea poftei sexuale, fie la manifestari ale acesteia care pot
infricosa, respinge sau c#iar rani partenerul. Adesea sunt acceptate relatiile superficiale, care raman
nesatisfacatoare pe durata mare sau tensioneaza o relatie de!a existenta.
>eoarece parteneriatul si sexualitatea formeaza un intreg interdependent, tulburarile de
relatie intre parteneri duc la tulburari sexuale si invers. >ependenta de alcool are ca efect atat
tulburarea relatiei, cat si a sexualitatii. *n cazul in care apar asemenea tulburari, trebuie sa ne punem
intrebarea ce fel de relatie iesita din comun este aceea care nu e afectata de dependenta.
Functia de socializare- Alcoolismul duce la scaderea capacitatii de indeplinire a indatoririlor de zi
cu zi, in primul rand la slabirea relatiilor cu cei din !ur, incet se produce si excluderea individului din
societate, excludere ce"si are sursa in imposibilitatea indeplinirii competentelor sociale, iar grupurile
de referinta o vor exclude. +emeia sau barbatul alco#olicLaM a!unge sa nu"si mai indeplineasca
indatoririle in familie, ceea ce duce la conflicte intre parteneri, la disturbarea mediului familial, in
cele din urma la dezintegrarea cupluluiNfamiliei.
,
Alcoolismul provaoaca probleme in relatiile cu ceilalti, afecteaza serios relatiile sociale
,
H
" familia incepe sa fie etic#etata si apoi marginalizata in comunitate
" scade eficienta muncii profesionale, apar absentele de la locul de munca si drumul duce
inevitabil la soma!
" vec#ii prieteni sunt abandonati, fiind intarite relatiile cu Yprietenii de pa#ar' ceea ce deseori
se concretizeaza prin certuri, conflicte si duce la izolare
" survin accdiente de munca si, cel mai frecvent si mai grav, accidente rutiere
Autocontrolul si refularea sentimentelor, ratiunea si abordarea stintifica au devenit criterii
importante dupa care era masurat omul, mai mult ca inainte, astfel dorinta puternica de descarcare a
sentimentelor, de traire irationala acceptata insa social, si"a gasit calea de manifestare prin alcoolism.
2endintele sociale dictate de moda influenteaza astazi obiceiurile de baut si regulile dupa care se
integreaza alcolul si prn aceasta favorizeaza riscurile dependentei
/

C.
999999999999999999
,. <eorge )eamtu, >umitru Stan 4&Asistenta sociala H Studii si aplicatii' 0d. (olirom /..D pag 1,5
/. :alf sc#neider, ux Folger, u *ngrid 4 & Alcoolul si medicamentele"droguriX & ed. Fora, Sibiu ,===.
Functia de ControlH Alcoolismul duce la scaderea capacitatii de indeplinire a indatoririlor de zi cu
zi, in primul rand la slabirea relatiilor cu cei din !ur, incet se produce si excluderea individului din
societat, excludere ce"si are sursa in imposibilitatea indeplinirii competentelor social, iar grupurile de
referinta o vor exclude.(ersoana alcoolica a!unge sa nu"si mai indeplineasca indatoriile in familie,
ceea ce duce la conflicte intre soti, la disturbarea mediului familial, in cele din urma la dezintegrarea
familiei.
,
+amilia incearca cu bunatate, mai cu duritate, amenintari si promisiuni, sa o faca pe sa o aduca pe
fagasul normal
/ .
3ea in cauza reactioneaza cu promisiuni, regrete, amenintari, crize de manie, cu
minciuni intentionate sau autoamagire. Se simte extrem de insingurata si mizerabila in momentele de
luciditate.
+amilia intelege ca are de"a aface cu o persoana bolnava care crede ca este in deplinitatea
facultatilor sale mentale, dar in realitate nu"si mai poate controla actiunile, pot intelege si de ce sunt
asa des dezamagiti.
>aca persoana alcoolica consuma alcool in mod regulat comportamentul familie se sc#imba si
aceastaH
" preia responsabilitatile pentru cel dependent
" scuza comportamentul celui dependent
" vor sa o scuteasca de diferite dificultati
" controleaza comportamentul dependentului, cautand rezervele de bauturi in ascunzisuri%
incearca sa ilNo fereasca de alcool si de ocazii in care se bea% incearca sa ii dovedeasca
minciuna erc.
" devin ei insisi nesinceri fata de ceal dependent, de alte persoane sau fata de sine in ce priveste
realitatile si sentimentele provocate de dependenta
+aptul ca si familia si dependentul are in consecinta dificultati si are nevoie de a!utor ii este la fel de
neclar ca si dependentul cu privire la prorpia persoana.
C,
999999999999999999999999999999999999999999999
,.
<eorge )eamtu, >umitru Stan 4&Asistenta sociala H Studii si aplicatii' 0d. (olirom /..D pag 1C,
/.
:alf sc#neider, ux Folger, u *ngrid 4 & Alcoolul si medicamentele"droguriX & ed. Fora, Sibiu
1.1. $onsecinele persoan - societate
3onsumul excesiv de alcool poate duce la perturbri profunde, mai ales $n familie .
2ensiunea $n cuplu i $n familie este efectiv inevitabil. a marii butori rata divorurilor i
desfacerea contractelor de munc este $nalt, partenerele acestora devin uor anxioase, deprimate i
izolate social iar &soiile btute' au soii mari butori. Enele femei internate pentru tentativ de
suicid prin otrvire spun c vinovat este soul care bea excesiv .
Atmosfera familial este adesea nociv pentru copiii care sufer un abuz psi#ic, emoional
sau c#iar sexual. 3onflictele verbale i fizice, starea de ebrietate a printelui constituie un
comportament deficitar pentru copii. >e multe ori aceti copii cred c din vina lor prinii consum
alcool. (entru a rezolva aceast fals problem multi dintre ei se strduiesc s ascund sticlele, s ia
c#eile mainilor, carnetele de 303"uri, s preia din responsabilitile prinilor, plednd acestora
pentru a $ncetini consumul de alcool. Alii $ncearc s se autodistrug spernd c astfel prinii vor
veni sa"i salveze .
(e masur ce cresc i se dezvolt ,ei prezint un mare risc pentru foarte mule probleme ca
,
H
" delicven !uvenil .
- sarcini nedorite
- tentative de suicid care reuesc adesea .
- comportament impulsiv .
- instabilitate de"a se !uca si de"a se relaxa .
- dificulti $n dezvoltarea intim .
Muli dintre ei devin c#iar dependeni de alcool sau se cstoresc cu persoane alcoolice .
Tn ceea ce privete munca
/
,drumul consumului excesiv de alcool duce adesea la scderea
eficinei ,$ncadrarea $n posturi inferioare i concedieri repetate pn la oma!ul perlungit .
0xist adesea o puternic asociere $ntre accidentele utiee i abuzul de alcool. Tn Anglia
/
o
treime din oferii decedai $n accidentele de circulaie au alcolemia peste nivelul admis .>intr"o
serie de conductori auto arestai pentru c se aflau sub influiena buturilor alcoolice, o treime
aveau o cantitate ridicat de gama"glutamin"transpeptazei sugernd abuzul cronic da alcool
/
.
99999999999999999999999
C/
,. QQQ " &Adolescenii i alcoolul' , ed.3entrul de resurse $n sntate mental, ,==5
/. Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu, ,===
a decesele $n accidentele rutiere $n care este implicat alcoolul ,tributul pltit de tineri este
deosebit de mare .
0xcesul de butur se asociaz cu in$ac,iunea ,mai ales cu delictele minore precum micile
furturi ,dar i cu escroc#erii ,agresiuni sexuale i alte acte penale grave inclusiv omoruri. Studiile
fcute pe deinui recidiviti
,
in Anglia i 2ara <alilor au artat c muli dintre aceti brbai
sunt condamnai la perioade mici de detentie. )u este uor de aflat $n ce msur alcoolul
determin comportamentul infracional sau $n ce msur este doar o component a stilului de
via .
999999999999999999999999999999
,.
Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu, ,===
CC
1.2.3ratamentul persoanei dependente de alcool
1.2.1 3ratamentul la nivelul asistenei primare
Tn primul rnd un rol important $l are medicul generalist care este $n msur s cunoasc bine att
pe pacient ct i familia acestuia, i este $n msur s dea un simplu sfat acordat $ntr"o manier
desc#is, la obiect, dar cu tact i $nelegere.
>up ce alcoolicul este identificat, el sau ea trebuie confruntai cu diagnosticul. Suferina
prezent poate fi folosit ca poart de intrare $n problemele de alcool, $n cazul $n care pacientul
se plnge de insomnie sau #ipertensiune, trebuie s i se spun c acestea sunt simptome clinice
importante i c testele de laborator i examenul fizic indic faptul c alcoolul pare s contribuie
la aceste suferine i crete riscul problemelor ulterioare medicale i psi#ologice. Medicul trebuie
s prezinte informaii despre evoluia alcoolismului i s exploreze posibilele ci de a ataca
problema. Enii pacieni i familiile lor vor beneficia de oportunitatea lecturrii materialului
adiional i cteva detalii sunt sugerate $n lista citit.
(rocesul confruntrii pacientului cu problema sa nu se poate finaliza $ntr"o singur $ntlnire, este
util a convinge pacientul c el este rspunztor pentru propriile aciuni i c decizia de a opri
butul depinde doar de el. (entru persoana care refuz s se opreasc din but dup prima
confruntare, trebuie stabilite $ntlniri viitoare pentru a a!uta pacientul s $neleag c a!utorul $i
este $n continuare oferit dac problema se amplific.
999999999999999999999999999999999999
,
#ttpHNNKKK.sfatulmedicului.ro accesat la data de /..,,./..5
C1
1.2.&.Dezintoxicarea in sectiile de dezintoxicare
>ezintoxicarea este un pas foarte important, $n multe cazuri inexistena acestuia $n planul de
tratament duce aciunea la eec. >ezintoxicarea $n :omnia este fcut de obicei $n seciile
Spitalului de psi#iatrie. )u toi pacienii sunt motivai spre a face aceast etap a tratamentului $n
principal din doua direcii motivaionale
,
H
aM nu exist $nc o decizie luata de a renuna la consum, sau
bM internarea $ntr"un spital de psi#iatrie constituie pentru muli o barier cultural LU)u m
duc la nebuniZ'M. )umeroase pierderi $nregistrate de o persoan $n viaa sa profesional,
social sau marital $l pot Uconvinge' s fac primul pas spre tratamentul dependenei
sale.
*nternarea pentru dezintoxicare poate s survin i datorit unei urgene medicale suferit de
individ 4 ca agitaia marcat, delirium tremens, crizele epilepticeLconvulsiveM, #alucinoz.
(rimul pas i cel mai important este s se efectueze un examen minuios la toi alcoolicii care vor
s $ntrerup consumul de alcool. 0ste necesar s se evalueze toate organele i sistemele care pot
s fie afectate de consumul excesiv de alcool, inclusiv cercetarea semnelor de insuficien
#epatic, sngerri gastro"intestinale, aritmii cardiace i dezec#ilibrul concentraiilor de glucoz
sau electrolii.
Ermtorul pas $n tratamentul sevra!ului, c#iar la alcoolicii bine nutrii, este de a asigura
pacienilor alimentaia i odi#na adecvat. 0ste necesar s li se administreze oral complex de
vitamina J, incluznd D. pn la ,.. miligrame tiamin zilnic, timp de o sptmn sau mai
mult. 3ei mai muli pacieni intr $n sevra! cu niveluri normale ale apei din organism sau cu
niveluri uoare de #iper#idratare, iar administrarea fluidelor intravenoase trebuie evitat dac nu
exist dovezi de #ipotensiune sau un istoric de sngerare excesiv recent, vrsturi sau diaree.
3el de al treilea pas $n tratament este recunoaterea simptomelor sistemului nervos central LS)3M
cauzate de $nlturarea rapid a efectelor depresive cerebrale ale etanolului. Simptomele pot fi
atenuate prin administrarea altor depresante S)3 i scderea gradat a dozelor de medicament
de"a lungul a C"D zile.
99999999999999999999999999999
,
. KKK.,/,.ro acesat la data de /..,,./..5
CD
Multe depresante S)3 sunt eficiente, dar benzodiazepinele au limitele de siguran cele mai
ridicate i sunt, de aceea, clasa preferat de medicamente $n tratamentul sevra!ului alcoolic.
Jenzodiazepinele cu timp de $n!umtire scurt sunt utile $n special pentru pacienii cu
deteriorare #epatic serioas sau cu o dovad de encefalopatie preexistent sau leziune cerebral.
(e de alt parte, benzodiazepinele cu timp de $n!umtire scurt, de exemplu oxazepam sau
lorazepam, determin modificri ale nivelurilor sanguine medicamentoase% administrarea la
fiecare patru ore este necesar pentru a evita fluctuaiile brute ale nivelurilor sanguine care pot
crete riscul de convulsii. >e aceea, cei mai muli clinicieni recomand medicamente cu timp de
$n!umtire lung cum ar fi diazepam sau clordiazepoxid. Obiectivul este de a administra o doz
suficient de medicament $n prima zi pentru a atenua cele mai multe simptome de sevra! i apoi
de a scdea doza cu /. 7 $n zilele urmtoare, timp de trei pn la cinci zile. Abordarea este
flexibil% doza este crescut dac semnele de sevra! se accentueaz i medicaia este oprit dac
pacientul doarme sau prezint semne de cretere a #ipotensiunii ortostatice.
Tn tratamentul de $ntreinere a abstinenei este indicat ca medicament disulfiramul. >isulfiramul
$mpiedic alcoolicul s mai consume alcool prin facilitarea apariiei unei reacii fizice acute i o
stare de disconfort i ru. :eacia const din senzaie de cldur corporal generalizat i brutal,
palpitaii, ta#icardie, ameeal, cefalee, grea, vom. Se mai poate utiliza, pe lng disulfiram, i
carbamid.
>isulfiramul sau carbamidul nu constituie un tratament al alcoolismului ci doar o metod de a
mri perioadele de abstinen sau de a preveni recidivele, metod care poate deveni eficient
doar $n cadrul unei strategii terapeutice mai largi. >e asemenea este necesar o bun selecie a
pacienilor, astfel disulfiramul este indicat pacienilor de sex masculin, cu o situaie socio"
profesional i familial relativ bun, care doresc abstinen i accept o relaie terapeutic
regulat. 2otodat disulfiramul nu este indicat $n momentul iniial al tratamentului alcoolicului,
pstrndu"l pentru momentul recderii% alcoolismul fiind o boal caracterizat prin recderi, aa
$nct ma!oritatea alcoolicilor devin candidai la disulfiram. )u este indicat femeilor i mai ales
celor tinere, trsturilor antisociale de personalitate, lipsa inseriei familiale i sociale, istoric
scurt de alcoolizare, afeciuni psi#iatrice $n antecedente L depresii, sc#izofrenie, stri psi#otice,
mari tulburri de comportament, atitudine ne$ncreztoare, ambivalena datorit eecurilor
anterioareM, afeciuni somatice Lcardiovasculare, cerebro"vasculare, diabet, afeciuni pulmonare
grave, insuficien renal, epilepsie, polineuropatiiM, sarcin. )u se administreaz peste 8. ani, $n
cazul epilepsiilor, cirozei #epatice Ldac nu are semnele clasice de #ipertensiune portal M.
C8
Alte medicamente utilizate $n prevenirea recderilor
,
este )altrexona i Acamprosatul,
obiectivul este de a atinge primul an de abstinen. En rol important $n tratamentul alcoolicului $l
are motivaia acestuia pentru tratament% este considerat punctul c#eie $n vindecarea acestuia.
0ecul terapeutic pe care orice psi#iatru l"a avut $n tentativa de a trata alcoolici este pus de obicei
pe seama lipsei de motivaie a acestora pentru tratament.
Alcoolul le induce stri de dispoziie pozitive, $ndeprteaz disconfortul fizic i emoional,
induce anxioliza i relaxarea, efecte care devin cu timpul adevrate motive de a continua
consumul alcoolului prin mecanismul de $nvare, de $ntrire pozitiv ce consolideaz
dependena psi#ologic. Atta timp individul gsete $n alcool remediul problemelor sale
emoionale va avea toate ansele s devin dependent psi#ic i s se $ntoarc la obiceiul $nvat,
condiionat, de a bea c#iar dup tentative repetate de a se dezobinui de acest obicei.
999999999999999999999999999
,
#ttpHNNKKK.sfatulmedicului.ro acesat la data de ,/.,,./..5
C5
1.2.'. 4rupul Alcoolicii Anonimi
(e lng medicul generalist un rol important $l au i organizaiile care se ocup cu problemele
legate de abuzul de alcool acestea avnd un personal specializat. (rintre acestea se numr
Alcoolicii Anonimi
1
care este o asociaie de autoa!utorare fondat $n S.E.A. i care exist
actualmente $n foarte multe ri Lc#iar i $n :omniaM. Membrii si particip la $ntlniri de grup
odat N de dou ori pe sptmn timp $ndelungat% sau $n situaii de criz ei pot obine a!utor de la
ali membrii i prin telefon. Organizaia pornete de la convingerea ferm c abstinena trebuie s
fie complect. Aceast organizaie a tiprit cri pentru a a!uta pe cei care nu pot lua legtura cu
ei, L fie anxietate fie indiferen M sau din cauza imposibilitii datorate de inexistena
organizaiei $n regiunea respectiv.
(rofesionistii care activeaz[ $n cadrul programului sunt reprezentati de o ec#ip[ pluridisciplinar[,
format[ din medici psi#iatri, psi#olog, asistent medical, infirmier[
Aceast organizaie nu este potrivit pentru orice butor problem presupunnd o anumit
atmosfer afectiv, dar este de mare a!utor pentru o mare parte de alcoolici% acesta este motivul
pentru care orice butor trebuie $ncura!at s intre $n legtur cu aceasta.
Al-Anon este o alt organizaie paralel cu Alcoolici Anonimi pentru a!utorarea aparintorilor
dependenilor excesivi, iar Al-Ateen face acelai lucru pentru copiii sub /. ani ai alcoolicilor.
Tntre alte moduri de abordare a persoanelor cu probleme legate alcool sunt i consiliile pentru
alcoolism"existente $n unele ri occidentale. Acestea sunt organizate sub form de O)<"uri,
asociaii sau organisme guvernamentale care pregtesc i coordoneaz diferite categorii de
lucrtori sociali profesionali sau voluntari care susin proiectele de a!utorare a dependenilor de
alcool sau alte droguri.
3riteriile de includere $n program sunt vrsta peste ,- ani si consumul problematic de alcool.
3lientii pot fi $ndrumati spre 3entru cu bilet de trimitere de c[tre urm[toarele categorii de
ofertanti de servicii $n domeniul s[n[t[tiiH medici psi#iatri, medici de familie, medici de alte
specialit[ti, din Jucuresti si din alte localit[ti
999999999999999999999999999999
,.
#ttpHNNKKK.vmr.ro acesat la data de /C.,../..5
C-
1.2.(. 5nternari in centre de dezalcolizare
65nsula perantei elimbar si 67azaret ura 8ica
0xist $n :omnia cteva centre de dezalcoolizare $n care se face altceva dect $n seciile de
psi#iatrie, centre $n care pacientul este $nvat c primul pas este s $i asume boala. Asemenea
centre adpostesc de obicei brbai. (entru femeile dependente de alcool, droguri sau medicamente
exist o singur \insul a speranei\
,
. S"a nscut i a $nvat s mearg la Selimbar.
(ovestea a $nceput $n urm cu unsprezece ani la @urpr i a fost botezat 3entrul de
:eabilitare a +emeilor >ependente de Alcool, Medicamente i Alte >roguri sau mai simplu i mai
puin oficial, \*nsula Speranei\. Aezmntul face parte din cadrul Asociaiei \3rucea Albastr\ i
are o \sor\ la Oura Mic, \sor\ ce are gri! de brbaii dependeni de alcool, droguri sau
medicamente. >e la $nceput, $n casa de la @urpr, femeile pentru care $ntreg universul se $nvrtea $n
!urul unui pa#ar, au fost a!utate de dou persoaneH psi#ologul 3rina upea, directorul centrului, i
ergoterapeutul 0va Mooiu. >up zece ani de lupt cu dependena la @urpr, anul trecut centrul s"a
mutat $n cas nou, la Oelimbr. O cas nou cu de toateH living, camere moderne, bi, buctrie, sal
de mese .a.m.d. a @urpr a rmas casa vec#e cu amintirile unui $nceput de drum, cu sperane,
poveti, drame sau bucurii. )oua cldire
poate adposti ,/ paciente, iar centrul
funcioneaz prin autofinanareH Statul, $n
mrinimia"i caracteristic, aloc -=
:O) lunar pentru $ntreinerea unei
paciente. :estul vine de la familiile celor
internate i din donaii fcute de foste paciente,
azi abstinente. (erioada de edere $n
centru difer de la o pacient la alta. Tn
primele dou sptmni, aceasta nu
poate lua legtura cu nimeni din afar, $ns
dup aceea poate iei $n ora sau poate merge
acas pentru cteva zile. 3alea spre
abstinen este bttorit fr a fi
folosite medicamente, ci doar prin psi#oterapie i ergoterapie.
Acreditat de laH /8.,../..D pana laH /8.,../..-
JeneficiariH 2ineri ,-"/8 , Aduli
2ipuri de situatiiH
>ependenta de consum de substante de tipH
>ependenta de >roguri
>ependenta de Alcool
>ependenta de alte substante toxice
99999999999999999999999
,. QQQ " &>rumul dus"$ntors prin paradisul fals al alcoolismului' ,ed.Monitorul de Sibiu, ,=== .
C=
2ipuri de locatiiH
3entre rezidentiale, publice sau private
2ipuri de servicii oferiteH
<azduire pe perioada determinata
*nformare in domeniu
3onsiliere (si#ologica
Servicii de ingri!ire social"medicala de natura sociala
Servicii de ingri!ire social" medicala de natura
medicala
0rgoterapie sau terapie ocupationala
Alte servicii de recuperare si reabilitare
(romovare relatii sociale LSocializareM" 2imp liber
(romovare relatii sociale LSocializareM" Activitati
socio culturale
:eintegrare +amilie
:eintegrare 3omunitate
Alte servicii de suport pentru diferite situatii de
dificultate cuH
Q psi#olog
Q medic medicina generalaNmedic specialist
Q personal administrativ
.Ase/amantul 0a/aet1
1
, din localitatea Sura Mica, la ,/ ?ilometri de Sibiu , este avizat de
Ministerul Muncii sa functioneze ca centru de reabilitare pentru dependentii de alcool sau alte
droguri. 3e"l face insa mai deosebit decat alte centre de recuperare este metoda unica de tratament in
tara noastra " ergoterapia. &(e langa terapia in grup sau individuala, ne folosim si de ergoterapie, un
program uzitat foarte des in tarile europene. (acientii sunt pusi sa munceasca. Sunt repartizati pe
sectoare gen grupuri sanitare, casa scarilor, sala de mese, bucatarie, gradinarit, zoote#nie, tamplarie,
constructii. (rin aceasta metoda se vrea responsabilizarea pacientului', a declarat doctorul ux
Folger, directorul UAsezamantului )azaret'.
3entrul de reabilitare dispune de o capacitate maxima de /D de locuri, iar dependentii de droguri
trebuie sa plateasca ,... :O) pe luna.
Aici Lspre deosebire de spitale, unde dependentii de droguri au parte numai de tratament
medicamentosM procesul de vindecare consta si in munca fizica.
Acreditat de laH /8.,../..D pana laH /8.,../..-
JeneficiariH 2ineri ,-"/8 , Aduli
2ipuri de situatiiH
>ependenta de consum de substante de tipH
>ependenta de >roguri
>ependenta de Alcool
>ependenta de alte substante toxice
9999999999999999999999999
,.
QQQ Jrosura informativa 3rucea Albastra Sibiu
1.
2ipuri de locatiiH
3entre rezidentiale, publice sau private
2ipuri de servicii oferiteH
<azduire pe perioada determinata
*nformare in domeniu
3onsiliere (si#ologica
Servicii de ingri!ire social"medicala de natura sociala
Servicii de ingri!ire social" medicala de natura medicala
0rgoterapie sau terapie ocupationala
Alte servicii de recuperare si reabilitare
(romovare relatii sociale LSocializareM" 2imp liber
(romovare relatii sociale LSocializareM" Activitati socio culturale
Orientare (rofesionala
:eintegrare +amilie
:eintegrare 3omunitate
Servicii de asigurare a #ranei si suplimentelor nutritive L prepararea, servirea si distribuirea
#ranei
Alte servicii de suport pentru diferite situatii de dificultate cuH
Q medic medicina generalaNmedic specialist
Q instructor ergoterapie
Q psi#olog
Q personal voluntar
Q personal administrativ
1,
Capitalul II
2(TO'OLO&I(
3ercetarea de fata isi propune o analiza plurifactoriala a particularitatilor alcoolismului din
perspectiva bio"psi#o"sociala precum si a consecintelor acestui alcoolism asupra descendentei,
mediului familial, profesional si social.
S"a incercat o analiza minutioasa a tulburarilor psi#opatologice determinante de consumul de
alcool, investigarea prezentei sau absentei antecedentelor eredocolaterale si personale con!uncturale
care au stimulat alcoolofilia si dependenta, explorarea cognitiilor si motivatiilor tipice si o evaluare a
eficientei terapiilor propuse in cazul alcoolismului.
Aceasta cercetare este impartita in / partiH
,. Analiza statistica a bazei de date a Spitalului de (si#iatrie &>r.<#.(reda' Sibiu pe anii
/..- si /..=
/. Studiul unui lot de /. pacienti cu patologie indusa de alcool studiu efectuat in perioada
septembrie /..= " ianuarie /.,. in sectia (S , a Spitalului de (si#iatrie &>r.<#.(reda'
Sibiu
&. 1 Analiza statistica a bazei de date a pitalului de 9si%iatrie 6Dr.4%.9reda
ibiu pe anii &::1 si &::2
Jaza de date este in foaia de calcul tabelar 0xecel din anul /..- si /..= iar din toata baza am
selectat indicatori H
" grupe de sexe,
" tipul de internare,
" nivel de studii,
" ocupatia,
" mediul de provenienta.
Am foslosit intrumentul bazei de date pentru a face o corelatie intre anii /..- si /..=.
Am aplicat anumiti indici prestabiliti in tabel si grafic H
" grupe de sexe
1/
2abel nr. ,
Anul 2008 anul 2009
Feminim 37 59
Masculin 441 517
<rafic nr. ,
>in graficul studiat se observa ca numarul pacientilor de sex masculine internati pentru
patologie indusa de alcool este mult mai mare decat cel al femeilor si crestere in /..= comparativ cu
/..- atat la barbati cat si la femei.)umarul relativ redus de femei alcoolice internate comparativ cu
barbatii alcoolici poate avea mai multe cauze, cea mai importanta fiind faptul ca alcoolismul feminin
este un alcoolism in mare parte & mascat'. >aca alcoolismul barbatului este deseori privit cu o
oarecare indulgenta si tratat ca o adevarata maladie, in cazul femeii oprobiul social, !udecatiile de
valoare sunt mult mai pregnante, facand"o pe aceasta sa"si disimuleze mult timp viciul. 2ipm de ani
de zile femeia alcoolica bea in & clandestinitate' fara ca antura!ul sa"si dea seaman, acest tip de
consum fiind unul dintre caracteristicile ma!ore ale alcoolismului la feminin. Antura!ul descopera
consumul dupa mult timp de la debut L D",. aniM in perioada in care apar complicatiile somatice si
Nsau psi#iatrice ce impun internarea in spital. (rin comparatie cu numarul relativ redus de femei
internate pentru alcoolism in spitalul nostru reflecta persistenta anumitor mentalitati tributare unei
1C
Persoane internate in spitalul de psihiatrtie pe grupe de sexe
37
59
441
517
0
100
200
300
400
500
600
anul 2008 anul 2009
Feminim Masculin
societati mai de graba patriar#ale in care conotatia alcoolsimului feminin este extrem de peiorativa
ceea ce duce la o adresabilitate mult mai redusa a acestor paciente catre serviciul de psi#iatric si la
tendinta de negare a consumului c#iar impotriva evidentelor pana in momentul aparitiei unor
complicatii ma!ore.
3onsider ca in realitate prevalenta femeilor alcoolice este mult mai mare dar in general,
internarile acestora sunt mai putin numeroase si uneori diagnosticul psi#iatric modificat la cererea
lor si a familiei nu reflecta realitatea.
*n general, cazurile care a!ung in spital fie depasesc limita de suportabilitate ale unui antura!
mai putin permisiv in care consumul singular al femeii compromite statutul social al sotului si al
persoanelor apropiate, fie ma!oritatea cazurilor, sunt internate datorita tulburarilor psi#otice si
comportamentale ma!ore determinate de consumul cronic de bauturi alcoolice.
" tipul de internare
2abel nr. /
2008 2009
Urgenta 299 343
Medic specialist ambulatoru 50 82
Medic de amilie 16 87
Altele 113 64
<rafic nr. /
11
Tipuri de internare in spitalul de psihiatrie a persoanelor
dependente de alcool
299
50
16
113
343
82
87
64
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Urgenta Medic specialist
ambulatoru
Medic de amilie Altele
2008 2009
Se observa din graficul de mai sus ca cele mai multe internari au fost facute in regim de
urgenta.)otiunea de urgenta se refera la starile de sevra! necomplicat sau complicat cu delirium
tremens,crize comitiale,stari de agitatie psi#o"motorie,tentative autolitice s.a.>e mentionat este si
faptul ca in starile de sevra! complicate mortalitatea poate a!unge pana la D.7.
" nivelul de studii
2abel nr. C
anul 2008 anul 2009
ciclul gimna!ial 116 150
ciclul primar 22 38
"iceu 82 105
scoala proesionala 169 206
scoala postliceala 20
scoala postliceala 20 0
studii superioare 38 41
Fara studii 4 6
#especiicat 27 29
<rafic nr. C
1D
Nivelul de studii a persoanelor internate in
spitalul de psihiatrie in urma consumului de
alcool
116
22
82
169
20
38
4
27
150
38
105
206
0
41
6
29
0
50
100
150
200
250
c
i
c
l
u
l
g
i
m
n
a
!
i
a
l

c
i
c
l
u
l

p
r
i
m
a
r
l
i
c
e
u
s
c
o
a
l
a
p
r
o

e
s
i
o
n
a
l
a
s
c
o
a
l
a
p
o
s
t
l
i
c
e
a
l
a
s
t
u
d
i
i
s
u
p
e
r
i
o
a
r
e

F
a
r
a

s
t
u
d
i
i

#
e
s
p
e
c
i

i
c
a
t

anul 2008 anul 2009
Observam un numar crescut la persoanele care au un nivel de studii profesionale care
consuma alcool, urmat de ciclul gimanzial, liceu, studii superioare, cilclul primar.
" Ocupatia
2abel nr. 1

anul
2008
anul
2009
Agricultor 4 9
ele$%student 1 1
ara ocupatie 126 159
lucrator pe cont propriu 0 1
&ensionar 221 266
'alariat 119 117
somer 7 22
<rafic nr. 1
18
Ocupatia pacientilor internati in spitalul de psihiatrie
4 1
126
0
221
119
7 9
1
159
1
266
117
22
0
50
100
150
200
250
300
a
g
r
i
c
u
l
t
o
r
e
l
e
$
%
s
t
u
d
e
n
t

a
r
a

o
c
u
p
a
t
i
e
l
u
c
r
a
t
o
r

p
e

c
o
n
t

p
r
o
p
r
i
u
p
e
n
s
i
o
n
a
r
s
a
l
a
r
i
a
t
s
o
m
e
r

anul 2008 anul 2009
>in graficul de mai sus se observa ca procentul cel mai mare il reprezinta cel al
pensionarilor,insa nu putem preciza daca acest lucru se datoreaza lipsei de ocupatie sau altor
probleme de ordin bio"psi#o"social sau tocmai consumul de alcool este cel care a dus la invaliditate
si pensionare pe caz de boala.
" mediul de provenienta
2abel nr. D
2008 2009
rural 169 226
urbal 309 349
15
<rafic nr. D
Mediul de provenienta a persoanelor
consumatoare de alcool internate in spitalul de
psihiatrie
169
226
309
349
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2008 2009
rural urbal
(utem spune ca in anul /..= creste numarul persoanelor internate din mediul urban. O
crestere mare observam in anul /..= si la persoanele din mediul rural fata de anul /..-.
1-
21.2. Studiul unui lot de 20 pacienti cu patologie indusa de alcool , studiu efectuat in perioada
septemrie 200! " ianuarie 2010 in sectia #S 1 a Spitalului de #si$iatrie %&r.'$.#reda( Siiu
*ncluderea pacientilor in studiu s"a facut pe baza criteriilor diagnostice prevazute de literatura
de specialitate si in special in *3> ,. L,==/M si >SM *@ . Odata cu admiterea in studiu pe baza unui
c#estionar am trecut la inregistrarea si analizarea statistica ulterioara a parametrilor socio"
demograficiH
0ume si penume H initiale 999999999
)umarul foii de observatie H ).O.
Se* H +emininNMasculin
3asta 99999999
2ediul de po4enienta H rural 999999999 urban99999999
Statutul maital-
,. 3asatorit LM
/. )ecasatoritLM
C. 3elibatar LM
1. >ivortat LM
D. @aduv LM
8. Eniune consensuala
Tipul de elatii intea$amiliale
,. Armonoiase
/. >izarmonice
C. 3onflictual"agresive
1. partener alcoolic
Scolai/ae
,. 3lase primare
/. <imnaziu
C. iceu
1. (ostliceal
D. +acultate
Statului po$esional
,. muncitorNmuncitoare
/. +unctionar LM
1=
C. 3adru sanitar
1. 3adru didactic
D. Jarman
8. 3asnic LM
5. (ensionar LM
-. Altele
3asta debutului consumului
,. ,8"/. ani
/. /,"C. ani
C. C,"1. ani
1. 1,"D. ani
D. peste D. ani
Antecedente heteo-colateale $a4oi/ante
,. 2atal alcoolic
/. Mama alcoolica
C. Ambii parinti alcoolici
1. +rati alcoolici
2oti4atia consumului
,. 3onflicte familiale
/. 3onflicte profesionale
C. Soma!
1. Antura!ul
D. *ntegrare in grup
8. >ivort
5. ipsa de ocupatie
-. Altele
%autui pe$eate
,. ]uica
/. 3ognac
C. ic#ior
1. :om
D. @in
8. Jere
D.
5. )u fac distinctie
Su$einte o"anice "eneate de consumul de alcool
,. #epatita cronica
/. ciroza
C. steatoza #epatica
1. ulcer duodenal
D. gastrita cronica
8. pancreatita
5. afectiuni biliare
-. afectiuni endocrine
=. sindorm #ipoanabolic
,.. F2A
,,. #ipocalcemie
,/. polineuropatie carentiala
&adul de asociee cu alte a$ectiuni psihiatice in momentul intenaii
,. 2ulburari de personalitate
/. Falucinoze alcoolice
C. Sindrom amnestic
1. 2ulburare depresiva si anxioasa
D. (si#oze endogene
2odalitatea de intenae
,. voluntar
/. nevoluntar
)umarul de internari pentru alcoolism
,. la prima internare
/. a /"a internare
C. a C"a internare
1. a 1" internare
D. peste D internari
*n investigarea si obtinerea datelor s"a realizat printr"un interviu clinic semistructurat initial
orientat asupra paramentrilor mentionati cat si asupra altor probleme si particularitati mai mult sau
mai putin specifice fiecarui pacient. (e baza informatiilor obtinute cu ocazia consultatiilor si a
D,
interviurilor semistructurate am evaluat severitatea tulburarilor psi#osomantice si am trecut la
instituirea unei terapii individualizate.
*n perioada studiata cuprinsa in periada septembrie /..=" ianuarie /.,. au fost asistati in
spitalul de psi#iatrie & dr. <#.(reda' Sibiu, Sectia (S, un nr.de /. de pacienti L C femei si ,5
barbatiM cu diagnosticul principal L Anexa * 4 >SM *@ M , & Sindrom de dependenta la alcool', .
3riteriile de diagnostic ale dependentei de alcool au fost potrivit >SM *@ urmatoarele H un
pattern dezaptativ de uz, ducand la deteriorare sau detresa semnificativa clinc, manifestata prin trei
+sau mai multe, din urmatoarele, survenind oricand in cursul acelasi perioda de 1& luni0
1. 3oleranta, definita prin oarecare din urmatoarele
" necesitatea cresterii considerabile a cantitatilor de alcool pentru a a!unge la o intoxicatie
sau la efectul dorit%
" diminuarea semnificativa a efectului la uzul continuu al aceleiasi cantitati de alcool
&. Abstinenta, manifestata prin oricare din urmatoarele
" sindromul de abstinenta caracterisitic pentru alcool
" alcoolul este consumat pentru a usura sau evita simptomele de abstinenta
'. Alcoolul este consumat adesea in cantitati mai mari sau in decursul unei perioade mai
lun"i decat intentiona
(. ;xistenta unei dorinte persistente sau eforturi infructuoase de a inceta sau de a controla
uzul de alcool
). *oarte mult timp este pierdut in activitati necesare obtinerii alcoolului sau recuperarii
din efectele acestuia
-. Activitati sociale, profesionale sau recreationale importante sunt abandonate sau reduse
din cauza uzului de alcool
.. <zul de alcool este continuat in dispretul faptului ca subiectul stie ca are o problema
somatica sau psi%olo"ica persistenta sau intermitenta care probabil a fost cauzata sau
exacerbata de alcool.
Abuzul de alcool a fost definit conform >SM L*@M astfelH
,. En pattern dezaptativ de uz de alcool ducand la deteriorare sau detresa
semnificativa clinic, manifestata printr"una L sau mai multeM din urmatoarele
survenind in decursul unei perioade de ,/ luniH
4 uz repetat de alcool ducand la incapacitatea de a indeplini obligatiile ma!ore ale rolului la
servici, la scoala sau acasa%
4 uz repetat de alcool in situatii in care acesta este periculos fizic
D/
Distributia numarului de cazuri pe de sexe
3
17
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Femei (arbati
4 probleme legale in legatura cu alcoolul
4 uz continu de alcool in dispretul faptului ca are probleme sociale sau interpersonale
persistente sau recurente cauzate sau exacerbate de efectele alcoolului
/. Simptomele nu au satisfacut niciodata criteriile pentru dependenta de alcool.
Mi s"au parut relevant urmatorii indicatori din lotul de /. persoane L C femei si ,5 barbatiM
studiate in Spitalul de (si#iatrie & >r.<#.(reda' Sibiu sectia (S ,H
2abel nr. , >istributia numarul de cazuri pe sexe
Femei 3
(arbati 17

<rafic nr. ,
" :eiese din tabelul si graficul de mai sus ca pacientii de sex masculine sunt in numar mai
mare.
:epartitia pe grupe de varsta, reprezinta in valor absolute si pe intervale de varsta de
,. ani este redata in tabelul si figura nr. /
DC
Distributia numarului de cazuri pe semicade de varsta
(total 20 de pacienti)
2
4
8
5
1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
21)30 ani 31)40 ani 41)50 51)60 61)70
2abel nr. / >istributia numarului de cazuri pe decade de varsta Ltotal /. de pacientiM
21)30 ani 2
31)40 ani 4
41)50 ani 8
51)60 ani 5
61)70 ani 1

<rafic nr. /
(rocenta!ul cel mai ridicat se situeaza in decada a C"a Lcuprinsa intre 1,"D.M, urmand apoi in
ordine descrescatoare decadele a 1"a L cuprinsa intre D,"D. aniM , cea de a /"a Lcuprinsa intre C,"1.M,
prima decada Lcurprinsa intre /,"C. aniM si ultima decada a D"a L cuprinsa intre 8,"5. aniM
>istibutia se situeaza pe o curba de tip <auss, procenta!ul cel mai mic situandu"se la extreme
H /,"C. si decada 8,"5. ani. :eprezentativa este decada a D"a cu un nr. de - persoane din lotul
studiat.2otodata trebuie relevat faptul ca abuzul de bauturi alcoolice are o evolutie mai mult sau mai
putin indelungata pana sa"si faca aparitia complicatiile psi#opatologice care sa necesite asistenta
psi#iatrica in conditii de spitalizare.
D1
Se pare ca pana la 1. de ani incidenta este mai mica si datorita rezistentei fizice mai mari si
ca atare decompensarile se produc odata cu inaintarea in varsta fiind favorizate pe de o parte de
diminuarea rezistentei organismului si pe de alta parte de afectiunile somatice L in special #epaticeM
determinate de consumul indelungat de bauturi alcoolice.
>e asemeneia, menopauza constituie un factor de dezic#ilibru neuroendocrin ce favorizeaza
decompensarea. (e de alta parte sc#imbarea statutului socio"profesional prin pensionare, izolare,
plecarea copiilor Lsindromul &empt; nest'M pierderile personanelor apropiate si c#iar pierderea
sensului proriei existente se constituie in tot atatea motivatii ale alcoolismului peste D, "8. ani.
*n plus nu trebuie negli!at faptul ca in marea ma!oritate exista si o alta serie de factori
alcoolo"favorizanti , ca de pilda H
" parteneri alcoolici
" conflicte si dificultati familiale
" carente afectiv"relationale
" parinit alcoolici
" divorturi
" separari
" vaduvie
" singuratate
" alte situatii
2ocmai de aceea in abordarea clinica a pacientilor internati in spital sa tinem cont de toate
aspectele respective pentru a putea interveni cat mai eficinet in terapie

" :epartitia pacientilor in raport cu durata consumului de alcool
2abel nr. C :epartitia pacientilor in raport cu durata consumului de alcool
durata consumului 2)5 ani 6)10 ani 11)15 ani 15)20 ani 21)25 ani
nr* pacienti 2 4 9 4 1
DD
epartitia pacientilor in raport cu durata consumului
de alcool
2
4
9
4
1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2)5 ani 6)10 ani 11)15 ani 15)20 ani 21)25 ani
nr* pacienti
<rafic nr. C
Se observa ca in ma!oitatea cazurilor intre debutul consumului si internarea in spital au trecut
intre ,,",D ani .
@arsta de debut a alcolismului este dificil de stabilit , trecerea de la o folosirea ocazionala la
cea excesiva a alcoolului putand sa acopere o perioda venind de la cateva luni la cativa ani.
>ebutul tardiv este mult mai rar intalnit, ocazionat probabil si de tulburarile din perioada de
sc#imbare a statutului socio"profesional prin pensionare.
>in analiza dateleor referitoare la nivel de scolarizare al pacientilor studiati am obtinut
urmatoarele rezultateleH
2abel nr. 1 :epartizarea pacientilor in functie de nivelul de scolarizare
'tudii
primare 2
gimna!iul 13
liceul 4
superioare 1
D8
epartizarea pacientilor in !unctie de nivelul de scolarizare
2
13
4
1
0
2
4
6
8
10
12
14
primare gimna!iul liceul superioare
<rafic nr. 1
>in tabelul si graficul de mai sus rezulta ca maoritatea pacientilor studiati ,C persoane aveau
studii gimnaziale, urmand in ordine decrescatoare cei cu studii liceale" 1 persoane, si / persoane cu
studii primare si urmat pe ultimul loc de o persoana cu studii superioare.
*n raport cu statutul ocupational am obtinut urmatoarele date L tabel si grafic nr. DM
D5
eprezentarea pacientilor in !unctie de statutul ocupational
1
5
10
3
1
0
2
4
6
8
10
12
casnic+,- somer+,- pensionari salariati ara ocupatie
2abel nr. D :eprezentarea pacientilor in functie de statutul ocupational
.asnic+,- 1
'omer+,- 5
pensionari 10
salariati 3
ara ocupatie 1
<rafic nr. D
Se observa ca cea mai mare pondere o lotul studiat o au pensionarii, urmati de someri apoi si
salariatii urmati apoi de casnici si de cei care nu sunt fara ocupatie. Acest procent mare de
pensionari poate fii privit intr"o relatie duala cu dependenta de alcool% pe de alta parte aceasta
genereaza invaliditate ducand frecvent la pierderea locului de munca sau pensionare de boala iar pe
de alta parte modificarea statutului profesional se considera in sine un elenment stresor partial
dezadaptativ, motivand un posibil consum de alcool.
Analizand modul de provenienta am constatat ca ma!oritatea pacientilor internati provin din
mediul urban si 8 pacienti din mediul rural
2abel nr. D :eprezentarea pacientilor in functie de mediul de provenienta
D-
/ural 6
Urban 14
<rafic nr. D
eprezentarea pacientilor in !unctie de mediul de provenienta
6
14
0
2
4
6
8
10
12
14
16
/ural Urban
(rocenta!ul crescut in mediul urban fata de cel rural se explica prin faptul ca in general% in
mediul urban consumul de alcool este acceptat de antura!, societate c#iar daca pretul bauturilor
alcoolice este mare iar tulburarile comportamentale sunt mai evidente% in mediul rural consumul de
alcool este aparent mai scazut L 8 persoaneM.
*n concluzie putem constata ca diferentele existente intre mediul rural si cel urban sunt mai
de graba de ordin calitativ referindu"se in special la un nivel educational scazut, o adresabilitate mai
redusa in special catre serviciile medicale precum si o acceptabilitate mai mica a unor forme reduse
de tratament , in special psi#oterapeutic . >aca la un barbat, datorita muncii fizice mai intense si
D=
rezistentei somatice mai mari, dependenta , cu consecintele sale apare mult mai tarziu sau c#iar
deloc la femei complicatiile consumului abuziv sunt mult mai rapide
Analizand tipul bauturii preferate s"au obtinut urmatoarele rezultate, prezentate in tabelul nr.
8 si in graficul nr. 8
2abelul nr. 8 :eprezentarea pacientilor in raport cu preferinta pentru o anumita bautura alcoolica
bauturi alcoolice concentrate $in bere
nu ac
distinctie
0uica cogneac lic1ior rum
nr* pacienti 2 1 3 1 3 8 2
<rfic nr 8.
eprezentarea pacientilor in raport cu pre!erinta pentru o
anumita bautura alcoolica
2
1
3
1
3
8
2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0uica cogneac lic1ior rum
bauturi alcoolice concentrate $in bere nu ac
distinctie
nr* pacienti
Se observa ca ma!oritatea prefera baututile alcoolice in care pe primul loc se afla berea
probabil datorita pretului mai mic, urmata la egalitate de lic#ior si vin. Ermeaza in ordinea
preferintelor H la egalitate tuica si persoanele care nu fac distinctie la bauturi alcoolice si la egalitate
de cogneac si rum.
Ma!oritatea pacientilor din lotul studiat asociau consumul de alcool cu alte substante
2abel nr. 5 Asocierea consumului de alcool cu alte substante
8.
caea si tigari 7
caea 5
tigari 4
medicamente 2
ara alte substante asociate 2

<rafic nr. 5
"socierea consumului de alcool cu alte substante
7
5
4
2 2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
caea si tigari caea tigari medicamente ara alte substante
asociate
2oate cazurile de politoxicomanie intalnite au fost grefate pe o structura particulara a
persoanalitatii premorbide continand note disarmonice importante dar si elemente nevrotiforme cum
ar fii toleranta extrem de redusa la frustrare, sentimente de insecuritate, anxietate crescuta, frica de
abandon.
*n raport cu statutul marital s"au obtinut urmatoarele rezultate L 2abel nr. -MH
8,
2abel nr. - :eprezentarea pacientilor in raport cu statului marital
'tare ci$ila
casatoriti 8
necasatoriti 2
unuine consensuala 1
celibatare 2
di$ortate 5
$adu$e 3
<rafic nr. -
eprezentarea pacientilor in raport cu statului marital
7
2
1
2
5
3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
casatoriti necasatoriti unuine
consensuala
celibatare di$ortate $adu$e
3el mai mare procent este reprezentat de pacientii casatoriti L 5M, urmat de persoanele
divortate LDM, vaduve LCM urmate la egalitate de persoane necasatorite si celibatare si de cel aflat in
relatia de concubina! L uniune consenualaM.
*n ceea ce priveste tipul relatiilor intrafamiliale cu propria familie L sotNsotie, copiiM asa cum
era de asteptat relatiile sunt proponderent disarmonice, conflictuale indiferent de statulul marital
L bine inteles au fost exclusi cei necasatoritiM.
S"a constatat existenta a doua tipuri de situatii H
8/
" partenerulLaM , nefiind alcoolic nu a stiut despre existenta alcoolismului partenerului iar in
momentul cand a aflat a incercat sa masc#eze acest consum cu scopul de a apara si mentine intacta
reputatia familiei mai ales cand la mi!loc se aflau si copii, insa cu pretul unor conflicte permanente &
in surdina' ce in final au devenit evenimente soldandu"se cu separarea sau divortul
" partenerul, el inusi alcoolic isi antrena partenerulLaM in consumul abuziv de alcool insa
aceasta datorita vulnerabilitatii somatice mai mari devenea rapid dependent iar consecintele psi#o"
somatice mai importante duceau la o decompensare precoce in raport cu celalalt partener.
2abel nr. = (rezentarea tipului relatiilor intrafamiliale ale pacientilor cu propria familie
relatii armonioase 3
relatii di!armonice 15
<rafic nr. =
8C
Prezentarea tipului relatiilor intra!amiliale ale pacientilor cu
propria !amilie
3
15
0
2
4
6
8
10
12
14
16
relatii armonioase relatii di!armonice

3#iar si cazul unei relatii armonioase, uneori alcoolismul partenerului fusese motivat ca
solutie paleativa pentru a umple un gol afectiv, ca evadare din monotonia cotidianului, solitudine
sau asteptarea unui partener prea putin prezent.
Aceste situatii s"au regasit in special la pacientii cu disponibilitate de timp mai mare prin
faptul ca erau casnici LceM nefiind incadrati in munca sau pensionari.
*n familia acloolicului LceiM inadaptarea, perturbarea realationale sunt regula, alcoolismul
constituind fi cauza L tulburarilor primareM fie consecinta L tulburari secundareM acestora. >e accea
alcoolismul nu poate fi considerat doar o c#estiune personala cu, prin legaturile si interactiunile
permanente cu ceilalti membrii ai familiei Lpartener,copiiM el trebuie considerat o problema cruciala a
intregii familii. +amilia consumatorului este adresea o familie dezorganizata, dezintegranta, aflata in
suferinta. Analizand lotul de pacienti studiat observam ca ma!oritatea pacientilor sunt casatoriti si
putem conc#ide ca maria!ul in cazul alcoolismului nu constituie neaparat un element de protectie sau
un prognostic favorabil cum este in cazul altor maladii psi#ice. O analiza a interactiunilor cu
partenerul persoanei alcoolice arata ca adesea acestia au un comportament ambivalent, fiind descrisi
ca & reci afectivi' , distanti, rigizi siN sau dominatori. >eseori, c#iar daca partenerul dezaproba
abuzul de alcool al consumatorului, acest lucru nu"l impiedica sa bea impreuna cu el si sa nege, cel
81
putin partial realitatea dependentei, ceea ce duce la un alcoolism disimulat , & mascatV' cu consecinte
ulterioare grave. Acest efect de antrenare este cu cat mai pregnant cu cat si sotul Nsotia este alcoolic,
in aceste cazuri vorbindu"se despre alcoolism de cuplu. 0xista multe studii recente ce ananlizeaza
impactul alcolismului sotiei asupra relatiilor intrafamiliale si de cuplu + =aber et al. 122.> $unradi
et. Al .1222> 7iselsen et al. 1222, arata ca alcoolismul erste mai frecvent la femei tinere sub CD ani
separate sau divortate pe cand la cele mai in varsta frecventa ar fi mai mare la cele ce traiesc in
cuplu.
Analiza comportamentului si interrelatiilor cu partenerul este foarte importanta in special in
ceea ce priveste terapia deoarece acestea por fi un a!utor si un obstacol in calea tratamentului
Lmedicamentos, psi#ologic si socialM. S"a incercat c#iar o clasificare a partenerului in & partener
sustinator' pe care terapeutulN psi#ologulNpsi#iatrul poate conta in tratament si H' partener inductor'
care din diverse motive favoirzeaza alcoolismul celuilalt + 9into et al. 1222, . >aca incercam sa
analizam aceste aceste motive constatam ca ele sunt extrem de variate. Eneori pacientul LaM bea ca
sa suporte mai usor un partener dominator, rigid sau indiferent care este departe de aspiratiile sale,
in acest caz consumul de alcool fiind invocat ca o scuza pentru a face o relatie dizarmonica mai
suportabila. Alteori partenerul pacientului, de buna credinta, este dominant de pre!udecati, idei
preconcepute, si prin reprosuri constante, supraveg#ere excesiva, amenintari nu face decat sa
agreaveze consumul. a polul opus, mai rar intalnit este partenerul care gaseste scuze , suporta si se
adapteaza ca in fata unei fatalitati, avand la randul sau , prin acest mod de abordare un rol inductor
indirect. )u trebuie ignorat nici partenerul & profitor' care foloseste alcoolismul pacientului ca un
mi!loc de dominatie si aici putem face o paralela cu cazurile din istoria universala in care
introducerea alcoolsimului era foloisita de anumite grupuri de interes pentru a supune si a domina
categorii sociale sau populatii etnice L ex. 3azul indienilor din America de )ordM. En astfel de
partener va avea un partener sexual mult mai docil in persoana pacientului internat fata de care va
mainfesta un sentiment de superioritate legitimat prin alcoolismul acestuia. Alcoolismul partenerului
ii va permite de asemenea sa atraga atentia propriei penresoane in calitate de & victima', sa fie
compatimit sau sa"si masc#eze propriile deficiente. *n aceste cazuri reusita tratamentului pacientului
L eiM poate aparitia depresiei la partener, element de care trebuie intodeauna tinut seama mai ales in
terapia de tip familial sistemic.
>eteriorarea relatiilor de cuplu se produce progresiv, in mai multe stadii succesive. Stadiul
initial de toleranta L pe fondul unei pasivitati, indiferente sau ignoranteM ii urmaeaza stadiul de
& neliniste', cand partenerul , realizand situatia in care s"a a!uns incerca sa se opuna printr"o serie de
manevre cel mai adesea inadecvate L ascunderea sticlelor, spiona!, reprosuri si aluzii constante,
8D
agresivitateM care nu fac decat sa duca la un rezultat contrar asteptarilor sale, adica la opozitie si
dezgustul si descura!area srau pe primul loc si duc cel ami adesea la spearare si divort. Modul si
viteza cu care cuplul trece prin aceste etape depind de mai multi factori cum ar fiH
o intensitatea dependentei si a tulburarilor comportamentale pe care acesta le
induce L mai ales cand contravin flagrant cu normele socio"culturale admise sau
afecteaza un anumit statut socio"profesional al partenerului M
o profilul psi#ologic al partenerului in care esentiale sunt coeficientul de egoism sau
altruism, de supunere sau dominare, de libertate sua dependenta , de maturitate
sau infantilism precum si propria experienta si evenimente de viata si de
asemenea modelele parentale.
o natura legaturilor afective in cadrul cuplului este poate elementul cel mai
important deoarece in cauzl in care acestea au fost reale sau puternice ele se vor
construi intr"un stimul motivational esential pentru terapie si deci intr"un element
de prognostic favorabil.
Antecendetele familiale ale alcoolismului au fost regasite la lotul de /. de pacienti studiati Lvezi
tabelul nr. ,.M
2abel nr. ,. (rezentarea antecedenteleor familiale de alcoolsim
Alcoolism in amilia de
orgine 2atal alcoolic
Mama
alcoolica
Ambii parinti
alcoolici
Frati
alcoolici
nrumar de pacienti 12 3 3 2
88
<ragic nr. ,.
>intre aceste ma!oritatea L ,/ cazuriM se refereau la un tatal alcoolic si doar la C cazuri la
egalitate pacietii au avut mama alcoolica si ambii parinti alcoolici. 0xista / cazuri in care
alcoolismul se regasea la fratii pacientilor.
3onstatarea noastra vine in acord cu studiile din literatura de specialitate care demonstreaza
ca o tendinta la agregarea familiala L:eic# et al. ,==-, Jegleiter et al. ,===% Feat# et al. ,===%
(aterson et al. ,===% arimer et al. /...M. En studiu recent facut pe 5,15 de subiecti in >anemarca
constata un risc semnificativ crescut la copii proveniti din parinti alcoolici de a dezvolta tulburari
anxioase, depresive sau dependente, Jaietii acestor parinti prezentau o prevalenta crescuta a
tulurarilor intinctului alimentar si al sc#izofreniei. :iscul cel mai mare il prezinta cei cu un tata
alcoolic, debutul patologiei psi#iatrice Ltulburari depresive si anxioaseM se situa la o varsta mai tanara
la aceasi subiecti L3ui!ers et al. ,===M . Se poate conc#ide ca alcoolismul parintilor este un element
predicitiv important pentru aparitia tulburarilor psi#iatrice, in special abuzul de alcool sau alte
substante la copii. >elva et. all. ,===, studiind importanta ipotezei psi#o"sociale ca factor de risc in
85
Prezentarea antecedenteleor !amiliale de alcoolsim
12
3 3
2
0
2
4
6
8
10
12
14
tatal alcoolic mama alcoolica ambii parinti alcoolici rati alcoolici
nrumar de pacienti
explicarea abuzului de alcool se observa ca acest abuz este strans asociat cu cinic factori de
predictieH
" probleme de sanatate mintala
" agresivitatea
" coeziunea familiei
" scaderea suportului social L isoticul familiei de abuz si dependentaM
*potezele agregarii intrafamiliale se bazeaza pe o serie de constatari pornind de la studiul
prevalentei alcoolismului la parintii alcoolici , studiul pe gemeni precum si pe copii adoptati. S"a
observat ca prevalenta alcoolismului la parintii alcoolicilor este de cinci ori mai mare ca la populatia
generala sugerand o interventie con!ugata a factorilor genetici si a celor ambientali, intrafamiliali.
Studiul gemenilor crescuti separat pun in evidenta, la marea ma!oritate, comportamente comparabile
fata de alcool Lacelasi tip de consum, acelasi factori psi#ostresori implicati in declasnsarea
consumului abuzivM. 3oncordanta pentru alcoolism este dubla la gemenii monozigoti fata de cei
dizigoti L 3adoret et al .,==DM.
(entru a separa influenta factorilor genetici de cea a factorilor ambielntali in geneza
acloolismului s"au efectuat studii pe copii adoptati proveniti din parinti alcoolici si s"a constatat ca
riscul de alcoolism la acesti copii a fost de trei 4patru ori mai mare indiferent de conditiile care au
existat in familia adoptiva. Au existat diverse ipoteze referitoare la transiterea genetica a aunor facori
de risc ce predispun la alcoolism" exemplu s"a stabilit ca, copii alcoolicilor aveau in cazul unor
alcoolizari moderate reactii psi#omotorii si cognitive mai putin intense decat cele ale subiectilor &
control' . Aceasta reactie diminuata la consumul de alcool poate fii considerata responsabila de o
alterare a capacitatilor de autocontrol si in consecinta de facilitare a abuzului.
Alte ipoteze postuleaza existenta unor variatii, influente genetic, la nivelul ec#ipamentului enzimatic
de metabolizare a acloolului Lin special in cazul izoenzimelor acetalde#id"de#idrogenezei M care ar
putea interveni in inducerea fenomenelor de toleranta si ulterior de dependenta. Mai recent, studii de
farmacologie animala au stabilit rolul specific al dopaminei si al receptorilor dopamininergici
cerebrali in neuromodelarea conduitelor de cautare si consum al alcoolului. Se pare ca sinteza,
metabolismului dopaminei cat si activitatea receptorilor dopaminergici ar fi implicate in functionarea
sistemelor mezolimbice de & recompensa' . Microperfuzii de antagonisti ai receptorilor
fdopaminergici >
/
in nucleul accumbens al sobolanului a avut ca si consecinta o crestere a
consumului de alcool LMcJride et al. ,=-=M. Si in cazul acestor perturbatii bioc#imice se banuieste
existenta unui determinism genetic.
8-
Analizand motivatia pe care pacientii o invocau pentru consumul de alcool cel mai frecvent
erau invocate situatiile conflictuale trenante intrafamilale . Antura!ul profesional, social sau familial
reprezentat prin colegi de munca sau vecini, prieteni sau frecvent partenerul , el isusi alcoolic.
(si#ostresorii socio"profesonalei detin si ei o motivatie importanta in consumul de alcool H
divort, pierderea locului de munca, conflicte la locul de munca. Aproape ma!oritatea pacientilor
internati au inceptut sa consume alcool pentru a"si umple timplul liber, in special cei care sunt
pensionari, dupa cum se vede in tabelul nr. ,,
2abel nr. ,, :eprezentarea principalelor cauze ce au motivat pacientul la recurgerea consumului de
alcool din totalul de /. pacieti studiati
conlicte amiliale 19
lispa de ocupatie 5
pierderea locului de munca 2
pierderea unei persoane dragi 1
Antura3ul 15
4i$ort 5
conlicte la locul de munca 5
integrare in grup 10
8=
#0 eprezentarea principalelor cauze ce au motivat pacientul
la recurgerea consumului de alcool din totalul de 20 pacieti
studiati
19
5
2
1
15
5 5
10
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
conlicte
amiliale
lispa de
ocupatie
pierderea
locului de
munca
pierderea
unei
persoane
dragi
antura3ul di$ort conlicte la
locul de
munca
integrare
in grup
<rafic nr. ,,


>orinta de apartenenta la grupul social, frica de a nu fi marginalizat reprezinta cauza
consumului de alcool la ,C persoane din cazurile studiate. Alte motivatii intalnite la cazurile studiate
sunt H calmarea anxietatii generalizate sau fobice, in special a fobiilor sociale, depasirea timiditatii,
5.
mediul profesional 'predispus' la consumul de alcool Lbarman, ospatar etc.M sau carente gresite,
uneori ar#aice despre virtutile alcoolului Lcresterea performantelor, tratamentul al anemiei,
frigiditatii etc.M
Asa cum se poate observa varietatea acestor motivatii este foarte mare si de aceea am
incercat sa le sistematizam in mai multe categorii, corelandu"le cu varsta debutului si structura
persoanalitatii premorbide. Am identificat astfel patru claseH
1. Alcoolismul reactiv 0 " este tipul de alcoolism pe care l"am intalnit la ma!oritatea cazurilor,
aparand in special la varsta de C,"D. ani care , pe fondul unei existente anterioare ec#ilibrate
traverseaza o situatie psi#otraumatizanta serioasa H divort, decesul persoanei iubite, soma! etc. 4 fiind
deci vorba de o ruptura afectiva ce genereaza o situatie de abandon, izolare si de expunere a
pacientului LeiM . *n acest caz factorul declansator al comportamentului alcoolic este specific in
general bine definit si localizat temporal. Astfel pierderea locului de munca Lsoma!ulM si pensionarea
pacientilor studiati este un factor declansator al consumului abuziv.
Eneroi situatiile psi#ostresante nu au caracter acut ci o evolutie cronica, care nu duce la
decompensare atat prin intensitate cat prin repetitaivitate si persistenta in timp, fragiliziand progresiv
o personalitate vulnerabila. Sc#imbarile rolurilor sociale si profesionale ale pacientelor in epoca
moderna, implicand o oarecare bulversare daca nu c#iar inversare a unor imagini ar#etipale adanc
inradacinate, cu accederea in pozitii de putere si decizie, cu competitie intensa in posturi ce pana ieri
erau rezervate sexului masculin poare constitui o motivarie a consumului de alcool, in acest caz
alcoolismul fiind un pret platit de femeie emanciparii sale. Aceasta se constituie cu atat mai pregnant
cu cat personalitatea contine note de anxietate, fobice, obsesionale si exista frica de a nu fi la
inaltimea rolului social expectat.
+actorii de risc sunt deseori de ordin medical, alcoolismul survenind reactional la o patologie
organica cronica invalidanta Lreumatism cronic degenerativ, maladii cardiace, afectiuni tumoraleM.
Aparitia unor deteriorari intelectuale pune probleme diagnostice si terapeutice complexe mai ales in
ceea ce priveste diagnosticul diferential intre dementa incipienta si tulburare cognitiva generata de
consumul de alcool . *n unele cazuri cele doua poat fii saociate, agravandu"se una pe cealalta%
existenta unei deteriorari intelectuale va precipita evolutia unui consum abuziv de alcool ce fusese
pana atunci relativ bine tolerat si va ingreuna mult abordarea terapeutica.
&.Alcoolismu nevrotic 4 afecteaza frecvent pacientii de conditie sociala buna dar care
5,
inca din adolescenta sua c#iar din copilarie prezinta trasaturi nevrotice latente pentru are insa nu vor
consulta medicul deoarece acestia fie sunt suficient constienti fie sunt compensate prin mecanisme
defensive marcate. )evroza lor comporta o componenta psi#opatica analoga celei intalnite la
toxicomanii propriu"zisi. >epresia si anxietatea sunt in aceste cazuri note definitorii ale personalitatii
si consumul de alcool se face pentru a stabilii un ec#ilibru, a calma angoasa, a reduce frustrarile,
problemene existentiale sau carentele afective. Alcoolul este folosit ca un psi#otrop pe care pacientul
il poate procura fara sa fie nevoit sa apeleze la un medic si prin a carui consum incearca sa obtina o
stare de bine, sa lupte cu suferinta moarala si anxietata. (ensionarea este un element important in
geneza alcoolismului la aceasta categorie, pe care am facut studiul fiind in numar de ,. pacienti .
3onsumul se face mai ales solitat, episodic, disimulant in special cu bauturi L bere, lic#ir si vinM la
care pacientii isi pentrec ma!oritatea timpului asteptand un partener prea putin prezent datorita unori
sarcini profesionale excedentare. Alcolizarea insidioasa si progresiva salveaza mult timp aparintele,
fiind descoperita nu rareori dupa ani de zile, cand dependenta psi#ica si somatica reduc mult
eficienta unei teraptii.
>eseori acest tip de alcoolism se asociaza cu alte patologii psi#iatrice de tip nevrotic pentru
care pacientul va consulta psi#iatrul. )umerosi autori L<oldbloom et all. ,==/% Ara#m et all. ,==/%
Julic? et al. ,==1M constata asocierea frecventa cu tulburarile instinctului alimentar de tipul bulimiei
la femei prezentand trasaturi de personalitate accentuate cum ar fii H cautarea noului, nevoia de
recompensa, dependenta de antura!. Silvia et all. ,=-- considera ca fiind definitorii la aceste femei o
stima de sine scazuta asociatata cu frici de"a nu fii la inaltimea asteptarilor. Alti autori Ldune et all.
,==C% 2revis et all. ,==-% J!or? et al ,===M comparand barbatii cu femeiele alcoolice remarca la
acestea din urma o frecventa sporita a anxietatii, depresiilor sau antecedentelor psi#iatrice in
familiile de origine. >e asemenea s"a constatat existenta acestui tip de alcoolsim unor traume
psi#ice precoce de viol ce au vulnerabilizat o personalitate in formare LMiller et all. ,==DM
'. Alcoolsimul intalnit in tulburarile de personalitate 0 il intalnim mai frecvent pacienti cu tulburari
de control al impulsivitatii si tendinta de trecere la acte tipice pentru personalitatea anitsociala sua
border"line. *n cazul acestora alcoolizarea ar putea fii interpretata ca un semn de rebeliune atat fata
de normele culturale cat si fata de familie. Acesti pacienti pot fii intalniti frecvent in locuri de
distractie aglomerate, frecventand in grup impreuna cu prietenii cafenelele, barurile, discotecile,
vagabondand, recurgand nu rareori la consum de droguri sau prostitutie. Jautrurile utilizate variaza
in functie de mediu insa predomina brere, lic#ior, vin . Jetiile sunt frecvente si deseori alcoolizarea
se face in scop deliberat al obtinerii rapide a intoxicatiei, cu efecte intense pe model toxicomanic,
5/
0ste un tip de alcoolsim in plina crestere in ultimii ani, de o mare gravitate datorita pe de"o parte
dizarmoniei personalitatii pe care se grefeaza si pe de alta parte faptului ca se asociazia frecvent cu
alte dependenta ale caror complicatii se insumeaza. S"a constatat ca riscul de"a prezenta o tulburare
legata de consumul de alcool este de 8 ori mai mare la alcoolici si invers, riscul de"a prezenta un
consum abuziv de alcool este de 1 ori mai mare la toxicomani.
(. Alcoolsimul profesional0 precum si alcoolismul episodic LdisomanicM sunt cel mai slab
reprezentatate in cadrul lotului studiat. *n primul caz sunt afectate categoriile profesionale expuse
sua meserii presupunand efort fizic intens. *n cazul al doilea LdipsomanicM ingestia masiva de alcool
alterneaza cu perioadele de existenta normala si abstinenta totala. Situatia este cu atat mai grava cau
cat reputatia acestor pacienti poate fii distrusa in timpul acestor episoade scurte ce constituie ca
adevarate lagune patologice in existenta lor.
Studiind modalitatea de internare a pacientilor in Spitalul de (si#iatrie &>r. <#. (reda & sibiu
am constatat ca o ma!oritate din pacienti se internasera prin anbulator ,1 cazuri, fiind vorba in
general despre cazuri in care nu existau complicatii acute de tipul sevra!ului
2abel nr. ,/ (rezentarea modalitatii de internare a pacientilor
internare
ambulator 14
urgenta 6

<rafic nr. ,/.
5C
Prezentarea modalitatii de internare a pacientilor
14
6
0
2
4
6
8
10
12
14
16
ambulator urgenta
*n functie de tipul internarii Lprin urgenta sau ambulatorM se poate duce intr"o oarecare
masura motivatia pentru abstinenta care este un factor decisiv in reusita orcarei terapii. *n cazul
urgentelor cum ar fii delirium tremens aceasta motivatie este initial inexistenta. 3#iar si la pacinetii
internati ambulator motivatia internarii poate lipsi iar cererea de internare si tratament emana din
partea unui antura! familial sua profesional care e deventi intolerant. Alteori comportamentul
alcolofil este negat, c#iar impotriva evidentelor de catre pacient care va pune pe prim plan simptome
somatice sau c#iar psi#ologice ce i se par mai putin culpabilizante. Mai rar cererea la tratament este
directa emanand din partea pacientului ce isi cunoaste dependenta si solicita a!utor mobilizandu"si
totodata resursele interne necesare realizarii absitnentei.
Am constatat ca ma!oritatea pacientilor mai fusesera de!a internati pentru tratamentul
dependentei iar restul erau cu peste trei internari la activ . L vezi tablel nr. ,C, grafic nr. ,CM
2abel. )r. ,C (rezentarea repartizarii numarului de pacienti in cazuri noi si recidive
prima internare 2
a doua internare 5
a treia internare 5
peste 3 internari 8
51
Prezentarea repartizarii numarului de pacienti in cazuri noi si
recidive
2
5 5
8
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
prima internare a doua internare a treia internare peste 3 internari
<rafic nr. ,C.
Analizand motivele internarii am constatat ca o ma!oritate a pacientilor se internasera pentru
un tratament de dezobi!nuire prezentand doar simptome minore de sevra! ca un mic mar?er al
dependentei de alcool . a restul pacientilor internarea fusese prelungita de complicatii psi#iatrice
acute sau cronice generate de alcoolodependenta sua independente de acesta. Lvezi tabel nr. ,1M
2abel nr. ,1 . (rezentarea gradului de asociere ai dependentei la alcool cu alte afectiuni psi#iatrice la
momentul internarii
sindrom de dependenta la alcool 11
sindrom de dependenta la alcool asociat cu alte tulburari psi1ice 9
5D
Prezentarea gradului de asociere ai dependentei la alcool cu
alte a!ectiuni psihiatrice la momentul internarii
11
9
0
2
4
6
8
10
12
sindrom de dependenta la alcool sindrom de dependenta la alcool asociat cu
alte tulburari psi1ice
<rafic nr. ,1

>in totalul de /. de pacienti , prezentau complicatii somatice importante aflate in relatie de
cauzalitate directa cu consumul de alcool. Ma!oritatea dintre aceste afectiuni #epatice Lsteatoza ,
#epatita cronicaM, cunoscandu"se ca sensibilitatea #epatica fata de alcool . Au urmat ca frecventa
complicatiile digestive Lulcer duodenal, pancreatita cronica, litiaza biliara si colecistita M precum si
cele neurologice de tipul polieuropatiei carentiale. 3a o consecinta indirecta a consumului cronic de
alcool am intalnic si cazuri de sindrom #ipoanabolic si #ipertensiune arteriala Lvezi tabel nr. ,DM
2abel nr. ,D (rezentarera diagnosticului afectiunilor somatice asociate .
1epatita cronica 5
polieuropatie carentiala 7
gastrita cronica 2
tulburari endocrine 1
58
pancreatita 3
ciro!a 1epatica 1
steato!a 1epatica 2
sindrom 1ipoanabolic 3
ulcer duodenal 2
52A 5
litia!a biliara si colecistita 1
<rafic nr. ,D
Se observa ca frecventa cea mai mare o au polineuropatia toxic carentiala si #epatita cronica
etanolica urmate apoi de complicatiile cardio"vasculare si alte afectiuni ale tubului digestive.
55
Prezentarera diagnosticului a!ectiunilor somatice asociate
5
7
2
1
3
1
2
3
2
5
1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1
e
p
a
t
i
t
a

c
r
o
n
i
c
a

p
o
l
i
e
u
r
o
p
a
t
i
e

c
a
r
e
n
t
i
a
l
a
g
a
s
t
r
i
t
a

c
r
o
n
i
c
a

t
u
l
b
u
r
a
r
i

e
n
d
o
c
r
i
n
e

p
a
n
c
r
e
a
t
i
t
a

c
i
r
o
!
a

1
e
p
a
t
i
c
a

s
t
e
a
t
o
!
a

1
e
p
a
t
ic
a

s
i
n
d
r
o
m

1
i
p
o
a
n
a
b
o
l
i
c
u
l
c
e
r

d
u
o
d
e
n
a
l
5
2
A
l
i
t
i
a
!
a

b
i
l
i
a
r
a

s
i

c
o
l
e
c
is
t
i
t
a

Alcoolismul apare in mod autonom sau se grefeaza pe o patologie pasi#iatricea preexistenta.
Am constatat ca peste doua treimi din cazurile studiate in lot existau antecedente persoanale
psi#iatrice pentru care pacientul urmase de!a un tratament ambulator sau in spital Ltabel nr. ,8 si
graficul ,8M
2abel nr. ,8 (rezentarea antecedentelor psi#iatrice
ara antecedente psi1iatrice 2
cu antecedente psi1iatrice 18
<rafic nr. ,8
Prezentarea antecedentelor psihiatrice
2
18
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
ara antecedente psi1iatrice cu antecedente psi1iatrice
5-
Prezentarea principalelor antecedente psihiatrice
5 5
1
5
4
0
1
2
3
4
5
6
tulburari speciice
de personalitate
tulburari aecti$e tulburari psi1ice
datorate unor
le!iuni6 disunctii
cerebrale sau boli
somatice
tulburari ne$rotice
de stress si
somantoorme
sc1i!orenia6
tulburari
sc1i!otipale si
delirante
*ncercand o incadrare a acestor antecedente pe grupe nosologie Ldupa *3> 4 ,., ,==/M am
obtinut urmatoarele rezultate Ltabel si grafic nr. ,5 M
2abel nr. ,5 (rezentarea principalelor antecedente psi#iatrice
tulburari speciice de personalitate 5
tulburari aecti$e 5
tulburari psi1ice datorate unor le!iuni6 disunctii cerebrale sau boli somatice 1
tulburari ne$rotice de stress si somantoorme 5
sc1i!orenia6 tulburari sc1i!otipale si delirante 4
<rafic nr. ,5
5=
*n socio"cultura contemporana oferta de alcool este atat de abundenta si de variata incat
oricine, mai devreme sau mai tarziu se va intalni cu bauturile alcoolice. 2otusi, pentru ca aceasta &
intalnire' sa devina patologica este necesara existenta unui factor particular care sa duca la pierderea
libertatii individului fata de alcool. En astfel de factor l"ar putea constitui persoanalitatea pacientului
predispus la dependenta. Astfel, se pare ca spre deosebire de alcoolismul masculin la femeiei rolul
conditionarii sociologice, in special al ambiantei mediului profesional este mai redusa. Alcoolsimul
la locul de munca, de grup este net inferior ca frecventa fata de cel intalniti la barbati. (e de alta
parte, alcoolsimul feminin are o conditionare aparte , apare pe un teren mai clar patologic decat in
cazul barbatilor, daca in cazul acestora el poate aparea pe un teren relativ normal favorizat de
ambianta profesionala si intalnirile colegiale, la femei apare adresea pe fondul unei personalitati
structurate dizarmonic sau al unei nevroze, fiind in acest caz considerat simptomatic. *n plus,
decompensarile bruste generand acel alcoolism reaictional presupune existenta unui teren vulnerabil
care pana atunci fusese compensat si care brusc de decompenseaza ca urmare a unei frustrari , sevra!
afectiv sau esec.
a lotul de pacienti urmarit in spitalul nostru am observat ca marea ma!oritate prezentasera
elemente specifice personalitatii de tip border"line sau antisociala, in special impulsivitate,
instabilitate afectiva, tendinta de & acting" out' , conduite suicidare repetitive. Au mai fost regasite o
incapacitate de a tolera singuratatea asociata cu o nevoie crescuta de dependenta, sentimente
permante de vid interior si plictiseala.
3onsideram ca se impun doua precizariH
" numarul real al celor prezentand tulburari ale persoanalitatii este cu mult mai mare decat
numarul celor diagnosticati ca atare
" trasaturile observate pot fi atat cauza cat si consecinta a dependentei la alcool.
Alcoolicii a!ung la spital si sunt consultati dupa o perioada mai scurta sau mai indelungata de
consum astfel psi#iatrul trebuie sa & g#iceasca', sa deduca retroactiv anumite trasaturi ale
persoanalitatii premorbide. O dificultate suplimentara este data si de absenta cererii din partea
pacientului, fiind cunoscut faptul ca in cazul alcoolicilorcel mai adresea cererea emana din partea
antura!ului. *n multe cazuri pacientul nici macar nu este constient ca este dependent si afirma, cu
toata buna credinta posibila ca bea moderat, & ca toata lumea'. Se poate deci constata ca exista si in
acest domeniu, ca si in alte domenii ale psi#iatriei o veritabila anosognozie care nu trebuie
confundata cu disimularea constienta a afectiunii.
3aracterisiticile personalitatii & prealcoolice' sunt destul de nespecifice si variabile, ele
regasindu"se frecvent si in cazul altor patologii psi#iatrice. Aproape toti autorii care s"au aplecat
-.
asupra acestui subiect au regasit o serie de factori ca lipsa de incredere in sine, intoleranta la
frustrare, imaturitate sociala, nevoia de stimulare, lipsa proiecteleor de viitor, tendinta la tulburari
comportamentale ale copilariei si adolestenta.
CAPITOLUL III
3.1. T(5APII ACTUAL( AL( ALCOLO-'(P(2'(0T(I
>aca obiectivul general al tratamentului aloolismului 4 disparitia sau diminuarea consumului
de alcool este unanim acceptat , in sc#imb modalitatile terapeutice reprezinta la ora actuala subiecte
de discutie, iar evaluarea eficientei terapiilor este extrem de controversata. Alcoolsimul fiind o
patologie cu un determinism multifunctional, cu o fiziopatologie care nu este inca descifrata in
intregime, metodele terapeutice vor fi foarte variate si nici una dintre ele nu poate fi considerata ca
fiind specifica. a ora acuala, tratamentul alcoolismului este un amalgam de interventii medicale,
psi#ologice, psi#osociale si c#iar spirituale. 2oate acestea au drept obiectiv sa a!ute pacientul
alcoolic sa initieze un sevrea! si sa ramana abstinent cat mai mult timp posibil. 2ratamentul este in
general structurat in trei timpiH
6 pre-cura & 4 stadiul de depistare, informare si pregatire psi#ologica pentru cura
propriu"zisa% este o etapa care adresea lipseste Lin special in cazul celor internati prin serviciul de
urgenta pentru anumite complicatii acuteM
cura de sevra! - care la randul sau se poate efectua in spital sau in ambulator in
functoe de particularitatile bio"psi#o"sociale ale pacientului
post-cura 4in care se imbina o serie intreaga de metode c#imio", psi#o" si
socieoterapeutice ce au ca obiectiv mentinerea abstinentei si reinsetia alcoolicului in mediul sau
familial si socio"profesional
Ma!oritatea terapeutilor considera ca pentru a obtine o ameliorare semenificativa este
necesara insituirea unei abstinente totale si definitive.
-,
Acest deziderat are valoarea unei & dogme' pentru gruparile de incura!are cum ar fi Alcoolcii
Anonimi, insa este desconsiderat de o parte din terapeutii comportamentalisti care considera ca
printr"o restructurare cognitiv"comportamentala pacientul este capabil sa reinvete un consum
moderat, lipsit de novivitate.
Abordarea terapeutica incepe intodeauna cu informarea pacientului , informare care trebuie
sa fie clara, didactica, personalizata si ne"cuplpabilizanta cu referire la nocivitatea consumului de
alcool , complicatiile acestuia, caracterul reversibil al comportamentului alcoolic si posibilitatile de
tratament. :olul informarii , adresate atat pacientului cat si familiei sale este si acela de a stabili o
relatie terapeutica pozitiva in care problemele pacientului , frecvent banalizate sau negate, sa poata
fi discutate in mod desc#is, intarind astfel motivatia acestuia pentru realizarea abstinentei.
$ura de sevra! " al doile timp al tratamentului L sau primul in cazul urgentelor date de
complicatiile acute ale acoolismului M implica realizarea sub control medical a unui sevra! total la
alcool la o persoana prezentand un consum nociv sau alcolodependeta. *n cazul unor simpltome de
mica intensitate sevra!ul poate fi realizat in ambulator, mai ales daca exista o motivatie reala din
partea pacientului si un suport familial adecvat. 0secul sevra!ului ambulator, precum si existenta
riscului suicidar sau al riscului vital datorat complicatiilor somatice sau psi#iatrice acute de tipul
deliriumului tremens si crizelor epileptice, impune realizarea sevra!ului in conditii de spitalizare. *n
general tratamentul nu trebuie sa depaseasca 5",1 zile iar obiectivele sale sunt in principal controlul
si prevenirea simptomelor de sevra! si mai ales a accidentelor grave cum sunt delirium"ul tremens
sau crizelor convulsive precum si abordarea concomitenta a patologiei asociate alcoolismului
L psi#iatrica si N sau somatica M.
*n cazul sevra!ului necomplicat a fost folosita o c#imioterapie asociind tranc#ilizante minore
cu vitamine din grupa J , aport #idroelecrolitic corespunzator precum si, de indata ce starea
pacientului a permis"o o psi#oterapie individuala de tip suportiv sau o psi#oterapie de grup.
2ratamentul sedativ s"a realizat pe cat posibil cu o singura clasa de tranc#ilizante,
cunoscandu"se apetenta alcoolcilor pentru diversele psi#otrope si riscul de polidependenta precum si
faptul ca din punct de vedere farmacologic alcoolul modifica cinetica medicamentelor . a alcoolic
metabolizarea medicamentelor este aleatorie fiind consecinta a doua fenomene opuse H inductia
enzimatica si diminuarea metabolizarii datorita leziunii #epatice
2ratamentul ideal al sevra!ului trebuie sa fie pe cat posibil preventiv, procedand c#iar de la
aparitia primelor simplome, tranc#ilizantele preferate sunt cele de actiune rapida, mar!a mare de
siguranta, metabolism independent de functia #epatica si risc redus de dependenta. 3ele mai utilizate
sunt benzodiazepinele L >iazapam, Alprazolam, 3lorazepat dipotasiocM , carbamatii LMeptobamatM
-/
sau 2etrabamatul, o asociatie de carmabati cu barbiturice LAtriumM. a cazurile la care au existat o
agitatie sau o agresivitate crescuta 2iapridalul a fost folosit pentru efectele sale sedative intense.
>ozele initiale au fost rapid scazute pana la oprirea tratamentului L/"C saptamaniM deoarece s"a dorit
evitarea inlocuirii unei dependente cu o alta sau . mai grav , dezvoltarii unei politozicomanii.
:ealizarea unei #idrari suficiente pe cale orala sau la nevoie parenterala este un element
terapeutic important, aportul #idric de /"C litriNzi se realizeaza in general cu lic#ide dulci Lceai,
compot, sucuri de frcteM si se poate asocia cu aport electrolitic sub firma de )a3 si A3l.
:eec#ilibrarea #idroelecrolitica se face sub control clinic Lmonitorazandu"se permanent 2A, diureza,
pliul cutanatM si paraclinic Lionograma, proteinele, #ematocritulM. Sistemic a fost asociat tratamentul
vitaminic J,, J8 , per os sau intramuscular Ldupa controlul coagulariiM. S"a preferat calea de
administrare intramusculara datorita frecventei tulburarilor de absortie digestiva.
Aportul de vitamina J, este in mod deosebit necesar in cazul unei administrari parentereale de
glucoza care risca sa se agraveze carenta vitaminica prin cresterea consumului.
2ratamentul complicatiilor sevra!uluiH
,. >eliriul tremens H datorita faputului ca este o urgenta medicala implicand un risc vital ma!or
cu o mortalitate foarte mare in absenta tratamentului, delirium tremens se trateaza doar in
conditii de spitalizare, obiectibele imediate fiind re#idratarea si combaterea agitatiei. +actorii
de stres vor fi limitati la maxim printr"o atmosfera cat mai posibil calma, intr"o camera
luminata pentru a reduce tulburarile de perceptie ce pot fi la originea fenomenelor
#alucinatorii. 2ratamentul medicamentos este identic cu al sevra!ului necomplicat insa dozele
vor fi mai mari si administrarea mai frecventa Lla nevoie c#iar si din ora in oraM. 0sentiala
este restabilirea ec#ilibrului #idrolelctrolitic prin adminstrarea de solutii perfuzabile de ser
fiziologic si glucoza asociate cu vitaminnoterapia b, pe cale intramuisculara in absenta
tulburarilor de coagulare. *n cazul tratamentului corect remisiunea simpotomatologiei este
rapida in decurs de /1 "1- ore,
/. 0pilepsia de sevra! 4 nu necesita un tratament anitepileptic specific cu barbiturice in cazul in
care s"au eliminat alte cauze posibile de comitialitate. *n general medicamentele sedative
administrate in sevra! au si rolul preventiv asupra crizelor epileptice. Acestora li se poate
eventual asocia 3armabazepina. a pacientii care au prezentat in antecedente crize comitiale
exista risc de pana la ,.. de ori mai mare de a le repeta si de aceea tratamentul profilactic va
fi realizat de o maniera sistematica cu >iazepam sau 3lorazepat dispotasic. *n cazul
coexistentei frecvent intalnite a unor afectiuni #epatice severe cu insuficienta #epato"
-C
celulara si risc de acumulare sngvina se vor prefera benzodiazepinele cu timp scurt de
in!umatatire de tipul orazepamului sau Oxazepamului.
3.2 T(5APIA P( T(52(0 LU0& AL ALCOOLIS2ULUI
2erapia pe termen lung a alcoolismului cuprinde o mare varietate de metode
terapeutice, ne"existand o sc#ema standardizata asa cum este in cazul sevra!ului.
*n general exista directii terapeutice importante care pot merge in paralel cu terapia H
(si#oterapiile H utilizate in terapia alcoolsmului fiind terapia suportiva, terapia de grup,
terapia familiala, terapia cognitiv"comportamentala
tratamentele medicamentoase 4 fie un tip agresiv fie ale comorbiditatilor psi#iatrice
Lanxietate, depresie etcM care se constituie frecvent ca factori de initiere ale
alcoolodependentei.
Asociatii de fosti alcoolici de tipul Alcoolci anonimi sau organizatii de tip non"profit cu
specificul dependentilr de alool
Psihoteapiile de sustinee 6supoti4e 7
:epezinta unul dintre elementele esentiale in tratamentul alcoolicului si se bazeaza pe
stabilirea unei relatii de incredere intre pacient si terapeut prin directivitate, revalorizare si
deculpabilizare. Acesta relatie va trebui sa fie suficient de stabila pentru a rezista in fata provocarilor
prezentate de aparitia recidivelor, a momentelor de descura!are si tendintelor de abandon frecvente la
acesti pacienti. (si#oterapia suportiva trebuie inceputa inca din primele etape ale sevra!ului si s"a
observat ca, cu cat aceasta este mai eficienta si mai corect realizata ca atat simptomele de sevra! vor
avea o amploare mai reduca si implicit dozele de sedative folosite vor fi mai mici. (si#oterapia
suportiva va avea de adesea ca obiectiv indrumarea si orientarea pacientului spre clele mai bune
-1
alternative terapeutice adaptate starii sale L3entrul post 4cura, asistenta sociala, grupe de alcoolici
abstinenti etc.M.
Teapii de "up
*ndiferent de te#nicele folosite si de principiile teoretice ce stau la baza acesteia sunt
fundamentate in tratamentul alcoolicilor.>aca in relatia individuala & fata in fataP cu terapeutul
alcoolicul are adesea dificultati de exprimare, in cadrul grupului el regaseste persoane care au
aceeasi suferinta, ceea ce ii confera un sentiment de securizare, intelegere precum si o dezvoltare a
insig#r"ului prin reducerea atitudinilor de negare. *n cazul psi#oterapeutului pacientul vede adesea
un Sper 4 0go Lintalnirea fiind traita cu anxietate sau c#iar ostilitateM% in cazul grupului el regaseste
in ceilalti propriul 0go, o repetitie a propriei sale imagini. Mai mult, grupul ii poate aduce expresia
si explicitarea indirecta a propriilor sale probleme. Observandu"i pe ceilalti, pacientul, prin
mecanismele de identificare, transfer sau protectie va avea imaginea a ceea ce a fost sau a ceea ce ar
putea deveni. >ar grupul ofera si un sens al apartenentei, al relatiilor afective de caldura si prieteneie
in care alcoolicul realizeaza ca nu mai este singur, ca a!utandu"i pe ceilalti in fond se a!uta pe sine%
imitand restul membrilor grupului el isi va corecta propria imagine de sine, cel mai adesea
devalorizate, generatoare de depresie si anxietate. <rupul permite un mai bun control al reactiilor
impulsive, al puseelor anxioase sau conduitelor suicidare. 0l va dezolta capacitatile de relationare si
in plus, actionand ca un substituit familial va realiza o monitorizare a abstinentei precum si
psoibilelor semene de recidiva.
>in punct de vedere te#nic grupurile pot fi & de discutii' fara o teama specifica sau pornind
de la informatii Lde exemplu asupra consecintelor psi#opatologice ale alcoolului, asupra igienei
alimentare, asupra grupurilor de alcoolici abstinentiM% adeseori se asociaza metode cognitiv"
comportamentale, sau gimnastica , relaxare si terapii ocupationale.
Teapia $amiliala-
(orneste de la ipoteza ca aloolismul este in primul rand o maladie familiala. *n mod cert
alcoolciul are o influenta negativa asupra antura!ului sau familial fiind cauza unor perturbari
relationale importante soldate adeseori cu dezorganizarea si dezintergrarea familiei. >e aceea se
considera ca alcoolismul nu est eo problema individuala ci mai de graba o problema comuna intregii
familii care prin urmare va trebui inclusa atat in faza de cura cat si de post"cura ale alcoolicului.
3a si cazul terapiei de grup te#nicile pot di diferite insa cel mai frecvent folosite sunt cele de
tip comportamental si sitemic. Ambele pun accentul pe incercarea de sc#imbare progresiva a
raporturilor si modului de comunicare intrafamiliala cu restructurarea si reorganizarea in
-D
profunzime ale acestora. <acic L,=58M dezvolta notiunea de & colaborator c#eie' reprezentat de unul
din membrii familiei care din pund de vedere social si emotional este cel mai apropiat de pacient%
includerea acestuia in programul terapeutic este de o importanta capitala, el asigurandu o legatura
directa intre terapeut si familia pacientului. (otrivit aceluiasi autor terapia se desfasoara in patru faze
progresive Lfaza de sevra!, faza de tratament actic"intensiv, faza de readaptare si faza de normalizare"
stabilizareM pe durata de ,"/ ani pana cand pacientul si familia sa a!ung la o & maturitate' permitand
integrarea intr"o existenta normala .
Teapii co"niti4-compotamentale -
(ornesc de la ideea ca abuzul de alcool respectiv dependenta este comportament invatat si
intretinut de anumiti factori psi#osocialil prin urmare , actionand prin divere te#nici asupra acestora
din urma est eposibila o dezvatare cu revenire la consumul de alcool. *n viziunea
compotamentalistilor exista trei tipuri de invatareH
*nvatarea prin conditionare pavloviana simpla, in care un comportament este invatat
prin asocierea si repetarea a doi stimului
*nvatarea prin conditionarea operanta" in care comportamentul nou este intretinut in
functie de rezultatele pe care le produce , rezultate ce devin astfel stimului
motivationali Lrecompensa"pedeapsa, umilire"gratificare etcSM
*nvatarea prin imitarea metodelor in care individul dobandeste un comportament prin
identificarea cu un alt individ care ii serveste drept model.
Analiza functionala a comportamentului alcoolic evidentiaza existenta a doau categorii
distincte de alcoolism la care motivatiile initiale sunt diferiteH
" alcoolismul prin antrenare LsocialM
" alcoolismul psi#iatiric Lnevrotic si mai rar psi#oticM
*n cazul alcoolsimului prin antrenare indigestia alcoolului se realizeaza intr"un cadru social
si are drept scop facilitarea comunicarii, ameliorarea relationarii familiale,sociale,sexuale etc. Multa
vreme subiectul nu are constiinta consumului de alcool. *n momentul in care apare dependenta,
starea de sevra! prin anxietatea pe care o implica va constitui un stimul ce va declansa cautarea si
consumul de alcoolului, de aceasta data independent de antura!ul social. Alcoolciul invata din
propria experienta ca anxietatea datorita sevra!ului dispare rapid dupa primele pa#are% astfel acest
-8
rezultat devine un element de recompensa care prin conditionare operanta se transforma in factor
principal de intretinere al comportamentului alcoolci. )u trebuiesc negli!ate reactiile antura!ului
care adrsea prin respingere nu fac decat sa contribuie involuntar la cresterea consumului de alcool,
alcoolicul incercand astfel sa evadeze din experienta unui cotidian conflictual si sa"si trateze o
eventuala depresie secundara.
>aca initial consumul de alcool reprezenta un raspuns comportamental la un stimul specific
cu timpul acest comportament se generalizeaza si devine autonom fiind din ce in ce mai putin legat
de stimului initiali care i"au dat nastere% in acest stadiu de evolutie pacientul nu mai are nevoie de
motive si orice scuza poate fii valabila pentru consum.
*n cazul alcoolsimului nevrotic alcoolul este consumat pentru caracterisiticile sale farmacologice si
anume pentru a atenua sau suprima anumite stari afective egodisone cum ar fi sentimentele de
abandon, starile depresive, emotivitatea, tracul, sau insomnia% subiectul consuma alcool pentru a se
simti mai bine, a"si depasi timiditatea, a face fata sau din contra a uita problemele familiale, de
cuplu, sexuale, financiare sau profesionale. 2erapeutii cognitivi"comportamentali numesc acest tip
de persoanalitate & slab asertiv' . *n viziunea lor subiectul asertiv este acel subiect capabil sa"si
sustina punctul de vedere, sa"si apere drepturile fara a le incalca pe ale celorlalti, sa"si exprime
verbal sau non"verbal sentimentele si emotiile, toate acestea conferindu"i o competenta si o integrare
sociala satisfacatoare. (rin opozitie personalitatea &non"asertiva ' sau slab asertiva se va manifesta
inadecvat social fie in mod deficitar Lcu anxietate, in#ibitie sociala, tendinte la izolare sau atitudini
pasiv"agresiveM fie printr"un exces comportamental cu gelozie, agresivitate sau tendinte antisociale.
*n practica este dificil de diferentiat alcoolismul de antrenare de cel nevrotic deoarece cel mai
adesea ele se intrepatund si se interconditioneaza. >e aceea si te#nicile comportamentale folosite
vor fii aceleasi si anume H
a. te#nici de control 4 au dprept scop dobandirea de catre subiect a unui control asupra
consumului de alcool. 0le presupun existenta unei motivatii reale in acest sens, a
unui nivel satisfacator de inteligenta si a unei stari somatice relativ bune permitiand
consumul unei cantitati moderate de alcool. *n primul rand are loc autoobservatia
comportamentului alcoolc prin notarea stimululor care il declanseaza iar apoi, in
urma analizei acestui comportament se incearca intr"un al doilea timp o modificare
fie a stimulului fie a raspunsului avand drept un rezultat o remaniere
comportamentala
b. curele de dezgust LaversiveM 4 isi propun sa obtina o abstinenta totala asociind un
stimul neutru LalcooluluiM cu un al doilea stimul aversiv Lstarea de rau produsa de
-5
disulfiram sau o reprezentare in imaginar M asociere ce va avea ca rezultat obtinerea
unui dezgust prin conditionare pavloviana. Acestea sunt indicate cand starea
somatica impune o abstinenta totala sau cand te#nicile de control nu sunt realizabile.
3urele aversive produc si o restructurare cognitiva inlocuind senzatia de placere
intitial conferita de alcool cu o senzatie de dezgust fata de acesta. *n alcoolismul
prin antrenare aceste doua te#nici se dovedesc a fii suficinete insa in cel nevrotic
este necesara folosirea unori te#nici suplimentare vizand ameliorarea asertivitatii,
contrololui anxietatii sau agresivitatii.
c. 2e#nicile de & afirmare de sine' 4 incerca in ,."/. de sedinte sa ameloireze
asertivitatea prin urmare sa creasca incredere in sine, afirmarea in gurpul social si
sa imbunatateasca relatiile interpersonale. 3el mai adesea se folosesc !ocurile de rol
prin care se pun in scena situatiile generatoare de dificultati relationale. :epetand
aceste scene subiectul dobandeste noi modalitati mai adecvate de coping care treptat
se vor substitui recurgerii la alcool. Alte te#nici folosesc in acelasi scop relaxarea,
desensibilizarea prin expunere graduala la situatiile anxiogene in realitate sau
imaginar.
*n egala masura pot fi folosite strategii cognitive cum ar fi H corectia interpetarii invariabil
negative a evenimentelor, controlul cognitiilor negative deoarece se poate considera ca
recurgerea la alcool se face ca si in cazul depresiilor pe fondul unor distorsiuni cognitive.
Oricare dintre aceste abordari cognitiv" comportamentale dau rezultate doar in conditii in
care exista o motivatie autentica si puternica din partea pacientului. Aceasta motivatie, vizand
sc#imbarea comportamentului prin renuntarea la alcool , implica o serie de procese cognitive
in care subiectul balanseaza intre mentinerea satus"Ruo"ului si efortul unei sc#imbariN
(ornind de la studiul fumatorilor (otoc#as?a et all. ,==/ a elaborat o modelare aplicabila si
la alcoolici care cuprinde cinci stadii ale motivatiei sc#imbarii comportamentuluiH
(rimul stadiu 4 & precontemplarea' caracterizeaza persoana fara motivatie
care nici macar nu este constienta ca are o problema cum esre dependenta%
stadiul al doilea 4 &contemplarea' este marcat de o ambivalenta intre
continuarea si orpirea consumului
stadiul de &pregatire' in care se ia #otararea
stadiul & actiunii' in care subiectul incearca sc#imbarea comportamentului
inadecvat
--
stadiul & recaderea' privit si el ca facand parte integranta din intregul proces.
Acelasi autor mai estimeaza ca in cazul fumatorilor sunt necesare in medie sapte tentative
nereusite inainte de oprirea definitiva a consumului.
Teapii medicamentoase de tip a"esi4
Se inscriu si ele in cadrul te#nicilor de sorginte comportamentala urmand ca prin adimistrarea
unor substante sa se obtina reactii fiziologice ce vor duce la inlocuirea senzatiilor placute cu altele
neplacute la administrarea de alcool. 3el mai des folosit in acest scop este disulfiramul
LAntalcoolulM eare prin in#ibitia acetalde#id"de#idrogenezei duce la acumularea acetalde#idei in
sange cu aparitia unor efecte somatice extrem de neplacute ca H cefaleea, transpiratiile, greturile,
inrosirea fetei, ta#icardia, #ipotensiunea. >atorita acestor efecte L care pot duce c#iar la complicatii
mai severe cum ar fi infartcul miocardic sau colapsulM este recomandabil ca tratamentul sa se faca
doar in conditii de spitalizare.
(rotocolul terapeutic prevede ca dupa o perioada initiala de abstinenta la alcool de /"C zile sa
i se administreze pacientului Antalcoolul timp de inca C"D zile iar apoi sa i se administreze ,..",D.
ml din bautura alcoolica preferata. Administrarea alcoolului va produce reactie de tip antabuz iar
repetarea problemelor zilnic sau /"C zile va duce , printr"o conditionare de tip pavlovian la instalarea
unei repulsii fata de alcool. (entru intarirea si persistenta acestei conditionari administrarea
disulfiramului poate continua si dupa externare uneori c#iar pe perioade lungi de zile. Enii autori au
descris accidente ale terapiei cu disulfiram de tipul starilor depresive, neuropatiilor periferice sau
encefalotapiilor toxice cu manifestari psi#otice L Murt#;, ,==5M. 2ot in scopul deconditionarii au
fost folosite si alte substante aversive LApomorfina, Metronidazol, Succinil"colinaM. 3#iar si
disulfiramul este in prezent folosit mai mult pentru proprietatile sale & psi#oterapeutice' in
mentinerea sevra!ului% in administrare cotidiana Lde catre pacient insusi si nu impus de catre medic
sau antura!M el poate reprezenta un gen de & bariera de protectie psi#ologica' pe care alcoolicul si"o
ridica in calea tentatiei reluarii consumului.
Tatamente medicamentoase cae educ apetenta pentu alcool
Au fost experimentate o serie intreaga de substante insa eficacitatea niceiuneia nu a putut fi dovedita
cu certitudine. 3ele mai frecvent utilizate substante sunt H
" acamprosat 4ul LAotalM 4 agonist <AJA"ergic care in doze de 1"8 comprimateN zi timp de
trei luni isi dovedeste utilitatea prin reducerea apetentei si imbunatatirea valorilor
gamma" <2
-=
" blocatii recaptarii serotoninei de tipul fluoxetinei , adminstrati in doze relativ mari timp
de cateva saptamani s"ar parea ca au u efect similar insa aici rezultatele se pot datora si
actiunii asupra depresiei subiacente Lfrecvente la alcoolicM a carei ameliorare ca actiona
indirect si asupra apetentei la alcool
" antagonisti ai opiaceelor de tipul )altrexonei, care reduc semnificativ dorinta de a
consuma alcool , frecventa consumului si au ameliorat testele #epatice. )altrexona
bloc#eaza activitatea opiaceelor endogene LendorfineM care sunt stimulante de alcool sau
narcotiv. >upa unele studii efectul sau persista timp de cateva luni dupa incetarea
administrarii
" alte substante cum ar fii litiul, buspirona,blocantii canalelor de calciu au demonstrat o
oarecare eficienta in administrarea la animal insa ea nu s"a confirmat la subiectii umani.
a fel ca si disulfiramul toate aceste substante nu au in timp nici un efect decat in conditiile
in care sunt integrate intr"o strategie terapeutica mai ampla care inculde pe langa
c#imioterapie metode psi#oterapeutice si de reinsetie sociala.
&upuile de alcoolci abstinenti
S"au nascut la sfarsitul secolului al nousprazecelea intr"o epoca de recrudescenta a
alcoolismului. *nitial aceste asociatii s"au dezoltat in tarile anglo"saxone, cea mai cunoscuta
dintre ele fiind & Alcoolicii Anonimi & LAAM, aparuta in ,=C8 in SEA si care la ora actuala
are peste 5.. ... de centre cu mai mult de / milioane de membrii in peste ,.. de tari. 0xista
si alte asociatii atee, sau sub patronalul bisericii cam ar fii & 3rucea Albastra' ,&3rucea de
Aur', & (rietenii Sanatatii' &@iata ibera' etc. 3#iar daca functionarea acestor grupuri nu
este identica, principiul fundamental care sta la baza lor este acelasi si anume intalnirea
alcoolicului cu alte persoane care la randul lor au avut probleme cu alcoolul, principiu
enuntat in c#iar statutul asociatiei H & Alcoolicii Anonimi LAAM este o asociatie de barbati si
femei care impartasesc experienta, forta si speranta in scopul rezolvarii problemei comune si
se a!uta intre ei pentru a scapa de alcoolism. Singura conditie ceruta pentru a fi membru este
dorinta de a inceta consumul de alcool. Scopul nostru primordial este de a ramane abstinenti
si de a a!uta alti alcoolici sa devina abstinenti L )oiville et al. ,=5=M
*n viziunea acestor grupuri alcoolismul este o boala, comparabila cu diabetul sau guta, boala
pe care alcoolicul o va purta intreaga viata fara a fi considerat in intregime vindecat. 0ste in
totalitate exclusa conotatia morala negativa in care alcoolicul era privit ca un subiect slab,
lipsit de vointa, el este considerat pur si simplu un om bolnav care si"a pierdut libertatea in
=.
fata alcoolului din motive medicale care nu ii sunt imputabile. Abstinenta totala si definitiva
este considerata ca fiind unica modalitate de iesire din acest impas.
a baza functionarii acestor grupuri sta modelul & exemplului pozitiv' reprezentat de un
alcoolic devenit abstinent care se confeseaza in fata intregului grup relatand experienta sa in
raport cu alcoolul. >iscursul este intodeauna de acelasi tip, alcoolicul insistind asupra
aspectelor negative pe care le"a trait iar ceilalti membrii ai grupului il asculta fara sa"l
culpabilizeze si il incura!eaza aratandu"i intelegere si afectiune. <rupul este de tip inc#is iar
reuniunile au loc cel putin saptamanal% anonimatul, este regula iar medicul, in cazul in care
este prezent are rolul secundar de colaborator.
Alcoolicul nou sosit in grupa intuieste la ceilalti capaciatatea de a"l intelege, de a se pune in
locul sau, de a vorbi acelasi limba!. Astfel se poate a!unge la un proces de identificare cu un
model reperezentat de un alt alcoolic abstinent. a randul sau , odata devenit abstinent are
datoria sa"i a!ute pe altii, devenind intr"un fel un & misionar' al carui scop este lupta
impotriva alcoolului si & predicarea' abstinentei totale. *n acest mod el isi va gasi un loc , un
scop, o importanta sociala deosebit de gratificanta% integrandu"se in grup, simtindu"se inteles
si acceptat isi va redobandi stima de sine , speranta, va regasi un ideal pierdut si placerea unei
existente lisite de alcool.
(rin activitatile de grup Lergoterapie, meloterapie, terapie ocupationala, seri de lectura,
!ocuriM s"a urmarit intergrea in activitati sociale a pacientulir studiati insectia (S , . (acientii
au primit informatii de baza despre regimul alimentar, educatia sanatatii, comunicare si relatii
sociale. (rin toate acestea s"a urmarit nu doar scpul direct acela de & eliberarea & din
dependenta, ci si un scop indirect, de a mentine pozitive relatiile intreafamiliale, de a pregati
pe cei interesati in vederea obtinerii unui loc de muca sua a unei noi optiuni de viata Lo noua
specializare, decizia de a avea copii etc .M
:ata recidivei la lotul studiat , a fost de / persoane din cele /. de cazuri L figura nr. ,- si
grafic nr. ,- M
2abel nr. ,- :eprezentarea ratei recidivei in timpul spitalizari
recidi$a in stimpul spitali!arii 2
abstinenta 18
=,

<rafic nr. ,-

=/
eprezentarea ratei recidivei in timpul spitalizari
2
18
0
5
10
15
20
recidi$a in timpul spitali!arii abstinenta
CO0CLU8II
a ora acutala alcoolsimul constituie una dintre problemele ma!ore de sanatate pe plan
mondial, fiind de departe cea mai frecventa toxicomanie intalnita (utem spune ca in evolutia
alcolismului, in eficienta terapiilor aplicate sunt mai putin importante te#nicile in sine cat mai mult
caracterisiticile pacientului Lpersonalitatea premorbida, factorii demografici, vec#ima consumului,
severitatea dependenteiM, factori de stress existential pereexistenti sau aparuti ulterior instalarii
dependentei, durata tratamentului si supraveg#erii.
(roblemele medicala, de sanatate publica, sociale , !uridice si economice puse de alcoolismul
cronic sunt deosebit de grave, acesta ocupand, conform statisticilor locul patru sau c#iar trei in
morbiditate, dupa bolile cardiovasculare, afectiunile psi#ice si cancer.
(ana nu de mult alcoolismul era considerat un apana! al sexului masculin inca din antic#itate
bauturile alcoolice fiind investite cu virtuti afrodisiace, de crestere a virilitatii, puterii, cura!ului 4
toate atribute prin definitie masculine. Odata cu banalizarea consumului de alcool si in paralel cu
emanciparea femeii in societatea moderna, alcoolismul a inceput sa"si piarda din specificitatea sa
masculina fiind intalnit intr"o masura din ce in ce mai importanta si la sexul feminin. *n ultimele C"1
decenii, toate studiile efectuate constata o crestere a numarului consumatorilor de alcool , o scadere a
varstei debutului cu o crestere a prorportiei de adolescenti consumatori , o crestere a cazurilor de
psi#oze alcoolice, a complicatiilor somatice si a deceselor datorate alcoolsimului, precum si o
crestere a numarului de pacienti internati si tratati in spitalele de psi#iatrie.
*n lucrarea de fata a fost analizat un lot de /. de persoane dependente de alcool urmarit pe
perioada de septembrie /..= " ianuarie /.,. in sectia (S , a Spitalului de (si#iatrie&>r.<#.(reda'
Sibiu.Observatia facuta pe acest numar mic de pacienti nu este in masura sa furnizeze date
semnificative statistic insane ofera aspecte relevante asupra relatiei de cauzalitate dintreconsumul de
alcool si multiplele complicatii si comorbiditati psi#iatrice si somatice intalnite in cadrul ac estei
patologii.
Acest numar relativ redus de pacienti reprezinta doar & varful icebergului' . 2raim intr"o
societate dominanta de valori masculine in care intregul circuit de productie, distributie si desfacere
al bauturilor alcoolce este organizat de si pentru barbati. Alcoolul este investit cu o simbolistica ce
frizeaza uneori misticul atribuindu"se virtuti eminamente masculine H cresterea potentei, virilitatii,
cura!ului, afirmarea sociala si profesionala. >aca in cazul barbatului alcoolismul se bucura de o
=C
oarecare intelegere si indulgenta, in cazul femieii aceasta este intens culpabilizat, acordandu"i"se o
conotatie extrem de peiorativa ceea ce face ca femeia alcoolcia sa consume & in clandestinitate' pe
ascuns realizand un alcoolism mascat care" i este caracterisitic. <rupa de varsta afectata se situeaza
in decada 1,"D. de ani iar consumul de alcool nociv se face cu precadere cu durata de ,,",D ani.
>aca in urma cu cateva decenii alcoolismul era caracteristic mai ales mesriilor manuale,
mediului rural si celor cu nivel educational scazut astazi asitam la o crestere a frecventei in mediul
urban. Mutatiile profunde survenite un ultimii ani, cu pierderea reperelor etinco"morale generate de
transferul masiv de populatie de la sat la oras, cu sc#imbarea statutului socio"profesionale traditional
al femei prin accederea in functii si meserii odinioara rezervate barbatilor s"au constituit in
potentiali factori generatori de alcoolism.
)umarul mare de pensionari gasiti in lotul studiat poate fi pus intr"o relatie duala cu
dependenta H pe de o parte aceasta generand invaliditate duce frecvent la pierderea locului de munca
si pe de alta parte modificarea statutului profesional prin pensionare sau soma! se constitiuie un
element psi#ostressor ce motiveaza o posibila recurgere la alcool.
Analiza statutului marital ne demonstreaza ca spre deosebire de alte boli psi#ice maria!ul nu
reprezinta un element de protectie sau prognostic favorabil. :elatiile de cuplu dizarmonice pot fi
cosnecinta dar si cauza alcoolodependentei. >in analiza motivatiei recurgerii la alcool rezulta ca
circa o treime din pacienti au gasit in acesta un &remediu' impotriva depresiei sau anxietatii generate
de situatii conflictuale trenante intrafamiliale. Sunt multi alti factori psi#ostressori ce pot
dezic#illibra o personalitate vulnerabila constituind stimuli motivationali ai consumului de alcoolH
peierderea locului de munca , pierderi afective prin separare, divort, deces, plecarea copiilor a!unsi la
maturitate, plictis, inactivitatea, prierderea unui statut social prin pensionare, punerea in discutie a
sensului propiei existente sunt la randul lor cauze ce pot declansa un consum de alcool.
3onstatam in lotul cercetat vulnerabilitati psi#ologice, un teren premorbid in care se regasesc
elemente de tip border"line ca imaturitatea afectiva, fragilitatea narcisista, tendintele la
autodistrugere, nevoia exagerata de dependenta sau control deficitar al agresivitatii. Alteori
alcoolsimul este secundar unei suferinte psi#iatrice de tipul depresiei, anxietatii sub diversele ei
forme de manifestare, psi#ozelor sau disfunctiilor cerebrale organice. *n aceste cazuri alcoolul este
folosit pentru virtutiile sale psi#otrope anxiolitice, antidepresive sau dezin#ibitoare si este adesea
extrem de dificil sa diferentiem alcoolsimul primar de cel secundar acestor suferinte. *ntre alcool lsi
depresie sau anxietate relatia este duala% daca in primul timp aceasta are un efect antidepresiv
respectiv anxiolitic, pe masura instalarii dependentei polaritatea se inverseaza si alcoolcul se
=1
transforma in factor depresogen N anxiogen inscriind pacientul intr"un adevarat cerc vicios in care
cauza se impleteste cu efectul.
Abordarea terapeutica a acestori pacienti este cu atat mai dificila cu cat cererea de tratament
emana deseori in partea celorlalti H administratie, sot, copii. Oligat pacientul si adesea infricosat , se
va apara, cu cat mai mult cu cat nu vede ce ar putea sa"i inlocuiasca alcoolul. 2ratamentul va trebui
a!ustat in functie de individualitatea somatica si psi#ologica, pornindu"se intodeauna de la premisa
ca in cele mai multe cazuri alcoolismul nu face decat sa ascunda o problema psi#opatologica
subiacenta care trebuie in in mod obligatotiu depistata si introdusa in ecuatia terapeutica.
(entru obtinerea vindecarii se impune pe deoaparte un efort de vointa din partea pacientilor
iar pe de alta parte o abordarea complexa a problemelor bio"psi#osociale ale acestuia din partea
ec#ipei terapeutice cu evitarea incadrarii in niste tipare inguste, demers intodeauna sortit esecului.
0xista doua tipuri de atitudini ce trebuiesc indeobste evitateH pe de o parte pozitiile & moralizatoare'
ce decurg din ideea ca & alcoolismul este un viciu' , ceea ce nu insemana insa ca o atitudine ferma
nu este benefica la unii din pacienti , a caror personalitate poate fi slaba sau vulnerabila. (e de alta
parte, trebuie evitat sa credem ca o simpla psi#oterapie de sustinere poate rezolva problema, cu atat
mai mult cu cat acuzele prezentate de pacienti sunt deseori doar o rationalizare sau o deturnare a
problemelor reale subiacente, astfel incat discursul alcoolicului trebuie intodeauna & decriptat' cu
rabdare. Acest lucru nu se va putea realiza decat in cazul stabilirii unei realatii terapeutice afectiv"
pozitive intre pacient si membrii ec#ipei terapeutice.
0ste greu de apreciat care este cea mai potrivita metoda terapeutica si consideram ca tipul
te#nicii aplicate are doar un rol secundar% terapia trebuie sa fie eclectica si sa se tina seama de
caracterisiticele psi#ologice ale pacientului , de nivelul sau educational si profesional, de capacitatea
conferita de un anumit nivel al inteligentei, de factorii de stress existential, prezenta sau absenta
unui suport familial adecvat si nu in ultimul rand de existenta unei motivatii suficient de puternice
pentru abstinenta.
Se constata ca durata supraveg#erii si tratamentului !oaca un rol prognostic astfel incat
rezultatele sunt sensibil superioare la pacientii tratati in perioada internarii.
>at fiind faptul ca incidenta alcoolsimului tinde tot mai mult sa devina tot mai importanta si
ca la ora acutuala singura structura adaptata pentru a"* face fata este spitalul , consideram imperios
necesar dezvoltarea centrelor psot" cura sau a asocialtiilor de tipul &Alcoolicii Anonimi'
(rintr"o informare corecta si precoce inceputa inca din scoli se va putea realiza o profilaxie
printre adolescenti,iar in cazul dependentei tratamentul personalizat care tine cont de
=D
particularitatiile psi#ologice si sociologice ale pacientului , va putea conduce la o rata mai scazuta a
recidivelor si implicit a complicatiilor somatice.
%I%LIO&5A)I(
Angelescu Aurel, @izitas <#eorg#e 4 & )eurologie i psi#iatrie & ed. Stinific i teoretic ,Jucureti
,==8
Jltaru ' 3onsideratiuni cu privire la unele aspecte clinico"nosologice si epidemiologice ale
alcoolismului la femei' @ol. &@iitorul psi#iatriei adaptare"integrare"recuperare' sub Jr$nzei (. *ai,
,=-., pag 58C"58D
Jogdan (cal 4 &Aspecte epidemiologice si clinico"terapeutice ale alcoolismului la femei' teza ptr.
oinerea titlului de dr. in medicina 4specialitatea psi#iatrieM Eniversitatea de medicina si +armacie
2<. Mure. /..., cord. Stintific prog. >r. <#. <recu
3loniger 3.:., Jo#man M., Sigvarsson S. 4 & *n#ertance of alco#ol abuse' Arc#. <en. (s;c#iatr;,
,=-,, pag. -8,"-8-
0nciclopedia Medical (opular 4&A.J.3."ul sntii', ed. Medical, Jucureti, ,=81
+ollea . 4& Alcool, lPennemi public numero un' e Monde, ,=== pag. ,8"1,
<recu <., Stanciu 0. , 3si?i 3. 4& Observatii clinico"statistice asupra alcoolismului la femei' ,
)eurologie"(si#iatrie")euroc#irurgie, ,=51 pag. ,=
<recu <, <recu <rbo ., <recu <rbo M. 4 U >epresia. Aspecte istorice, etiopatologie, clinice si
terapeutico"profilactice' 0d. Ardealul, 2g. Mure, /... pag. ,CC",=5
<eorge )eamtu, >umitru Stan 4&Asistenta sociala H Studii si aplicatii' 0d. (olirom /..D pag 1,5
<recu <., <recu"<abos M, <recu"<abos *."& Observatii asupra deceselor in alcoolism' )eurologie"
(si#iatrie")euroc#irugie ,==., pag C1,1,,D.
<recu < 4 & Alcoolismul 4 implicaii bio"psi#o" sociale' *ntr. (ol. 2g. Mure ,=55 pag. C"5
<orgos 3. 4&>icionar enciclopedic de psi#iatrie' 0d. Medicala Jucuresti, ,=-5 vol. ,A">, pag.
,,=",/5
+arRuet (. 4 & :eflexion cliniRues et t#erapeutiRues sur lPaalcoolisme', 0vol. (s;c#, ,=D, pag. ,,,
/C,"/D,
I#on E. :umpf. F.I.,Fap?e E. 4& 0stimating prevalence of alco#ol abuse and dependence in one
general #ospitalH an approac# to reduce sample selection bias', Alco#ol"Alco#ol, ,=== pag. C1"CD
Ielline? 0. M. 4U 2#e disease concept of alcoolism' 3ol. And Eniv. (ress, ,=8. pag. ,,1",/-
=8
Bilsnac? S.. Kilsnac? B. 4 & >rin?ing and problem drinc?ing in Komen. (atterns and recent
trends' :ec. >evelop.Alco#ol,. ,==D pag. ,/, /="8.
Beise I.<. S#ipa? M.<. JroKer B.S. 4& 2#e alc#ol #angover', Ann. *nten. Med., san +rancisco,
Iun. /...
(redescu @asile 4 &(si#iatrie', ed.Medicala, Jucureti, ,==C
:odriRuez A.+., >e Andres M.J., <uallar 3.(. 4 & Association of moderate consuption of alco#ol
Kit# rates of #eav; drin?ing and abstinence in spain' Alco#ol. 3lin. :es. ,=== pag. /C
:e;nand M. <audine3.A., e (en 3. 4 &0stimation og #ealt# care cost for alco#olism in +rance'
(resse Med. ,=== pag. /-

:at#ner <. >un?el >. 4 &*ncidence of alco#olism and problem drin?ing in Austria' @ien, Alin.
Boc#ensc#r., ,==- pag ,,.
:aduco"2#omasS., :aduco"2#omas 3. <arcin +. 4 & Ma!or concepts and trnd in alco#olism'
:obis ). . Felzer I.0."& ive"time provalence of specific ps;c#iatric disorders' Arc#. <en. (s;c#.,
,=-1, pag. 1,
:ac#el I.@., <uess .., Fubbard :.. 4 & 2#e extent and nature of adolescent alco#ol and drug use"
national studies' :es. 2riang. 2nst. ,=-., pag ,/",D
Macrea :., <recu <. 4 & Alcoolismul la femeiH particularitati si implicaii', 3lu!ul Medical, ,=5-
pag. D,
Muller (, Jail; >. <ordon 3. 4& Alccol et criminalite' 3onc. Med. ,==., pag ,,/, C="1C
Macrea :. 4& Aspecte psi#ice ale alcoolismului la femei' @ol. @iitorul psi#iatriei adaptare"integrare"
recuperare, sub red. Jr$nzei (. *nrt. (oligrafica Jacau, ,=-., pag. 58D"585
Spa? +., Fallsttrom &(revalence of femele alc#ol dependence and abuse in SKeden', Addiction,
,==D pag.
Oandor S., 3#eciu M, 3#eciu * " &0mbrio si fetopatia alcoolica' 0d. Acad. :omana Jucuresti, ,==C
pag. ,="//, 58"5=.
Saelan F., Moller .0., Aoster A. 4 & Alco#ol consumption in a >anis# co#ort stud; over a period of
,, ;ears' Eges? aeger, ,==C, pag. ,DD
Otefania Aa; 3alamfirescu " &3omplicaiile alcoolismului cronic' .
Sc#neider :alf, ux Folger,ux *ngrid " &Alcoolul i medicamentele"un drog X ' ed. Fora, Sibiu,
,===
Wuc?erman M. 4& *s sensation see?ing a predisposing trait for alco#olismX &, *n Stress and
Addiction, 0d. <ott#eil, )eK Gor?, ,=-5 pag. /D-"/8/
=5
@ei F., >erson G. 4 & Alco#ol consumption and alc#ol"related problems H 3#inese experience from
six area samples ,==1'Addiction, ,=== pag. =1
QQQ >.S.M. *@ 4 & diagnostic and statistical manual of Mental >isorders', A.(.A., Bas#ington >.3.,
,==1
QQQ *.3.> ,. 4 & 2#e elassification of mental and be#avioural disorders', B.F.O., ,==/
QQQ Jiblia Ortodoxa, ,==C
QQQ &Abuzul de alcool ,medicamente ,tutun i consumul de droguri', ed. 3entrul de resurse $n
sntatea mental, ,==- .
QQQ 4 &0voluia alcoolismului' ed. Fora, Sibiu, ,==-
.
QQQ 4 &Addiction' , ed.)ational Asociation of c#ildren ESA, ,==C
QQQ " &Adolescenii i alcoolul' , ed.3entrul de resurse $n sntate mental, ,==5
QQQ " &>rumul dus"$ntors prin paradisul fals al alcoolismului' ,ed.Monitorul de Sibiu, ,=== .

QQQ Jrosura informativa 3rucea Albastra Sibiu
#ttpHNNKKK.dependenta.roNalcoolismC.#tm accesat la data de /C.././..-
#ttpHNNKKK.dependenta.roNalcoolismC.#tm accesat la data de ,5..C./..-
#ttpHNNKKK.alcoolism.org accesat la data de ,C.././..-
#ttpHNNKKK.sfatulmedicului.ro accesat la data de /..,,./..5
#ttpHNNKKK.vmr.ro acesat la data de /C.,../..5
KKK.,/,.ro acesat la data de /..,,./..5
=-
==