Sunteți pe pagina 1din 23

1

CUPRINS:
SCURT ISTORIC AL MASAJULUI ................................................................................................. 3
MANEVRELE PRINCIPALE ALE MASAJULUI CLASIC ................................................................ 4
I. NETEZIREA ............................................................................................................................. 4
Definitie........................................................................................................................................ 4
Tehnica de executie ..................................................................................................................... 5
Reguli generale ............................................................................................................................ 6
Efecte .......................................................................................................................................... 6
II. FRICTIUNEA ........................................................................................................................... 6
Definitie........................................................................................................................................ 6
Tehnica de executie ..................................................................................................................... 6
Reguli generale ............................................................................................................................ 7
Efecte .......................................................................................................................................... 7
III. FRAMANTATUL ................................................................................................................... 7
Definitie........................................................................................................................................ 7
Tehnici de executie ...................................................................................................................... 8
Reguli generale ............................................................................................................................ 8
Efecte .......................................................................................................................................... 8
IV. TAPOTAMENTUL ................................................................................................................ 9
Definitie........................................................................................................................................ 9
Tehnici de executie ...................................................................................................................... 9
Reguli generale .......................................................................................................................... 10
Efecte ........................................................................................................................................ 10
V. VIBRATIILE ........................................................................................................................... 11
Definitie...................................................................................................................................... 11
Tehnici de executie .................................................................................................................... 11
Reguli generale .......................................................................................................................... 11
Efecte ........................................................................................................................................ 11
MANEVRELE AUXILIARE ............................................................................................................ 12
MASAJUL PE REGIUNI ............................................................................................................... 12
1. Masajul spatelui .................................................................................................................. 12
2. Masajul gatului si al cefei .................................................................................................... 14
3. Masajul capului ................................................................................................................... 15
2

4. Masajul regiunii fesiere ....................................................................................................... 15
5. Masajul membrelor inferioare .............................................................................................. 15
6. Masajul tendonului lui Ahile ................................................................................................. 16
7. Masajul labei piciorului si al talpii ........................................................................................ 17
8. Masajul degetelor ............................................................................................................... 17
9. Masajul partii anterioare a gambei ...................................................................................... 17
10. Masajul genunchiului ....................................................................................................... 18
11. Masajul partii anterioare a coapsei .................................................................................. 18
12. Masajul abdomenului ...................................................................................................... 18
13. Masajul regiunii toracice .................................................................................................. 19
14. Masajul membrelor superioare ........................................................................................ 20
15. Masajul umarului ............................................................................................................. 20
16. Masajul bratului ............................................................................................................... 20
17. Masajul cotului ................................................................................................................ 21
18. Masajul antebratului ........................................................................................................ 21
19. Masajul palmei ................................................................................................................ 21
20. Masajul degetelor ............................................................................................................ 22
CONDITII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTA A MASAJULUI ............................... 22
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................. 23










3

SCURT ISTORIC AL MASAJULUI
Una din cele mai corecte si sintetice definitii ale masajului a fost formulata de reputatul si
regretatul Profesor dr. docent Adrian N. lonescu, ca fiind: o prelucrare metodica a partilor moi ale
corpului, prin actiuni manuale sau mecanice, in scop fiziologic sau curativo-profilactic".
Masajul manual este cea mai veche, raspandita si eficace forma de abordare apartilor moi
ale corpului omenesc. Acelasi reputat autor afirma ca mana (maseorului), prin multiplele sale
proprietati devine prin practica indelungata, cel mai valoros si mai eficient aparat de masaj".
Indelungata practica medicala a dovedit de-a lungul timpului ca orice dispozitiv, mecanism,
instrument sau aparat actionat mechanic sau electric, oricat de ingenious a fost si este conceput,
nu poate inlocuimasajul manual si nu poate obtine efectele sale medicale si sportive.
Masajul s-a practicat din vechime, din timpuri nedefinite, la toate popoarele, putem spune, la
nivel planetar. Din timpuri imemoriale, masajul se practica fara a i se fi cunoscut efectele fiziologice
si medicale precise, fara o metodologie precizata, dar cu efecte benefice recunoscutesi apreciate.
Timp de mii de ani aplicarea mainilor pe locuri dureroase, inscopul indepartarii efectelor
nocive ale unor suferinte necunoscute, producea efecte subiective favorabile. Acest procedeu
folosit empiric pescara larga era mult raspandit in China, India, Egipt si la alte popoare din trecutul
indepartat care ajunsesera la un inalt grad de civilizatie si cultura.
Numeroase documente din istoria Egiptului antic si despre medicina traditionala chineza
atesta ca masajul era folosit in scopuri medicale depeste trei mii de ani.
In India antica, masajul consta din neteziri, presiuni si framantari ale partilor moi incepand cu
fata si terminand cu membrele. Pentru prima data in istorie, grecii antici au folosit masajul ca
mijlocde pregatire fizica a diferitelor categorii de atleti. Herolidos din Lentini si Hipocrat au descries
efectele si indicatiile masajului precum si prescriptiile medicale ale acestuia.
Romanii au raspandit si dezvoltat progresiv masajul, insusindu-l de la sclavii popoarelor
subjugate (in special de la greci). Galenus, medic roman de origine greaca, a descris principalele
manevre de masaj: frictiunile, netezirile, presiunile si stoarcerile, gradate dupa intensitatea aplicatiei
si durata sedintelor. Din aceste dovezi scrise, putem sti cat de veche este practica masajului
manual cu scop medical.
Dupa lunga si nefasta decadere a civilizatiei care a cuprins si a caracterizat Evul Mediu
european, a urmat meritul influentei arabe ce a patruns in sud-vestul continentului nostru, in
reactualizarea rolului si efectuiui benefic al masajului (cel mai de seama reprezentant, Avicenna -
anii 980 -1037).
Dupa secolele de intuneric" ale civilizatiei Evului Mediu, in secolul al XVI-lea reapar
mentiunile despre efectele benefice ale masajului, datorate lui Hyeronimus Mercurialis din Venetia.
Din secolul XVIII, in tarile avansate ale Europei (Suedia, Franta, Anglia, Germania), se
4

reactualizeaza rolul si efectele masajului, incepand a se pune si bazele sale stiintifice. La inceput
treptat si apoi rapid, diversi reprezentanti ai acestor natiuni si scoli fundamenteaza si raspandesc
tehnicile masajului manual (medical si sportiv).
Cel mai cunoscut si practicat tip de masaj traditional European este masajul suedez,
dezvoltat de studentul Per Henrik Ling in Suedia in anul 1830.
Primele cercetari experimentale care urmareau stabilirea stiintifica a efectelor si a indicatiilor
masajului pentru organismul sanatos si bolnav au fost efectuate si publicate in secolul al XIX-lea.
Si in tara noastra, la inceputuri, masajul a fost aplicat in mod empiric, observandu-se efectele
benefice asupra organismelor bolnave. Cu timpul, au inceput sa se puna bazele stiintifice (se
apreciaza ca dezvoltarea masajului medical dateaza din a doua jumatate a secoluiui al XIX-lea).
Primii care l-au aplicat cu determinare medical tintita au fost ortopedistii", chirurgii, traumatologii si
reumatologii. Intre cele doua razboaie mondiale a inceput sa fie folosit ca tratament ajutator
inreeducarea si recuperarea ranitilor si invalizilor de razboi.
Prima lucrare despre masaj dateaza din 1885, apartinand lui R. P.Manga (lucrarea, destul de
complexa, se refera la date istorice, descrierede tehnici, observatii asupra efectelor masajului
aplicat in tratamentul reumatismului, al anchilozelor fibroase, al nevralgiilor si al artritelor"). Ca
masaj recuperator este considerat in premiera de N. Halmagiu (1889), cu a sa lucrare intitulata
Masajul si mobilizarea ca tratament in unele fracturi".
Dupa anul 1930, in Transilvania, masajul este raspandit ca practica medicala, mai ales in
sanatorii si statiuni balneoclimaterice sub impulsul Prof. dr. Marius Sturza, care dupa 1940 il
implementeaza" si la Bucuresti, pe baze stiintifice.
Dupa 1950, in cadrul noului Institut de Balneologiere infiintat de regretatul Prof. dr. Traian
Dinculescu, masajul medical isi castiga un important si binemeritat rol in terapia medicala, datorita
eminentului cercetator si practician, dr. Tudor Agarbiceanu. Acest medic de mare reputatie in
domeniul balneo-fizioterapiei, a creat o adevarata scoala de maseuri medicali, ale carei efecte si
rezultate sunt recunoscute si in zilele noastre.
MANEVRELE PRINCIPALE ALE MASAJULUI CLASIC
I. NETEZIREA
Definitie:
Netezirea consta in alunecarea usoara si ritmica efectuata asupra tegumentelor, in sensul
circulatiei de intoarcere (venoasa si limfatica).
5

Tehnica de executie:
1. Netezirea simpla:
Mana maseurului aluneca cu palma ferm si complet aplicata pe piele in sens centripet, cu o
presiune crescanda, atingand un maxim la mijlocul suprafetei si scazand intensitatea presiunii spre
sfarsit. Se impugn urmatoarele precizari:
policele se poate opune celorlalte degete, in functie de segmental masat;
degetele mainii pot fi lipite intre ele sau larg deschise;
mana poate fi impinsa sau trasa;
miscarea poate fi scurta sau lunga;- pozitia palmei poate fi paralela, perpendiculara sau
oblica, fata dedirectia miscarii;
2. Netezirea in grebla:
Netezirea se executa cu nodozitatile articulare ale falangelor degetelor flectate, pumnul fiind
inchis, iar alunecarea patrunzatoare (inspatiile intermusculare sau in cazul unor regiuni acoperite
de fascii puternice: planta, fata laterala a coapsei, etc).
3. Netezirea serpuita: Mana aplicata longitudinal, cu degetele stranse se misca in zig-zag in
sens centripet, fara avantari bruste.
4. Netezirea in cleste: Degetul mare impreuna cu celelalte degete, imitand actiunea
unuicleste, aluneca in aceasta pozitie pe tot traiectul muschiului sau tendonului masat.
5. Netezirea cu extremitatea degetelor: Degetul mare (policele) sau mai multe degete
dispuse aproape perpendicular pe regiunea masata se deplaseaza incet, apasand adanc tesuturile.
6. Netezirea alternanta: Se lucreaza alternant cu ambele maini care executa acelasi tip de
manevra, cu ritm specific, iar mainile dau impresia ca se incruciseaza sau ca se deplaseaza una pe
sub cealalta.
7. Netezirea cu ingreuiere: O mana se aplica cu partea dorsal pe suprafata masata, iar in
palma se pun degetele mainii opuse sau o mana se aseaza cu fata palmara in contact cu suprafata
masata, iar suprafetele interne ale degetelor mainii opuse apasa pe prima.
8. Netezirea concentrica: Ambele maini cuprind ca intr-o bratara articulatia, policele si
degetele aratatoare atingandu-se. Se executa miscari circulare.
9. Netezirea lunga: Palmele cu degetele stranse se aplica paralel cu axul longitudinal
regiunii masate sau usor oblic, in asa fel incat se va masa segmentul sau membrul intreg de la
extremitatea sa inspre radacina, (pe toata lungimea sa).
10. Netezirea incrucisata: Alunecarea in acest caz se face cu ambele maini cu degetele
incrucisate (in cazul masarii muschilor voluminosi).
11. Netezirea combinata: Aceasta varianta este o combinatie intre doua tipuri de neteziri.
6

Reguli generale:
Sensul in care se executa netezirea este cel al circulatiei venoase si limfatice.
Netezirea nu se executa repede, ci linistit si ritmic (limfa se misca incet prin vase 4
mm/sec). Netezirea se face fara intreruperi, spre ganglionii limfatici si cisternele limfatice.
Presiunea cu care se executa netezirea trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a
segmentului masat, sa atinga maximul la mijloc si sascada treptat spre sfarsit.
Pentru ca mana trebuie sa alunece libera pe zona masata, se vor folosi cantitati mici de
ulei de masaj sau pudra de talc.
Netezirea unui segment incepe de la extremitatea cea mai indepartata de trunchi si se
termina cu zona cea mai apropiata de acesta.
Netezirea usoara produce cresterea temperaturii locale, micsorarea contracturii tesuturilor,
scaderea presiunii sanguine si a fluidelor interstitiale.
In cazul durerilor, netezirea se executa ceva mai sus de zona dureroasa, cu presiune cat
mai mica, timp de 3 - 5 minute. O netezire de15 - 30 minute este un adevarat calmant al durerii.
Efecte:
Activarea circulatiei superficiale (capilare si limfatice);
Stimulatoare sau calmante asupra nervilor si calmante asupra muschilor periferici.
II. FRICTIUNEA
Definitie:
Frictiunea este apasarea si deplasarea pielii si a tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile
profunde sau pe plan dur, osos, atat cat permite elasticitatea acestora.
Tehnica de executie:
1. Frictiunea rectilinie: Se mobilizeaza pielea pana la limita ei elastica in sens rectiliniu, a
carei intensitate si extindere creste treptat. Manevra se poate face cu:pulpa policelui, pulpele
celorlalte degete, palma intreaga de la o singuramana sau de la ambele maini, cu pumnul sau cu
cantul mainii.
2. Frictiunea in spirala: Cu pulpa degetelor sau cu radacina mainii aplicate pe regiunea
masata se imprima frictiunii o directie in zig - zag, sau in spirala.
3. Frictiunea in cleste: Se formeaza un cleste alcatuit din degetul mare si celelalte degete si
se frictioneaza elementele anatomice prin miscari rectilinii sau circulare.
4. Frictiunea in grebla: Consta in mobilizarea profunda, rapida si energica a pielii cu ajutorul
fetei dorsale a degetelor si nodozitatilor lor.
7

5. Frictiunea circulara: Degetele ce maseaza pastreaza o pozitie asemanatoare cu cea din
varianta simpla insa pulpele degetelor fac o miscare circulara.
6. Frictiunea cu ingreuiere: Degetele mainii libere sunt aplicate perpendicular pe partea
dorsala a mainii care lucreaza, ingreunand-o.
Reguli generale:
se executa pe o portiune limitata a suprafetei cutanate si poate fi executata atat in sensul
circulatiei venoase, cat si in sens contrar circulatiei limfei si sangelui venos;
este procedeul principal in majoritatea cazurilor patologice si singurul care influenteaza
pozitiv mobilitatea, rezistenta si elasticitatea aparatului articular;
in timpul frictiunii, forta de presiune creste gradat prin unghiul de inclinare al degetelor fata
de orizontala.
forta de apasare folosita in timpul frictiunii este destul de mare si poate provoca leziuni si
traumatisme ale pielii. Deci, trebuie sa se acorde o atentie deosebita tehnicii de executie.
frictiunile energice in locurile dureroase reduc starea de hiperexcitabilitate a nervilor,
accelereaza circulatia locala si imbunatatesc hranirea tesuturilor.
cu ajutorul frictiunii, un masseur talentat poate recunoaste modificarile patologice care au
loc in tesuturile profunde (in special inregiunea articulatiilor).
Efecte:
frictiunile se adreseaza tesutului conjunctiv, adipos, muscular, etc;
Cand se executa lent, usor au un efect de relaxare musculara si calmare nervoasa iar cand
se executa energic, profund, au un efect de excitare,stimulare cu efecte trofice si circulatorii.
inlaturarea rezervelor de grasime si a reziduurilor infiltrate;
sporirea elasticitatii si supletii pielii si a tesuturilor conjunctive.
Efectele frictiunii sunt de lunga durata.
Frictiunea si framantatul pot constitui impreuna singurele manevre de masaj.
III. FRAMANTATUL
Definitie:
Framantatul reprezinta prinderea in cuta a muschilor si a tesuturilor profunde, ridicarea si
strangerea acestora atat cat permite elasticitatea tesutului respectiv.
8

Tehnici de executie:
1. Framantatul in cuta: Cuprinderea muschiului (sau a tesutului gras) intr-o cuta formata de
catre cele patru degete, pe o parte si degetul mare si radacina palmei pede alta parte, ridicarea si
strangerea acestuia printr-o stoarcere, strangere propriu-zisa sau printr-o presare pe planul osos.
2. Framantatul in inel: Mainile se aseaza transversal pe muschi, fata in fata, astfel incat
aratatoarele si policele se ating iar muschiul, cuprins ca intr-un inel, trece dintr-o mana in alta.
3. Framantatul lung: Se aplica ambele maini pe muschiul masat astfel incat pulpele
degetelor mari vin deasupra acestuia, iar celelate degete pe marginea lui externa respectiv interna;
in timpul deplasarii inainte prin salturi mici, policele se indreapta inspre celelalte degete, realizand
ridicarea si stoarcerea muschiului.
4. Framantatul in cleste: Muschii scurti sau lati sunt cuprinsi intr-un cleste format de cele
patru degete, de pe o parte si degetul mare pe de alta parte, sunt ridicati si stransi.
5. Framantatul cu pumnii: Cu pumnii stransi se executa miscari de framantare
asemanatoare cu framantatul painii, efectuandu-se miscari de rotatie care ridica muschiul si in
acelasi timp executa o presiune asupra lui.
6. Framantatul serpuit: Degetele, printr-o miscare de alunecare continua, preseaza
muschiul asa cum s-ar stoarce de apa un burete, ridicandu-l si strangandu-l cu ambele maini;
inaintarea spre zonele invecinate da aspectul unui val al miscarii.
Reguli generale:
framantatul este singurul procedeu care actioneaza intens asupra vaselor limfatice si
sanguine mari, accelerand neutralizarea produselor de descompunere si sporind procesul de
nutritie al tesuturilor.
framantatul mareste puterea de contractie a fibrelor musculare, deci constituie un exercitiu
de gimnastica pentru muschi. In ceea ce priveste muschii striati, aceasta manevra are o importanta
deosebita in cazul scaderii capacitatii de munca a muschilor.
in timpul framantatului se vor evita manevrele bruste, rasucirea muschiului sau provocarea
durerilor.
framantatul se executa intr-un ritm lent si continuu.
Efecte:
tratarea atrofiei si insuficientei musculare;
refacere, recuperare medicala;
framantatul produce marirea considerabila a mobilitatii tendoanelor, intinderea fasciilor si
imbunatatirea circulatiei sangelui si a limfei;
9

accelerarea circulatiei sanguine; intensifica hranirea grupelor musculare si resorbtia rapida
a substantelor metabolice; prin strangerea muschilor intre degete se produce eliminarea
elementelor de descompunere din fasciculele musculare;
in timpul framantatului profund apar numeroase impulsuri aferente care stimuleaza
muschii, tendoanele, articulatiile si sistemul nervos;
in afara de faptul ca fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular, framantatul
sporeste capacitatea de munca a maselor musculare mari.
IV. TAPOTAMENTUL
Definitie:
Tapotamentul consta in batai sau loviri usoare si ritmice, cu degetele, palmele sau canturile
palmelor, aplicate pe tesuturile moi.
Tehnici de executie:
1. Tocatul: Palmele asezate paralel, fata in fata, cu degetele usor flectate si departate,
lovesc intr-un ritm vioi, alternativ, locul masat in asa fel incat ambele maini sa bata in acelasi loc,
progresandu-se treptat in sensul dorit. Degetele cad fie cu partea latero - dorsala, fie cu muchia.
Degetele sunt relaxate, pasive, golul de aer care se formeaza intre degete amortizand
astfel loviturile.
Se obtine astfel un zgomot asemanator cu pocnetele scurte sau cu picaturile mari de ploaie.
Tocatul in nuiele atunci cand degetele cad pe piele unul dupa celalalt.
2. Plescaitul: Deriva din varianta anterioara insa aici prin miscari simple si repezi se produce
o supinatie alternativa, pe corp cazand degetele flectate care parca ridica de pe el un fir.
Loviturile produc un sunet clar specific care adat si numele acestei variante.
3. Percutatul: Loviturile in aceasta varianta se efectueaza cu pulpa degetelor usor indoite
care cad oblic sau perpendicular pe regiunea masata. Ritmul de aplicare este rapid si se practica
cu ambele maini care lovesc simultan sau alternativ.
4. Batatoritul cu palmele: In aceasta varianta palmele si degetele cad moi pe suprafata
corpului de la o distanta mica, iar loviturile sunt scurte si dese, producand un sunet deschis
caracteristic.
Se mai pot executa si miscari cu degetele apropiate de palma, mana imbracand forma unei
cutii.
Se mai pot folosi si lovituri usoare cu dosul mainilor.
10

5. Batatoritul cu pumnii: In aceasta manevra mana cu degetele usor flectate se afla intr-
opozitie intermediara intre pronatie si supinatie. Ea cade perpendicular si cu degetul mic
usor departat de pumn. O alta varianta se poate realiza cu pumnul semiinchis.
6. Batatoritul in caus: Este o manevra mai putin aspra, fiind efectuata de palmele si
degetele stranse in asa fel incat sa creeze o adancitura in care se formeaza o perna de aer care
amortizeaza loviturile. Se aude un sunet surd deosebit de cel al celorlalte variante.
Reguli generale:
tapotamentul se adreseaza tesutului superficial sau profund, in functie de intensitatea de
lovire si viteza;
profunzimea este data de varianta aleasa si de parghia folosita;
poate fi aplicat in orice directie.
ritmul de aplicare difera de la o varianta la alta.
Astfel, tocatul se executa cu o viteza de 1 - 3 lovituri / sec. timp de 1 - 4 min., batatoritul cu
palmele 10 - 70 de lovituri / minut, etc.
Efecte:
vasodilatator (la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv);
creste excitabilitatea neuro-motorie;
actioneaza asupra sistemului vegetativ-simpatic;
aduce un aflux puternic de sange spre regiunea masata, determinand astfel imbunatatirea
nutritiei acelei regiuni;
are o influenta benefica asupra nervilor (in special asupra terminatiilor cailor senzitive);
ajuta la micsorarea si incetarea durerilor, cand gradul de excitatie al nervului este marit;
provoaca o hipertermie profunda, o inviorare a tonusului tuturormuschilor, actioneaza in
mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor si intensifica activitatea nervilor periferici;
actioneaza asupra nervilor vasomotori, la lovituri slabe se produce vasoconstrictie, la
lovituri puternice se produce vasodilatatie, hipertermie (crestere locala a temperaturii), scaderea
reactivitatii exagerate a nervilor si muschilor la excitatii mecanice;
influenteaza muschii viscerali, cand se aplica la coloana vertebrala;
produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;
influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.
11

V. VIBRATIILE
Definitie:
Vibratiile sunt miscari oscilatorii pe un fond de presiune continua si constanta, de intensitate
redusa.
Tehnici de executie:
1. Vibratia simpla:
Este vibratia care se executa cu o singura mana, in urmatoarele variante:
cu varful degetelor sau cu fata lor palmara;
cu podul palmei;
cu radacina mainii;
cu toata palma, avand degetele departate, cuprinzand muschiul;
cu degetele intinse;
cu pumnul deschis sau inchis.
2. Trepidatia: Vibratiile ale caror miscari oscilatorii au o amplitudine si intensitate mare. Se
executa cu palmele, avand degetele departate cuprinzand muschiul si imprimandu-i miscari in
spirala.
3. Vibratia combinata: Vibratiile asociate cu alte manevre dau frictiune vibratoare, framantat
vibrator sau presiune vibratoare.
Reguli generale:
vibratiile necesita un antrenament prealabil din partea maseurului fiind unul dintre cele
mai obositoare procedee de masaj.
cand nu sunt insotite de trepidatii, vibratiile devin presiuni.
ritmul oscilatiilor este de peste 200 miscari/minut.
trepidatiile se aplica pe grupe musculare mari, mainile putand aluneca pe segmentul
masat, cuprinzand si alte regiuni.
Efecte:
calmant, relaxant;
reduce sensibilitatea nervoasa;
imbunatateste capacitatea de efort;
calmeaza durerile in diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii,migrene);
intensifica functionarea glandelor;
actioneaza asupra nervilor periferici (nervii motori, senzitivi,vasomotori si secretori);
12

actioneaza asupra parezelor, spasmelor musculare; reduc durerea.
Influenteaza organele si tesuturile profunde (inima, muschii,peretii abdominali si
intestinali);
influenteaza secretia majoritatii organelor si glandelor (stomac, glande salivare, intestine,
ficat, glande sexuale etc.).
MANEVRELE AUXILIARE
Manevrele auxiliare intregesc actiunea manevrelor principale, si cuprind:
Cernutul - mobilizarea alternativa, energica si ritmica a masei musculare prin miscarea in
sens lateral si de jos in sus a miinilor asezate paralel de o parte si de alta a locului masat, in
supinatie si cu degetele usor flectate; miscarea seamana cu cernutul printr-o sita.
Rulatul miscarea (rularea) in toate sensurile, intr-un ritm viu, energic si cu o presiune
crescuta a masei musculare mobilizate intre palme, cu degetele intinse.
Scuturatul - consta in miscari oscilatorii mai ample si ritmice, executate sistematic cu
segmentele membrelor (inferioare sau superioare), cu membrele in intregime sau cu corpul intreg
Tragerea - tractiunea segmentului distal (terminal) in sensul axei lungia membrului.
Ciupitul - formarea unei cute din piele si tesut subcutanat sau chiar muschi, strangerea
(pensarea) usoara si ridicarea ei atat cat permite elasticitatea acestor tesuturi.
Presiunile - reprezinta apasari cu palmele, avand degetele intinse paralel, repetate pe
acelasi loc, deplasand apoi palmele in sus si in jos. Se pot efectua si folosind degetele si pumnii.
MASAJUL PE REGIUNI
1. Masajul spatelui:
Netezirea:
Se incepe de la regiunea fesiera si se termina in regiunea cefei. Mainile
aluneca de-a lungul coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau inlateral. Se
impinge limfa spre zonele inghinala si axiala iar sangele pesistemul venos spre
inima. Netezirea spatelui are 6 manevre:
Alunecarea de la sacru spre ceafa, paralel cu coloana (3 alunecari cu
degetele lipite si 3 alunecari cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o
portiune cat mai mare de piele).
Alunecari laterale executate simultan, cu mana dreapta spre dreapta si
cu mana stanga spre stanga spatelui, inchizand pumnul pe margini, pentru a
lucra mai bine cu eminentele tenare (partile carnoase ale mainii). Se executa
13

6 alunecari laterale (stanga + dreapta) si se reia miscarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru - umeri).
Mana pe sub mana forma lunga. Mainile aluneca una dupa alta (mana pe sub mana),
paralel cu coloana, facand curse lungi din zona salelor pana la umeri, mai intai pe partea dreapta (3
curse sold - umar cu degetele lipite, 3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde oportiune de
piele cat mai mare) si in acelasi mod apoi pe partea stanga.
Se executa alunecari spre partea dreapta (in cazul in care maseurul se afla pe partea
stanga a celui masat), impingand palmele una dupa alta (mana pe sub mana), pumnul inchizandu-
se pe partea laterala. Se inceped in zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat.
Palmele se trag, una pe sub alta, inspre partea stanga (in cazul incare maseurul se afla pe
partea stanga a celui masat), plecand de la jumatatea spatelui spre flancul stang. Se incepe
din zona soldului si se avanseaza treptat peste coaste si omoplat, pana in zona umarului. Se fac
3 circuite complete sold - umar.
Frictiunile:
Se executa cu degetele, facand miscari circulare incepand de la gat,
pe umeri si apoi lateral pe coaste, in jos pana la solduri. Se fac 3 curse
complete gat - solduri. Aceeasi miscare se executa apoi paralel cu coloana (pe
muschii paravertebrali) facand 6 curse complete gat - solduri.
Se executa la fel ca la punctul 1, folosind podurile palmelor in locul degetelor.
Se executa la fel ca la punctul 1, folosind pumnul inchis culcat.
Framantatul:
Se prinde cu ambele maini, de-o parte si de alta a coloanei, cate o
cuta de piele si muschi, care se strange intre degete si podul palniei. Se
executa 6 astfel de strangeri, pornind din zona superioara a muschilor trapezi
coborand pana la solduri. Se fac 3 astfel de curse pe lateral si 6 pe mijlocul
spatelui.
Se combina framantatul cu frictiunea cu podul palmei. Se executa de 6 ori numai pe
mijlocul spatelui.
Tapotamentul:
Se executa de obicei pe mijlocul spatelui, pe muschii paravertebrali, fara a cobora mai jos de
nivelul diafragmei. Mana dreapta bate pe partea dreapta, iar stanga pe partea stanga, lovind ritmic
spatele cu o intensitate care se regleaza in functie de constitutia si problemele celui masat. Se
aplica toate formele de tapotament.
14


Vibratiile:
Vibratiile se executa de 3 ori pe partea stanga side 3 ori pe partea
dreapta. Mana se aseaza cupalma pe suprafata de masat si
antebratulperpendicular pe aceasta suprafata. Se executavibratii ale pielii,
executand in acelasi timp opresiune cat mai mare asupra spatelui. Se fac
astfelde vibratii pomind din zona muschiului trapez sicoborand gradat pana la
sold, mai intai pe parteastanga a coloanei, iar apoi pe dreapta.
Manevre secundare: ciupituri, presiuni, miscari de intindere ale coloanei, manevre speciale
pentru tesutul de sub omoplati
2. Masajul gatului si al cefei:
Netezirea:
Palmele aluneca in jos, peste gat, pornind din regiunea cefei si pana la umeri. Pentru ca
alunecarile sa fie cat mai lungi, se incepe cu radacinile mainilor si se termina cu varfurile degetelor.
Frictiunile:
se executa cu degetele, facand miscari circulare incepand de la ceafa, in lateral pe gat,
continuand pana la umeri. Se fac 3 astfel de curse. Aceeasi miscare se executa apoi si pe mijloc,
tot 3 curse.
se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca mai sus.folosind numai
degetele mari.
se executa la fel ca la punctul 1, aceleasi miscari circulare ca mai sus,folosind
podurile palmelor in locul degetelor.
Framantatul:
se efectueaza cu ambele maini: se apuca intre degetele mari si
celelalte degete, cate o cuta cat mai mare de piele si muschi simultan pe
ambele parti ale coloanei cervicale.
cu ambele maini de aceeasi parte a gatului, se apuca intre degetele
mari si celelalte degete cate o cuta de piele si muschi. Miscarea se incepe de
pe partea stanga a gatului; se executa o miscare deframantare serpuita a
cutei prinse, pomind de la baza craniului si pana pe umar; se executa 3 astfel
de curse, dupa care se trece la partea dreapta
15

Tapotamentul - se fac aceleasi forme de tapotament ca si la spate.
Manevre secundare: presiunile, serpuitul cu un deget, serpuitul cu doua degete
3. Masajul capului:
Netezirea:
Mainile maseurului vor aluneca de pe frunte, peste crestet, pana la ceafa, facand 3 - 4
astfel de miscari.
Vom face aceeasi miscare ca la punctul 1, dar aducand mainile prin lateral, peste urechi,
facand de asemenea 3 - 4 curse.
Se relizeaza folosind degetele, prin miscari circulare urmarindu-se sa deplasam pielea pe
planurile profunde, atat cat ii permite elasticitatea. Degetele se muta din aproape in aproape pe
toata suprafata capului.
Folosind podurile palmelor se fac miscari circulare alternative.
Tapotamentul - in picaturi de ploaie, pe tample.
Masajul se incheie cu o netezire relaxanta.
4. Masajul regiunii fesiere:
Netezirea: se face prin neteziri executate cu ambele maini, alunecand de la plica fesiera,
spre regiunea lombara, iar apoi inspre lateral spre solduri. Se intrebuinteaza manevre puternice
facute cu podul palmelor, marginile lor cubitale, radacina mainilor si chiar pumnii inchisi.
Frictiunile: se executa cele doua forme de frictiune, ca la spate. Se incepe din regiunea
lombara, apoi pe fese, in jos pana la plica fesiera. Se fac 3 curse pe lateral si 3 pe mijlocul feselor,
mai intai cu degetele, apoicu podul palmelor si cu pumnii.
Framantatul: se executa de sus in jos energic si in forta, cu ambelemaini, cuprinzand
simetric cele doua parti ale regiunii feselor sau pefiecare in parte. Se foloseste stoarcerea si
presiunea cu pumnii. Aici framantatul se combina foarte bine cu frictiunea.
Tapotamentul: se pot executa toate formele de tapotament de la spate si, in plus, se poate
adauga tapotamentul din lateral in care lovirea
5. Masajul membrelor inferioare:
Netezirea:
Ambele palme cuprind simultan piciorul si aluneca de la calcai spre plica fesiera. Miscarea
se termina alunecand cu palmele inspre exterior spre fesa.
Se face netezire mana pe sub mana, forma lunga, alunecand cu palmele una dupa cealalta
de la calcai pana la fesa cu miscari continue si lungi.
16

Netezirea mana pe sub mana, forma scurta se face alunecand cu palmele una dupa cealalta
de la calcai pana la fesa cu miscari profunde, piciorul se apuca cu putere din lateral intre palme, iar
apoi se preseaza inspre in jos miscari scurte si energice.
Frictiunea: se face cu degetele sau cu podul palmelor, pornind de la fese cu miscari circulare
si terminand la calcai. Se fac 3 curse folosind degetele si 3 cu podul palmelor.
Framantatul are 3 forme:
1. in cerc sau inel: piciorul se apuca cu putere din lateral intre
palme, iar apoi se preseaza inspre in jos.
2. in cuta: se prinde cu ambele maini o cuta de muschi si piele din
interiorul piciorului se ridica si se preseaza inspre in jos pe femur.
3. in val sau serpuit: se apuca cu ambele maini o cuta de muschi
si piele din interiorul piciorului si se ruleaza simultan de sus in jos ca un
val.
Tapotamentul: se pot face toate formele de tapotament de la spate, tinand cont de
conformatia speciala a zonei de masat. Nu se loveste zona spatiului popliteu, tapotamentul
facandu-se doar pe coapsa si gamba.
Rulatul: se prinde piciorul intre palme si se scutura muschiul cuvigoare pentru a-l relaxa. Se
incepe de la plica fesiera si se coboara pana latendonul lui Ahile.
Cernutul: se executa la fel ca rulatul, dar mai usor, folosinddegetele in locul palmelor.
Muschiul se scutura aruncandu-l" dintr-o palma in cealalta, ca si cum am cerne cu o sita.
Tractiunile: se trage cu palma dreapta de glezna, tinand contracu mana stanga pe fesa. Se
face o tractiune continua timp de catevasecunde, iar apoi se lasa piciorul usor jos.
Tensiunile: se flecteaza gamba pe coapsa, fortand usor, pentru a aduce calcaiul cat mai
aproape de fesa. Aceasta miscare se executa de 5 - 6 ori. Se poate
plasa mana stanga pe partea posterioara a incheie turii pentru ca
tensiunea sa fie mai eficienta.
Scuturatul: se apuca talpa piciorului cu mana dreapta si sescutura
piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare, cu miscari stanga - dreapta.
Masajul se termina cu o netezire usoara de incheiere.
6. Masajul tendonului lui Ahile:
Netezirea: se tin degetele in caus si se aluneca alternativ mainile una dupa alta de la calcai
pana la gamba.
Frictiunea in fierastrau":
se face cu partea cubitala a mainii drepte, mana stanga tinand de calcai. Se fac miscari ca
si cum am taia cu un fierastrau tendonul. Se porneste dinspre calcai si se termina inspre gamba.
17

se freaca energic tendonul cu podul palmei de o parte si de alta asa.
Framantatul:
se face cu degetele mari de o parte si de alta
atendonului, in zig - zag, dinspre calcai spre gamba.
Se incheie cu netezire.
7. Masajul labei piciorului si al talpii:
Netezirea: se face cu ambele maini, una alunecand pe talpa, iarcealalta pe fata dorsala a
piciorului, dinspre degete spre maleole.
Frictiunile:
Se executa, folosind degetele, in sens circular in jurul maleolelor si al calcaiului, sau in
sens liniar in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase metatarsiene
Pe talpa se fac frictiuni liniare, cu degetele si cu pumnul inchis.
Framantatul:
se executa pe talpa cu miscari circulare folosind degetele mari de la ambele maini,
presand cu putere.
se apuca de-o parte si de alta laba piciorului cu ambele maini, palma fiind plasata pe
partea anterioara, iar degetele pe talpa. Se trag degetele apasand cu putere dinspre mijlocul
talpii inspre lateral
din aceeasi pozitie ca mai sus se fac tensiuni intre metatarsiene miscandu-le unul pe
langa altul in sus si in jos.
in incheiere se face o netezire usora, relaxanta.

8. Masajul degetelor:
Se maseaza fiecare deget de la picior in parte, incepand cu degetul mare si terminand cu cel
mic. Se cuprinde fiecare deget in parte intre degetul mare si aratator al maseurului si se fac miscari
circulare sau longitudinale pe toata lungimea lui (circumductiei).
9. Masajul partii anterioare a gambei:
Netezirea: se aplica pe intreaga fata anterioara a gambei, dar pepartea antero - externa,
alunecarile pot fi scurte si mai apasate, pentru a influenta muschii din jgheabul osos, format intre
18

tibie si peroneu. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei, cu degetele sau cu nodozitatile
acestora (in pieptene).
Frictiunea: se aplica in acelasi fel cu netezirea, mai ales pe partea antero - extema a
gambei, folosind pernitele musculare tenare si hipotenareale mainii.
Framantatul: are o importanta redusa si se aplica pe aceasta regiune cu o singura mana, cu
care se cuprinde partea externa si posterioara a gambei.
10. Masajul genunchiului:
Se executa cu piciorul intins si sprijinit pe toata partea sa posterioara. Manevrele depasesc
in sus si in jos regiunea articulara. Se prelucreaza pielea, tesutul conjunctiv subcutanat si
elementele articulare sau periarticulare accesibile.
Netezirea:
Se face cu podul palmei pe genunchi si in imediata sa apropiere.
Degetele mari aluneca unul dupa altul in miscari scurte si dese de pe rotula spre pulpa, iar
apoi de pe rotula spre gamba.
Degetele mari aluneca inconjurand rotula de jos in sus, iar apoirevin pe acelasi traseu de
sus in jos. Se repeta aceasta miscare de 6 ori.
Frictiunea:
Se face circular, folosind degetele sau podul palmei, pe partea laterala a genunchiului.
Cu podul palmei drepte plasat pe rotula, se fac miscari circulareatat cat permite
mobilitatea acesteia.
11. Masajul partii anterioare a coapsei:
Este identic cu masajul partii posterioare a coapsei.
12. Masajul abdomenului:
La unele persoane, regiunea abdominala este foarte sensibila, fapt care face imposibila
aplicarea manevrelor de masaj. Pentru a inlesni relaxarea muschilor abdominali, picioarele se
indoaie si se sprijina pe talpi.
Netezirea:
Alunecarile se incep din regiunea supraombilicala si se indreapta in sus
spre marginile costale. Mainile se duc apoi in lateral, spre flancuri si,
in sfarsit, coboara peste regiunea sub-ombilicala, indreptandu-se in jos si inauntru,
in lungul santurilor iliace, spre simfiza pubiana.
Se fac alunecari circulare cu toata palma, mana pe sub mana, circular, in
sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se descrie in acest fel un cerc pe
19

marginea suprafetei abdomenului.
Frictiunea:
Se folosesc degetele de la ambele maini pentru a descrie miscari circulare pe ambele parti
ale abdomenului, mana stanga actionand pe partea stanga, iar dreapta pe partea dreapta. Se
porneste din regiunea coastelor si se coboara pe lateral pana in regiunea subombilicala, iar apoi
aceeasi miscare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muschilor abdominali
Se procedeaza la fel cu podurile palmelor.
Framantatul:
Datorita conformatiei speciale a acestei zone, framantatul se face numai stratului de grasime
subcutanat, in cazul in care acesta exista; framantatul se face transversal, in val dintr-o parte in alta
a abdomenului.
Tapotamentul:
Se face usor, folosind varfurile si pulpele degetelor.
Nu este permisa folosirea altor procedee de tapotament.
Tapotamentul abdomenului. In incheiere se face o netezire usora, insotita de
vibratii usoare si relaxante. Dupa masaj sunt recomandate cateva miscari
active de respiratie profunda.
13. Masajul regiunii toracice
La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sanilor.
Netezirea: Cu ambele maini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea
sternala si apoi in lungul claviculelor pana peste umeri. Cu ambele maini, se aluneca simultan
pornind din mijlocul toracelui, peste coaste, in lateral, in sensul spatiilor intercostale.
Frictiunea:
Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, pana in regiunea
coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muschii pectorali.
Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele maini.
Framantatul:
Pe muschii pectorali se executa framantatul "in cuta", prinzand cu ambele maini si
storcand muschiul intre degetele mari si celelalte degete.
Se continua ca mai sus, combinand insa framantatul cu frictiunea.
Tapotamentul:
Este strict interzis tapotamentul in regiunea toracica afemeii
La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionand cu varfurile
si pulpele degetelor.
20

La sfarsit se face o netezire usora de incheiere.
Dupa terminarea masajului sunt indicate cateva respiratii ample,cu usoare presiuni la baza
toracelui in timpul expiratiei.
Vibratia:
Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea varfurilor degetelor 2 - 5 sub
rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, in special frictiunea vibranta.
14. Masajul membrelor superioare:
Se face pe rand la fiecare brat, pornind din regiunea umarului si terminand cu degetele. Mana
celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau il poate tine pe acesta de centura sau
curea. Mai poate exista situatia in care maseurul tine cu o mana incheietura celui masat si il
maseaza cu cealalta mana.
15. Masajul umarului:
Netezirea: se fac neteziri circulare peste umar si in jurul lui folosind o singura mana.
Frictiunea: se efectueaza cu o singura mana; se fac frictiuni circulare mai intai cu degetele,
iar apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele, in special injurul oaselor umarului.
Framantatul: se combina cu frictiunea, executandu-se practic la fel, dar cu mai multa forta.
Tapotamentul: se poate efectua cu varful degetelor, folosind ambele maini.
16. Masajul bratului:
Netezirea: se executa cu o mana sau cu doua, alunecand din regiunea cotului pana la umar
pe toate fetele bratului.
Frictiunea: se executa cu degetele sau cu podul palmei, in miscari circulare, pe toata
lungimea bratului, incepand de la umar si pana la cot.
Framantatul:
In bratara" - se cuprinde bratul cu ambele maini si se prelucreaza muschii prin manevre
ondulatorii;
Serpuit" - cu ambele maini de aceeasi parte a bratului celuimasat, se prinde o cuta de
piele si muschi si se prelucreaza serpuind din regiunea cotului si pana in zona umarului;
In cuta" - se apuca o cuta de muschi si piele, cu o mana sau
cu amandoua, si se preseaza intre degetul mare si restul degetelor.
Tapotamentul: se aplica in lungul bratului, cu partea laterala a
degetelor. Se poate face un plescait" usor cu degetele si palmele
pepartea anterioara si posterioara a bratului.
21

17. Masajul cotului:
Se face usor si delicat, tinand seama de conformatia speciala
azonei.
Netezirea: se face usor, cu toata palma, prin miscari circulare atat
pe fata anterioara cat si pe cea posterioara a incheieturii.
Frictiunea:
Pe partea anterioara a incheieturii se fac miscari liniare scurte,alunecand cu degetele
mari, unul dupa altul, dinspre antebrat inspre brat.
Pe partea posterioara a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri in jurul oaselor
cotului.
Tot pe partea posterioara a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face
frictiuni circulare relaxante.
Masajul cotului se incheie cu o netezire usoara.
18. Masajul antebratului:
Netezirea:
Se fac alunecari lungi si lente, executate cu ambele maini simultan, plecand de la nivelul
pumnului, netezind antebratul pe toate fetele si urcand pana la cot.
Se fac alunecari scurte si repezi, executate cu ambele maini alternativ (mana pe sub
mana), pe toata lungimea antebratului.
Frictiunea:
Cu degetele mari de la ambele maini se face o miscare continua pe toata lungimea
antebratului, tinand degetele unul langa altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime
miscarii.
Pe partea carnoasa si pe tendoane se fac miscari circulare folosind degetele ori podurile
palmelor.
Framantatul: se poate executa in bratara", serpuit" si in cuta". Masajul se incheie cu o
netezire usoara.
19. Masajul palmei:
Netezirea: se fac neteziri usoare pe partea dorsala si mai apasate pe fata palmara, folosind
toata palma sau chiar pumnul inchis.
Frictiunea:
Se face o miscare liniara pe fata dorsala a palmei, in lungul tendoanelor si a spatiilor inter -
osoase, folosind degetul mare sau trei degete.
22

Se face o miscare circulara pe fata palmara, folosind degetele sau pumnul inchis.
Framantatul:
Se framanta muschii tenari si hipotenari, cat maiapasat, folosind pentru aceasta degetele.
Acest framantat se poate completa cu scuturarea spatiilor inter - osoase, care se face tinand
palmade marginile sale intre mainile maseurului si tensionand in sus si in jos falangele. Masajul se
incheie cu o netezire usoara.
20. Masajul degetelor:
Neteziri: din varful degetelor spre palma se maseaza fiecare deget prin neteziri executate pe
intreaga lungime a degetului si pe fiecare falanga.
Frictiunile: se aplica insistent. mai ales pe fata palmara adegetelor.
Tractiuni si scuturari:
Masajul se incheie prin tractiuni si scuturariale fiecarui deget in parte, dupa care se poate
face o mobilizare activa atuturor degetelor.
CONDITII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECTA A MASAJULUI
Un bun maseur trebuie sa fie sanatos si rezistent la oboseala, sa aiba o constitutie robusta si
o abilitate manuala naturala. Oricine practica masajul, dar mai ales maseurul profesionist, trebuie
sa aiba o inaltime medie sau putin deasupra mediei, o musculatura bine dezvoltata, o buna
mobilitate articulara, capacitatea de se incorda si relaxa cu usurinta, de a se adapta, concentra si
orienta repede in orice situatie, de a-si doza efortul, pentru a rezista cat mai mult la lucrul monoton
si de lunga durata.
Deoarece poate fi pus in situatia de a lucra mai multe ore, maseurul trebuie sa stea si sa
actioneze cu calm, nefortat, fara graba si cu cheltuiala minima de energie: mainile vor fi folosite pe
rand, pentru a nu le obosi si vor fi intercalate mici pauze dupa fiecare regiune sau segment masat,
dupa fiecare subiect si ora de lucru. Printr-o buna pregatire fizica generala si printr-un
antrenament profesional metodic, maseurul va ajunge sa capete, pe langa forta si rezistenta,
suplete si indemanare in lucru. Lucrand cu mana moale si mobila, ritmic si uniform, maseurul va
reusi sa obtina rezultate mai bune prin indemanare si nu prin forta. Pentru a rezista la oboseala,
maseurul trebuie sa se asigure de buna functionare a organelor, in special a celor ale aparatelor
respirator si cardiovascular.
Maseurului i se cer un auz fin, o vedere buna, dar mai ales un simt perfect al pipaitului.
Mainile maseurului trebuie sa aiba o marime potrivita, sa fie largi si carnoase, pielea de pe palme
sa fie calda, moale si uscata, degetele sa fie suple si abile. Mana maseurului trebuie sa fie
usoara, dar puternica la nevoie. Pentru profesiunea de maseur sunt nepotrivite o inaltime a
23

corpului prea mare sau prea mica, debilitatea si anemia, obezitatea, insuficienta musculara sau
musculatura dezvoltata in exces.
Sunt contraindicate pentru aceasta profesiune deficientele fizice, organice sau psihice,
asimetriile fetei, defectele nasului si gurii, deformatiile corpului, deficientele motrice, bolile
aparatelor respirator, cardiovascular, digestiv, renal; leziunile sau bolile cronice ale tegumentelor:
eczeme, ulcere, transpiratie exagerata a palmelor, cicatrice, defecte.
Maseurul trebuie sa acorde o atentie deosebita curateniei corpului si a imbracamintei sale.
Se va imbraca intr-o uniforma alba lavabila (pantaloni lungi si bluza larga, cu maneci scurte).
Mainile trebuie spalate inainte si dupa fiecare sedinta, pentru a evita transmiterea germenilor
patogeni de la o persoana la alta; unghiile sunt taiate foarte scurt; nu poarta inele, bratari (il
stanjenesc in munca sau irita si lezeaza pielea celui masat). Nu va folosi parfumuri si pomade cu
miros puternic; nu va fuma si nu va folosi bauturi alcoolice. Va evita muncile fizice grele si sporturile
care-l obosesc, ii inaspresc sau lezeaza pielea palmelor.
Este necesar ca maseurul sa-si insuseasca cunostinte de baza despreforma si structura
corpului, despre functiile organismului sanatos si despre semnele cele mai frecvente si mai
caracteristice ale unor stari patologice. Aceste cunostinte il ajuta sa inteleaga importanta efectelor
pe care le poate obtine prin masaj, sa lucreze mai sigur pe sine si cu mai mare eficacitate.
Maseurul trebuie sa procedeze cu mult tact si ingaduinta, cu discretie si constiinciozitate, in relatiile
cu persoanele pe care le maseaza.
BIBLIOGRAFIE:
Masaj Medical Procedee, Metodica, Indicatii terapeutice Elena Zamora, Dan Dragos
Craciun
Curs de masaj clasic S.R. Yumeiho
Curs de masaj si reflexoterapie Dr. Valy Volosan

S-ar putea să vă placă și